────────── Aprobat prin ORDINUL nr. 269 din 20 februarie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 211 din 16 martie 2020.────────── Notă: Acest ghid reprezintă o adaptare a ghidului elaborat de JASPERS în anul 2013 şi include recomandări pentru autorităţile competente relevante cu privire la aspectele procedurale legate de punerea în aplicare a art. 7 din Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului amendată prin Directiva 2014/52/EU a Consiliului European privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (denumită în continuare DEIM), dar şi asupra modului în care se poate considera că un proiect este susceptibil de a avea impact transfrontieră semnificativ asupra mediului, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, încheiată la Espoo în 1991 (denumită în continuare Convenţia) şi ratificată de România prin Legea nr. 22/2001 şi a celor două amendamente la aceasta, respectiv: - Primul amendament la Convenţia Espoo adoptat prin Decizia II/14 a celei de-a doua Reuniuni a Părţilor, la Sofia la 27 februarie 2001 acceptat de România prin Legea nr. 293/2006. Amendamentul este în vigoare din 26 august 2014. – Al doilea amendament la Convenţia Espoo adoptat prin Decizia III/7 a celei de-a treia Reuniuni a Părţilor, la Cavtat din 1-4 iunie 2004, acceptat de România prin Legea nr. 289/2015. şi al Acordului multilateral între statele din sud estul Europei pentru aplicarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, semnat la Bucureşti la 20 mai 2008 şi ratificat de România prin Legea nr. 242/2011 (denumit în continuare Acord). PREFAŢĂ Prezentul document este un ghid general care vizează sprijinirea autorităţilor naţionale competente ale României, ţinând cont că cerinţele de punere în aplicare a art. 7 din DEIM pot diferi de la o ţară la alta în interiorul Uniunii Europene. Scopul ghidului este de a pune la dispoziţie instrumente operaţionale pentru implementarea EIM în context transfrontieră. Ghidul este conceput astfel încât să fie practic şi uşor de utilizat, împreună cu celelalte documente publicate de UNECE şi Comisia Europeană. Ghidul se adresează în primul rând autorităţilor competente. Informaţiile din ghid pot fi destinate şi dezvoltatorilor sau altor părţi interesate de Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) în context transfrontieră. Prezentul Ghid va fi utilizat împreună cu Ghidul General aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, cele două documente reflectând adaptarea la cerinţele naţionale în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale (cu referire la art. 7 din Directiva EIM) şi a acordurilor internaţionale, luând în considerare propunerile Acordului de la Bucureşti. CUPRINS INTRODUCERE 1. PROCESUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 2. IMPACTUL ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ CONFORM DEIM (ARTICOLUL 7) 3. INIŢIEREA PROCESULUI EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ 3.1. Etapa de încadrare 3.2. Metodele şi instrumentele utilizate pentru identificarea impactului transfrontieră 3.3. Factorii care pot provoca efecte transfrontieră 3.3.1. Tipul de proiect 3.3.2. Locaţia proiectului - Identificarea ţărilor potenţial afectate 3.4. Viziuni diferite de ale unei ţări potenţial afectate în fazele iniţiale de evaluare 3.5. Stabilirea unor alternative rezonabile 4. STABILIREA IMPORTANŢEI EFECTELOR NEGATIVE ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ 4.1. Criteriile pentru stabilirea impactului semnificativ asupra mediului 4.2. Instrumente pentru stabilirea efectelor semnificative transfrontieră 4.3. Evaluarea impactului schimbărilor climatice în context transfrontieră 5. PROCEDURA EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ CONFORM CONVENŢIEI DE LA ESPOO 5.1. Identificarea punctelor de contact 5.2. Notificarea Părţii afectate 5.3. Notificarea publicului Părţii afectate 5.4. Participarea Părţii afectate la stabilirea conţinutului documentaţiei EIM (etapa de definire a domeniului evaluării a procedurii EIM) şi răspunsul 5.5. Elaborarea documentaţiei EIM şi transmiterea documentaţiei EIM către Părţile afectate 5.6. Consultări pe baza documentaţiei EIM 5.7. Participarea publicului în EIM transfrontieră 5.8. Transmiterea comentariilor la punctul de contact în Partea de origine 5.9. Decizia EIm finală 5.10. Primirea notificării cu privire la decizia finală şi informarea publicului 5.11. Consultările pe baza informaţiilor suplimentare după decizie 5.12. Monitorizarea post-proiect 6. REFERINŢE 7. ANEXE ANEXA 1. STUDII DE CAZ ANEXA 2. Integrarea schimbărilor climatice în procesul EIM ANEXA 3. Informaţiile care trebuie incluse în Notificare ANEXA 4. Conţinutul documentaţiei EIM şi recomandări cu privire la informaţiile care trebuie furnizate publicului pentru a organiza participarea eficientă a publicului ANEXA 5. Aspecte cu privire la consultarea publicului ANEXA 6. Metode de informare a publicului ANEXA 7. Probleme legate de responsabilităţile financiare cu privire la procedura EIM transfrontieră ANEXA 8. Propuneri de modificare a legislaţiei pe baza acordurilor internaţionale, luând în considerare propunerile Acordului de la Bucureşti ACRONIME PA Partea afectată AC Autoritatea competentă CE Comisia Europeană CEE Comisia Economică pentru Europa EIM Evaluarea impactului asupra mediului DEIM Directiva privind Evaluarea Impactului asupra Mediului UE Uniunea Europeană GES Gaze cu efect de seră DEI Directiva Emisiei Industriale (2010/75/UE) IFI Instituţie financiară internaţională SM Stat membru RNT Rezumat Nontehnic PO Partea de origine EICTM Evaluarea impactului în context transfrontieră asupra mediului CENUE Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa CME Componente de Mediu Evaluate SEICA Studiu de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă RIM Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului EA Evaluare adecvată TERMENI ŞI DEFINIŢII*1) *1) Dacă nu se specifică, definiţiile EIAD au fost folosite cu scopul acestui ghid. O corespondenţă este asigurată între termenii EIAD şi Convenţia de la Espoo.
┌────────────────┬────────────────┬───────────────┬───────────────┐
│ │Conform Legii │ │ │
│ │nr. 292 /2018 │ │ │
│ │privind │ │ │
│Conform DEIM │evaluarea │Conform │Conform │
│ │impactului unor │Convenţiei │Acordului │
│ │proiecte publice│ │ │
│ │şi private │ │ │
│ │asupra mediului │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│"Proiect" │ │Activitatea │ │
│înseamnă: │- executarea │propusă │"Activitate │
│- execuţia │lucrărilor de │înseamnă orice │propusă" │
│lucrărilor de │construcţii sau │activitate sau │înseamnă orice │
│construcţie sau │a altor │orice proiect │activitate sau │
│a altor │instalaţii │care vizează │modificare │
│instalaţii sau │- ori lucrări, │modificarea │majoră adusă │
│scheme │precum şi alte │majoră a unei │unei activităţi│
│- alte │intervenţii │activităţi, a │care face │
│intervenţii │asupra cadrului │cărui executare│obiectul unei │
│asupra mediului │natural şi │face obiectul │decizii a │
│natural sau a │peisajului, │deciziei unei │autorităţii │
│peisajului, │- inclusiv cele │autorităţi │competente │
│inclusiv cele │care implică │competente în │potrivit │
│care implică │exploatarea │concordanţă cu │procedurilor │
│extracţia │resurselor │întreaga │naţionale │
│resurselor │minerale │procedură │aplicabile │
│minerale │ │naţională │ │
│ │ │aplicabilă; │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │înseamnă o │
│ │ │ │activitate │
│Activitate │ │ │propusă care se│
│propusă în comun│ │ │realizează sub │
│ │ │ │jurisdicţia mai│
│ │ │ │multor părţi │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │titularul │ │ │
│ │proiectului - │ │ │
│ │solicitantul │ │ │
│ │aprobării de │ │ │
│"Dezvoltator" │dezvoltare │ │ │
│înseamnă │pentru un │ │ │
│titularul/ │proiect privat, │ │ │
│iniţiatorul unui│autoritatea │ │ │
│proiect privat │publică care │Dezvoltator │ │
│sau autoritatea │iniţiază un │ │ │
│publica care a │proiect sau │ │ │
│iniţiat │entităţile │ │ │
│proiectul │aflate în │ │ │
│ │subordinea/sub │ │ │
│ │autoritatea │ │ │
│ │autorităţilor │ │ │
│ │publice │ │ │
│ │centrale. │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│"Publicul" │ │"Publicul" │ │
│înseamnă una sau│una sau mai │înseamnă una │"Public" │
│mai multe │multe persoane │sau mai multe │înseamnă una │
│persoane fizice │fizice sau │persoane fizice│sau mai multe │
│sau juridice │juridice şi, în │ori juridice │persoane fizice│
│sau, în │conformitate cu │şi, în │sau juridice │
│conformitate cu │legislaţia ori │concordanţă cu │şi, potrivit │
│legislaţia sau │cu practica │legislaţia sau │legislaţiei sau│
│practica │naţională, │practica │practicii │
│naţională, │asociaţiile, │naţională, │naţionale, │
│asociaţiile, │organizaţiile │asociaţiile, │asociaţiile, │
│organizaţiile │ori grupurile │organizaţiile │organizaţiile │
│sau grupurile pe│constituite de │sau grupurile │sau grupurile │
│care acestea le │acestea │acestora │acestora │
│reprezintă │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │public interesat│ │ │
│ │- publicul │ │ │
│"Publicul vizat"│afectat sau care│ │ │
│înseamnă │ar putea fi │ │ │
│publicul afectat│afectat de │ │ │
│sau care poate │procedura │ │ │
│fi afectat sau │decizională │ │ │
│care are un │privind mediul, │ │ │
│interes în │prevazută la │ │ │
│procedurile de │art. 4, ori care│ │ │
│luare a │are un interes │ │ │
│deciziilor de │în cadrul │ │ │
│mediu la care se│respectivei │ │ │
│referă Art. 2 │proceduri; în │ │ │
│(2). În sensul │sensul prezentei│ │ │
│acestei │definiţii, │ │ │
│definiţii, │organizaţiile │ │ │
│organizaţiile │neguvernamentale│ │ │
│neguvernamentale│care promovează │ │ │
│care promovează │protecţia │ │ │
│protecţia │mediului şi care│ │ │
│mediului vor fi │îndeplinesc │ │ │
│considerate că │condiţiile │ │ │
│au implicit un │prevăzute de │ │ │
│interes │legislaţia în │ │ │
│ │materie sunt │ │ │
│ │considerate ca │ │ │
│ │având un interes│ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │aprobare de │ │ │
│ │dezvoltare - │ │ │
│ │decizia │ │ │
│ │autorităţii sau │ │ │
│ │autorităţilor │ │ │
│ │competente, care│ │ │
│ │dă dreptul │ │ │
│ │titularului │ │ │
│ │proiectului să │ │ │
│ │realizeze │ │ │
│ │proiectul; │ │ │
│ │aceasta se │ │ │
│ │concretizează │ │ │
│ │în: │ │ │
│ │1. autorizaţia │ │ │
│ │de construire, │ │ │
│ │pentru │ │ │
│ │proiectele │ │ │
│ │prevăzute în │ │ │
│ │anexa nr. 1 şi │ │ │
│ │cele prevăzute │ │ │
│ │în anexa nr. 2, │ │ │
│ │pct. 1, lit. a),│ │ │
│ │c), e), f), g) │ │ │
│ │şi pct. 2 -13; │ │ │
│ │2. acord privind│ │ │
│ │utilizarea │ │ │
│ │terenului în │ │ │
│ │scop agricol │ │ │
│ │intensiv, pentru│ │ │
│ │proiectele │ │ │
│ │prevăzute în │ │ │
│ │anexa nr. 2, │ │ │
│ │pct. 1, lit. b);│ │ │
│ │3. acord al │ │ │
│"Aprobarea │conducătorului │ │ │
│dezvoltării" │structurii │ │ │
│înseamnă decizia│teritoriale de │ │ │
│autorităţii │specialitate a │ │ │
│competenţe sau │autorităţii │Decizia finală │ │
│autorităţilor │publice centrale│cu privire la │ │
│competente care │care răspunde de│activitatea │ │
│dau dreptul │silvicultură, │propusă │ │
│dezvoltatorului │pentru │ │ │
│să demareze │proiectele │ │ │
│proiectul │privind │ │ │
│ │împădurirea │ │ │
│ │terenurilor pe │ │ │
│ │care nu a │ │ │
│ │existat anterior│ │ │
│ │vegetaţie │ │ │
│ │forestieră, │ │ │
│ │prevăzute în │ │ │
│ │anexa nr. 2 pct.│ │ │
│ │1, lit. d); │ │ │
│ │4. actul emis de│ │ │
│ │autoritatea │ │ │
│ │competentă în │ │ │
│ │domeniul │ │ │
│ │silviculturii │ │ │
│ │conform │ │ │
│ │prevederilor │ │ │
│ │art. 40 din │ │ │
│ │Legea nr. 46/ │ │ │
│ │2008 privind │ │ │
│ │Codul silvic, │ │ │
│ │republicată, cu │ │ │
│ │modificările şi │ │ │
│ │completările │ │ │
│ │ulterioare, │ │ │
│ │pentru │ │ │
│ │realizarea │ │ │
│ │obiectivelor │ │ │
│ │care implică │ │ │
│ │defrişarea în │ │ │
│ │scopul │ │ │
│ │schimbării │ │ │
│ │destinaţiei │ │ │
│ │terenului, │ │ │
│ │prevăzute la │ │ │
│ │anexa nr. 2 pct.│ │ │
│ │1, lit. d); │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │autoritatea care│ │ │
│ │emite aprobarea │ │ │
│ │de dezvoltare, │ │ │
│ │sau, după caz, │ │ │
│ │autoritatea │ │ │
│ │publică centrală│"Autoritatea │"Autoritate │
│ │pentru protecţia│competentă" - │competentă" │
│ │mediului, │autoritatea sau│înseamnă │
│ │Administraţia │autorităţile │autoritatea sau│
│"Autoritatea sau│Rezervaţiei │naţionale │autorităţile │
│autorităţile │Biosferei "Delta│desemnate de │naţionale │
│competente" │Dunării", │către o parte │desemnate de │
│înseamnă │Agenţia │ca responsabile│către o parte │
│autoritatea sau │Naţională pentru│cu îndeplinirea│ca responsabile│
│autorităţile pe │Protecţia │sarcinilor ce │cu îndeplinirea│
│care SM le │Mediului, │le revin prin │sarcinilor │
│desemnează │autorităţile │prezenta │cuprinse în │
│responsabile │publice │convenţie şi/ │prezentul acord│
│pentru │teritoriale │sau autoritatea│şi/sau │
│îndeplinirea │pentru protecţia│sau │autoritatea sau│
│obligaţiilor │mediului │autorităţile │autorităţile │
│care decurg din │organizate la │investite de │învestite de │
│Directiva EIM │nivel judeţean │către o parte │către o parte │
│ │şi la nivelul │cu puteri │cu puteri │
│ │municipiului │decizionale │decizionale │
│ │Bucureşti, │privind o │privind o │
│ │precum şi │activitate │activitate │
│ │Administraţia │propusă. │propusă │
│ │Naţională "Apele│ │ │
│ │Române" şi │ │ │
│ │unităţile aflate│ │ │
│ │în subordinea │ │ │
│ │acesteia. │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │"Părţile" │"Parte" │
│ │ │înseamnă │înseamnă, dacă │
│ │ │Părţile │textul nu │
│State membre │ │contractante la│prevede altfel,│
│ │ │această │parte │
│ │ │Convenţie, dacă│contractantă la│
│ │ │textul nu │prezentul acord│
│ │ │indică altfel; │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │"Partea de │"Parte de │
│ │ │origine" │origine" │
│ │ │înseamnă partea│înseamnă partea│
│ │ │sau părţile │sau părţile │
│SM în al căror │ │contractante │contractante la│
│teritoriu │ │ale prezentei │prezentul acord│
│proiectul va fi │ │convenţii sub │sub jurisdicţia│
│realizat │ │jurisdicţia │căreia/cărora o│
│ │ │căreia/cărora o│activitate │
│ │ │activitate │propusă se │
│ │ │propusă se │realizează │
│ │ │realizează; │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │"Partea │"Parte │
│ │ │afectată" │afectată" │
│ │ │înseamnă partea│înseamnă partea│
│ │ │sau părţile │sau părţile │
│ │ │contractante │contractante la│
│ │ │ale prezentei │prezentul acord│
│SM afectate │ │convenţii │asupra căreia/ │
│ │ │asupra căreia/ │cărora │
│ │ │cărora │activitatea │
│ │ │activitatea │propusă poate │
│ │ │propusă poate │avea un impact │
│ │ │avea un impact │transfrontieră │
│ │ │transfrontieră;│ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │"Părţile │"Părţi │
│ │ │interesate" │interesate" │
│ │ │înseamnă partea│înseamnă partea│
│ │ │de origine şi │de origine şi │
│ │ │partea │partea afectată│
│State membre │ │afectată, care │care procedează│
│vizate │ │procedează la o│la o evaluare a│
│ │ │evaluare a │impactului │
│ │ │impactului │asupra mediului│
│ │ │asupra mediului│în aplicarea │
│ │ │în aplicarea │prezentului │
│ │ │prezentei │acord │
│ │ │convenţii; │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │"Activitatea │"Activitate │
│ │ │comună propusă"│propusă în │
│ │ │înseamnă o │comun" înseamnă│
│ │ │activitate │o activitate │
│ │ │propusă care │propusă care se│
│ │ │este programată│realizează sub │
│ │ │să aibă loc sub│jurisdicţia mai│
│ │ │jurisdicţia mai│multor părţi; │
│ │ │multor Părţi │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │un proces care │ │ │
│ │constă în: │ │ │
│ │1. pregătirea │ │ │
│ │raportului │ │ │
│ │privind impactul│ │ │
│ │asupra mediului │ │ │
│ │de către │ │ │
│ │titularul │ │ │
│ │proiectului, │ │ │
│ │astfel cum se │ │ │
│ │prevede la art. │ │ │
│ │10 şi 11; │ │ │
│ │2. desfăşurarea │ │ │
│ │consultărilor, │ │ │
│ │astfel cum se │ │ │
│ │prevede la art. │ │ │
│ │6, 15 şi 16 şi, │ │ │
│ │după caz, la │ │ │
│ │art. 17; │ │ │
│Articolul 3 │3. examinarea de│ │ │
│Evaluarea │către │ │ │
│impactului │autoritatea │ │ │
│asupra mediului │competentă a │ │ │
│va identifica, │informaţiilor │ │ │
│descrie şi │prezentate în │ │ │
│evalua în mod │raportul privind│ │ │
│adecvat, în │impactul asupra │ │ │
│lumina fiecărui │mediului şi a │ │ │
│caz individual │oricăror │ │ │
│şi în │informaţii │"Evaluarea │ │
│conformitate cu │suplimentare │impactului │"Evaluarea │
│Art. 4-12, │furnizate, după │asupra │impactului │
│efectele directe│caz, de către │mediului" │asupra │
│şi indirecte ale│titularul │înseamnă o │mediului" │
│unui proiect pe │proiectului în │procedură │înseamnă o │
│baza următorilor│conformitate cu │naţională având│procedură │
│factori: │art. 12 şi a │drept scop │naţională de │
│(a) fiinţele │oricăror │evaluarea │evaluare a │
│umane, fauna şi │informaţii │impactului │impactului │
│flora; │relevante │probabil asupra│probabil asupra│
│(b) solul, apa, │obţinute în urma│mediului al │mediului al │
│aerul, clima şi │consultărilor │unei activităţi│activităţii │
│peisajul; │prevăzute la │propuse; │propuse │
│(c) buunuri │pct. 2; │ │ │
│materiale şi │4. prezentarea │ │ │
│moştenirea │unei concluzii │ │ │
│culturală; │motivate de │ │ │
│(d) │către │ │ │
│interacţiunea │autoritatea │ │ │
│între factorii │competentă cu │ │ │
│la care se │privire la │ │ │
│referă punctele │impactul │ │ │
│(a), (b) şi (c).│semnificativ al │ │ │
│ │proiectului │ │ │
│ │asupra mediului,│ │ │
│ │ţinând seama de │ │ │
│ │rezultatele │ │ │
│ │examinării │ │ │
│ │prevăzute la │ │ │
│ │pct. 3 şi, după │ │ │
│ │caz, de propria │ │ │
│ │examinare │ │ │
│ │suplimentară; │ │ │
│ │5. includerea │ │ │
│ │concluziei │ │ │
│ │motivate a │ │ │
│ │autorităţii │ │ │
│ │competente în │ │ │
│ │oricare dintre │ │ │
│ │deciziile │ │ │
│ │prevăzute la │ │ │
│ │art. 18 alin. │ │ │
│ │(8) şi (9) │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │"Impact" │ │
│ │ │înseamnă orice │"Impact" │
│ │ │efect produs │înseamnă orice │
│ │ │asupra mediului│efect produs │
│ │ │de o activitate│asupra mediului│
│ │ │propusă, │de o activitate│
│ │ │inclusiv asupra│propusă, │
│ │ │sănătăţii şi │inclusiv asupra│
│ │ │securităţii │sănătăţii şi │
│ │ │umane, asupra │securităţii │
│ │ │florei, faunei,│umane, asupra │
│ │ │solului, │florei, faunei,│
│ │ │aerului, apei, │solului, │
│ │ │climei, │aerului, apei, │
│ │ │peisajului şi │climei, │
│ │ │monumentelor │peisajului şi │
│ │ │istorice sau │monumentelor │
│ │ │asupra altor │istorice sau │
│ │ │construcţii, │asupra altor │
│ │ │ori │construcţii ori│
│ │ │interacţiunea │interacţiunea │
│ │ │dintre aceşti │dintre aceşti │
│ │ │factori; │factori; │
│ │ │totodată │termenul │
│ │ │termenul │desemnează şi │
│ │ │desemnează şi │efectele asupra│
│ │ │efectele asupra│patrimoniului │
│ │ │patrimoniului │cultural sau │
│ │ │cultural sau │asupra │
│ │ │asupra │condiţiilor │
│ │ │condiţiilor │socioeconomice │
│ │ │socioeconomice │rezultate din │
│ │ │rezultate din │modificarea │
│ │ │modificarea │factorilor │
│ │ │acestor │menţionaţi │
│ │ │factori; │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │"Impactul │ │
│ │ │transfrontieră"│ │
│ │ │înseamnă │"Impact │
│ │ │înseamnă orice │transfrontieră"│
│ │ │impact, nu │înseamnă orice │
│ │ │neapărat de │impact, nu │
│ │ │natură globală,│neapărat de │
│ │ │produs de o │natură globală,│
│ │ │activitate │produs intr-o │
│ │ │propusă în │zonă aflată sub│
│ │ │limitele unei │jurisdicţia │
│ │ │zone de sub │unei părţi, de │
│ │ │jurisdicţia │o activitate │
│ │ │unei părţi, a │propusă a cărei│
│ │ │cărui origine │origine fizică │
│ │ │fizică se │se situează │
│ │ │situează, total│total sau │
│ │ │sau parţial, în│parţial în zona│
│ │ │cadrul zonei │aflată sub │
│ │ │aflate sub │jurisdicţia │
│ │ │jurisdicţia │altei părţi │
│ │ │unei alte │ │
│ │ │părţi; │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │"Punctul de │ │
│ │ │contact" - │ │
│ │ │autoritatea │ │
│ │ │care este │ │
│ │ │desemnată de o │ │
│ │ │Parte să fie │ │
│ │ │punctul de │"Punct de │
│ │ │contact oficial│contact" │
│ │ │faţă de │înseamnă │
│ │ │celelalte Părţi│persoana │
│ │ │şi faţă de │responsabilă cu│
│ │ │Secretariatul │trimiterea şi │
│ │ │Convenţiei. (O │primirea │
│ │ │lista │notificărilor │
│ │ │actualizată a │în aplicarea │
│ │ │Punctelor de │prezentului │
│ │ │contact este │acord │
│ │ │disponibilă la │ │
│ │ │Secretariat sau│ │
│ │ │http:// │ │
│ │ │www.unece.org/ │ │
│ │ │en v/EIM/ │ │
│ │ │points_of_cont │ │
│ │ │act.html) │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │raport privind │ │ │
│ │impactul asupra │ │ │
│ │mediului - │ │ │
│ │documentul care │ │ │
│ │conţine │ │ │
│ │informaţiile │ │ │
│ │furnizate de │"Documentaţia │ │
│ │titularul │EIM" este │ │
│ │proiectului, │folosită în │ │
│ │potrivit │cadrul ghidului│ │
│ │prevederilor │ca înlocuitor │ │
│ │art. 11 şi 13 │pentru termenul│ │
│ │alin. (2) şi (3)│" Raportul de │ │
│ │acord de mediu -│mediu ", │ │
│ │actul │"Raportul │ │
│ │administrativ │privind │ │
│ │emis de către │impactul asupra│ │
│ │autoritatea │mediului", │ │
│ │competentă │"Bilanţ de │ │
│ │pentru protecţia│mediu", " │ │
│ │mediului prin │Raportul de │ │
│ │care sunt │securitate" şi │ │
│ │stabilite │"Studiul de │ │
│ │condiţiile şi │evaluare │ │
│ │măsurile pentru │adecvată". │ │
│ │protecţia │ │ │
│ │mediului, care │ │ │
│ │trebuie │ │ │
│ │respectate în │ │ │
│ │cazul realizării│ │ │
│ │unui proiect │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │"Notificare" │ │
│ │ │reprezintă │ │
│ │ │începerea │ │
│ │ │formală şi │ │
│ │ │obligatorie a │ │
│ │ │procedurii │ │
│ │ │pentru │ │
│ │ │aplicarea │ │
│ │ │Convenţiei. În │ │
│ │ │termenii │ │
│ │ │obligaţiilor │ │
│ │ │conform │ │
│ │ │Convenţiei, │ │
│ │ │scopul │ │
│ │ │notificării │ │
│ │ │este să permită│ │
│ │ │Părţii │ │
│ │ │potenţial │ │
│ │ │afectate (PA) │ │
│ │ │să decidă dacă │ │
│ │ │doreşte să fie │ │
│ │ │parte din │ │
│ │ │procedura EIM a│ │
│ │ │Părţii de │ │
│ │ │origine pentru │ │
│ │ │activitatea │ │
│ │ │care poate avea│ │
│ │ │un impact │ │
│ │ │negativ │ │
│ │ │semnificativ în│ │
│ │ │context │ │
│ │ │transfrontieră.│ │
└────────────────┴────────────────┴───────────────┴───────────────┘
INTRODUCERE Directiva EIM se aplică proiectelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului (datorate printre altele de natura, dimensiunea şi amplasarea acestora). Aceasta reglementează cadrul pentru o evaluare per ansamblu (integrală) a efectelor proiectelor asupra mediului, indiferent dacă impactul proiectului ar putea fi de natură transfrontieră sau nu. Prin urmare proiectele care se extind pe teritoriul mai multor state membre vor trebui să evalueze şi să analizeze impactul în context transfrontieră. Prezentul ghid include recomandări care rezultă din experienţa acumulată de statele membre ale UE, inclusiv a României, prin aplicarea articolului 7 din DEIM şi, în special, cele legate de implementarea proiectelor care pot avea un impact asupra mediului dintr-o ţară vecină, corelând astfel dispoziţiile articolului menţionat cu cerinţele Convenţiei. De asemenea, recomandările ţin cont şi de prevederile Acordului multilateral dintre statele din sud-estul Europei pentru aplicarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră (Acordul de la Bucureşti, 2008), ratificat de România prin Legea nr. 242/2011 (denumit în continuare Acord). Recomandările ţin seama de metodologia CENUE (UNECE) elaborată de Secretariatul Convenţiei de la Espoo (Ghid pentru notificarea în conformitate cu Convenţia de la Espoo, 2009, Ghid pentru participarea publicului la evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, 2006, Ghid pentru aplicarea Convenţiei de la Espoo din 2006) şi instrucţiunile internaţionale (Ghid privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră pentru ţările din Asia Centrală, 2007, Ghid privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră în regiunea Mării Caspice), precum şi jurisprudenţa relevantă elaborată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) privind interpretarea şi punerea în aplicare a articolului 7 din Directiva EIM. Documentul reprezintă recomandări practice sau instrucţiuni metodologice pentru autorităţile competente relevante din România privind aspectele procedurale legate de punerea în aplicare a articolului 7 din DEIM. Ghidul este structurat în 5 capitole şi 8 anexe. Primul capitol prezintă o scurtă descriere a procesului EIM şi a etapelor principale aşa cum sunt prezentate în cadrul DEIM. Cel de-al 2-lea capitol prezintă prevederile articolului 7 din DEIM. Capitolul 3 prezintă aspectele principale care ar trebui luate în considerare în timpul iniţierii procesului EIM în context transfrontieră, metodele şi instrumentele utilizate frecvent pentru identificarea impactului transfrontieră şi a factorilor care contribuie la producerea acestor efecte. Capitolul 4 descrie criteriile şi instrumentele relevante pentru determinarea semnificaţiei efectelor. Integrarea impactului schimbărilor climatice în procesul de evaluarea impactului asupra mediului este prezentată ca un instrument care acoperă un impact complex extins la nivel global. Metodologia privind Integrarea schimbărilor climatice în evaluarea impactului asupra mediului este cea recomandată prin Ghidul general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Capitolul 5 prezintă pas cu pas procedura EIM în context transfrontieră în conformitate cu Convenţia şi Acordul şi descrie succint acţiunile şi rolurile, responsabilităţile şi obligaţiile părţilor, recomandări privind comunicarea dintre părţi etc. Convenţia a intrat în vigoare în 1997 şi are 45 Părţi: 43 de state părţi din America de Nord, Europa, Caucaz şi Asia Centrală, plus Uniunea Europeană, ca organizaţie regională, 30 dintre acestea fiind părţi semnatare. Pentru elaborarea acestui capitol, pe lângă prevederile relevante ale Convenţiei, ca surse de informare au fost utilizate şi publicaţiile şi ghidurile elaborate de Secretariatul Convenţiei Espoo, aşa-numitele "Instrumente Espoo". (http://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/EIM/publications.html): - ECE/MP.EIM/12 Ghid cu privire la Notificarea conform Convenţiei Espoo – ECE/MP.EIM/11 Analiza Implementării Convenţiei Espoo – ECE/MP.EIM/8 Ghid cu privire la aplicarea în practică a prevederilor Convenţiei Espoo – ECE/MP.EIM/7 Ghid cu privire la participarea publicului în EIM în context transfrontieră – ECE/MP.EIM/6, Anexa V Ghid cu privire la cooperarea subregională – ECE/MP.EIM/WG.1/2007/6 Ghid cu privire la EIM în context transfrontieră pentru Ţările Asiei Centrale – CEP/WG.3/R.6 Metodologii şi criterii pentru stabilirea semnificaţiei impactului transfrontieră (1995) – ECE/ENVWA/11 Analiza post-proiect în EIM (1990) – ECE/ENV/50 Evaluarea Impactului asupra Mediului: Autostrăzi şi baraje (1987) – Ghid cu privire la evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră în Regiunea Mării Caspice Se recomandă utilizarea acestui ghid împreună cu alte documente ale Comisiei Europene elaborate pentru a susţine implementarea DEIM. ● Ghiduri realizate de către Comisia Europeană (http://ec.europa.eu/environment/EIM/EIM-support.htm): - Ghid EIM - Încadrare (2017) – Ghid EIM - Definirea Domeniului (2017) – Ghid EIM - Raport EIM (2017) – Documentul Ghid al Comisiei privind eficientizarea evaluării de mediu realizată în conformitate cu Articolul 2(3) al DEIM (26/07/2016) – Eficientizarea procedurilor de evaluare a impactului pentru Proiecte de infrastructură de Interes Comunitar (PIIC) (pdf ~1Mb) (24/07/2013) – Ghid pentru aplicarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru Proiecte Transfrontieră Mari (pdf ~1,2Mb) (16/05/2013) – Interpretarea definiţiilor categoriilor de proiecte din anexa I şi II a DEIM [de] [en] [fr] (pdf ~641K) (05/2015) – Ghid cu privire la integrarea schimbărilor climatice şi biodiversităţii în Evaluarea impactului asupra mediului (2013) – Ghidul Comisiei cu privire la interpretarea categoriilor de Proiecte din Directiva EIM (2008) – Interpretarea sugerată de Comisie cu privire la aplicarea Directivei EIM la lucrările auxiliare/asociate (2012) – Aplicarea Directivei EIM pentru proiectele legate de explorarea şi exploatarea hidrocarburilor neconvenţionale (2012) – Aplicarea Directivei EIM la reabilitarea gropilor de gunoi ecologice (2010) – Clarificarea aplicării Articolului 2(3) al Directivei EIM – EIM - Ghidul cu privire la etapa de încadrare (2001)/lista de Verificare pentru etapa de încadrare (2001) – EIM - Ghid cu privire la definirea domeniului evaluării (2001)/lista de verificare pentru etapa de definire a domeniului evaluării (2001) – Lista de Verificare a calităţii RIM (2001) – Ghidul cu privire la evaluarea impactului indirect şi cumulativ (1999) 1. PROCESUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI În conformitate cu Articolul 1(1) al DEIM, procedura EIM "se va aplica pentru evaluarea efectelor proiectelor publice şi private care pot avea impact semnificativ asupra mediului". DEIM prevede obligaţia ca SM să "adopte toate măsurile necesare pentru a se asigura că proiectele care pot avea efecte semnificative asupra mediului în virtutea, printre altele, a naturii, dimensiunii sau locaţiei lor, sunt supuse unei evaluări cu privire la efectele lor asupra mediului ..." Principalele etape ale procesului EIM sunt: (a se vedea imaginea asociată) Figura 1. Principalele etape ale procesului 1. Dezvoltarea proiectului (fezabilitate, analiza condiţiilor iniţiale, proiectare generală etc.) 2. Notificarea Autorităţii competenţe 3. Etapa de încadrare - conform prevederilor Convenţiei Espoo pentru proiectele care prin natura sau dimensiunea lor pot avea un impact potenţial transfrontieră este iniţiată procedura de notificare a părţilor potenţiale afectate încă din aceasta etapă pentru a le oferi posibilitatea de a-şi exprima îngrijorările şi de a transmite comentarii/feedback pentru etapa de stabilire a domeniilor evaluării impactului asupra mediului. 4. Etapa de definire a domeniului evaluării 5. Etapa de elaborare/revizuire a studiilor de condiţii iniţiale, analiza impactului asupra mediului şi elaborarea Raportului privind Impactul asupra Mediului 6. Transmiterea RIM autorităţii competente de mediu 7. Analiza calitativă a RIM 8. Informarea şi Consultarea cu Publicul şi alte Părţi interesate interesate (Autorităţile de reglementare, etc.) 9. Luarea în considerare a informaţiilor de mediu de către autoritatea competentă înainte de a lua decizia de emitere/respingere a Acordului de mediu 10. Luarea deciziei 11. Monitorizarea implementării deciziei Etapele procedurii EIM conform DEIM sunt respectate în România şi se derulează în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (denumită în continuare LEGE), respectiv: etapa de încadrare a proiectului, etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului şi etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului. Etapele procedurale menţionate sunt precedate de etapa de evaluare iniţială. Consultările cu autorităţile de protecţia mediului şi cu alte Părţi interesate sunt implementate în România ca parte a etapelor procedurale menţionate anterior. Etapa de evaluare iniţială Această etapă are loc după ce autoritatea de mediu primeşte o notificare din partea titularului proiectului prin care acesta comunică intenţia de implementare a unui proiect. În termen de 15 zile de la primirea notificării, pe baza documentelor primite şi a verificării amplasamentului, dacă este cazul, autoritatea competentă ia decizia dacă este necesară demararea procedurii EIM, prin depunerea de către titular a memoriului de prezentare; Memoriul de prezentare se întocmeşte conform conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 5.E la Lege. Pentru proiectele care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele, decizia etapei de evaluare iniţială conţine obligaţia titularului de a solicita avizul de gospodărire a apelor la autoritatea competentă în domeniul gospodăririi apelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice din domeniul gospodăririi apelor. Pentru proiectele care intră sub incidenţa legislaţiei privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, memoriul va fi însoţit de notificarea specifică acestei legislaţii. Etapa de încadrare Etapa de încadrare este primul pas al procesului EIM, prin care se stabileşte dacă EIM este obligatorie pentru un anumit proiect. Ea este reglementată de Articolul 4 din DEIM şi art. 8 al. 1 pct. a din Lege pentru două tipuri de proiecte: ● proiectele (şi modificările lor) enumerate în Anexa I pentru care EIM este obligatorie; Proiectele prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege se supun încadrării numai din punctul de vedere al aspectelor privind evaluarea adecvată şi al impactului asupra corpurilor de apă; aceste proiecte pot face obiectul definirii domeniului la această etapă proiectele enumerate în Anexa nr. II pentru care EIM nu este obligatorie şi a cărei necesitate va fi stabilită pe baza unei examinări de la caz la caz şi utilizând criteriile prevăzute prin anexa nr. 3 la Lege. După depunerea memoriului de prezentare şi/sau a completărilor/informaţiilor solicitate, autoritatea competentă ia decizia etapei de încadrare cât mai rapid posibil şi în termen de cel mult 90 de zile de la data primirii tuturor informaţiilor necesare din partea titularului. Când se ia decizia de încadrare, autoritatea competentă trebuie să aplice criteriile de selecţie prevăzute în Anexa III a Directivei EIM. În etapa de încadrare autoritatea competentă evaluează potenţialul impact semnificativ transfrontier pentru proiectele care intră sub incidenţa Legii nr. 22/2001, cu modificările ulterioare, pe baza criteriilor definite de aceasta şi transmite autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului memoriul de prezentare, însoţit de procesul-verbal de verificare a amplasamentului, precum şi, după caz, de documentele-suport, pentru acele proiecte pentru care s-a stabilit un potenţial impact semnificativ în context transfrontieră, sau informează autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului despre acele proiecte care intră sub incidenţa Legii nr. 22/2001, cu modificările ulterioare, şi pentru care s-a stabilit că nu există un potenţial impact semnificativ în context transfrontieră. Decizia de încadrare trebuie să fie făcută publică (Art. 4 din Directiva şi art. 11 anexa 5 a Legii). Etapa de definire a domeniului evaluării şi elaborarea RIM În cadrul etapei de definire a domeniului evaluării, se identifică informaţiile care trebuie incluse în RIM, autoritatea competentă comunicând titularului Îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în raportul privind impactul asupra mediului, în studiul de evaluare adecvată şi în studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz. În etapa de definire a domeniului evaluării, autoritatea competentă se consultă cu autorităţile şi publicul interesat (Articolul 5(2) al DEIM, respectiv art. 14 din anexa 5 la Lege). Titularul realizează studii pentru a caracteriza condiţiile iniţiale de mediu de pe amplasament şi în proximitatea acestuia. Pentru estimarea şi cuantificarea impactului potenţial generat de Proiectul propus sunt analizate toate categoriile de impact potenţial asociate activităţilor Proiectului, alternativele de dezvoltare inclusiv alternativa zero - no go (proiectul nu se implementează) impactul cumulat cu alte activităţi existente pe amplasament sau în proximitatea acestuia aşa cum prevede Articolului 5 al Directivei. În acest stadiu, se estimează şi cuantifică impactul potenţial al proiectului asupra mediului prin suprapunerea impactului potenţial peste condiţiile iniţiale de mediu. Raportul privind impactul asupra mediului, studiul de evaluare adecvată, politica de prevenire a accidentelor majore sau raportul de securitate sunt realizate de experţi conform prevederilor art. 12 din Lege. Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă este realizat de instituţii publice sau private certificate, conform legislaţiei din domeniul gospodăririi apelor în vigoare. Etapa de analiză a calităţii RIM Titularul transmite RIM, studiul de evaluare adecvată, a politicii de prevenire a accidentelor majore sau raportului de securitate şi a studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz, autorităţii competente. RIM cuprinde şi un raport non tehnic pentru a facilita accesul tuturor părţilor interesate la informaţia relevantă din RIM. În această etapă autoritatea competentă pune la dispoziţia autorităţilor şi publicului interesat RIM, studiul de evaluare adecvată, a politicii de prevenire a accidentelor majore sau raportului de securitate şi a studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz, stabilind, de comun acord cu titularul proiectului, oportunităţile de participare a publicului la luarea deciziei legate de proiect, indicând cel puţin, data şi locul dezbaterii publice. Legea defineşte clar modalitatea de analiză a calităţii rapoartelor şi modul de consultare şi comunicare a deciziilor autorităţii competente. Consultarea cu autorităţile de protecţia mediului, alte părţi interesate şi publicul Conform prevederilor Directivei şi a Legii, drepturile de consultare şi participare pot fi exercitate prin furnizarea de comentarii şi opinii cu privire la RIM, în momentul în care toate opţiunile privind finalizarea procedurii sunt încă deschise din partea autorităţii competente. Informaţiile privind impactul asupra mediului trebuie să fie puse la dispoziţia autorităţilor de mediu şi la dispoziţia altor organizaţii interesate şi publicului larg pentru a fi consultate. Prin prevederile legale în vigoare, în România atât cererea de aprobare a proiectului, cât şi informaţiile de mediu sunt puse la dispoziţia publicului şi acestuia i se oferă posibilitatea de a transmite comentarii cu privire la proiect şi la efectele sale asupra mediului. Această etapă este obligatorie înainte de a se lua o decizie cu privire la aprobarea proiectului din punct de vedere al protecţiei mediului. În conformitate cu Convenţia de la Espoo şi Legea nr. 22/2001, dacă este pusă în evidenţă prezenţa unor efecte transfrontieră potenţial semnificative, Statul potenţial afectat trebuie să fie consultat (Articolele 6 şi 7). Articolul 7 al DEIM solicită Statelor membre să furnizeze informaţii pentru publicul interesat din alte State membre, dacă proiectul poate avea efecte în context transfrontieră semnificative asupra mediului, prevedere preluată prin art. 17 din Lege. Anunţarea deciziei EIM Conţinutul deciziei EIM trebuie să fie pusă la dispoziţia publicului împreună cu o descriere a măsurilor care vor fi necesare pentru a atenua efectele adverse asupra mediului (Articolul 9 din Directivă şi art. 19 din Lege). Monitorizarea implementării deciziei În conformitate cu art. 8.a al DEIM şi art. 18 din Lege, o cerinţă a SM potenţial afectat poate fi monitorizarea efectelor proiectului în perioada implementării acestuia. De obicei, titularul elaborează un Plan de Management de Mediu (PMM) pentru implementarea măsurilor şi condiţiilor din actul de reglementare şi a strategiilor de reducere a impactului asupra mediului. Obiectivul PMM este acela de a se asigura că toate condiţiile impuse în actele de reglementare şi măsurile de prevenire/diminuare a impactului sunt aplicate şi pot fi verificate. Raportul Comisiei Europene cu privire la aplicarea şi eficienţa DEIM (2009) subliniază că DEIM "a lărgit sfera de aplicare, a întărit etapele procedurii şi a integrat modificările prevăzute de Convenţia UNECE Espoo cu privire la EIM în context transfrontieră". Dacă în timpul iniţierii procedurii EIM sunt identificate efecte potenţiale transfrontieră, Părţile vizate vor aplica prevederile Convenţiei Espoo (a se vedea Capitolul 5) şi vor descrie clar paşii care trebuie urmaţi pentru o implementare eficientă a EIM în context transfrontieră. 2. IMPACTUL ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ CONFORM DEIM (ARTICOLUL 7) Principalele prevederi ale DEIM cu referire la aspectele transfrontieră se regăsesc în Articolul 7 şi sunt redate în continuare:
┌──────────┬───────────────────────────┐
│ │al acestui articol │
│ │stipulează că dacă un Stat │
│ │membru descoperă că un │
│ │proiect ar putea avea │
│ │efecte semnificative asupra│
│ │mediului într-un alt Stat │
│ │membru sau dacă un Stat │
│ │membru reclamă că poate fi │
│ │afectat semnificativ, │
│ │Statul membru în teritoriul│
│ │căruia va fi realizat │
│ │proiectul va trimite │
│ │Statului membru afectat cât│
│ │mai curând posibil o serie │
│ │de informaţii, respectiv: │
│ │(a) o descriere a │
│ │proiectului, împreună cu │
│ │orice informaţii │
│ │disponibile cu privire la │
│ │posibilul impact │
│ │transfrontieră al │
│ │proiectului; (b) │
│ │informaţiile cu privire la │
│ │natura deciziei care poate │
│ │fi luată şi va oferi │
│ │celuilalt Stat membru un │
│ │termen rezonabil în care să│
│ │indice dacă doreşte să │
│ │participe la procedura EIM.│
│ │În conformitate cu │
│ │Articolul 2 paragraful 3 │
│ │din Directivă, orice │
│ │excepţie a unui anumit │
│Paragraf 1│proiect de la aplicarea │
│ │procedurii EIM nu trebuie │
│ │să aducă atingere Art. 7. │
│ │Statul membru pe al cărui │
│ │teritoriu va fi desfăşurat │
│ │proiectul trebuie să │
│ │informeze că proiectul │
│ │poate avea efecte │
│ │semnificative asupra │
│ │mediului în unul sau mai │
│ │multe State membre. În │
│ │acest sens, o identificare │
│ │timpurie a impactului │
│ │transfrontieră şi a │
│ │semnificaţiei sale trebuie │
│ │să preceadă notificarea de │
│ │la Statul membru pe al │
│ │cărui teritoriu va fi │
│ │desfăşurat proiectul către │
│ │Statul membru afectat. │
│ │În documentaţia transmisă │
│ │statelor membre potenţial │
│ │afectate se vor include │
│ │informaţiile cu privire la │
│ │proiect şi la natura │
│ │deciziei, precum şi │
│ │informaţii cu privire la │
│ │termenul de răspuns din │
│ │partea Statului membru │
│ │afectat/e sau la │
│ │solicitarea manifestării │
│ │intenţiei Statelor membre │
│ │afectate cu privire la │
│ │participarea la procedură. │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │prevede că dacă un Stat │
│ │membru care primeşte │
│ │informaţii conform │
│ │paragrafului 1, menţionează│
│ │că intenţionează să │
│ │participe la procedura EIM,│
│ │Statul membru pe al cărui │
│Paragraful│teritoriu se va desfăşura │
│2 │proiectul va trimite │
│ │Statului membru afectat, │
│ │dacă nu a făcut deja acest │
│ │lucru, informaţiile │
│ │solicitate conform Art. 6 │
│ │(2) şi puse la dispoziţie │
│ │conform punctelor (a) şi │
│ │(b) din Art. 6(3). │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │prevede că Statele membre │
│ │vizate, în măsura în care │
│ │sunt implicate, asigură │
│ │punerea la dispoziţie, │
│ │într-un termen rezonabil, a│
│ │informaţiilor menţionate la│
│ │paragrafele 1 şi 2 │
│ │autorităţilor la care se │
│ │referă Art. 6 (1) al │
│ │Directivei şi publicului │
│ │vizat din Statul membru │
│ │care va fi afectat │
│ │potenţial semnificativ. │
│ │Ambele State membre se vor │
│ │asigura că acele autorităţi│
│ │şi publicul interesat au │
│ │ocazia, înainte ca │
│ │procedura să se finalizeze,│
│ │să îşi prezinte opinia │
│ │într-un termen rezonabil cu│
│Paragraful│privire la informaţiile de │
│3 │mediu furnizate despre │
│ │proiect. │
│ │Informaţiile furnizate │
│ │pentru Statul membru │
│ │potenţial afectat trebuie │
│ │să fie elaborate de către │
│ │Statul membru- Partea pe al│
│ │cărui/carei teritoriu se va│
│ │desfăşura/afost intiat │
│ │proiectul. │
│ │Convenţia de la Espoo şi │
│ │documentele sale conexe │
│ │prevăd de asemenea ca │
│ │informaţiile care vor fi │
│ │furnizate de Statul membru │
│ │pe al cărui teritoriu se va│
│ │desfăşura proiectul să fie │
│ │transmise unui Stat membru │
│ │afectat. Secţiunea 7 din │
│ │Anexa 2 furnizează detalii │
│ │în această privinţă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │se referă la consultările │
│ │între Părţi. State membre │
│ │ingrijorate/potenţial │
│ │afectate vor efectua │
│ │consultări cu privire la │
│ │efectele potenţiale │
│ │transfrontieră ale │
│ │proiectului şi măsurile │
│ │avute în vedere pentru a │
│ │reduce sau preveni aceste │
│ │efecte şi vor conveni │
│ │asupra termenului limită │
│ │pentru durata perioadei de │
│ │consultări. │
│ │Consultările între Statele │
│ │membre vizate se referă la │
│ │informaţiile furnizate de │
│ │titular cu privire la │
│ │evaluarea impactului asupra│
│ │mediului în context │
│ │transfrontieră asociat │
│ │proiectului şi pot fi │
│ │organizate de către un │
│ │organism comun adecvat. │
│ │Conform Art. 9, orice Stat │
│ │membru care a fost │
│ │consultat conform Art. 7, │
│ │va fi informat cu privire │
│ │la orice decizie de a │
│ │acorda sau refuza acordul │
│ │pentru proiect. │
│ │Autorităţile competente vor│
│ │prezenta acestui Stat │
│ │membru conţinutul deciziei │
│ │şi orice condiţii anexate │
│Paragraful│acesteia, principalele │
│4 │motive şi argumente pe care│
│ │se bazează decizia, │
│ │inclusiv informaţii privind│
│ │procesul de participare a │
│ │publicului. Printre acestea│
│ │se numără şi o sinteză a │
│ │rezultatelor consultărilor │
│ │şi informaţiilor colectate │
│ │în temeiul articolelor 5-7,│
│ │precum şi o explicaţie a │
│ │modului în care rezultatele│
│ │respective au fost │
│ │încorporate sau abordate, │
│ │în special observaţiile │
│ │primite din partea statului│
│ │membru afectat. │
│ │Acolo unde Articolul 7 se │
│ │aplică, transmiterea │
│ │informaţiilor la un alt │
│ │Stat membru şi primirea │
│ │informaţiilor de către un │
│ │alt Stat membru vor fi │
│ │supuse limitărilor cu │
│ │privire la │
│ │confidenţialitatea │
│ │comercială şi industrială, │
│ │inclusiv proprietatea │
│ │intelectuală şi protejarea │
│ │interesului public în │
│ │vigoare în Statul membru în│
│ │care proiectul este propus.│
│ │Articolul 5 al Convenţiei │
│ │de la Espoo prevede │
│ │cerinţele pentru acest │
│ │stadiu al procedurii EIM în│
│ │context transfrontieră │
│ │(vezi Capitolul 5.3). │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │lasă la alegerea SM să │
│ │stabilească măsurile │
│ │detaliate pentru │
│ │implementarea prevederilor │
│ │acestui Articol. │
│ │Rezultatele consultărilor │
│ │şi informaţiile colectate │
│ │trebuie să fie luate în │
│Paragraful│considerare în procedura │
│5 │EIM. Sunt prevăzute termene│
│ │rezonabile pentru │
│ │diferitele etape, iar │
│ │termenele pentru │
│ │consultarea publicului │
│ │vizat cu privire la │
│ │raportul de evaluare a │
│ │impactului asupra mediului │
│ │nu sunt mai scurte de 30 de│
│ │zile. │
└──────────┴───────────────────────────┘
3. INIŢIEREA PROCESULUI EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ 3.1. Etapa de încadrare Premergător etapei de încadrare, după transmiterea de către titular a notificării pentru orice proiect din Anexa II, autoritatea competentă ia decizia dacă este necesară demararea procedurii EIM. Prima etapă a procedurii EIM este etapa de încadrare. Proiectele prevăzute în anexa I a DEIM se supun încadrării numai din punctul de vedere al aspectelor privind evaluarea adecvată şi al impactului asupra corpurilor de apă, aceste proiecte putând face obiectul definirii domeniului la această etapă, iar proiectele prevăzute în Anexa II a DEIM se supun analizei de la caz la caz pe baza criteriilor menţionate la pct. 1. Autoritatea competentă trebuie să emită decizia de încadrare şi să informeze dezvoltatorul şi publicul dacă EIM este necesară. De îndată ce Statul membru devine conştient că un proiect poate avea efecte semnificative asupra mediului într-un alt Stat membru sau dacă un Stat membru care poate fi afectat semnificativ solicită acest lucru, în conformitate cu Art. 7 din DEIM, Statul membru pe al cărui teritoriu este propus proiectul, trebuie să efectueze evaluarea efectelor potenţiale ale proiectului propus asupra mediului şi să stabilească dacă proiectul poate avea efecte transfrontieră potenţial semnificative. În acest stadiu, nu doar efectele directe trebuie identificate, ci şi efectele indirecte/secundare care ar putea rezulta din interacţiunea primară între proiect şi mediu. Ghidul CE privind definirea domeniului evaluării oferă un exemplu de impact indirect: "o modificare în sistemul de canalizare a unui amplasament poate afecta hidrologia unui curs de apă; acest lucru poate ulterior afecta calitatea apei şi ecologia cursului de apă în aval; şi aceasta poate afecta pescuitul şi alte utilizări ale apei." De asemenea, efecte temporare pot apărea în timpul construcţiei, punerii în funcţiune sau închiderii şi reabilitării amplasamentului sau doar în anumite faze ale realizării proiectului sau pot apărea ca rezultat al unor evenimente neprevăzute precum: accidente, condiţii meteorologice extreme, cutremure etc. Efectele care ar putea rezulta indirect dintr-un proiect trebuie să fie luate în considerare, "de exemplu, ca urmare a unei alte dezvoltări asociate proiectului, de exemplu, amenajarea drumurilor de acces, a reţelelor de utilităţi, amenajările de management a deşeurilor, amenajări rezidenţiale pentru oamenii atraşi în zonă de către proiect."*2) Efectele cumulative care ar putea apărea prin combinarea efectelor proiectului cu cele ale unor proiecte/activităţi existente sau planificate în vecinătate sunt de asemenea necesar a fi analizate. *2) "Lista de verificare a Evaluării Impactului asupra Mediului" a Comisiei Europene (2001) Efectele transfrontieră negative semnificative, dacă există, trebuie să fie identificate de titular sau de Autoritatea competentă în Etapa de evaluare iniţială sau în Etapa de încadrare. Figura 2 prezintă posibile situaţii care ar putea să apară în derularea procedurii EIM în context transfrontieră în etapa de evaluare iniţială sau în cea de încadrare. Dacă este identificat un impact transfrontieră semnificativ, procesul EIM va fi efectuat în conformitate cu procedura stabilită de Convenţia de la Espoo. Conform Art. 2.3 din Convenţia de la Espoo, PO (Partea de origine) se angajează să efectueze o EIM pentru o activitate propusă în Anexa I (înlocuită prin al II lea Amendament la Convenţie, numită în continuare Anexa I modificată) care poate cauza un impact negativ semnificativ asupra unor teritorii situate în afara graniţelor. În această privinţă, primul pas va fi să stabilească dacă proiectul poate cauza impact semnificativ în afara graniţelor (etapă denumită Etapa de încadrare conform Convenţiei). Autoritatea competentă a PO realizează Etapa de încadrare pe baza memoriului de prezentare depus de titular. EIM trebuie să fie realizată înainte ca orice decizie de a aproba proiectul propus să fie luată şi trebuie să includă informaţiile conform Anexei II (o descrierea a proiectului, a alternativelor rezonabile, a mediului care poate fi afectat, a impactului potenţial şi a măsurilor de reducere/prevenire/eliminare a impactului, etc.). PO trebuie să se asigure că statele afectate sunt notificate cu privire la proiectul propus. (a se vedea imaginea asociată) Figura 2. Posibile situaţii legate de iniţierea procesului EIM Trebuie remarcat că: ● În conformitate cu Art. 7 (1) al DEIM, dacă în Etapa de încadrare a procedurii EIM, este identificat un potenţial impact semnificativ cu efect transfrontieră, Statul membru pe al cărui teritoriu va fi desfăşurat proiectul (PO conform Convenţiei de la Espoo) trebuie să informeze Statul membru afectat (Partea afectată (PA) conform Convenţiei de la Espoo) cât mai curând posibil şi nu mai târziu de momentul informării propriului public. ● Este recomandat ca Statul membru - în al cărui teritoriu urmează să se realizeze proiectul - să informeze SM potenţial afectate chiar şi în cazul unui impact transfrontieră negativ scăzut ca intensitate*3). *3) CE/MP.EIA/IC/2011/INF.1 ● Dacă este identificat un impact transfrontieră pe termen lung, este recomandat ca Statele membre potenţial afectate să fie notificate. ● Conform Convenţiei de la Espoo, o ţară poate considera că un proiect care nu face parte din Anexa I modificată îi poate afecta semnificativ mediul. În acest caz, Statele membre UE potenţial afectate trebuie să ia în considerare activităţile sau instalaţiile care contribuie semnificativ, în opinia lor, la emisiile de poluanţi în aer şi apă şi sunt reglementate de Directivele UE sau legislaţia naţională. În acest caz, în conformitate cu Convenţia, oricare dintre ţările vizate poate notifica sau organiza grupuri de lucru dacă activităţile care nu sunt enumerate în Anexa I modificată pot cauza un impact transfrontieră advers semnificativ şi dacă trebuie să fie tratate ca cele enumerate în Anexa I modificată. Un exemplu este prezentat în Caseta 1 pentru o ţară non-UE ca Parte de origine şi un Stat membru UE ca Parte afectată. Proiectul analizat este enumerat în Anexa I a Directivei EIM, dar nu este reglementat conform Convenţiei. Caseta 1. Extracţia şi stocarea carbonului (ESC) (a se vedea imaginea asociată) 3.2. Metodele şi instrumentele utilizate pentru identificarea impactului transfrontieră Impactul transfrontieră este definit ca orice impact, nu neapărat de natură globală, produs de o activitate propusă în limitele unei zone de sub jurisdicţia unei părţi, a cărui origine fizică se situează, total sau parţial, în cadrul zonei aflate sub jurisdicţia unei alte părţi. În ciuda acestei definiţii, conform Convenţiei de la Espoo, categoriile de impact de natură globală asociate proiectelor propuse sunt foarte rar luate în considerare. Cu sau fără efecte transfrontieră, procesul EIM are nevoie de acelaşi tip de date şi foloseşte instrumente şi metode similare pentru caracterizarea efectelor (a se vedea Caseta 2). Există o mulţime de metode şi instrumente care sunt în prezent folosite pentru evaluarea impactului asupra mediului. Caseta 2. Metode şi instrumente pentru identificarea şi caracterizarea impactului în context transfrontieră (a se vedea imaginea asociată) ● Chestionare - sunt mijloace de a colecta informaţii despre acţiunile care pot influenţa impactul unui proiect, în trecut, prezent sau viitor. ● Opinia expertului/Panele de experţi - sunt mijloace de identificare şi evaluare a impactului în context transfrontieră. Listele de Experţi pot fi realizate pentru a facilita schimbul de informaţii cu privire la diferite aspecte ale impactului unui proiect. ● Matrice - sunt liste de verificare mai complexe. Două exemple sunt prezentate în Tabelul 2. ● Liste de verificare - un format tabelar care prevede un mod sistematic de verificare a faptului că orice impact posibil asociat unui proiect este analizat. Tabelul 1 prezintă trei tipuri de liste de verificare folosite pentru identificarea impactului în diferite etape ale procesului EIM. Pentru a stabili efectele potenţiale care ar fi generate de un proiect, conform Convenţiei de la Espoo, a fost elaborat un set de liste de verificare pentru 17 tipuri de activităţi (http://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/EIM/resources/checklists.htmn. Liste de verificare mai recente şi mai complete sunt puse la dispoziţie Ghidurile Comisiei Europene pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului (http://ec.europa.eu/environment/eia/eia-support.htm) şi în Colecţiile Băncii Mondiale despre Evaluarea Mediului. (http://documents.worldbank.org/curated/en/223391468174870007/Environmental- assessment-sourcebook) Tabel 1. Liste de verificare pentru identificarea impactului*4) *4) http://www.elaw.org/system/files/8+APPENDIX+B.pdf
┌──────────┬───────────────┬─────────────┬───────────────┐
│Liste de │Aplicarea │Descrierea │Referinţa │
│verificare│ │ │ │
├──────────┼───────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │Prezintă o │ │
│ │ │listă a │Departamentul │
│ │ │temelor care │Statului New │
│ │ │să fie │York pentru │
│Lista de │ │abordare în │Conservarea │
│verificare│Definirea │cadrul RIM. │Mediului │
│a RIM │domeniului │Lista de │Manualul pentru│
│model NY │evaluării │verificare │evaluarea │
│DEC │ │ajută şi la │calităţii │
│ │ │definirea │stării │
│ │ │domeniului │mediului, 1982 │
│ │ │evaluării în │ │
│ │ │EIS │ │
├──────────┼───────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Arthur D. │
│ │ │ │Little, Inc. │
│ │ │Această listă│1971. │
│ │ │de verificare│Transportul şi │
│ │ │este │mediul: Sinteza│
│Lista de │ │concepută să │pentru acţiune:│
│verificare│ │ajute la │Impactul Legii │
│a │ │identificarea│cu privire la │
│impactului│ │impactului │politica de │
│potenţial │Definirea │asupra │mediu naţională│
│asupra │domeniului │mediului │din 1969 a SUA │
│mediului │evaluării │asociat cu │asupra │
│pentru │ │planificarea,│sistemului de │
│proiecte │ │proiectarea, │transport, Vol.│
│de │ │construirea │I-III, elaborat│
│transport │ │şi │de Oficiul │
│ │ │exploatarea │Secretariatului│
│ │ │unui proiect │de Stat, │
│ │ │de transport │Departamentul │
│ │ │ │de Transport al│
│ │ │ │SUA │
├──────────┼───────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │Aceste liste │ │
│ │ │de verificare│ │
│ │ │sunt │ │
│ │ │concepute să │ │
│ │ │fie folosite │ │
│ │ │la │ │
│ │ │identificarea│ │
│ │ │impactului │ │
│ │ │semnificativ │ │
│ │ │negativ │ │
│ │ │asupra │ │
│ │ │mediului, │ │
│Lista de │Definirea │alternativele│ │
│verificare│domeniului │proiectului │Banca Mondială,│
│a Băncii │evaluării, │şi probleme │1991. Manual de│
│Mondiale │descrierea │particulare │evaluare a │
│cu privire│alternativelor,│asociate cu │impactului. │
│la │măsuri de │proiectele de│Volumele II şi │
│impactul │reducere a │dezvoltare. │III. │
│asupra │impactului │Ele sunt │ │
│mediului │ │impacturi │ │
│ │ │potenţiale şi│ │
│ │ │sunt evaluate│ │
│ │ │calitativ. │ │
│ │ │Peste 35 │ │
│ │ │tipuri de │ │
│ │ │proiecte sunt│ │
│ │ │prezentate, │ │
│ │ │inclusiv │ │
│ │ │rezidenţiale,│ │
│ │ │agricultură │ │
│ │ │şi dezvoltare│ │
│ │ │industrială. │ │
└──────────┴───────────────┴─────────────┴───────────────┘
Aceste liste pot fi folosite atât de Părţile de origine - care au iniţiat procedura, cât şi de Părţile potenţial afectate în timpul evaluării iniţiale pentru a identifica efectele potenţiale ale proiectului propus. Un exemplu de astfel de listă de verificare este prezentat în Figura 3. Proiectul - Conducte de petrol şi gaze naturale cu diametru mare Comentarii: Când se planifica traseul unei conducte astfel încât să se afle la cea mai mare distanţă posibilă faţă de zonele populate, trebuie să existe suficiente facilităţi de monitorizare pentru a testa scurgerile (în zonele populate se poate adăuga odorizant în gaz). Cele mai comune cauze pentru accidente apar ca rezultat al coroziunii, erorilor de operare, defecţiuni ale conductei, defecţiuni ale elementelor sudate ale echipamentelor. Figura 3. Factorii de mediu pentru conductele de petrol şi gaze naturale cu diametru mare
┌───────────┬──────────────┬────────────┐
│CATEGORIA │FACTOR │COMENTARII │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │Gaze cu │
│ │CO │efect de │
│ │ │seră. │
│ │ │referinţa 1 │
│ ├──────────────┼────────────┤
│ │Hidrocarburi │ │
│ ├──────────────┼────────────┤
│ │ │Gaze cu │
│AER │Gaz metan │efecte de │
│ │(CH4) │seră │
│ │ │volatile, │
│ ├──────────────┼────────────┤
│ │ │Ploaie │
│ │Oxizi de azot │acidă, │
│ │(NO*). NxO │flora, │
│ │ │fauna, │
│ │ │sănătatea │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │Gaze │
│ │Compuşi │volatile cu │
│ │organici │efect de │
│ │volatili fără │seră, │
│ │metan (NMVOC) │sănătatea │
│ │ │umană, │
│ │ │referinţa 1 │
│ ├──────────────┼────────────┤
│ │ │Sănătatea │
│ │Mirosul │umană, │
│ │ │siguranţa │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Substanţe │ │
│ │toxice │calitatea │
│ ├──────────────┤apei, viaţa │
│ │Produse │acvatică │
│ │petroliere │ │
│ ├──────────────┼────────────┤
│APA │ │Eroziunea │
│ │Traversări de │solului, │
│ │cursuri de apă│viaţa │
│ │ │acvatică │
│ ├──────────────┼────────────┤
│ │Contaminarea │ │
│ │apei subterane│ │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Daune asupra │Construcţia │
│ │vegetaţiei │şi │
│ │naturale │dezafectarea│
│ │ │conductei │
│ ├──────────────┼────────────┤
│ │Impactul │ │
│FLORA │asupra zonelor│ │
│ │protejate │ │
│ ├──────────────┼────────────┤
│ │Daune asupra │Dezafectarea│
│ │habitatului │traseului de│
│ │plantelor │conducte │
│ │ │traseului │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Daune asupra │ │
│ │habitatului │Absenţa │
│ │faunei │vegetaţiei │
│ ├──────────────┤naturale │
│ │Schimbarea │de-a lungul │
│FAUNA │rutelor de │traseului │
│ │migrare - │conductei │
│ │mamifere │ │
│ ├──────────────┼────────────┤
│ │Daune asupra │Traversări │
│ │habitatului │de cursuri │
│ │acvatic │de apă │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Contaminarea │Scurgeri │
│ │solului │accidentale │
│ ├──────────────┼────────────┤
│SOLUL │ │Construcţii,│
│ │Eroziune │traversări │
│ │ │de cursuri │
│ │ │de │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Modificări în │ │
│ │utilizarea │ │
│ │terenului │ │
│ ├──────────────┤ │
│ │Alterarea │ │
│ │valorii │ │
│ │estetice a │ │
│ │peisajului │ │
│PEISAJUL ├──────────────┤ │
│ │Afectarea │ │
│ │structurilor │ │
│ │fizice │ │
│ ├──────────────┤ │
│ │Impact asupra │ │
│ │terenurilor │ │
│ │senzitive / │ │
│ │fragile │ │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Modificări │ │
│MONUMENTE │arheologice │ │
│ISTORICE ├──────────────┤ │
│ │Modificări │ │
│ │paleontologice│ │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Risc de │ │
│ │scurgeri │ │
│ │accidentale │ │
│ ├──────────────┤ │
│ │Risc al │ │
│ │contaminării │ │
│ │apelor de │ │
│ │suprafaţă │ │
│ ├──────────────┤ │
│ │Risc al │ │
│ │contaminării │ │
│ │apelor │ │
│SĂNĂTATEA │subterane │ │
│ŞI ├──────────────┤ │
│SIGURANŢA │Risc de │ │
│OMULUI │explozie │ │
│ ├──────────────┼────────────┤
│ │Sistem de │Depistează │
│ │monitorizare a│scurgeri, │
│ │presiunii în │probleme ale│
│ │conducte │conductei │
│ ├──────────────┼────────────┤
│ │ │Distanţa │
│ │ │faţă de │
│ │Selectarea │zonele │
│ │traseelor │populate, │
│ │conductei │controlul │
│ │ │densităţii │
│ │ │populaţiei │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│PATRIMONIUL│Modificări ale│ │
│CULTURAL │utilizării │ │
│ │terenului │ │
├───────────┼──────────────┤ │
│ │Modificări ale│ │
│ │bunăstării │ │
│ │populaţiei │ │
│ ├──────────────┤ │
│ │Modificări ale│ │
│ │calităţii │ │
│SOCIO- │vieţii │ │
│ECONOMICĂ ├──────────────┤ │
│ │Oportunităţi │ │
│ │de angajare │ │
│ ├──────────────┤ │
│ │Dezvoltarea │ │
│ │economică în │ │
│ │context │ │
│ │transfrontieră│ │
└───────────┴──────────────┴────────────┘
Ghidul general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului realizat în cadrul acestui proiect propune liste de verificare aplicabile proiectelor ce intră sub incidenţa DEIM. Tabel 2. Matrici pentru identificarea impactului*5) *5) http://www.elaw.org/system/files/8+APPENDIX+B.pdf
┌────────────┬──────────┬─────────────┬──────────────┐
│Matrici │Aplicarea │Descrierea │Referinţa │
├────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Această │ │
│ │ │matrice este │ │
│ │ │folosită │ │
│ │ │pentru a │ │
│ │ │identifica │ │
│ │ │impactul │ │
│ │ │potenţial │ │
│ │ │asociat cu un│ │
│ │ │proiect sau │Leopold, L. │
│ │ │cu │B., F. E. │
│ │ │alternativele│Clarke, B. B. │
│ │ │acestuia. │Hanshaw, and │
│ │ │Aceasta │J. R. Balsley.│
│ │ │permite o │1971. A │
│ │ │evaluare │procedure for │
│Matricea │Evaluarea │cuprinzătoare│evaluating │
│Leopold │impactului│a varietăţii │environmental │
│ │ │de │impact. │
│ │ │interacţiuni │Circular 645. │
│ │ │între │U.S. │
│ │ │elementele │Geological │
│ │ │proiectului │Survey, │
│ │ │şi │Washington, │
│ │ │componntele, │D.C. │
│ │ │pentru a │ │
│ │ │identifica │ │
│ │ │factorii de │ │
│ │ │mediu │ │
│ │ │importanţi │ │
│ │ │sau │ │
│ │ │alternative │ │
│ │ │cu impact mai│ │
│ │ │redus. │ │
├────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Această │ │
│ │ │metodă │ │
│ │ │foloseşte o │ │
│ │ │matrice a 234│ │
│ │ │de proiecte │ │
│ │ │şi 27 │ │
│ │ │trăsături de │ │
│ │ │mediu pentru │ │
│ │ │a identifica │ │
│ │ │aspectele de │ │
│ │ │mediu │Thompson, M. │
│ │ │critice. │A. 1990. │
│ │ │Fiecărui │Determining │
│ │ │element din │impact │
│Matricea │ │matrice îi │significance │
│Metodologiei│Evaluarea │este atribuit│in EIM: a │
│Loran │impactului│un scor şi │review of 24 │
│ │ │rezultatele │methodologies.│
│ │ │sunt │Journal ob │
│ │ │introduse │Environmental │
│ │ │într-un │Management │
│ │ │algoritm care│30:235- 250. │
│ │ │adună │ │
│ │ │scorurile │ │
│ │ │impactului. │ │
│ │ │Este folosită│ │
│ │ │de obicei │ │
│ │ │pentru a │ │
│ │ │identifica │ │
│ │ │zonele de │ │
│ │ │mediu │ │
│ │ │critice. │ │
└────────────┴──────────┴─────────────┴──────────────┘
În cadrul cap. 4.1.4.1. Pasul 1: Identificarea efectelor semnificative al Ghidului general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului este prezentată şi analiza multicriterială propusă a fi utilizată în vederea identificării impactului semnificativ al proiectelor ce intra sub incidenţa Convenţiei şi a DEIM. ● Modelarea - este un instrument analitic care permite cuantificarea relaţiilor cauză-efect prin simularea condiţiilor reale de mediu. Acestea au aplicabilitate largă, de la calitatea aerului, calitatea apei, modelarea zgomotelor, distribuţia ecosistemelor. Caseta 3 Modele de dispersie a aerului (Exemple) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) *6) http://www.apis.ac.uk/air-pollution-modelling Modelarea este folosită de asemenea pentru generarea de hărţi ale calităţii aerului care oferă informaţii despre starea iniţială a mediului afectat (a se vedea Caseta 4). Caseta 4. Date cu privire la calitatea aerului (a se vedea imaginea asociată) În situaţii particulare, impactul unui proiect poate fi evaluat foarte eficient prin modelare, aceasta putând oferi informaţii valoroase cu privire la efectele potenţiale ale acestuia asupra mediului (a se vedea Caseta 5). Caseta 5. Identificarea impactului aferent construcţiei unui baraj asupra morfologiei costiere în cazul unor bazine hidrografice transfrontieră (a se vedea imaginea asociată) ● Analiza spaţială - utilizările GIS (Caseta 6) şi suprapunerea hărţilor pentru a identifica zonele de extindere a impactului ţinând cont de receptorii sensibili. Caseta 6. Analiza spaţială Aplicarea GIS în procesul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Alte tipuri de impact potenţial ar putea fi identificate în timpul consultărilor cu comunităţile şi grupurile de interes ecologic ale Părţii afectate. Pe baza unor metode GIS. 3.3. Factorii care pot provoca efecte transfrontieră Este recomandat ca identificarea efectelor posibile în context transfrontieră să fie efectuată având în vedere anumite criterii, cum ar fi: ● Tipul de proiect/activitate; ● Locaţia proiectului/activităţii; ● Mediul care poate fi afectat de proiectul/activitatea propuse. Identificarea mediului care poate fi afectat de proiectul propus şi de alternativele sale este efectuată în etapa de încadrare din cadrul procedurii EIM pe baza: - criteriile aferente etapei de încadrare (Anexa III din DEIM şi Anexa III la Convenţie); – altor criterii de selecţie prevăzute de legislaţia naţională şi UE; – analiza de la caz la caz; – consultări cu posibile Părţi afectate/State membre afectate. Cu scopul de a identifica impactul potenţial al tuturor activităţilor incluse în Anexa I a Convenţiei, este recomandat să folosiţi anumite liste de verificare, care includ factorii de impact pentru fiecare categorie de componente ale mediului şi scurte comentarii cu privire la particularitatea efectelor, inclusiv referinţe bibliografice. (a se vedea Fig. 3 de mai sus). Existenţa unor activităţi care au deja un impact negativ asupra zonei potenţial afectate ar putea produce efecte cumulative (a se vedea Caseta 7). Caseta 7. Impact cumulativ (a se vedea imaginea asociată) ● Zona de impact este legată în principal de tipul, scara proiectului şi de căile/mediul de dispersie a poluanţilor Proiectele care ar putea avea impact pe distanţă mare în context transfrontieră includ (dar nu se limitează la): ● proiecte care generează poluanţi în aer sau apă; ● proiecte care ar putea afecta speciile migratoare; ● proiecte care afectează resursele naturale; ● proiecte care au legătură cu schimbările climatice*7) *7) Ghid privind aplicarea practică a Convenţiei Espoo (a se vedea imaginea asociată) *8) Paragrafele evidenţiate în verde deschis sunt citate din Convenţie şi ghidurile de aplicare ale acestora 3.3.1. Tipul de proiect Activităţile enumerate în Anexa I a Convenţiei, respectiv proiectele din Anexa I şi II ale DEIM pot avea efecte negative semnificative asupra mediului. Scara şi semnificaţia efectelor depinde nu doar de tipul de activitate/proiect, ci şi de anumiţi factori specifici precum caracteristicile şi locaţia activităţii. Scara sau caracteristicile impactului reprezintă baza pentru stabilirea semnificaţiei lor. Într- un stadiu timpuriu, poate fi dificil să se obţină informaţii cantitative despre caracteristicile impactului potenţial transfrontieră. Din acest motiv, Autorităţile competente ale Părţii de origine pot analiza caracteristicile generale ale unei activităţi propuse pe baza Anexei III a Convenţiei care oferă criterii pentru stabilirea semnificaţiei impactului (tipul de activitate, locaţia, dimensiunea şi natura activităţii) fără a menţiona printre criteriile aplicate faţă de distanţa de la frontieră. Diferiţi factori de mediu sunt afectaţi în moduri diferite ca urmare a desfăşurării activităţilor enumerate în Anexa I modificată a Convenţiei. Informaţii despre caracteristicile activităţilor şi impactul aferent lor ar putea fi găsite în: ● documentele de referinţă BAT (BREFs) - instalaţiile industriale trebuie să fie în conformitate cu DEI şi trebuie să fie stabilite pe baza aplicării celor mai bune tehnici disponibile (BAT). Documentele BREF oferă informaţii despre activităţile şi emisiile specifice pentru instalaţiile IPPC. ● Lista de verificare EIA consolidată - nu toate activităţile din Anexa I modificată a Convenţiei sunt legate de instalaţiile IPPC. UNECE a elaborat Liste*9) în care sunt menţionate, pentru fiecare factor de mediu relevant (aer, apă, climă, flora, fauna, sol, peisaj, monumente istorice, sănătatea şi siguranţa umană, patrimoniu cultural, socio-economic), toate activităţile din Anexa I modificată a Convenţiei care le-ar putea afecta. Listele conţin şi alte informaţii, precum cele legate de gradul de periculozitate al poluanţilor, impactul potenţial asupra factorilor de mediu, cu referinţe bibliografice. *9) UNECE, Convention on Environmental Impact Assessment în a Transboundary Context - Environmental Impact Assessment Checklist Consolidated List, http://www.unece.ore/fileadmin/DAM/env/eia/documents/eachecklist/consolidatedchecklist.pdf ● literatura ştiinţifică. Ghidul cu privire la aplicarea practică a Convenţiei de la Espoo face următoarea observaţie: "Convenţia nu se aplică doar la impactul transfrontieră între Părţile învecinate, ci şi la impactul transfrontieră pe termen lung. Activităţile care pot avea impact pe termen lung în context transfrontieră le includ pe cele care generează poluanţi în aer sau în apă, activităţi care pot afecta speciile migratoare sau activităţile care au legătură cu schimbările climatice." În această privinţă, pentru identificarea şi caracterizarea impactului, este recomandat să fie luate în considerare prevederile Convenţiilor internaţionale de protecţia mediului şi de protecţie a biodiversităţii (a se vedea Caseta 8). Caseta 8. Convenţiile internaţionale cu privire la protecţia mediului şi conservarea naturii (nu sunt exclusive) (a se vedea imaginea asociată) *10) Bastmeijer, Kees şi Koivurova, Timo, Globalizarea evaluării transfrontieră a impactului asupra mediului. TEORIA ŞI PRACTICA EVALUĂRII IMPACTULUI DE MEDIU TRANSFRONTIER, pp. 347-389, Brill MartinusNijhoff Publishers, 2008. Disponibil la SSRN: http://ssrn.com/abstract=1104958 3.3.2. Locaţia proiectului - Identificarea ţărilor potenţial afectate În etapa de încadrare sau în etapa de definire a domeniului evaluării, vor fi identificate ţările potenţial afectate. Acesta este un pas foarte important pentru dezvoltarea ulterioară a procesului EIM care trebuie să decidă/clarifice care dintre ţările potenţial afectate/vizate vor participa la procesul EIM. Existenţa ţărilor potenţial afectate depinde mai întâi de tipul de proiect şi în al doilea rând de distanţa faţă de frontieră. Unele State membre au frontiere (terestre, maritime, riverane) cu ţări care nu sunt state membre UE sau semnatare ale Convenţiei de la Espoo. Proiectele enumerate în Anexele I şi II, în anumite situaţii particulare, pot avea un impact negativ semnificativ asupra mediului. Ţinând cont de locaţia activităţii, există mai multe situaţii precum: - proiecte punctiforme (cu zona de impact potenţial foarte restrânsă) situate pe teritoriul Statului membru. În acest caz, în funcţie de tipul de proiecte, distanţa faţă de frontieră şi tipul de frontieră, poluanţii transportaţi prin aer sau apă (de suprafaţă sau subterană) pot ajunge la unul sau mai multe state membre; – proiecte care traversează frontiera (proiecte comune) - Părţile sunt Statele Membre pe al căror teritoriu va fi desfăşurat proiectul, precum şi Statele Membre afectate (conducte, autostrăzi, poduri); – proiecte care implică mai mult de un stat membru ca iniţiatori ai acestora: conducte, autostrăzi; – proiecte (precum cele legate de energia nucleară) pentru care pot exista mai multe state membre afectate sau unde impactul transfrontieră este mai degrabă un risc decât o probabilitate. Caseta 9. Impact transfrontieră pe termen lung (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 1 prezintă exemple ale unor cazuri relevante ca exemplu în identificarea Părţilor afectate în context transfrontieră. 3.4. Viziuni diferite ale unei ţări potenţial afectate în fazele iniţiale de evaluare După examinarea efectelor transfrontieră potenţial negative în fazele iniţiale ale procedurii de evaluare, chiar dacă Statul membru pe al cărui teritoriu se va desfăşura proiectul (Partea de Origine conform Convenţiei de la Espoo) ajunge la concluzia că nici un efect transfrontieră nu va afecta alte state membre şi Convenţia de la Espoo nu trebuie să fie aplicată, statele membre potenţial afectate pot avea alte opinii. În Statul membru potenţial afectat, publicul ar putea ridica problema impactului negativ asupra mediului al proiectului propus şi să solicite ambelor State membre să înceapă schimbul de informaţii în conformitate cu Convenţia. Publicul poate depune aceste cereri la autorităţile competente din ţara sa, fie direct, fie prin intermediul autorităţilor la nivel local, regional sau naţional. Caseta 10. Surse de informaţii pentru o parte potenţial afectată cu privire la activităţile propuse în ţările învecinate (a se vedea imaginea asociată) În cazurile în care nicio notificare nu a fost efectuată de către Partea de origine către o altă Parte, când Partea potenţial afectată consideră că va fi afectată de un impact transfrontieră negativ semnificativ al unei activităţi propuse indicate în Anexa I, Partea afectată poate începe discuţii cu privire la problema semnificaţiei cu Partea de origine şi poate solicita informaţii. În conformitate cu Art. 3.7 al Convenţiei: "Părţile vizate, la cererea Părţii afectate, vor face schimb de suficiente informaţii cu scopul de a purta discuţii cu privire la probabilitatea existenţei unui impact transfrontieră negativ semnificativ." Posibila concluzie a discuţiei Părţilor vizate/implicate cu privire la probabilitatea existenţei unui impact transfrontieră negativ semnificativ ar putea fi următoarea: i. dacă Părţile sunt de acord că este posibil să existe un impact transfrontieră negativ semnificativ, prevederile Convenţiei se vor aplica corespunzător; ii. dacă Părţile nu pot ajunge la un acord cu privire la existenţa unui impact transfrontieră negativ semnificativ, ele trebuie să se adreseze unei comisii de investigaţie în conformitate cu prevederile Anexei IV pentru a le oferi opinia. În cazul declanşării procedurii din Anexa IV a Convenţiei Espoo, statul trebuie să aibă în vedere ca obţinerea unei opinii din partea Comisiei de investigaţii nu se poate face fără a remunera adecvat pe membrii acesteia. De aceea se recomandă alocarea unui buget corespunzător, înainte de declanşarea acestei proceduri. Se recomandă să se înceapă negocieri neoficiale cu Partea afectată din stadiul de iniţiere a proiectului sau să se notifice cât mai timpuriu posibil Partea afectată, pentru a evita situaţiile de această natură. 3.5. Stabilirea unor alternative rezonabile Alternativele propuse de dezvoltator depind de tipul de proiect. În faza de proiectare, trebuie examinate mai multe alternative. Pentru fiecare alternativă trebuie identificate categoriile de impact potenţial în context transfrontieră. Caseta 11. "Alternative rezonabile" în conformitate cu Decizia IV/1 a Convenţiei de la Espoo (a se vedea imaginea asociată) 4. STABILIREA IMPORTANŢEI EFECTELOR NEGATIVE ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ Evaluarea impactului asupra mediului este procesul de identificare, predicţie, evaluare şi reducere a impactului asupra mediului bio-fizic şi social, înainte ca deciziile de aprobare să fie luate şi angajamentele asumate (IAIA 1999). Titularii vor alege criterii de evaluare consecvente şi metodologie specifică fiecărui tipul de proiect, iar acestea vor trebui să fie clar explicate în studiile de mediu elaborate în cadrul procedurii EIA. 4.1. Criteriile pentru stabilirea impactului semnificativ asupra mediului Criteriile prestabilite se referă la limitele prestabilite sau asumate pentru categoriile de impact potenţial, care au fost elaborate pe baza unor atribute specifice ale proiectului. Anexa III din Convenţie include criteriile generale pentru a sprijini decizia cu privire la semnificaţia ecologică a activităţilor care nu sunt enumerate în Anexa I modificată (a se vedea Caseta 12). Caseta 12. Criteriile pentru stabilirea categoriilor de impact potenţial (Anexa III a Convenţiei) a) Dimensiunea: proiecte de dimensiuni mari, mai mari decât proiectele obişnuite de acelaşi tip; b) Locaţia; activităţi propuse care sunt situate în sau aproape de zonele sensibile din punct de vedere ecologic sau al altor componente de mediu (precum zonele umede desemnate conform Convenţiei de la Ramsar, parcuri naţionale, rezervaţii naturale, rezervaţii de interes ştiinţific deosebit sau situri de importanţă arheologică, culturală sau istorică); de asemenea, proiectele propuse în locaţii în care caracteristicile dezvoltării propuse ar putea avea efecte semnificative asupra populaţiei; c) Efecte: proiecte care induc efecte negative cu intensitate sau complexitate ridicată, inclusiv cele care dau naştere unor efecte grave asupra oamenilor sau componentei biotice, cele care ameninţă utilizarea actuală sau potenţială a unei zone afectate şi cele care produc o încărcare suplimentară care nu poate fi susţinută de capacitatea de suport a mediului. Părţile interesate vor lua în considerare atât activităţile propuse amplasate în apropierea unei frontiere internaţionale, cât şi pe cele mai îndepărtate, care ar putea avea efecte transfrontieră semnificative la mare distanţă. Coroborat cu criteriile de selecţie pentru stabilirea necesităţii efectuării evaluării impactului asupra mediului din Anexa III la Legea privind EIM, se definesc următoarele categorii de criterii: a) Criterii legate de dimensiunea proiectului Caracteristicile proiectelor trebuie examinate, în special în ceea ce priveşte: a) dimensiunea şi concepţia întregului proiect; b) cumularea cu alte proiecte existente şi/sau aprobate; c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a biodiversităţii; d) cantitatea şi tipurile de deşeuri generate/gestionate; e) poluarea şi alte efecte negative; f) riscurile de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform informaţiilor ştiinţifice; g) riscurile pentru sănătatea umană - de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice. Când proiectul se cumulează cu alte proiecte existente şi/sau aprobate, ar putea să apară efecte cumulative cu privire la: ● utilizarea resurselor naturale; ● producerea de deşeuri; ● poluare şi daune aduse zonelor învecinate; ● riscul de accidente, având în vedere în special substanţele sau tehnologiile folosite. Convenţia de la Espoo nu prevede anumite criterii pentru definirea "modificării majore" a unei activităţi sau a unui proiect şi nici nu prevede criterii clare pentru înţelegerea clară a termenilor "mare" sau "major". Caseta 13. Activitatea/proiectul "major" Stabilirea dacă un proiect reprezintă o "modificare majoră" sau dacă un proiect în sine poate fi considerat "mare" sau "major", poate fi realizată doar printr-o examinare de la caz la caz şi/sau analizarea unor probleme precum: - criterii legale cantitative şi calitative care se aplică în Partea de origine - de exemplu, valori privind creşterea producţiei, creşterea emisiilor sau consumul de materii prime sau energie; – modificarea proiectului implică revizuirea actelor de reglementare deja obţinute; – modificarea proiectului obţinerea unei noi autorizaţii de construire; – noi praguri impuse de legislaţia naţională pentru proiecte care necesită o EIM; – noi criterii furnizate de organisme/instituţii internaţionale, naţionale şi regionale care să fie folosite ca bază pentru identificarea pragurilor de încadrare a proiectelor în funcţie de dimensiunea acestora. b) Criteriile locaţiei Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în special în ceea ce priveşte: a) utilizarea actuală şi aprobată a terenurilor; b) bogăţia, disponibilitatea, calitatea şi capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa şi biodiversitatea, din zonă şi din subteranul acesteia; c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se o atenţie special următoarelor zone: 1. zone umede, zone riverane, guri ale râurilor; 2. zone costiere şi mediul marin; 3. zonele montane şi forestiere; 4. arii naturale protejate de interes naţional, comunitar, internaţional; 5. zone clasificate sau protejate conform legislaţiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislaţia privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislaţia privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislaţiei din domeniul apelor, precum şi a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică; 6. zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute de legislaţia naţională şi la nivelul Uniunii Europene şi relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri; 7. zonele cu o densitate mare a populaţiei; 8. peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic. Zona de impact potenţial cu privire la frontieră acoperă două aspecte: (i) distanţa faţă de frontiera raportată la locaţia proiectului din PO, sau distanţa de la locaţia proiectului până la zona afectată de dincolo de frontieră - punctele cheie de interes sunt zonele care pot fi afectate de cel mai intens impact; (ii) o anumită zonă din PA, cu valoare de conservare naturală ridicată şi asupra căreia s-ar putea răsfrânge impactul potenţial (zone sensibile): ● importanţa locaţiei pentru menţinerea proceselor existente sau a sistemelor naturale, precum locuri cu importanţă pentru dinamica componentei hidrice, a perioadelor ecologice pentru specii, areale de hrănire, împerechere, rute de migraţie; ● diversitate crescută a florei, faunei sau peisajelor; ● prezenţa unor elemente rare, unice sau valoroase din punct de vedere biotic, al peisajului natural sau cultural etc. Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite mai sus, având în vedere impactul proiectului asupra următorilor factori: a) populaţia şi sănătatea umană; b) biodiversitatea, acordând o atenţie specială speciilor şi habitatelor protejate în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; c) terenurile, solul, apa, aerul şi clima; d) bunurile materiale, patrimoniul cultural şi peisajul; e) interacţiunea dintre factorii prevăzuţi la lit. a)-d). şi ţinând seama de: a) importanţa şi extinderea spaţială a impactului - de exemplu, zona geografică şi dimensiunea populaţiei care poate fi afectată; b) natura impactului; c) natura transfrontieră a impactului; d) intensitatea şi complexitatea impactului; e) probabilitatea impactului; f) debutul, durata, frecvenţa şi reversibilitatea preconizate ale impactului; g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente şi/sau aprobate; h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului. 4.2. Instrumente pentru stabilirea efectelor semnificative transfrontieră Stabilirea impactului semnificativ asupra factorilor de mediu a fost identificată ca fiind cel mai important element al procesului EIM. Semnificaţia impactului ar putea deveni şi mai complexă dacă ia în calcul scara spaţială, modificarea temporală, sensibilitatea ecologică, anumite considerente economice şi instituţionale. Contextul spaţial se referă la faptul că impactul potenţial al proiectului propus ar trebui să fie considerat semnificativ la nivel local, regional sau internaţional. Contextul temporar se referă la relaţia cu proiecte trecute, prezente sau viitoare care ar putea afecta cumulativ acelaşi mediu. Pentru identificarea efectelor semnificative, se utilizează pe scară largă analiza multicriterială. Sunt stabilite criterii comune pentru evaluarea semnificaţiei unui impact, care se cuantifică pentru fiecare proiect în parte. Semnificaţia unui impact poate fi majoră (semnificativă), moderată, minoră, neglijabilă, fără valoare sau pozitivă. Semnificaţia unui impact este dată de 2 componente: ● Magnitudinea impactului care este dată de caracteristicile proiectului şi ale efectelor generate de acesta, cum ar fi: - Natura efectului: negativ, pozitiv sau ambele; – Tipul efectului: direct, indirect, secundar, cumulativ; – Reversibilitatea efectului: reversibil, ireversibil; – Extinderea efectului: locală, regională, naţională, transfrontieră; – Durata efectului: temporar, termen scurt, termen lung; – Intensitatea efectului: mică, medie, mare. Magnitudinea impactului poate fi mică, medie sau mare, în funcţie de caracteristicile de mai sus. ● Senzitivitatea receptorului este înţeleasă ca fiind sensibilitatea mediului receptor asupra căruia se manifestă efectul, inclusiv capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările pe care Proiectele le pot aduce. Senzitivitatea poate fi mică, medie sau mare. Efectele POTENŢIAL semnificative identificate în etapa de încadrare, se supun analizei multicriteriale pentru a se determina care dintre acestea ESTE într-adevăr semnificativ în contextul analizat. Analiza multicriterială este efectuată de titular, prin experţii competenţi cooptaţi, iar rezultatele analizei sunt trecute în propunerea transmisă către ACPM. Aceasta analizează corectitudinea aplicării analizei multicriteriale (dacă este necesar solicită informaţii suplimentare sau solicită expertiză externă). Odată ce titularul şi ACPM ajung la un consens cu privire la stabilirea efectelor care sunt într-adevăr semnificative, se emite Îndrumarul. Semnificaţia unui impact poate fi schimbată în urma analizei de detaliu efectuată în RIM. La etapa de stabilire a domeniului evaluării se face o analiză sumară a semnificaţiei impactului, pe baza informaţiilor disponibile imediat, fără eforturi majore. Şi aici se recomandă aplicarea principiului de precauţie în luarea deciziei. Astfel, dacă un impact nu poate fi evaluat satisfăcător astfel încât să se stabilească dacă este semnificativ sau nu, atunci acest impact se consideră semnificativ şi va fi inclus în RIM. Mai târziu, în RIM, se colectează mai multe date şi evaluarea se poate face în detaliu. În RIM se poate concluziona că impactul are o semnificaţie minoră sau neglijabilă. Metoda de analiză multicriterială este prezentată şi exemplificată în Ghidul general aplicabil etapelor procedurii EIM. Listele de control sunt, de asemenea, prezentate detaliat în Ghidul general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. 4.3. Evaluarea Impactului schimbărilor climatice în context transfrontieră Anexa IV la DEIM include trimiterea directa la climă şi schimbările climatice în două dispoziţii. Accentul se pune pe două aspecte distincte ale problematicii schimbărilor climatice: ● Atenuarea schimbărilor climatice: aceasta ia în considerare impactul pe care proiectul îl va avea asupra schimbărilor climatice, în principal prin emisiile de gaze cu efect de seră; ● Adaptarea la schimbările climatice: aceasta ţine seama de vulnerabilitatea proiectului la schimbările viitoare ale climei şi la capacitatea sa de adaptare la impactul schimbărilor climatice, care poate fi incertă. În 2013, Comisia Europeană a emis un ghid privind integrarea schimbărilor climatice şi a biodiversităţii în evaluarea impactului asupra mediului. Acest ghid oferă informaţii despre aspectele legale ale înţelegerii acestor aspecte în evaluarea impactului asupra mediului, beneficiile şi provocările legate de integrarea acestora în procedurile de evaluare şi abordările metodologice detaliate pentru efectuarea evaluărilor privind aceste aspecte. Atenuarea schimbărilor climatice. Impactul proiectului asupra schimbărilor climatice Majoritatea proiectelor vor avea un impact negativ asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu scenariul de bază, prin construirea şi funcţionarea acestora şi prin activităţile indirecte care apar din cauza proiectului. RIM trebuie să includă o evaluare a emisiilor directe şi indirecte de gaze cu efect de seră ale proiectului, în cazul în care aceste impacturi sunt considerate semnificative: ● emisiile directe de gaze cu efect de seră generate de construirea proiectului şi de funcţionarea acestuia pe durata sa de viaţă (de exemplu, de la arderea combustibililor fosili pe amplasament sau de la utilizarea de energie). ● emisiile de gaze cu efect de seră generate sau evitate ca urmare a altor activităţi încurajate de proiect (impact indirect), de exemplu: - Infrastructura de transport: creşterea sau evitarea emisiilor de carbon ca urmare a utilizării energiei pentru funcţionarea Proiectului – Dezvoltarea comercială: emisiile de carbon datorate transportului consumatorilor în zona comercială unde se află Proiectul. Evaluarea trebuie să ţină seama de obiectivele relevante de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel naţional, regional şi local, acolo unde acestea sunt disponibile. EIM poate, de asemenea, să evalueze măsura în care Proiectele contribuie la aceste obiective prin reducerea emisiilor de GES, precum şi să identifice oportunităţi de reducere a emisiilor de GES prin măsuri alternative. Adaptarea la schimbările climatice: vulnerabilitatea proiectului la schimbări climatice Directiva impune, de asemenea, ca evaluările impactului asupra mediului să ia în considerare impactul pe care schimbările climatice îl pot avea asupra proiectului în sine şi măsura în care proiectul se va putea adapta eventualelor schimbări climatice pe parcursul vieţii sale. Acest aspect al problemei schimbărilor climatice poate fi deosebit de provocator deoarece: 1. solicită celor care efectuează evaluarea să ia în considerare impactul mediului înconjurător (climatul în acest caz) asupra proiectului, mai degrabă decât invers şi 2. implică adesea un grad considerabil de incertitudine, având în vedere ca prezicerea efectelor schimbărilor climatice reale, în special la nivel local, reprezintă o provocare. În acest scop, analiza EIM ar trebui să ia în considerare tendinţele şi evaluarea riscurilor. În aprilie 2013, Comisia Europeană a adoptat Strategia UE de adaptare la schimbările climatice (COM (2013) 216 final), care stabileşte un cadru pentru pregătirea UE la impactul schimbărilor climatice acum şi în viitor. Unul dintre obiectivele sale principale este legat de promovarea unui proces decizional bazat pe informaţii relevante - scop în care a fost lansată Platforma europeană de adaptare la climă (CLIMATE-ADAPT), care a fost concepută ca o platformă web pentru a sprijini factorii politici de decizie la nivel european, naţional, regional şi local, la dezvoltarea măsurilor şi politicilor de adaptare la schimbările climatice. Strategia cuprinde un set de documente care sunt utile pentru o gamă largă de părţi interesate. În vederea includerii măsurilor de adaptare la schimbările climatice în cadrul RIM-urilor, sunt foarte utile o serie de documente disponibile la nivel de UE, cum ar fi: "Adaptarea infrastructurii la schimbările climatice" (SWD (2013) 137 final), Ghidul pentru managerii de proiect: Importanţa deosebită a investiţiilor vulnerabile la schimbările climatice (DG Climate Action). Integrarea considerentelor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice în EIM Evaluarea efectivă a măsurilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice în cadrul RIM este puternic dependentă de metodologia utilizată şi există deja o serie de metodologii standardizate pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră. Metodologia utilizată în cazul specific în cauză precum şi aspecte legate de colectarea datelor, sunt importante. Calculul impactului direct este mai simplu decât calculul impactului indirect - iar evaluările se vor baza pe estimări în unele cazuri. Ghidul Comisiei Europene privind integrarea schimbărilor climatice şi a biodiversităţii în EIM identifică principalele surse europene de date, inclusiv arhive de date şi baze de date disponibile online, considerate utile atunci când se integrează schimbările climatice în EIM. Aceste ghiduri furnizează, de asemenea, link-uri către softuri de calcul a emisiilor de carbon şi către alte metodologii, inclusiv metodologia de calcul a emisiilor absolute şi relative de GES promovată de Banca Europeană de Investiţii (BEI) (BEI - Metodologie pentru evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a variaţiilor emisiilor). La nivel global, în 2011, Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice a emis un document intitulat "Evaluarea impactului şi vulnerabilităţii schimbărilor climatice, luarea deciziilor de adaptare în cunoştinţă de cauză" (CCONUSC, Repere ale contribuţiei programului de lucru Nairobi. Evaluarea impactului şi a vulnerabilităţii schimbărilor efectelor schimbărilor climatice, luarea deciziilor de adaptare în cunoştinţă de cauză) care conţine secţiunile despre, inter alia, dezvoltarea şi diseminarea metodelor şi a instrumentelor, furnizarea de date şi informaţii şi evaluarea impactului şi a vulnerabilităţii la scări diferite şi în diferite sectoare. Evaluarea ciclului de viaţă (LCA) poate fi utilizată pentru a lua în considerare echilibrul global al emisiilor de gaze cu efect de seră directe şi indirecte ale unui proiect. Integrarea considerentelor de adaptare la schimbările climatice în EIM După cum s-a discutat mai sus, integrarea considerentelor de adaptare la schimbările climatice în EIM este o provocare: necesită o schimbare în gândirea evaluărilor şi luarea în considerare a eventualelor riscuri şi incertitudini pe termen lung. Îmbunătăţirile recente ale bazelor de date pentru a înţelege impactul schimbărilor climatice şi riscurile pentru o varietate de sectoare şi locaţii au făcut această provocare mai puţin descurajatoare, însă baza de informaţii şi dobândirea de experienţă pe acest subiect este în creştere rapidă. Platforma europeană de adaptare la schimbările climatice, cunoscută sub numele de Climate-ADAPT, este un loc bun pentru a găsi instrumente de sprijin şi legături către cele mai recente cunoştinţe de adaptare, incluzând studii detaliate privind vulnerabilităţile şi riscurile asociate. Ghidul Comisiei Europene privind integrarea schimbărilor climatice şi a biodiversităţii în EIM reprezintă o altă sursă importantă de informaţii şi idei privind modul de efectuare a evaluării. Acesta oferă exemple de întrebări-cheie pentru a identifica preocupările legate de adaptarea la schimbările climatice: acestea iau în considerare impactul major, cum ar fi valurile de căldură, secetele, precipitaţiile extreme, furtunile şi vânturile, alunecările de teren, creşterea nivelului mării şi altele. De asemenea, ghidul explică modul în care trebuie luate în considerare tendinţele, factorii de influenţă ai schimbării şi abordările de gestionare a riscurilor în EIM. Acesta sugerează abordări pentru construirea capacităţii de adaptare în Proiecte prin măsuri alternative, cum ar fi schimbarea utilizării materialelor sau a proiectelor de construcţie pentru fi mai rezistente la riscurile aşteptate. Acesta arată, de asemenea, modul în care EIM pot facilita capacitatea de adaptare şi gestionarea proiectelor prin recunoaşterea clară a ipotezelor şi a incertitudinii lor în ceea ce priveşte impactul asupra climei şi prin propunerea unor măsuri practice de monitorizare pentru a verifica valabilitatea predicţiilor şi a răspunsurilor în timp. 5. PROCEDURA EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ CONFORM CONVENŢIEI DE LA ESPOO Raportul de la Comisie cu privire la aplicarea şi eficacitatea DEIM (2009) subliniază că DEIM modificată "a lărgit sfera de aplicare, a consolidat etapele procedurale şi a integrat modificările prevăzute de Convenţia UN/ECE Espoo cu privire la EIM în context transfrontieră". Etapele procedurale care vor fi efectuate pentru o EIM în context transfrontieră, care sunt declarate în DEIM şi în Convenţia de la Espoo, precum şi în deciziile luate de adunările Părţilor la Convenţie sunt prezentate în următoarele secţiuni. 5.1. Identificarea punctelor de contact Dacă un proiect poate avea efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru, DEIM afirmă că Statul membru, în al cărui teritoriu va fi desfăşurat proiectul, are obligaţia de a trimite la Statul membru afectat informaţii despre proiect şi impactul sau transfrontier potenţial şi informaţii despre natura deciziei care poate fi luată (Articolul 7(1)) - aceeaşi cerinţă este prevăzută în Convenţia de la Espoo în Art. 3.1. "Punct de contact" înseamnă persoana responsabilă cu trimiterea şi primirea notificărilor. Punctul de contact desemnat de România ca şi contact oficial faţă de celelalte Părţi şi faţă de Secretariatul Convenţiei este reprezentat de Directorul General al Direcţiei Generale Evaluare Impact şi Controlul Poluării din cadrul Ministerului Mediului; lista de Puncte Contact cu privire la Notificare în conformitate cu Art. 3 al Convenţiei este actualizată periodic şi se regăseşte la adresa http://www.unece.org/env/EIM/points of contact.html. Partea de origine nu este responsabilă dacă Partea afectată nu primeşte informaţiile cu privire la un proiect care poate avea un impact în context transfrontieră asupra mediului: i. în cazul unor date de contact incorecte ale PA (aşa cum au fost comunicate de PA Secretariatului ), sau ii. dacă modificările datelor de contact ale punctului de contact nu sunt comunicate Secretariatului Convenţiei. 5.2. Notificarea Părţii afectate Pentru orice proiect cu potenţial impact semnificativ asupra mediului părţii afectate, prevăzut în Anexa nr. I modificată a Convenţiei, sau considerat ca atare în urma etapei de încadrare, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului notifică autoritatea competentă a părţii afectate, în vederea stabilirii cadrului unor consultări utile şi suficiente. Notificarea va fi trimisă Părţii afectate în termen de 10 zile de la primirea informaţiilor complete de la titular. România notifică o Parte afectată chiar dacă activitatea propusă, care este enumerată în Anexa I modificată a Convenţiei, poate produce un impact în context transfrontieră advers scăzut. În conformitate cu prevederile art. 6 al Legii 242/2011 privind ratificarea Acordului multilateral dintre statele din sud-estul Europei pentru aplicarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, în cazul unor proiecte comune, fiecare parte sub jurisdicţia căreia se are în vedere realizarea activităţii propuse va fi considerată atât parte de origine, cât şi parte afectată, iar părţile vor crea unul sau mai multe grupuri de lucru comune pentru a stabili acţiuni detaliate privind comunicarea şi consultările. Notificarea va fi trimisă tuturor Părţilor care au fost identificate ca fiind potenţial afectate. Notificarea cu privire la activitatea propusă se face în acelaşi moment cu informarea propriului public conform legislaţiei în vigoare. Notificarea va conţine informaţiile prevăzute în Anexa la Legea 242/2011 privind ratificarea Acordului multilateral dintre statele din sud-estul Europei pentru aplicarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, redată integral în Anexa 2 la prezentul document. Formatul notificării a fost adoptat prin Decizia I/4*11) care a fost luată de prima adunare a Părţilor la Convenţia cu privire la EIM în context transfrontieră (Oslo, 1998). Formatul notificării (mostre ale unei scrisori şi formatul de tabel/listă) este prezentat în Anexa IV a Deciziei 1/4; de asemenea, el poate fi găsit în "Îndrumare cu privire la notificarea conform Convenţiei de la Espoo" (ECE/MP.EIM/12). *11) http://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/documents/1998/eia/mp.eia.1998.4.e.pdf Conform art. 7. Al. (3) din Legea 242/2011, punctul de contact al părţii afectate va răspunde punctului de contact al părţii de origine în termen de 30 de zile de la primirea notificării şi va indica dacă partea afectată intenţionează să participe la procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Dacă partea afectată intenţionează să participe la procedura de evaluare a impactului asupra mediului, titularul va proceda la traducerea în limba engleză şi/sau în limba oficială a părţii afectate a memoriului de prezentare şi a tuturor documentelor implicate în procedură. În ce priveşte mijloacele de comunicare cu privire la notificarea PA, următoarele recomandări trebuie să fie menţionate: i. Notificarea trebuie să fie transmisă la AP prin poştă, e-mail sau orice alt mijloc de comunicare adecvat prin care se poate verifica şi confirma primirea, ii. utilizarea unor canale diplomatice poate fi o opţiune pentru transmiterea notificării. iii. Partea de origine trebuie să specifice adresa la care răspunsul trebuie trimis. iv. Partea de origine trebuie să solicite o confirmare a notificării de la Partea afectată. v. Părţile trebuie să ţină evidenţa mijloacelor de comunicare, datelor şi adreselor. 5.3. Notificarea publicului Părţii afectate Aşa cum prevede Art. 7(1) al DEIM precum şi Art. 3.8 al Convenţiei, publicul Părţii afectate trebuie să fie informat despre procedura EIM în context transfrontieră pentru proiectul/activitatea propus. Punctul de contact/Autoritatea competentă al PA va proceda la distribuirea informaţiilor către publicul interesat din partea sa. În situaţia în care PO este România, ACPM va informa autoritatea competentă a părţii afectate, care asigură ca, în două săptămâni de la primirea notificării, publicul din zonele posibil afectate să fie informat şi să i se pună la dispoziţie posibilităţile de a face comentarii sau de a ridica obiecţii fie direct autorităţii competente a părţii de origine, fie prin autoritatea competentă a părţii afectate. În 6 săptămâni de la primirea notificării, PA transmite un sumar clar, în limba engleză, al observaţiilor publicului şi ale autorităţilor competente cu privire la proiectele propuse, împreună cu solicitările de detalii suplimentare identificate în observaţiile individuale ale publicului şi autorităţilor. În situaţia în care răspunsul la notificare al PA nu conţine informaţii referitoare la potenţialul impact al proiectului asupra mediului părţii afectate, AC a PO solicită PA aceste informaţii; cererea va fi în limba engleză iar perioada de răspuns la o astfel de solicitare este de 6 săptămâni. 5.4. Participarea Părţii afectate la stabilirea conţinutului documentaţiei EIM (etapa de definire a domeniului evaluării a procedurii EIM*12) şi răspunsul *12) "Etapa de definire a domeniului evaluării" este determinarea de la caz la caz a sferei de aplicare a evaluării (ECE/MP.EIA/2011/2) Scopul etapei de definire a domeniului evaluării EIM este ca Autoritatea competentă să definească conţinutul Raportului EIM prin abordarea problemelor prioritare care vor fi luate în considerare în procesul EIM şi care trebuie să fie prezentate în detaliu în Studiul de evaluare a impactului asupra mediului. În conformitate cu Art. 2.11 introdus de Decizia III/7 privind al doilea amendament al Convenţiei, se dă posibilitatea părţii afectate de a participa la definirea domeniului evaluării. În etapa de definire a domeniului evaluării. Autorităţile competente ale Părţilor abordează problemele prioritare care trebuie luate în considerare în procesul EIM şi care trebuie prezentate în detaliu în Studiul de evaluare a impactului asupra mediului, precum: - aspectele iniţiale relevante; – efectele potenţiale asupra mediului şi care din aceste efecte sunt cele mai importante şi prin urmare, necesită o analiză mai aprofundată în Studiul de evaluare a impactului asupra mediului; – considerarea rezultatelor consultărilor (cu publicul şi alte autorităţi ale Părţilor); – considerarea alternativelor. În situaţia în care PO este România, etapa de definire a domeniului evaluării începe după ce titularul a depus la ACPM propunerea privind aspectele relevante. ACPM emite un Îndrumar în care stabileşte domeniul de evaluare şi nivelul de detaliu al informaţiilor care trebuie incluse în raportul privind impactul asupra mediului (RIM). Îndrumarul se elaborează pe baza informaţiilor furnizate de titular în memoriul de prezentare şi în propunerea privind aspectele relevante pentru protecţia mediului, şi ţinând cont de consultarea cu celelalte autorităţi implicate, precum şi de propunerile justificate ale publicului interesat. Pentru proiectele pentru care s-a decis efectuarea EA, îndrumarul conţine necesitatea prezentării studiului EA, precum şi alte aspecte relevante stabilite de către ACPM. DEIM prevede proceduri coordonate/comune dacă EIM şi evaluarea adecvată sunt obligatorii. În acest caz, definirea domeniului evaluării trebuie să ofere recomandări pentru ambele evaluări prin luarea în considerare a subiectelor lor specifice şi elementele de evaluare. În plus, dacă în conformitate cu Art. 6 al Directivei Habitatelor, o evaluare adecvată a fost deja efectuată pentru zona proiectului, îndrumarul trebuie să furnizeze recomandări despre modul în care se vor integra aspectele principale identificate de raportul de evaluare adecvat în Raportul EIM al proiectului propus. Pentru proiectele pentru care s-a decis efectuarea SEICA în conformitate cu legislaţia specifică din domeniu, îndrumarul conţine această solicitare, precum şi alte aspecte relevante stabilite de către autoritatea competentă în domeniul gospodăririi apelor. Modul detaliat de parcurgere a etapei de definire a domeniului este prezentat în Ghidul general aplicabil procedurilor privind evaluarea impactului asupra mediului, realizat în cadrul acestui proiect. În cazul identificării unor lacune de informaţii cu privire la condiţiile iniţiale, în etapa de definire a domeniului evaluării, Autoritatea competentă poate solicita sondaje ecologice şi/sau investigaţii de mediu realizate ca parte a EIM. 5.5. Elaborarea documentaţiei EIM şi transmiterea documentaţiei EIM către Părţile afectate Autoritatea competentă a Părţii de origine (nu titularul activităţii) este responsabilă pentru realizarea procedurii pentru evaluarea impactului în context transfrontieră asupra mediului. În cazul în care PO este România, titularul, împreună cu echipa de experţi, întocmeşte şi transmite AC studiile solicitate în îndrumar cf. Pct. 5.5. de mai sus, după caz, astfel: ● RIM - pentru proiectele pentru care s-a stabilit necesitatea efectuării RIM; RIM + EA; RIM + EA + SEICA; RIM + SEICA, precum şi pentru proiectele neincluse în Anexa I şi II, dar pentru care s-a stabilit că au impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar şi/sau asupra corpurilor de apă. ● După caz, RIM conţine rezumatul celorlalte studii solicitate şi este însoţit de acestea: EA; SEICA; politica de prevenire a accidentelor majore (PPAM) sau raportul de securitate (RS). În Anexa 4 a Legii se furnizează un conţinut detaliat al raportului EIM, care respectă cerinţele directivei EIM. Principalele capitole sunt: 1. Descrierea proiectului; 2. Descriere a alternativelor rezonabile; 3. Descriere a aspectelor relevante ale stării actuale a mediului (scenariul de bază) şi o descriere scurtă a evoluţiei sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat; 4. Descriere a factorilor de mediu relevanţi susceptibili de a fi afectaţi de proiect; 5. Descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului, inclusiv în context transfrontieră; 6. Descriere sau dovezi ale metodelor de prognoză utilizate pentru identificarea şi evaluarea efectelor semnificative asupra mediului; 7. Descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate şi, dacă este cazul, o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse; 8. Descriere a efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în faţa riscurilor de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv în context transfrontieră; 9. Un rezumat netehnic al informaţiilor furnizate la punctele precedente; 10. Listă de referinţă care să detalieze sursele utilizate pentru descrierile şi evaluările incluse în raport. Timpul de realizare a EIM pentru activitatea propusă va ţine cont de legislaţia naţională a Părţilor şi Părţile trebuie să fie de acord asupra acestui aspect în faza de iniţiere a procedurii EIM transfrontieră. La primirea Raportului EIM Punctul de Contact al Părţii de origine îl transmite punctului de contact al părţii afectate, tradus în limba engleză prin grija şi pe cheltuiala titularului de proiect, menţionând şi un timp de răspuns rezonabil, dar nu mai mult de 8 săptămâni. În acest interval de timp, AC a Părţii de Origine asigură respectarea prevederilor legale în vigoare privind participarea publicului la etapa de analiză a calităţii raportului studiului de evaluare a impactului asupra mediului, prin organizarea dezbaterii publice în ţara de origine. Conţinutul documentaţiei EIM şi recomandările cu privire la informaţiile care trebuie furnizate publicului pentru a organiza participarea eficientă a publicului aşa cum sunt cuprinse în Documentul Comisiei Economice pentru Europa "Îndrumări pentru participarea publicului la Evaluarea Impactului asupra mediului într-un context transfrontier" (2006) sunt prezentate în Anexa 5 a acestui Ghid. Acestea au fost preluate de către România în legislaţia naţională aplicabilă evaluării impactului proiectelor publice şi private asupra mediului şi, specific în cea aplicabilă evaluării impactului proiectelor în context transfrontieră. Este recomandat ca Partea de origine să verifice dacă Partea afectată a primit documentaţia EIM (de exemplu, prin solicitarea confirmării de primire). 5.6. Consultări pe baza documentaţiei EIM Primirea şi confirmarea primirii documentaţiei EIM de către Partea afectată va fi urmată de consultările oficiale între Părţi. Aceste consultări pot fi efectuate prin adunări sau în scris. Pe durata parcurgerii etapei de analiză a calităţii raportului, ACPM va iniţia, fără întârziere, şi consultările cu AC a părţii afectate, cu privire la măsurile pentru reducerea sau eliminarea potenţialului impact transfrontieră al activităţii propuse. Consultările vor avea în vedere: a) posibile alternative la activitatea propusă, inclusiv alternativa "zero" de nerealizare a proiectului, şi posibile măsuri pentru reducerea impactului transfrontieră negativ semnificativ şi/sau pentru monitorizarea efectelor unor asemenea măsuri; b) alte forme de asistenţă mutuală posibilă pentru reducerea oricărui impact transfrontieră negativ semnificativ al activităţii propuse; şi c) orice alte probleme adecvate privind activitatea propusă. În acord cu părţile afectate, ACPM determină, la începutul consultărilor bilaterale/multilaterale, după caz, o perioadă rezonabilă pentru durata acestora, care nu poate fi mai mare de 8 săptămâni, perioadă în care AC a Părţii de Origine asigură respectarea prevederilor legale în vigoare privind participarea publicului la etapa de analiză a calităţii raportului studiului de evaluare a impactului asupra mediului, prin organizarea dezbaterii publice în ţara de origine. Concluzia consultărilor trebuie să fie înregistrată şi inclusă în rapoarte scrise. Pentru fiecare şedinţă, minutele întâlnirilor vor furniza un rezumat al principalelor probleme discutate, concluzia consultărilor urmând a fi inclusă în decizia finală. 5.7. Participarea publicului în EIM transfrontieră În intervalul de 8 săptămâni în care AC A Părţii afectate analizează Raportul ETM primit de la partea afectată şi au loc consultări între autorităţile competente ale părţilor implicate, ACPM a părţii de origine, împreună cu titularul, organizează dezbaterea publică în ţara de origine. ACPM derulează următoarele activităţi: a. Transmite autorităţii competente de gospodărire a apelor (ACGA), pe suport hârtie şi/sau în format electronic, RIM. EA, SEICA, RS, după caz. b. Afişează pe pagina proprie de internet toate documentele de mai sus, astfel încât acestea să poată fi descărcate şi consultate de către autorităţile şi publicul interesat; c. Stabileşte împreună cu titularul de proiect, locul şi data dezbaterii publice, publică anunţul şi transmite titularului modelul de anunţ public. Oportunităţile de participare a publicului la luarea deciziei legate de proiect se comunică şi de către ACPM şi de către titularul de proiect, cu 30 zile înainte de data prevăzută pentru şedinţa de dezbatere publică, astfel: ● ACPM publică anunţul: - Pe pagina proprie de internet – Pe pagina de internet a autorităţii publice emitente a aprobării de dezvoltare; – La sediul ACPM şi a autorităţii publice emitente a aprobării de dezvoltare; ● Titularul publică anunţul primit de la ACPM: - În presa naţională sau locală; – La sediul propriu, la sediul autorităţii publice locale şi/sau pe panoul de informare la amplasament (una sau mai multe variante din cele 3); Publicul interesat poate transmite nominal la ACPM comentarii/opinii/observaţii la documentele proiectului, până la data dezbaterii publice, iar ACPM le centralizează într-un formular. În intervalul de timp de la anunţare până la dezbaterea publică, ACPM şi ACGA analizează documentele depuse de titular şi stabilesc, după caz: ● ACPM stabileşte necesitatea trecerii la etapa măsurilor compensatorii, dacă soluţiile alternative identificate nu reduc semnificativ impactul negativ, dar proiectul trebuie să fie realizat din motive imperative de interes public major referitoare la sănătatea umană, securitatea publică sau beneficii pentru mediu, inclusiv de natură socială sau economică; ● ACGA stabileşte: - Necesitatea prezentării de către titularul proiectului a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 2^7 din Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. – Emiterea/respingerea avizului de gospodărire a apelor Condiţiile prevăzute la art. 2^7 din Legea apelor, se referă la excepţiile de neîndeplinire a obiectivelor de mediu stabilite la art. 2^1 pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane. Aceste excepţii sunt (art. 2^7, aliniatul (1)): a) nerealizarea unei stări bune a apelor subterane, a unei stări ecologice bune sau, acolo unde este cazul, a unui potenţial ecologic bun ori nerealizarea prevenirii deteriorării stării corpului de apă de suprafaţă sau subterană este rezultatul unor noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafaţă sau al modificării nivelului corpurilor de apă subterane; b) nerealizarea prevenirii deteriorării de la starea foarte bună la starea bună a corpurilor de apă este rezultatul unor noi activităţi umane, în scopul dezvoltării durabile. Excepţiile sunt valabile doar când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii (art. 2^7, aliniatul (2)) a) sunt luate toate măsurile pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă; b) motivele acestor modificări sau alterări sunt stabilite şi explicate în mod specific în planul de management, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani; c) motivele acestor modificări sau alterări sunt de interes public deosebit şi/sau beneficiile aduse mediului ori societăţii de realizarea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 sunt depăşite de beneficiile noilor modificări sau alterări aduse sănătăţii umane, menţinerii siguranţei populaţiei ori dezvoltării durabile; d) deservirea folosinţelor beneficiare, care a condus la acele modificări sau alterări ale corpurilor de apă, nu poate fi realizată, din motive de fezabilitate tehnică sau din cauza costurilor disproporţionate, prin alte mijloace care sunt o opţiune semnificativ mai bună din punctul de vedere al protecţiei mediului. Titularul proiectului organizează dezbaterea publică în modul cel mai convenabil pentru public, sub îndrumarea ACPM, suportând costurile acesteia. La dezbaterea publică participă ACPM, care moderează şedinţa, şi ACGA. Dacă în 60 minute de la ora anunţată nu se prezintă nici un reprezentant al publicului interesat, şedinţa se declară închisă, consemnându-se acest lucru într-un proces verbal. Titularul prezintă documentele proiectului (RIM, EA, SEICA, RA, după caz) şi răspunde la comentariile/opiniile/observaţiile publicului interesat participant. Acestea sunt consemnate de către ACPM în procesul verbal al şedinţei, de unde apoi sunt trecute în formularul menţionat mai sus, alături de celelalte comentarii primite anterior. În acelaşi timp, ACPM a părţii de origine, împreună cu titularul, participă şi la dezbaterea publică a raportului organizată pe teritoriul părţilor afectate. În baza rezultatelor dezbaterilor publice menţionate anterior, precum şi a comentariilor autorităţilor părţilor afectate, titularul proiectului pregăteşte o evaluare a acestora, cu soluţii de rezolvare a problemelor semnalate, pe care o înaintează autorităţii competente pentru protecţia mediului, ACPM continuând parcurgerea etapei de analiză a calităţii raportului privind evaluarea impactului asupra mediului, după primirea acestei evaluări. 5.8. Transmiterea comentariilor la punctul de contact în Partea de origine Publicul Părţii afectate trimite observaţii sau obiecţii cu privire la proiectul/activitatea propus(ă) la Autorităţile competente ale Părţii afectate, Punctul de contact al Părţii afectate urmând să le transmită Punctului de Contact al Părţii de origine, traduse în limba engleză. Părţile trebuie să agreeze termenele limită pentru colectarea comentariilor sau obiecţiilor publicului, aşa cum a fost menţionat în capitolele anterioare. Părţile trebuie să cadă de acord în avans cu: i. termenele limită pentru primirea comentariilor sau obiecţiilor de la publicul Părţii afectate (într-un termen rezonabil înainte ca decizia finală să fie luată cu privire la activitatea propusă). ii. aspectele legate de traducerea comentariilor sau obiecţiilor publicului PA: - responsabilitatea pentru traducerea comentariilor sau obiecţiilor publicului Părţii afectate şi termenele limită pentru aceste traduceri; – responsabilitatea pentru traduceri la dezbaterea publică. Transmiterea comentariilor la punctul de contact din Partea de origine trebuie să fie realizată la timpul adecvat înainte ca decizia finală să fie luată cu privire la activitatea propusă. 5.9. Decizia EIM finală La luarea deciziei finale privind proiectul de activitate sunt luate în considerare atât rezultatul evaluării impactului asupra mediului, prezentat în raportul studiului de evaluare a impactului asupra mediului, cât şi comentariile primite cu privire la acesta în cadrul dezbaterilor publice şi a consultărilor anterior menţionate, ACPM transmite AC a părţii afectate decizia finală cu privire la activitatea propusă, împreună cu motivele şi consideraţiile care au stat la baza acesteia, inclusiv: a) conţinutul deciziei şi orice condiţii ataşate acesteia; b) principalele motive şi consideraţii în baza cărora s-a luat decizia; şi c) descrierea, după caz, a principalelor măsuri pentru evitarea, reducerea şi, dacă este posibil, pentru înlăturarea efectelor negative majore. Procedura detaliată privind parcurgerea etapei de analiză a calităţii raportului de mediu se regăseşte în ghidul general aplicabil procedurii privind evaluarea impactului asupra mediului. 5.10. Primirea notificării cu privire la decizia finală şi informarea publicului Când Partea afectată primeşte decizia EIM finală cu privire la activitatea propusă, publicul Părţii afectate trebuie să fie informat despre această decizie. Informarea publicului Părţii afectate cu privire la decizia finală este responsabilitatea AC din PA. Decizia finală se comunică publicului părţii afectate, de către autoritatea competentă a acestei părţi, în termen de 7 zile de la primirea ei de la partea de origine. După primirea deciziei finale: - Partea afectată poate solicita informaţii despre implementarea proiectului sau despre monitorizare. Partea de origine trebuie să pregătească informaţiile solicitate şi să le trimită Părţii afectate; – dacă Partea afectată consideră că observaţiile publicului nu au fost luate în considerare, ea are dreptul să facă recurs împotriva deciziei finale. 5.11. Consultările pe baza informaţiilor suplimentare după decizie Decizia poate fi revizuită dacă vor apărea informaţii suplimentare despre impactul semnificativ în context transfrontieră după momentul luării deciziei şi înainte de începerea respectivei activităţi. Partea de origine trebuie să informeze Părţile vizate dacă sunt disponibile informaţii suplimentare despre impactul semnificativ în context transfrontieră după ce decizia a fost luată şi înainte ca acea activitate să înceapă a fi realizată. În aceste circumstanţe, dacă una dintre Părţile vizate solicită astfel, Părţile trebuie să înceapă consultările. În urma consultărilor, Părţile vor decide dacă decizia finală trebuie să fie revizuită (de exemplu, monitorizare, condiţii suplimentare sau măsuri de atenuare a impactului etc,). 5.12. Monitorizarea post-proiect Monitorizarea post-proiect nu este o cerinţă obligatorie a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră, dar ea poate fi solicitată de oricare dintre Părţi. (Art. 7 al Convenţiei). Părţile vizate vor stabili obiectivele monitorizării post-proiect. Obiectivele trebuie să includă: a) monitorizarea conformităţii cu condiţiile prevăzute în autorizaţia sau aprobarea activităţii şi eficacitatea măsurilor de atenuare a impactului; b) revizia unui impact pentru managementul adecvat şi pentru a face faţă incertitudinilor; c) verificarea predicţiilor anterioare pentru a transfera experienţa la viitoare activităţi de acelaşi tip (Anexa V a Convenţiei). Dacă în timpul monitorizării post-proiect, oricare dintre Părţi ajunge la concluzia că există un impact transfrontier negativ semnificativ, ea trebuie să informeze cealaltă Parte şi Părţile trebuie să înceapă consultările cu privire la măsurile necesare. 6. REFERINŢE AEA, Impactul climatic al producţiei potenţiale de gaz de şist în UE (Raportul pentru Comisia Europeană DG CLIMA) (2012) AGIP KCO, Proiectul "Construirea Facilităţilor Programului Experimental pe teren Kashagan", Anexa 4: Baza de reglementare a statusului ecologic al evaluării impactului asupra mediului. Aspecte metodologice ale evaluării impactului ecologic şi socio-economic (2004) Bastmeijer, Kees and Koivurova, Timo, Globalizarea Evaluării Impactului transfrontier asupra mediului. TEORIA ŞI PRACTICA EVALUĂRII IMPACTULUI TRANSFRONTIER ASUPRA MEDIULUI, pp. 347-389, Brill MartinusNijhoff Publishers, 2008. Disponibil la SSRN: http://ssrn.com/abstract=1104958 Convenţia cu privire la conservarea speciilor migratoare ale animalelor sălbatice (CMS), evaluarea impactului şi speciile migratoare, 2004, CMS/SeC12/Doc.8 DG pentru Politici Interne, Atelier cu privire la gazul de şist în UE: impactul său asupra mediului şi politica energetică, din perspectiva petiţiilor primite, 2012, http:.//www.europarl.europa.eu/committees/en/studiesdownload.html?languageDocument=EN&file=77871 Lista de verificare a evaluării impactului asupra mediului - Lista consolidată emisă conform Convenţiei pentru evaluarea impactului asupra mediului într-un context transfrontieră, Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa (http://www.unece.org/env/EIM/resources/checklists.html) Parlamentul European, Impactul extracţiei gazului de şist şi petrolului de şist asupra mediului şi sănătăţii umane (2011) Oficiul Federal de Revizie a Evaluării Impactului asupra Mediului, "Ghidul de referinţă pentru Legea canadiană a evaluării impactului asupra mediului. Stabilirea dacă un proiect poate cauza efecte ecologice adverse semnificative", 1994. Proiectul Parcului eolian Galloper, Declaraţia de mediu - Capitolul 31: Efectele transfrontieră, Octombrie 2011, Referinţa documentului - 5.2.31 Leopold, L.B., F.E. Clarke, B.B. Manshaw, and J.R. Balsley. 1971. O procedură pentru evaluarea impactului asupra mediului, U.S. Geological Survey Circular No. 645, Government Printing Office, Washington, D.C. Opinia Comitetului Regiunilor cu privire la "Implementarea Strategiei tematice asupra solului", Official Journal C 017, 19/01/2013 P. 0037 - 0044 2013/C 17/08 Pastakia C.M.R., A. Jensen, Matricea evaluării rapide a impactului asupra mediului (RIAM) pentru Evaluarea EIM Rev, 18 (1998), pp. 461-482 Pastakia C.M.R., K.N. Madsen, O matrice de evaluare rapidă pentru utilizarea în proiecte acvatice, Conferinţa apelor de la Stockholm (1995) August 12-15 Samaras A.G. and Koutitas, C.G. (2008), Modelarea impactului asupra morfologiei costiere a managementului apelor în bazinele fluviale transfrontieră. Cazul Râului Nestos, Managementul Calităţii Mediului: An Internaţional Journal, Vol. 19 No. 4, 2008, pp. 455-466 UN, Activităţile transfrontieră ale proiectului de captare şi stocare a carbonului, Technical paper Noiembrie 2012, FCCC/TP/2012/9 UNDP/PAPP; SOGREAH/UG CONSULTANTS, 2010, Evaluarea impactului asupra mediului, Staţia de tratare a apelor reziduale Khan Younis UNECE, Convenţia cu privire la evaluarea impactului asupra mediului într-un context transfrontier - Lista consolidată de verificare a evaluării impactului asupra mediului, http://www.unece.org./fileadmin/DAM/env/EIM documents/eachecklist/consolidatedehecklist.pdf UNECE, Metodologiile specifice şi criteriile de stabilire a semnificaţiei impactului advers în context transfrontieră, 1995 UNESCO, Acvifere transfrontieră ale lumii, 2009 COMISIA ECONOMICĂ A NAŢIUNILOR UNITE PENTRU EUROPA, Modelul reviziei de implementare cu privire la măsurile juridice, administrative şi alte măsuri adoptate pentru a implementa articolele 2-4 ale Convenţiei, 2011, ECE/MP.EIM/2011/2 COMISIA ECONOMICĂ A NAŢIUNILOR UNITE PENTRU EUROPA, Îndrumare cu privire la notificarea conform Convenţiei de la Espoo, 2009, ECE/MP.EIM/12 COMISIA ECONOMICĂ A NAŢIUNILOR UNITE PENTRU EUROPA, îndrumare cu privire la participarea publicului la evaluarea impactului asupra mediului într-un context transfrontier, 2006, ECE/MP.EIM/7 COMISIA ECONOMICĂ A NAŢIUNILOR UNITE PENTRU EUROPA, Îndrumare cu privire la aplicarea practică a Convenţiei de la Espoo, 2006, ECE/MP.EIM/8 COMISIA ECONOMICĂ A NAŢIUNILOR UNITE PENTRU EUROPA, Ghidul pentru evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră pentru ţările Asiei Centrale, 2007, ECE/MP.EIM/WG.1/2007/6 COMISIA ECONOMICĂ A NAŢIUNILOR UNITE PENTRU EUROPA, Ghidul pentru evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier în Regiunea Mării Caspice COMISIA ECONOMICĂ A NAŢIUNILOR UNITE PENTRU EUROPA, Acordul multilateral între ţările Europei de Sud-Est pentru implementarea Convenţiei pentru evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, 2007, ECE/MP.EEM/WG.1/2007/10 COMISIA ECONOMICĂ A NAŢIUNILOR UNITE PENTRU EUROPA, Opiniile Comitetului de Implementare (2001-2010), 2011, http://www.unece.org/env/EIM/pubs/ic_opinions 2010.html COMISIA ECONOMICĂ A NAŢIUNILOR UNITE PENTRU EUROPA, Raportul Comitetului de Implementare în a 18-a sesiune, 2010, ECE/MP.EIM/IC/2010/2 COMISIA ECONOMICĂ A NAŢIUNILOR UNITE PENTRU EUROPA, Revizia implementării Convenţiei pentru evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier (2006-2009), 2011, ECE/MP.EIM/16 COMISIA ECONOMICĂ A NAŢIUNILOR UNITE PENTRU EUROPA, Metodologiile specifice şi criteriile de stabilire a semnificaţiei impactului transfrontier advers, 1995, CEP/WG.3/R.6 UNU, Evaluarea impactului asupra mediului, Modulul Cursului, 2007. 7. ANEXE ANEXA 1 STUDII DE CAZ Studiu de caz I*13): Proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a Unităţilor nr. 3 şi 4 la Centrala Nuclearo-Electrică de la Cernavodă" *13) http:/www.mmediu.ro/articol/proiectul-continuarea-lucrărilor-de-construire-si-finalizare-a-unităţilor-nr-3-si-4-la-centrala-nuclearo-electrica-de-la-cernavoda/355 Societatea Naţională "Nuclearelectrica" S.A. a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa solicitarea privind emiterea acordului de mediu pentru proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a CNE Cernavodă - Unităţile 3 şi 4" în data de 09.08.2006. Proiectul se încadrează în Anexa 1.1. pct. 3.6 din Ordinul M.A.P.M. nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, modificat prin Ordinul M.A.P.A.M. nr. 210/2004 şi prin Ordinul M.M.G.A. nr. 1037/2005, şi ca urmare se supune evaluării impactului asupra mediului. Având în vedere faptul că proiectul intră sub incidenţa prevederilor Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a solicitat Ministerului Afacerilor Externe, prin adresa nr. 4604/SB/06.09.2006 transmiterea notificărilor către statele posibil afectate: Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Austria şi Ungaria. Ca urmare a notificărilor transmise către statele posibil afectate şi-au manifestat intenţia de a participa la procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră următoarele state: Bulgaria şi Austria În data de 18.12.2006 a fost organizată şedinţa colectivului de analiză tehnică pentru parcurgerea etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi respectiv a etapei de definire a domeniului evaluării la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a transmis Societăţii Naţionale "Nuclearelectrica" S.A. în data de 12.03.2007 îndrumarul cu problemele rezultate în urma parcurgerii etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi respectiv a etapei de definire a domeniului evaluării. Societatea Naţională "Nuclearelectrica" S.A. a depus la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, completat cu răspunsul la solicitările Ministerului Economiei şi Energiei din Bulgaria, în data de 27.07.2007. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a solicitat Ministerului Afacerilor Externe, prin adresa nr. 3507/AK/22.08.2007, transmiterea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului către statele posibil afectate care şi-au manifestat intenţia de a participa la procedura de reglementare. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a organizat dezbateri publice privind raportul la studiu] de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a CNE Cernavodă - Unităţile 3 şi 4": - 1 octombrie 2007 la Centrul de informare CNE din Cernavodă, – 3 octombrie 2007 la Centrul de informare CNE din Constanţa, – 5 octombrie 2007 - World Trade Center Bucureşti, – 20 noiembrie 2007 - Dobrich (Bulgaria), – 20 noiembrie 2007 - Silistra (Bulgaria). În data de 17.03.2008 Societatea Naţională "Nuclearelectrica" S.A. a depus la M.M.D.D. Formularul de prezentare a soluţiilor de rezolvare a problemelor semnalate de public. În 19.03.2008 s-au desfăşurat consultările bilaterale între autorităţile de mediu din România şi Austria, în baza prevederilor art. 5 al Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră (Convenţia Espoo). Reuniunea Colectivului de analiză tehnică (CAT) la nivel central, s-a desfăşurat în 3 şedinţe, la datele de 05 mai 2008, 14 mai 2008 şi 03 iunie 2008. M.M.D.D. transmite titularului adresa cu nr. 16.453/04.07.2008 care reprezintă decizia de completare a Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului S.C. Nuclearelectrica S.A. înaintează către M.M.D.D. în data de 08.09.2008 numai completările la solicitările punctuale ale membrilor CAT, care sunt transmise autorităţilor - membre CAT, solicitând analiza şi formularea punctelor de vedere. În perioada septembrie 2008 - martie 2009 completările parţiale, pe probleme punctuale înaintate de SNN S.A au fost parţial acceptate de către ministere; ministerele M.T., M.S. şi M.M.D.D. (Direcţia Managementul Resurselor de Apă şi Direcţia Protecţia Naturii şi Biodiversitate) au considerat în continuare că sunt necesare informaţii suplimentare. În aceeaşi perioadă Asociaţia "Gânditorul în Acţiune" (AGIA) a analizat răspunsurile SNN S.A. la întrebările pe care le-a formulat în cadrul dezbaterii şi a concluzionat că din 88 de comentarii a primit răspuns acceptabil la 71, iar la 17 a primit răspunsuri acceptabile cu rezerve sau neacceptabile. Această situaţie a condus ca M.M.D.D. să transmită o nouă adresă către SNN S.A. în martie 2009 prin care susţine în continuare decizia de completare a RIM într-un singur volum, înaintată anterior prin adresa nr. 16.453/SS/04.07.2008, dar recomandă titularului de proiect organizarea materialelor într-un mod care să corespundă solicitărilor repetate ale publicului interesat şi ale ministerelor din CAT, solicitând totodată informaţii suplimentare referitoare la "impactul potenţial al apelor" şi "impactul floră/faună". În martie 2010 titularul de proiect depune la M.M.P. completări punctuale pentru informaţiile suplimentare solicitate şi anume: studiu elaborat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" cu titlul "Completarea studiului de impact de mediu referitor la finalizarea investiţiei CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4 privind impactul asupra biodiversităţii din zona de evacuare în Dunăre a apei de răcire" şi un material elaborat de I.C.I.M. cu titlul "Precizări la îndrumarul referitor la procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4". Aceste materiale au fost analizate de M.M.P. Studiul INCDDD a fost apreciat pozitiv prin elementele dezvoltate. Cu toate acestea s-a considerat că răspunde parţial cerinţelor formulate de M.M.P. din următoarele motive: - perioada de investigaţii a biodiversităţii din ariile naturale protejate de interes comunitar din zonă a fost doar 2 luni (octombrie şi noiembrie 2009) şi nu este suficientă pentru caracterizarea unui întreg ciclu de evoluţie a ecosistemelor; – studiul a analizat în principal influenţa deversărilor de apă caldă de la CNE Cernavodă asupra ecosistemelor terestre din zona deversărilor şi doar parţial influenţa efluentului cald asupra evoluţiei ecosistemelor acvatice; – nu au fost evidenţiate cu claritate măsurile necesare implementării proiectului pentru a asigura obiectivul principal al Directivei Cadru Apă (2000/60/CE) şi anume atingerea stării ecologice bune a corpurilor de apă. Aceste concluzii au determinat ca M.M.P. să solicite prin adresa nr. 28.169/EP din 01.06.2010 completarea studiului INCDDD cu informaţiile corespunzătoare evaluării adecvate în conformitate cu prevederile O.M. nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, integrarea acesteia în cerinţele evaluării impactului asupra mediului, precum şi actualizarea RIM. Studiul de evaluare adecvată a fost elaborat pentru un întreg ciclu de evoluţie a ecosistemelor din zonă (un an de zile) fiind finalizat în 2011. SNN S.A. a transmis completările solicitate de către M.M.P. în perioada iulie 2008 - martie 2011, şi anume completările la Raportul privind impactul asupra mediului solicitate prin adresa M.M.D.D. cu nr. 16.453/SS/04.07.2008, răspunsuri la observaţiile ONG-urilor GREENPEACE şi AGIA şi Raportul final al studiului "Evaluarea adecvată a impactului asupra mediului a Unităţilor 3 şi 4 ale CNE Cernavodă - Impactul asupra biodiversităţii" (intitulat Raport final INCDDD). Rezumatul fără caracter tehnic al studiului "Evaluarea adecvată a impactului asupra mediului a Unităţilor 3 şi 4 ale CNE Cernavodă - Impactul asupra biodiversităţii" (intitulat Raport final INCDDD) în versiunile din limba română şi limba engleză. Comentariile publicului interesat s-au primit până la data de 20.07.2012. Ministerul Mediului şi Pădurilor a continuat în perioada până în sept. 2012 procedura de evaluare a impactului asupra mediului cu analiza completărilor transmise de titularul proiectului, răspunsurile acestuia formulate la observaţiile publicului şi a informaţiilor suplimentare, organizând o nouă şedinţă CAT La nivel central în data de 12.09.2012. Au fost analizate documentaţiile tehnice ale proiectului SNN S.A., S.C. Energonuclear şi INCDDD Tulcea au răspuns întrebărilor participanţilor. Autorităţile reprezentate în CAT şi-au exprimat punctul de vedere referitor la încadrarea lucrărilor propuse prin proiect în legislaţia specifică din responsabilitate. A fost luată decizia de emitere a acordului de mediu prin consens, cu unanimitate de voturi. Informaţii succinte referitoare la decizia de emitere a acordului de mediu: ● Observaţiile publicului s-au primit până la data de 10.10.2012. ● În legătură eu procedura de consultări în context transfrontieră: - În luna iulie 2012 MMP a informat statele potenţial afectate de proiect, Bulgaria şi Austria despre postarea pe site a completărilor documentaţiei EIA, inclusiv asupra studiului de evaluare adecvată. Statele nu au transmis comentarii suplimentare; – Propunerile de răspunsuri ale MMP la opiniile finale referitoare la proiect, transmise în 2008 de Bulgaria şi Austria au fost analizate de membrii CAT; după integrarea observaţiilor ministerelor şi agreerea răspunsurilor, acestea au fost transmise celor două state. ● După postarea pe site a deciziei de emitere a acordului de mediu în cadrul procedurii naţionale de reglementare: – în perioada propusă publicului de formulare a observaţiilor asupra deciziei de emitere a acordului de mediu a fost primită o solicitare de informaţii din partea Fundaţiei Terra Mileniul III, la care MMP a răspuns. – în perioada 12-16 octombrie 2012 MMP a primit 3 petiţii din partea organizaţiilor civile Terra Mileniul III, Greenpeace CEE România, Bankwatch România şi Re.Generation prin care solicită răspunsuri la anumite întrebări/observaţii. MMP formulează răspunsuri şi acestea au fost transmise în termen. – Greenpeace CEE România şi Asociaţia Bankwatch România au transmis în data de 26.10.2012 plângerea prealabilă împotriva deciziei de emitere a acordului de mediu pentru proiect. MMP a analizat plângerea prealabilă, organizând o nouă şedinţă CAT în data de 03.04.2013. MMSC a prezentat membrilor CAT adresele/materialele etc. primite după şedinţa CAT din data de 12.09.2012. Aceştia şi-au exprimat nominal punctul de vedere cu privire la problemele propuse în discuţie şi la proiect, inclusiv asupra răspunsurilor formulate de România la opiniile finale ale Bulgariei şi Austriei. În baza acestor consultări, MMSC a stabilit menţinerea deciziei de emitere a acordului de mediu pentru proiect. Proiectul acordului de mediu a putut fi consultat între 24.04 - 14.05 2013. Acordul de mediu a fost aprobat fiind promovat prin Hotărârea Guvernului nr. 737/2013 privind emiterea Acordului de mediu pentru proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă", publicată în M. Of. Partea I din 14 octombrie 2013. România a fost în cadrul acestei proceduri Parte de origine, Părţi afectate implicate fiind Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Austria şi Ungaria. Procedura a fost complexă, având o durată de 7 ani şi implicând atât consultări internaţionale multilaterale, inclusiv dezbateri publice organizate pe teritoriul unei părţi afectate, precum şi repetate consultări cu publicul interesat. Au fost aplicate întocmai procedurile Convenţiei, procedura constituindu-se un exemplu de bună practică în domeniul evaluării proiectelor cu impact transfrontieră. Studiu de caz II*14) "Construirea unui depozit naţional de eliminare a deşeurilor slab şi mediu radioactive propus de Compania de Stat - Deşeuri Radioactive - Radiana, Kozloduy-Bulgaria" *14) http://www.mmediu.ro/articol/proiectul-construirea-unui-depozit-naţional-de-eliminare-a-deşeurilor-slab-si-mediu-radioactive/560 2012 - MMAP, în contextul respectării prevederilor Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, ratificată prin Legea nr. 86/2000, pune la dispoziţia publicului român informaţiile complete privind aspectele de mediu ale proiectului rezultate din procedura EIA în context transfrontier, derulată în perioada 2009-2011. Decembrie 2014 - Ianuarie 2015 - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a primit din partea Ministerului Mediului şi Apelor din Bulgaria o nouă Notificare, conform cerinţelor Convenţiei ESPOO cu privire la proiectul "Construirea unui depozit naţional de eliminare a deşeurilor slab şi mediu radioactive" ca urmare a soluţiei dale de instanţele de judecată din Bulgaria, de reconsiderare a Deciziei EIA nr. 21-9/2011 emisă de Ministerul Mediului şi Apelor din Bulgaria. Reluarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru acest proiect (inclusiv a procedurii transfrontiere) este o urmare a necesităţii asigurării participării publicului din Bulgaria în procedură, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare. 4.06.2015 - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a transmis ministerului omolog din Bulgaria adresa prin care solicită completarea documentaţiei revizuite pentru acest proiect, conform cerinţelor procedurii Convenţiei ESPOO. 6.10.2015 - MMAP primeşte răspunsul Ministerului Mediului şi Apelor din Bulgaria la solicitarea privind documentaţia EIA revizuită. 17.12.2015 - MMAP transmite scrisoarea nr. 9328 prin care solicită Ministerului Mediului şi Apelor din Bulgaria revizuirea documentaţiei EIA în special în secţiunile la care nu s-a oferit răspuns conform solicitărilor. Ministerului Mediului şi Apelor din Bulgaria răspunde MMAP în data de 12.01.2016 şi 12.04.2016. 09 iunie 2016 - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor anunţă publicul interesat despre desfăşurarea Dezbaterii publice a raportului privind impactul asupra mediului pentru proiectul Propunerea de investiţie pentru construirea unui depozit naţional de deşeuri radioactive în zona localităţii Kozlodui, titular: Compania de Stat "Deşeuri radioactive" (SE RAW), Republica Bulgaria, la Filarmonica Oltenia, municipiul CRAIOVA judeţul Dolj. În cadrul procedurii evaluării impactului asupra mediului în context transfrontieră derulată în conformitate cu prevederile Convenţiei Espoo pentru proiectul "Construirea unui depozit naţional de eliminare a deşeurilor slab şi mediu radioactive propus de Compania de Stat - Deşeuri Radioactive - Radiana, Kozloduy-Bulgaria", Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pune la dispoziţia publicului înregistrarea audio a Dezbaterii publice, precum şi răspunsurile din timpul dezbaterii publice de la Craiova. Pentru a da posibilitatea formulării de comentarii din partea publicului român într-un termen suplimentar, a fost prelungită perioada de primire a comentariilor ce au fost transmise către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj, până la data de 15 iunie 2016. 22.08.2016 - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pune la dispoziţia publicului: - Răspunsul Ministerul Mediului şi Apelor din Bulgaria la solicitările MMAP din 29.06.2016 şi 13.07.2016. – Răspunsurile părţii bulgare la întrebările publicului român care au avut răspunsuri considerate de public nesatisfăcătoare în cadrul dezbaterii publice sau care nu au primit răspuns. – Răspunsurilor părţii bulgare la întrebările formulate de publicul interesat în perioada de consultare de după dezbaterile publice. 20.09.2016 - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pune la dispoziţia publicului: 1. Traducerea în lb. română a răspunsurilor părţii bulgare la întrebările publicului român care au fost considerate nesatisfăcătoare în cadrul dezbaterii publice sau care nu au primit răspuns. 2. Traducerea în lb. română a răspunsurilor părţii bulgare la întrebările formulate de publicul interesat în perioada de consultare de după dezbaterile publice. 11.11.2016 - În conformitate cu prevederile art. 6 la Convenţia ESPOO, România, prin Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, transmite părţii bulgare condiţiile de realizare a proiectului şi măsurile de reducere a impactului asupra mediului pentru acest proiect pe teritoriul românesc. Aceste condiţii şi măsuri vor fi incluse în decizia finală ce urmează a fi emisă de autoritatea de mediu din Bulgaria. 18.05.2017 - Ministerul Mediului a primit din partea Ministerului Mediului şi Apelor din Bulgaria Decizia finală privind acest proiect, conform cerinţelor procedurii Convenţiei Espoo. 21.07.2017- Ministerul Mediului pune la dispoziţia publicului interesat traducerea în limba română a Deciziei finale privind acest proiect, conform cerinţelor procedurii Convenţiei Espoo. România a fost în cadrul acestei proceduri Parte afectată. Procedura reprezintă reluarea procedurii derulate în perioada 2009-2011, pentru care Bulgaria a fost dată în judecată pentru încălcarea prevederilor Convenţiei Espoo prin neimplicarea corectă a publicului în luarea deciziei şi evitarea răspunsurilor complete la solicitările părţii române. Procedura reluată a avut o durată de cca 2 ani, implicând atât consultări bilaterale, cât şi naţionale şi 1 dezbatere publică organizată în România. Au fost aplicate întocmai procedurile Convenţiei. ANEXA 2 Integrarea schimbărilor climatice în procesul EIM Introducere Schimbările climatice reprezintă o provocare globală care presupune o abordare responsabilă, întreprinderea de acţiuni concrete la nivel internaţional, regional, naţional şi local. Schimbările climatice se referă la variaţiile semnificative din punct de vedere statistic ale stării medii a parametrilor climatici sau a variabilităţii lor observată în cursul timpului, fie datorită modificărilor care apar în interiorul sistemului climatic sau al interacţiunilor dintre componentele sale, fie ca rezultat al acţiunii factorilor externi naturali sau rezultaţi din activităţile umane. Sistemul climatic are cinci componente principale: atmosfera, hidrosfera, criosfera, litosfera şi biosfera, care interacţionează atât între ele, cât şi cu factorii externi, iar procesele fundamentale care dirijează sistemul climatic sunt încălzirea datorată radiaţiei solare de undă scurtă şi răcirea datorată pierderilor în spaţiu a radiaţiei terestre şi a radiaţiei de undă lungă. Activitatea umană nu poate fi nici ea neglijată fiind considerată factor extern care influenţează sistemul climatic. Principala sursă de energie care controlează clima terestră este radiaţia solară. Conform Raportului de evaluare cu numărul 5*15), elaborat de IPCC*16) pentru anul 2014, evoluţia rapidă a schimbărilor climatice din ultimele decenii a cauzat un impact major asupra sistemelor naturale şi construite din întreaga lume. Distribuţia impactului cauzat de schimbările climatice evidenţiază riscuri diferite, determinate de vulnerabilitate şi expunere, de factorii non-climatici (caracteristicile geologice ale regiunilor, distribuţia neuniformă a căldurii solare, interacţiunile dintre atmosferă, oceane şi suprafaţa uscatului) şi diferenţele economico-sociale. *15) http://www.ipcc.ch/report/ar5/ *16) Intergovernamental panel on Climat Change Din cauza acestor variaţii regionale, este necesar să se implementeze o abordare orientată a impactului climei asupra lucrărilor proiectate, pentru a evalua expunerea şi vulnerabilitatea şi a stabili măsurile corecte de adaptare şi atenuare (Figura II.1). (a se vedea imaginea asociată) Figura II.1. Ciclul evaluării proiectului la efectele schimbărilor climatice În ultimii ani, Uniunea Europeană a dezvoltat mecanisme de prevenire şi combatere a dezastrelor naturale şi a celor antropice, evaluând astfel riscurile asociate acestora şi urmărind reducerea, pe cât posibil, a impactului negativ produs asupra societăţii. Acţiunile de prevenire trebuie să fie corelate cu acţiunile de pregătire şi răspuns la dezastre, prin încurajarea unui schimb de informaţii între nivelurile administrative din interiorul unui stat dar şi între statele membre, pentru a folosi eficient resursele şi a evita dublarea eforturilor. Adaptarea la schimbările climatice prin intermediul unui management corespunzător al sistemelor proiectelor propuse necesită cunoştinţe privind caracteristicile regionale/locale ale climei prezente şi viitoare, precum şi evaluarea riscurilor asociate. Fenomenele extreme legate de variabilitatea şi schimbările climatice stau la originea unor tipuri de dezastre naturale, cum sunt inundaţiile, alunecările de teren, seceta, uragane violente, cutremure puternice etc. (a se vedea imaginea asociată) Figura II.2 Fenomene naturale induse de schimbările climatice Societatea are trei abordări diferite de răspuns la schimbările climatice: de atenuare, de adaptare şi de acceptare a daunelor climatice inevitabile. Cea mai bună soluţie pare a fi o combinaţie a acestor abordări. Pentru elaborarea studiilor privind schimbările climatice este necesar să se prezinte informaţii cu privire la: - ce acţiuni de atenuare ar putea fi necesare pentru a produce un rezultat climatic; – care va fi potenţialul de adaptare; – ce impact inevitabil s-ar putea să apară pentru o serie de proiecţii ale schimbărilor climatice. Procesul de elaborare a politicilor necesită realizarea unui compromis între costurile relative, beneficiile, riscurile şi efectele secundare neaşteptate ale diferitelor niveluri ale schimbărilor climatice. În contextul evaluării riscurilor climatice, distincţia între necesităţile pe termen lung şi scurt pentru a răspunde impactului climei nu este de obicei foarte clară. Variabilitatea climatică este importantă pentru intervalele scurte de timp (de obicei, pe scări intra-anuale şi inter-anuale), în timp ce schimbările climatice acţionează pe termen lung, dincolo de scara decenală. II.1. Factori care provoacă modificări ale climei Schimbările climatice reprezintă schimbările de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activităţi omeneşti care alterează compoziţia atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatului observat în cursul unor perioade comparabile. Principalii factori ce influenţează schimbările climatice sunt: - factori naturali (de ex. Insolaţia - este definită în meteorologie ca fiind expunerea unui unei zone la radiaţiile solare). Schimbările climatice naturale se petrec în perioade de timp foarte lungi, ceea ce permite o adaptare a speciilor vegetale şi animale la condiţiile climatice – factori datoraţi intervenţiei umane (factori antropici) - cei mai importanţi, deoarece schimbările climatice sunt foarte rapide şi în consecinţă ameninţă enorm ecosistemele caracterizate prin fragilitate. Aceste schimbări sunt datorate industrializării planetei şi utilizării masive a combustibililor fosili. Încălzirea climatică se datorează efectului de seră, adiţional emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) produse de activităţile umane. Efectul de seră este un fenomen natural prin care se încălzeşte atmosfera joasă datorită prezenţei gazelor de seră, care sunt transparente pentru radiaţia solară preponderent de undă scurtă, dar absorb radiaţia de undă lungă (radiaţie infraroşie, termică) emisă de Pământ, emiţând-o înapoi. Efectul de seră natural este amplificat de efectul de seră datorat creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră (GES) ca rezultat, în principal, al activităţilor umane. Principalele gaze de seră naturale sunt: vaporii de apă [H(2)O], dioxidul de carbon [CO(2)], metanul [CH(4)], ozonul [O(3)] şi oxidul de azot [N(2)O], la care se adaugă gaze produse din surse artificiale (activităţi umane) un grup de compuşi sintetici, precum clorofluorcarburile [CFC(s)]. Cel mai important gaz cu efect de seră, nu prin prisma potenţialului de încălzire globală, ci prin prisma cantităţii mari a acestuia în atmosferă, este CO(2). După tipul de efect al gazelor, sunt: - gaze cu efect direct de seră: CO(2), CH(4), N(2)O, hidrofluorocarburi (HFC-uri), perfluorocarburi (PFC-uri), SF6 şi NF3; – gaze cu efect indirect de seră: CO, NOx, Compuşi Organici Volatile Non-Metan (NMVOC) şi SO(2). Cea mai importantă creştere a emisiilor de gaze cu efect de seră se datorează activităţilor umane urmare a: consumului energetic, arderii combustibilor fosili, transporturilor şi industriei. Printre alte activităţi antropice care contribuie la creşterea gazelor cu efect de seră, se mai pot menţiona: defrişările, agricultura, urbanizarea, etc. În ciuda eforturilor din ultimii zeci de ani cu privire la prevenirea intensificării efectului de seră, o serie de schimbări climatice s-au produs deja şi omenirea experimentează efectele acestora. Cele mai importante efecte ale schimbărilor climatice sunt legate de creşterea mediei globale a temperaturii, precum şi intensificarea fenomenelor climatice extreme cum ar fi precipitaţii abundente (care pot provoca la rândul lor inundaţii), secetă, furtuni violente sau valuri de căldură. Alte efecte indirecte, în care factorul climatic joacă un rol important, ar putea fi declanşarea unor avalanşe, alunecări de teren sau incendii de vegetaţie. II.2. Caracteristici privind schimbările climatice în funcţie de cele două componente (reducerea emisiilor de GES şi adaptarea la schimbările climatice) ● Precizarea sectorului în care sunt necesare măsuri privind schimbările climatice; Abordarea schimbărilor climatice actuale trebuie făcută prin prisma celor două componente importante ale acestora şi anume: - Reducere - proces prin care se urmăreşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă; – Adaptare proces/set de măsuri prin care se urmăreşte reducerea vulnerabilităţii sistemelor naturale sau umane faţă de efectele schimbărilor climatice. Adaptarea poate fi văzută şi ca un mecanism prin care omenirea învaţă să convieţuiască cu schimbările climatice care se vor intensifica în deceniile următoare. Prin urmare, în toate proiectele ar trebui să se realizeze o analiză a relaţiei acestora cu schimbările climatice, cel puţin prin prisma măsurilor de adaptare la acestea. Cât priveşte componenta de reducere a gazelor cu efect de seră, există anumite sectoare care au un impact ridicat din acest punct de vedere, necesitând o analiză detaliată a acestui aspect în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Politica naţională de reducere a emisiilor de GES urmăreşte abordarea europeană, pe de o parte, prin implementarea schemei EU-ETS, şi pe de altă parte, prin adoptarea unor politici şi măsuri la nivel sectorial, în aşa fel încât la nivel naţional emisiile de GES aferente acestor sectoare, să respecte traiectoria liniară a nivelurilor de emisii anuale alocate în baza prevederilor Deciziei nr. 406/2009/CE. Prin analizarea Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră, denumit în continuare INEGES, au fost identificate sectoarele economice pentru care sunt necesare măsuri specifice de reducere a emisiilor de GES: - Energie (Acest sector de activitate economică cuprinde emisiile de GES din sursele staţionare şi mobile, aferente proceselor de ardere a combustibililor sau din neetanşeităţi, avarii sau accidente ale echipamentelor cunoscute sub numele de emisii fugitive). Include subsectoarele: ● Generarea de energie electrică şi termică. ● Transporturile (rutiere şi aeriene în primul rând). Principala sursă de gaze cu efect de seră în transporturi o reprezintă arderea combustibililor fosili (în special motorină şi benzină); ● Spaţiu locativ şi planificare urbană. Principalele surse de emisii gaze cu efect de seră asociate sunt legate de arderea combustibililor fosili în clădiri, maşini şi utilaje – Procese industriale. Sursele de gaze cu efect de seră asociate industriei sunt arderea combustibililor fosili şi emisii de substanţe chimice din procesele de producţie. Sectoarele industriale considerate ca având o contribuţie ridicată în emisia gazelor cu efect de seră şi care cad sub incidenţa Schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii se numără: - Prelucrarea metalelor feroase şi neferoase; - Fabricarea de produse chimice organice şi anorganice de bază; - Rafinarea produselor petroliere industria celulozei şi hârtiei; - Fabricarea cimentului, varului şi ipsosului; - industria ceramicii şi sticlăriei. - Depozitarea şi incinerarea deşeurilor; - Tratarea apei şi epurarea apelor uzate. – Agricultura. Principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră din agricultură provin din respiraţia animalelor, utilizarea de fertilizanţi/pesticide, cultivarea orezului. În Europa, agricultura este cea mai importantă sursă de emisii de protoxid de azot (N(2)0) şi metan (CH(4)) provenite din depozitarea şi împrăştierea îngrăşămintelor animale. Emisiile antropice provenite din agricultură sunt estimate cu un grad ridicat de incertitudine deoarece activităţile din agricultură implică o mare varietate de procese biologice care conduc la emisii naturale de GES. – Utilizarea Terenurilor, Schimbarea Utilizării Terenurilor, Silvicultură. Pădurile au un rol important în absorbţia de CO(2) din atmosferă, prin urmare defrişările contribuie indirect la creşterea concentraţiei acestui gaz în atmosferă. În procesul de degradare a pădurilor şi despădurire, suplimentar emisiilor de CO(2), se produc şi emisii de CH4. După defrişare, terenul căruia i se acordă o altă utilizare poate deveni o sursă suplimentară de emisii. În acest mod, bilanţul de carbon al terenului defrişat şi atribuit altor utilizări poate fi defavorabil capacităţii de sechestrare a carbonului din atmosferă. – Gestiunea Deşeurilor. Emisiile din sectorul deşeurilor sunt reprezentate în principal de gazul metan rezultat din descompunerea anaerobă a deşeurilor solide eliminate prin depozitele de deşeuri şi tratarea apelor uzate. Totodată, cantităţi importante de dioxid de carbon sunt generate prin depozitarea deşeurilor solide şi incinerarea deşeurilor. Cantităţi reduse de protoxid de azot sunt emise din tratarea apelor uzate. Totodată, prin transportul deşeurilor de la locul generării către locul prelucrării/depozitării/eliminării se generează, în mod indirect, emisii de GES. ● Specificarea măsurilor de reducere/de adaptare la schimbările climatice. Măsuri de reducere a emisiilor de GES: Măsurile de reducere a impactului asupra schimbărilor climatice care se pot adopta la nivel de proiect vizează reducerea la minimum posibil a emisiei de gaze cu efect de seră asociate activităţii pe care o pregăteşte proiectul. Titularul proiectului şi elaboratorii studiilor de mediu vor trebui să ofere informaţii în cadrul acestora cu privire la modalităţile prin care aceştia au înţeles să contribuie la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Tabel II.2.1 Măsuri specifice de reducere a emisiilor de GES în funcţie de sectoarele economice
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Sector │Măsuri de reducere a │
│ │emisiilor de GES │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Generarea energiei │
│ │electrice şi termice: │
│ │- Valorificarea │
│ │resurselor de energie │
│ │regenerabilă: energia │
│ │luminii solare, a │
│ │vânturilor, a apelor │
│ │curgătoare, a proceselor │
│ │biologice şi a căldurii │
│ │geotermale │
│ │Promovarea Sistemelor │
│ │Inteligente pentru │
│ │producerea, transportul, │
│ │distribuţia şi consumul │
│ │energiei electrice │
│ │Îmbunătăţirea eficienţei │
│ │energetice: reabilitare │
│ │clădiri, reabilitare │
│ │iluminat public, │
│ │reabilitarea reţelelor de│
│ │transport şi distribuţie │
│ │a energiei termice. │
│ │Realizarea de investiţii │
│ │în instalaţii şi │
│ │echipamente pentru │
│ │întreprinderile din │
│ │industrie care să conducă│
│ │la economii de energie: │
│ │investiţii în instalaţii │
│ │sau echipamente cu consum│
│ │mai mic de energie. │
│ │Creşterea eficienţei │
│ │energetice în sectorul │
│ │Agricultură: utilizare de│
│ │biocarburanţi la │
│ │executarea lucrărilor │
│ │agricole mecanizate, │
│ │utilizarea tehnologiilor │
│ │din domeniul energiilor │
│ │regenerabile. │
│ │Proiectare ecologică │
│ │privind performanţa │
│ │energetică a produselor │
│ │cu impact energetic: │
│ │Utilizarea unor materiale│
│ │de construcţie carbon │
│ │neutre sau care conţin │
│ │carbon în proporţie mică.│
│ │Adoptarea unor tehnici │
│ │constructive care să │
│ │stimuleze eficienţa │
│ │energetică (ex: izolarea │
│ │cu celule cu aer cald, │
│ │utilizarea unor │
│ │dispozitive electrice │
│ │eficiente energetic) │
│ │Crearea de rezervoare │
│ENERGIE │locale de carbon: │
│ │plantare copaci. │
│ ├─────────────────────────┤
│ │Transport: │
│ │Reducerea emisiilor din │
│ │transport rutier. │
│ │încurajarea creşterii │
│ │ponderii de utilizare a │
│ │transportului feroviar, │
│ │Utilizarea transportului │
│ │public ca alternativă a │
│ │transportului rutier. │
│ │Utilizarea │
│ │autovehiculelor │
│ │prietenoase mediului: │
│ │autovehicule cu altă │
│ │sursă de energic: │
│ │hibride, electrice, cu │
│ │hidrogen şi alte asemenea│
│ │sau autovehicule echipate│
│ │cu motoare convenţionale,│
│ │cu ardere internă, care │
│ │utilizează parţial sau │
│ │integral combustibili │
│ │alternative. │
│ │Utilizarea │
│ │biocarburanţilor │
│ │Utilizarea transportului │
│ │nemotorizat │
│ │Reducerea GES în │
│ │transport aerian: │
│ │Îmbunătăţirea eficienţei │
│ │utilizării │
│ │combustibilului de │
│ │aviaţie │
│ ├─────────────────────────┤
│ │Spaţiu locativ şi │
│ │dezvoltare urbană: │
│ │- Îmbunătăţirea │
│ │performanţei termice a │
│ │clădirilor: reabilitare │
│ │clădiri; │
│ │- Modernizarea │
│ │infrastructurii de │
│ │transport şi distribuţie │
│ │a energiei termice în │
│ │sisteme centralizate │
│ │- achiziţionarea de către│
│ │consumatori de articole │
│ │electrice şi │
│ │electrocasnice cu │
│ │eficienţă energetică │
│ │crescută │
│ │- reducerea consumului de│
│ │apă │
│ │- Creşterea suprafeţelor │
│ │de spaţii verzi în zonele│
│ │urbane şi periurbane │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Promovarea tehnologiilor │
│ │eficiente şi a │
│ │industriilor curate: │
│PROCESE │investiţii aferente unor │
│INDUSTRIALE │echipamente care să │
│ │permită generarea de │
│ │emisii scăzute de GES. │
│ │Promovarea tehnologiilor │
│ │verzi │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Măsuri care vizează în │
│ │mod indirect diminuarea │
│ │emisiilor de GES: │
│ │- promovare şi susţinere │
│ │a sistemelor de │
│ │agricultură ecologică │
│ │- modernizarea │
│ │exploataţiilor agricole; │
│ │- implementarea │
│ │sistemului de │
│ │eco-condiţionalitate; │
│ │- programul de │
│ │modernizare a fermelor │
│ │agricole: inclusiv │
│AGRICULTURĂ │Programul Rabla la │
│ │tractoare; │
│ │- creşterea valorii │
│ │adăugate a produselor │
│ │agricole şi forestiere; │
│ │- renovarea şi │
│ │dezvoltarea satelor; │
│ │- creşterea suprafeţelor │
│ │împădurite; │
│ │- tehnologii de producere│
│ │şi utilizare a │
│ │biocarburanţilor la nivel│
│ │de fermă şi de │
│ │valorificare a biomasei, │
│ │cum ar fi. peleţi, │
│ │brichete. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- diversificarea │
│ │culturilor; │
│ │- promovarea culturilor │
│ │de leguminoase în │
│ │asolamente; │
│ │- utilizarea seminţelor │
│ │şi materialului săditor │
│ │cu calităţi superioare de│
│ │adsorbţie şi valorificare│
│ │a îngrăşămintelor, în │
│ │special cele natural │
│ │organice; │
│ │- practicile de │
│ │management al solului │
│ │care să prevină │
│ │degradarea şi sărăcirea │
│ │solului în elemente │
│ │nutritive; │
│ │- asigurarea şi │
│AGRICULTURĂ │sprijinirea de soiuri de │
│Subsectorul │culturi cu potenţial mare│
│Vegetal │pentru adaptarea la │
│ │schimbările şi riscurile │
│ │climatice; │
│ │- reducerea emisiilor de │
│ │protoxid de azot şi de │
│ │metan din agricultură │
│ │prin utilizarea redusă de│
│ │îngrăşăminte cu azot şi a│
│ │pesticidelor; │
│ │- promovarea sistemelor │
│ │de producţie moderne, cu │
│ │consum redus de energie; │
│ │- interzicerea acţiunilor│
│ │de ardere a miriştilor şi│
│ │a resturilor vegetale pe │
│ │terenul arabil; │
│ │- promovarea utilizării │
│ │eficiente a energiei de │
│ │către fermieri şi │
│ │operatori economici din │
│ │agricultură. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- ameliorarea hranei │
│ │animalelor în vederea în │
│ │vederea îmbunătăţirii │
│ │proceselor digestive; │
│ │- practici îmbunătăţite │
│ │pentru gestionarea │
│ │efectivului de animale; │
│ │- asigurarea şi │
│ │sprijinirea de rase de │
│AGRICULTURĂ │animale locale cu │
│Subsectorul │potenţial mare pentru │
│creşterii │adaptarea la schimbările │
│animalelor │climatice şi riscurile │
│ │climatice; │
│ │- ameliorarea genetică, │
│ │întreţinerea pajiştilor │
│ │permanente, evitarea │
│ │păşunatului excesiv sau │
│ │prin cosirea lor cel │
│ │puţin o dată pe an; │
│ │- interzicerea acţiunii │
│ │de incendiere a │
│ │pajiştilor permanente. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- îmbunătăţirea │
│ │managementului │
│AGRICULTURĂ │reziduurilor zootehnice │
│Subsectorul │prin utilizarea │
│management │mijloacelor tehnice de │
│al │stocare adaptate │
│deşeurilor │diferitelor tipuri de │
│organice │reziduuri şi încorporarea│
│rezultate de│acestora în sol; │
│la animale │- procesarea reziduurilor│
│ │pentru producerea de │
│ │biogaz şi compost. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- se va evita efectuarea │
│ │de lucrări de arat în │
│ │condiţii de umiditate │
│ │excesivă a solului; │
│ │- practicarea │
│ │agriculturii de │
│ │conservare şi realizarea │
│ │de economii de │
│ │combustibili; │
│ │- introducerea │
│ │tehnologiilor agricole │
│ │moderne de utilizare a │
│ │soiurilor de plante │
│ │rezistente la secetă, │
│ │boli şi dăunători, pentru│
│ │care sunt necesare mai │
│AGRICULTURĂ │puţine lucrări │
│Subsectorul │agrotehnice; │
│managementul│- protejarea materiei │
│solului │organice în sol, în mod │
│ │special în solurile │
│ │bogate în carbon, cum ar │
│ │fi: mlaştini, turbării şi│
│ │alte asemenea; │
│ │- restaurarea/refacerea │
│ │mlaştinilor şi a │
│ │turbăriilor; │
│ │- restaurarea/refacerea │
│ │carbonului în solurile │
│ │degradate, cu risc │
│ │ridicat de eroziune sau │
│ │deşertificare; │
│ │- respectarea normelor │
│ │legale privind utilizarea│
│ │apei pentru irigaţii în │
│ │agricultură. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- respectarea sezoanelor │
│ │de însămânţare primăvara,│
│ │toamna şi evitarea │
│ │desfăşurării acestora în │
│ │timpul iernii; │
│ │- executarea lucrărilor │
│ │agricole pe terenurile în│
│ │pantă mai mare de 12% │
│ │urmărind traseele │
│ │curbelor de nivel l; │
│ │- menţinerea teraselor │
│ │existente pe terenul │
│ │agricol; │
│ │- evitarea defrişărilor │
│ │arborilor solitari şi/sau│
│ │a grupurilor de arbori de│
│ │pe terenurile agricole; │
│ │- evitarea tăierilor la │
│ │„ras” a perdelelor │
│ │forestiere de protecţie a│
│ │digurilor şi lacurilor de│
│AGRICULTURĂ │acumulare; │
│Subsectorul │- evitarea instalării │
│managementul│vegetaţiei invazive pe │
│terenurilor │terenurile agricole, │
│ │inclusiv pe cele care nu │
│ │sunt folosite în scopul │
│ │producţiei; │
│ │- diversificarea │
│ │culturilor şi practicarea│
│ │rotaţiei acestora; │
│ │- menţinerea şi │
│ │protejarea pajiştilor │
│ │permanente; │
│ │- utilizarea culturilor │
│ │adaptate condiţiilor de │
│ │sol mlăştinos, ca │
│ │alternativă la drenarea │
│ │solurilor; │
│ │- practicarea │
│ │agriculturii ecologice; │
│ │- înfiinţarea de culturi │
│ │de specii forestiere │
│ │pentru utilizarea │
│ │biomasei rezultate în │
│ │scopuri energetice. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- Creşterea suprafeţei │
│ │forestiere: Stoparea │
│ │tăierilor ilegale, │
│ │Reconstrucţia ecologică │
│ │forestieră. │
│ │- Protecţia pădurilor │
│ │virgine şi cvasi-virgine.│
│ │- Protecţia şi refacerea │
│ │ecosistemelor acvatice │
│ │din păduri. │
│ │- Ameliorarea stării de │
│ │sănătate a pădurilor: │
│ │folosirea unor practici │
│ │silvotehnice adecvate │
│ │vizând reducerea la │
│UTILIZAREA │minimum a folosirii │
│TERENURILOR,│substanţelor chimice, │
│SCHIMBAREA │poluante şi utilizarea în│
│UTILIZĂRII │principal a │
│TERENURILOR,│insecticidelor şi │
│SILVICULTURĂ│fungicidelor selective, │
│ │biodegradabile, │
│ │biologice, sau se va avea│
│ │în vedere folosirea unor │
│ │metode mecanice care să │
│ │nu aibă efecte dăunătoare│
│ │asupra omului şi asupra │
│ │ecosistemului. │
│ │- Utilizarea eficientă a │
│ │produselor lemnoase: │
│ │îmbunătăţirea calităţii │
│ │produselor din lemn, │
│ │îmbunătăţirea procesului │
│ │de prelucrare a lemnului │
│ │şi creşterea gradului de │
│ │reciclare şi reutilizare │
│ │a produselor din lemn. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- recuperarea unor │
│ │materiale care ar putea │
│ │fi reutilizate/reciclate │
│GESTIUNEA │. │
│DEŞEURILOR │- optimizarea distanţelor│
│ │de transport de la locul │
│ │de generare la staţia de │
│ │eliminare a deşeurilor │
│ │respective │
└────────────┴─────────────────────────┘
Cât priveşte adaptarea la schimbările climatice, în cadrul procesului EIA se pot adopta măsuri din următoarele categorii: - Măsuri care să sporească capacitatea proiectului de a se adapta la schimbările climatice; – Măsuri de reducere a riscului ca proiectul să fie afectat de schimbări climatice (cum ar fi de exemplu accesarea unor instrumente de asigurare); – Măsuri care previn apariţia unor riscuri (cum ar fi de exemplu alegerea locaţiei proiectului astfel încât expunerea acestuia la anumite riscuri induse de schimbările climatice să fie minimă); – Măsuri care permit operarea în cadrul proiectului şi în situaţia apariţiei unor constrângeri induse de schimbările climatice (cum ar fi de exemplu instalaţii cu utilizare eficientă a apei sau a energiei, din surse proprii). Măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice trebuie să fie sincronizate şi combinate, cât mai eficient posibil cu măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, măsurile de adaptare sunt aplicabile oricărui sector de activitate, funcţie de aspectele luate în considerare. Tabel II.2.2 Măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Aspecte de luat│ │
│în considerare │Măsuri de adaptare la │
│în vederea │efectele schimbărilor │
│adaptării la │climatice │
│schimbările │ │
│climatice │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Clădirile să fie │
│ │izolate termic │
│ │eficient, fiind astfel│
│ │redusă nevoia de │
│ │utilizare a aparatelor│
│ │de răcire a aerului │
│ │- Utilizarea unor │
│Valuri de │materiale de │
│căldură │construcţie, inclusiv │
│ │culoarea acestora, │
│ │astfel încât să se │
│ │diminueze cantitatea │
│ │de energie absorbită │
│ │de acestea │
│ │- Îmbunătăţirea │
│ │sistemelor de aerisire│
│ │şi climatizare │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Utilizarea eficientă│
│ │a apei │
│ │- Utilizarea apei din │
│ │precipitaţii, acolo │
│ │unde este posibil │
│ │- Utilizarea unor │
│ │sisteme de tratare a │
│ │apei care permite │
│ │refolosirea acesteia │
│ │în cadrul proiectului │
│ │- Îmbunătăţirea │
│Secetă │tehnicilor de irigare,│
│ │reciclarea şi stocarea│
│ │apei; │
│ │- Amplasarea prizei/ │
│ │forajelor în │
│ │conformitate cu │
│ │concluziile studiilor │
│ │hidrologice/ │
│ │hidrogeologice │
│ │elaborate pentru │
│ │fiecare proiect în │
│ │parte. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Asigurarea rezervei │
│ │de apă brută şi/sau │
│Temperaturi │apă potabilă │
│extreme │- Amplasarea reţelelor│
│ │sub adâncimea de │
│ │îngheţ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Utilizarea unor │
│ │materiale de │
│ │construcţie tratate │
│ │anti- │
│ │Incendiu │
│Incendii de │- Crearea unui spaţiu │
│vegetaţie │de protecţie în jurul │
│ │amplasamentului prin │
│ │plantarea unor copaci │
│ │rezistenţi la foc, │
│ │acolo unde riscul la │
│ │astfel de fenomene │
│ │este mai ridicat │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │-Alegerea │
│ │amplasamentului în │
│ │afara zonelor │
│ │inundabile, conform │
│ │concluziilor studiilor│
│ │de inundabilitate │
│ │elaborate pentru │
│Inundaţii │fiecare proiect │
│ │- Implementarea unui │
│ │sistem eficient de │
│ │drenaj a apei pe │
│ │amplasament, care să │
│ │fie supradimensionat, │
│ │pentru a face faţă │
│ │unor situaţii extreme │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Implementarea unui │
│ │sistem de drenaj care │
│ │să prevină apariţia │
│ │fenomenelor de │
│ │eroziune locală │
│ │- Păstrarea unor │
│ │suprafeţe de protecţie│
│Alunecări de │între amplasament şi │
│teren │zonele înconjurătoare │
│ │care să atenueze │
│ │efectele asupra │
│ │proiectului în cazul │
│ │apariţiei unor │
│ │fenomene extreme de │
│ │acest gen. │
│ │-plantări │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- intensificarea │
│ │procesului de │
│ │împădurire cu specii │
│ │corespunzătoare │
│Reducerea │condiţiilor locale. │
│biodiversităţii│- reducerea │
│ │activităţilor agricole│
│ │în zonele direct │
│ │afectate │
│ │- crearea de coridoare│
│ │ecologice │
└───────────────┴──────────────────────┘
În procesul EIM al unui proiect problemele esenţiale care trebuie evaluate din punct de vedere al schimbărilor climatice trebuie să răspundă la 2 întrebări: Cum afectează implementarea proiectului schimbările climatice? Cum poate fi afectat proiectul de impactul schimbărilor climatice? Pentru analiza impactului proiectului asupra schimbărilor climatice trebuie identificate următoarele: ● emisiile de GES; ● Cererea de energie (şi, prin urmare, de GES indirect); ● emisii de GES încorporate (prin energia utilizată în materiale, producţie şi prelucrare, transport etc.); ● Pierderea habitatelor care asigură sechestrarea carbonului; ● Impactul asupra peisajului şi a habitatelor, care afectează microclimatul local. Pentru analiza impactului schimbărilor climatice asupra proiectului trebuie identificate următoarele: ● prognozele meteorologice şi hidrologice - Creşterea riscului de inundaţii, creşterea nivelului mării, supratensiuni; ● Seceta; ● undele de căldură; ● Vânturi puternice şi furtuni. II.3. Menţionarea particularităţilor schimbărilor climatice în funcţie de zone geografice ● Tipurile de vulnerabilităţi identificate; În context global, schimbările climatice pot avea atât efecte directe cât şi indirecte, dintre care cele mai importante sunt: Consecinţe primare: - Schimbarea temperaturii medii – Temperaturi extreme – Schimbarea precipitaţiilor medii – Precipitaţii extreme – Viteza medie a vântului – Umiditate Efecte secundare/Hazarde asociate: - Eroziunea costieră – Seceta/Disponibilitatea resurselor de apă – Inundaţii – Alunecări de teren – Cutremure – Eroziunea solului – Fenomene extreme/Dezastre climatice – Creşterea temperaturii – Incendii În categoria hazardurilor care pot provoca în România pagube importante sau chiar dezastre naturale intră producerea de fenomene ca: ploi abundente/inundaţii, alunecări de teren, grindină, descărcări electrice, ploi, avalanşe, furtuni, viscole, secete, valuri de căldură, valuri de frig. Conform datelor prezentate de Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID*17), în cazul României, expunerea cea mai mare la dezastrele naturale este cea asociată cutremurelor, inundaţiilor şi alunecărilor de teren. În condiţiile schimbărilor climatice, nu se aştepta ca tipuri noi de hazard să îşi facă apariţia pe teritoriul României (de exemplu, uraganele), în schimb, cele deja existente îşi vor schimba caracteristicile date de frecvenţa şi intensitatea fenomenelor de vreme şi climă. *17) Componentă a programului român de asigurare a catastrofelor, gestionat de Ministerul Administraţiei şi Internelor. România, prin amplasarea geografică, caracteristici climatice, geomorfologice, geologice şi hidrografice, este predispusă manifestării a 3 tipuri de hazarde: - geomorfologic; – hidrologic; – climatic. Cele trei tipuri de hazard se pot manifesta atât individual cât şi prin suprapunere, astfel încât efectele generate pot varia într-un domeniu foarte larg, de la pagube minore până la dezastre. Hazardul geomorfologic, poate produce pe terenuri în pantă: - eroziunea solului; – alunecări de teren (zonele predispuse alunecărilor de teren, menţionate în PATN secţiunea Riscuri naturale); – inundaţii locale, cu caracter de torenţialitate (zone montane). Hazardul hidrologic, prin neuniformitatea regimului de curgere poate produce: - inundarea terenurilor plane; – exces de umiditate în sol; – eroziune de mal. Hazardul climatic - cu regimul cel mai variabil în timp - poate produce prin repartiţia neuniformă a temperaturilor şi precipitaţiilor: - secete atmosferice şi pedologice (vor afecta în special sudul şi estul ţării); – furtuni violente (vor afecta toate judeţele ţării); – exces de umiditate în sol; – inundaţii (zonele situate de-a lungul râurilor) – Incendii de vegetaţie (vor afecta în special zonele împădurite din sudul-vestul ţării); – eroziune eoliană. ● Cuantificarea tendinţelor de amplificare a vulnerabilităţilor existente în contextul schimbărilor climatice. Conform Raportului de evaluare cu numărul 5*18), elaborat de IPCC*19) pentru anul 2014, şi raportului Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM)*20), scenariile climatice realizate cu diferite modele climatice globale au prognozat o creştere a temperaturii medii globale până la sfârşitul secolului XXI (2090-2099), faţă de perioada 1980-1990 cu valori între 1,8°C şi 4,0°C, în funcţie de scenariul privind emisiile de gaze cu efect seră considerate. Datorită inerţiei sistemului climatic, încălzirea globală va continua să evolueze în pofida aplicării imediate a unor măsuri de reducere a emisiilor, dar creşterea temperaturii va fi limitată în funcţie de nivelul de reducere aplicat. Este foarte probabil ca precipitaţiile să devină mai abundente la latitudini înalte şi este probabil ca acestea să se diminueze în cea mai mare parte a regiunilor subtropicale. *18) http://www.ipcc.ch/report/ar5/ *19) Intergovemamental Panel on Climat Change *20) Schimbările climatice - de la bazele fizice la riscuri şi adaptare, editura Printech, 2015 Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, ţinând seama de condiţiile regionale: creşterea temperaturii va fi mai pronunţată în timpul verii, în timp ce în nord-vestul Europei creşterea cea mai pronunţată se aşteaptă în timpul iernii. După estimările prezentate în Raportul cu numărul 5 al IPCC, în România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada 1980-1990 similare întregii Europe, cu mici diferenţe între rezultatele modelelor în ceea ce priveşte primele decenii ale secolului XXI şi cu diferenţe mai mari în ceea ce priveşte sfârşitul secolului, astfel: ● între 0,5°C şi 1,5°C pentru perioada 2020-2029; ● între 2,0°C şi 5,0°C pentru 2090-2099, în funcţie de scenariu (între 2,0°C şi 2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creştere a temperaturii medii globale şi între 4,0°C şi 5,0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunţată creştere a temperaturii). (a se vedea imaginea asociată) Figura II.3.1 Creşterea medie a temperaturii aerului a) iarna, în intervalul 2021-2050 faţa de intervalul 1971-2000 şi b) vara în intervalul 2070-2099 faţă de intervalul 1971-2000 În cazul temperaturilor extreme (media maximelor şi minimelor) pentru perioada 2070-2099 (faţă de 1961-1990) s-au obţinut rezultate cu certitudine mai mare în următoarele cazuri: ● media temperaturii minime de iarnă: creşteri mai mari în regiunea intra-carpatică (4,0°C - 6,0°C) şi mai scăzute în rest (3,0°C-4,0°C); acest semnal climatic a fost deja identificat în datele de observaţie pentru perioada 1961-2000: o încălzire de 0,8-0,9°C în nord-estul şi nord-vestul ţării; ● media temperaturii maxime de vară: o creştere mai mare în sudul ţârii (5,0°C -6,0°C) faţă de 4,0°C-5,0°C în nordul ţării; acest semnal climatic a fost deja identificat în datele de observaţie în luna iulie pe perioada 1961-2000, în centrul şi sudul Moldovei, s-a identificat o încălzire cuprinsă între 1,6°C şi 1,9°C şi mult mai scăzută în restul ţării (între 0,4°C şi 1,5°C). Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele climatice prognozează pentru perioada 2090-2099 secete pronunţate în timpul verii în zona României, în special în sud şi sud-est (cu abateri negative mai mari de 20% faţă de perioada 1980-1990). În ceea ce priveşte precipitaţiile din timpul iernii, abaterile sunt mai mici şi incertitudinea este mai mare. În cadrul unor colaborări internaţionale, Administraţia Naţională de Meteorologie a realizat modele statistice de detaliere la scară mică (la nivelul staţiilor meteorologice) a informaţiilor privind schimbările climatice rezultate din modelele globale. Rezultatele respective au fost ulterior comparate cu cele generate de modelele climatice regionale, realizându-se o mai bună estimare a incertitudinilor. Astfel, s-au obţinut rezultate cu o certitudine mai mare privind creşterea precipitaţiilor de iarnă în vestul şi nord-vestul României cu 30-40 mm în perioada 2070-2099 faţă de perioada 1961-1990. (a se vedea imaginea asociată) Figura II.3.2 Diferenţe în cantitatea medie de vară a precipitaţiilor în intervalul a) 2021-2050 faţă de intervalul 1971-2000 şi b) 2070-2099 faţă de intervalul 1971-2000*21) *21) Informaţiile relatate sunt prezentate detaliat în "Schimbările climatice - de la bazele fizice la riscuri şi adaptare, editura Printech, 2015" Pentru cazul proiecţiilor viitoare ale precipitaţiilor extreme sugerează pentru mijlocul secolului (2021-2050), comparativ cu perioada de referinţă (1971-2000), o creştere a frecvenţei de apariţie a episoadelor cu precipitaţii care depăşesc în 24 de ore cantitatea de 20 l/mp. Creşterea preconizata acoperă majoritatea regiunilor României. Creşterea numărului de zile cu episoade extreme de precipitaţii este mai mare în zone de deal şi munte şi în apropierea coastei Mării Negre, comparativ cu cele de câmpie. În ceea ce priveşte viteza medie a vântului, scenariile realizate de ANM sugerează modificări de mică magnitudine a vitezei vântului la 10 m pentru perioada 2071-2100 faţă de perioada de referinţă 1971-2000. Astfel, rezultatele modelor climatice regionale sugerează o creştere a vitezei vântului de ordinul a 1 m/s în zonele extracarpatice ale României precum şi în cea mai mare parte a bazinului Mării Negre, însoţită de o uşoară scădere (-0,5m/s) în zona Munţilor Carpaţi şi Transilvania, dar şi în estul şi, izolat, în sudul Mării Negre. Configuraţiile observate ale vitezei medii a vântului pentru intervalul 1961-2013 indică o tendinţă generală de scădere a vitezei vântului pe teritoriul României. Modele efectuare în ceea ce priveşte evoluţia vânturilor extreme, rezultatele obţinute sugerează pentru perioada 2071-2100, comparativ cu perioada de referinţă 1971-2000, o uşoară creştere a frecvenţei de apariţie a vânturilor puternice (cu viteze mai mari de 10 m/s). Deşi magnitudinea acestor schimbări este mică (sub 2%), în zonele carpatice şi intracarpatice în special ele indică o probabilitate mai ridicată de apariţie a evenimentelor de vreme asociate cu vânt puternic pe fondul scăderii vitezei medii a vântului; de asemenea, se preconizează o creştere a frecvenţei de apariţie a vânturilor puternice în zona litorală a României, respectiv sub-bazinul vestical Mării Negre cu 2-4%. II.4. Componenta de adaptare la schimbările climatice ● Abordarea de tip sistem (procesul prin care anumite părţi ale sistemului le influenţează pe altele în cadrul unui tot; componentele unui sistem pot fi înţelese prin relaţiile pe care le dezvoltă între ele, şi nu evaluate/analizate individual). Exemplificare în sectoarele transport şi agricultură Abordarea schimbărilor climatice în cadrul procesului EIM trebuie făcută ţinând cont de următoarele recomandări: - Identificarea elementelor cheie în ceea ce priveşte relaţia fiecărui proiect cu schimbările climatice, atât prin prisma reducerii emisiilor de GHG, cât şi a adaptării, trebuie făcută cât mai devreme posibil. Aceasta etapa presupune şi identificarea autorităţilor relevante sau a stakeholder-ilor; – Determinarea efectelor potenţial semnificative ale proiectului prin prisma emisiilor de GES. În cazul unor proiecte, aceasta înseamnă inclusiv analize specifice privind emisia de GHG asociată proiectului; – Prezentarea clară a alternativelor analizate în cadrul EIM cu privire la impactul proiectului asupra schimbărilor climatice; – Prezentarea clară a impactului schimbărilor climatice asupra proiectului şi identificarea măsurilor de adaptare adecvate; – Prezentarea modului în care efectele proiectului asupra măsurilor climatice vor fi monitorizate. În evaluarea efectelor proiectului asupra schimbărilor climatice prin emisia de GES, se vor avea în vedere: - Creşterile directe de GES ca urmare a implementării proiectului; – Creşterile indirecte de GES ca urmare a consumului energetic sau transporturilor asociate proiectului; – Creşterile indirecte de GES asociate managementului deşeurilor în cadrul proiectului. În cazul proiectelor care pot avea un impact semnificativ asupra creşterii cantităţii de GES în atmosferă, în primul rând cele menţionate în cadrul subcapitolului 3.2, este nevoie de calcularea emisiilor de GES asociate proiectului. Banca Europeană de Investiţii a dezvoltat o metodologie de calcul a amprentei de carbon pentru proiectele pe care acesta le finanţează. Metodologia BEI are două obiective: 1) să calculeze emisiile totale de GES asociate proiectelor şi 2) să evalueze variaţiile în emisia de GES comparativ cu nişte valori de referinţă, considerate valori relative de emisie. Metodologia BEI poate fi descărcată de la acest link: http://www.eib.org/en/about/documents/footprint-methodologies.htm
┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │Care sunt elementele │
│Procesul EIA│cheie ale integrării │
│ │schimbărilor climatice în│
│ │EIA? │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Identificarea aspectelor │
│ │cheie: care este prognoza│
│ │climatică pe durata de │
│ │viaţă a proiectului şi │
│ │cum vor influenţa acestea│
│ │mediul? cum vor influenţa│
│ │schimbările climatice │
│Etapa de │evoluţia celorlalţi │
│încadrare │factori de mediu? │
│Etapa de │Analiza scenariilor de │
│definire a │dezvoltare a proiectului:│
│domeniului │cum va evolua mediul │
│evaluării │existent, inclusiv clima,│
│ │daca proiectul nu s-ar │
│ │implementa? dar dacă se │
│ │va implementa proiectul? │
│ │Ce probabilitate există │
│ │ca proiectul să afecteze │
│ │semnificativ dinamica │
│ │naturală a factorului │
│ │climatic? │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Analiza alternativelor şi│
│ │identificarea măsurilor │
│ │de prevenire/reducere a │
│ │impactului: este nevoie │
│ │de proiectul propus? │
│ │Unde? La ce scară? Care │
│ │alternative afectează cel│
│ │mai puţin factorul │
│ │climatic? Care sunt cele │
│Etapa de │mai flexibile opţiuni │
│elaborare a │(win-win sau no-regret) │
│RIM │care ar putea permite │
│ │modificări ale │
│ │proiectului în viitor, │
│ │dacă va fi cazul? │
│ │Evaluarea efectelor: care│
│ │sunt efectele negative │
│ │directe, indirecte şi │
│ │cumulative ale │
│ │proiectului asupra │
│ │climei? │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Cum poate fi implementat │
│ │proiectul astfel încât să│
│ │se adapteze la │
│ │schimbările climatice? │
│ │Cum vor fi monitorizate │
│Monitorizare│efectele proiectului │
│şi măsuri de│asupra schimbărilor │
│adaptare │climatice? │
│ │Cum va fi monitorizată │
│ │implementarea măsurilor │
│ │de reducere a impactului?│
│ │Cum va fi evaluată │
│ │eficienţa măsurilor de │
│ │adaptare propuse? │
└────────────┴─────────────────────────┘
● Urmărirea anumitor module în dezvoltarea proiectelor: analiza de sensibilitate; evaluarea nivelului de expunere: analiza de vulnerabilitate; analiza riscurilor; identificarea opţiunilor de adaptare; evaluarea opţiunilor de adaptare; integrarea planului de acţiune privind adaptarea în cadrul proiectului vizat Conform Liniilor directoare pentru: Realizarea de investiţii rezistente la schimbările climatice*22), etapele de lucru pentru stabilirea necesităţii de adaptare la schimbări climatice a proiectelor, urmăreşte parcurgerea a 7 etape şi anume: *22) Non-paper gudline for Project managers: Making vulnerable investments climate resilient (http://ec.europa.eu/clima/policies/adaptation/what/docs/non_paner_guidelines_project_managers_en.pdf) ● Analiza senzitivităţii ● Evaluarea expunerii ● Analiza vulnerabilităţii ● Evaluarea riscului ● Identificarea opţiunilor de adaptare ● Evaluarea opţiunilor de adaptare ● Integrarea în proiect a Planului de acţiuni cu măsurile de adaptare şi ameliorare. (a se vedea imaginea asociată) Figura II.4.1 Metodologia de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice şi stabilirea măsurilor de adaptare Stabilirea unor măsuri adecvate de adaptare la variabilitatea şi schimbarea climei trebuie să se bazeze pe evaluarea cât mai completă a riscurilor. În cadrul proiectului realizat de SEERISK*23): Metodologia comună de evaluare a riscurilor pentru macro-regiunea Dunării, s-a elaborat o metodologie de evaluare a riscului aplicabilă inclusiv fenomenelor meteorologice extreme legate de variabilitatea şi schimbarea climei, importante pentru România, precum seceta, inundaţii, episoade de vânt extrem şi valurile de căldură. Conform acestui raport, evaluarea riscului la care sunt sau pot fi supuse lucrările proiectate, din punct de vedere al schimbărilor climatice, se face plecând de la premisele iniţiale privind condiţiile climatice actuale. *23) Seerisk: Common Risk Assessment Methodology for the Danube Macro-Region (http://www.rsoe.hu/proiectfiles/seeriskOther/download/Act_3_1_Common_Risk_Assessment_Methodology.pdf) Procedura de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice este prezentată în figura de mai jos. (a se vedea imaginea asociată) Figura II.4.2. Procedura de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice În prima fază, înainte de a începe evaluarea riscurilor asociate, s-au identificat condiţiile naturale de amplasament, hazardele specifice zonei şi schimbările climatice. Abordarea folosită pentru evaluarea riscului şi stabilirea măsurilor potrivite de atenuare şi ameliorare a potenţialului impact pe care îl pot avea schimbările climatice şi efectele adverse ale acestora asupra lucrărilor propuse prin respectivul proiect, sunt prezentate în cele ce urmează. ● Analiza senzitivităţii Senzitivitatea proiectului va fi determinată pe baza contextului actual şi prognozat al schimbărilor climatice şi efectelor primare şi secundare (hazarde) ale acestora. Funcţie de extinderea proiectului, vor fi identificate variabilele relevante pentru amplasamentul ales. Senzitivitatea opţiunilor alese în raport cu schimbările climatice şi efectele adverse ale acestora s-a făcut separat, în funcţie de temele cheie care cuprind principalele componente proiectului, considerate după cum urmează: - Intrări: materii prime, materiale, apă, resurse umane, energie; – Bunuri: facilităţi, instalaţii, reţele; – Procese: funcţie de specificul proiectului; – Ieşiri: calitatea emisiilor (funcţie de proiect); – Interdependenţe: creşteri economice viitoare, turism. Pentru evaluarea senzitivităţii proiectului la schimbările climatice se va acorda un scor, conform clasificării de mai jos, rezultând astfel matricea de evaluare a senzitivităţii.
┌─────────────┬────────────────────────┐
│ │Nu există impact asupra │
│Risc 0 │componentelor │
│ │proiectului │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Schimbările climatice/ │
│ │Hazardele nu au impact │
│Senzitivitate│asupra componentelor │
│scăzută │proiectului (sistemul │
│ │poate fi afectat negativ│
│ │de riscurile climatice │
│ │cu impact minim) │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Schimbările climatice/ │
│ │Hazardele pot avea │
│ │impact uşor asupra │
│ │componentelor │
│Senzitivitate│proiectului (sistemul va│
│medie │fi afectat (ex. │
│ │întreruperi ale │
│ │alimentării cu energie │
│ │electrică), incidente de│
│ │poluare minore) │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Schimbările climatice/ │
│ │Hazardele pot avea │
│ │impact semnificativ │
│Senzitivitate│asupra componentelor │
│ridicată │proiectului (ex: sisteme│
│ │de tratare │
│ │nefuncţionale, conducte │
│ │sparte, inundarea │
│ │sistemului) │
└─────────────┴────────────────────────┘
● Evaluarea expunerii După identificarea şi evaluarea punctelor sensibile ale componentelor proiectului, pasul următor este evaluarea expunerii proiectului la fenomenele date de efectele schimbărilor climatice în zonele în care acesta va fi amplasat. Evaluarea expunerii se face conform Tabelului de mai jos. Tabel II.4.3. Scara de evaluare a expunerii lucrărilor propuse la schimbările climatice şi riscurilor asociate acestora
┌──────────────┬──────────────┬─────────────┬─────────────┐
│Expunere │Expunere medie│Expunere │Expunere 0 │
│ridicată │ │scăzută │ │
├──────────────┼──────────────┼─────────────┴┬────────────┤
│Probabilitatea│ │ │ │
│de apariţie a │Probabilitatea│Probabilitatea│ │
│inundaţiilor │de apariţie a │de apariţie a │ │
│cu frecvenţă │inundaţiilor │inundaţiilor │ │
│ridicată (mai │între 1 şi la │mai mică de 1 │Nu există │
│mult de 1 la │75 ani şi 1 la│la 100 ani, │hazarde în │
│75 ani), │100 ani, │temperaturi │zona de │
│temperaturi │temperaturi │ridicate │amplasare a │
│ridicate (mai │ridicate │înregistrate │proiectului,│
│mari de 30°C) │înregistrate │mai puţin de 5│nici în │
│înregistrate │mai mult de 5 │zile/an, │prezent şi │
│mai mult de 10│zile/an, │creşterea │nici │
│zile/an, │creşterea │nivelului │preconizat │
│creşterea │nivelului │mării cu 20 │(2030;2045) │
│nivelului │marii cu 20 - │cm, mai puţin │ │
│mării mai mult│50 cm, 5-10 │de 5 │ │
│de 50 cm, │furtuni/an │furtuni/an │ │
│peste 10 │ │ │ │
│furtuni/an │ │ │ │
└──────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────┘
Având în vedere extinderea proiectului şi specificul acestuia, se va ţine cont de faptul că locaţii diferite pot fi expuse la fenomene climatice diferite, precum şi la frecvenţe şi intensităţi diferite. Prin urmare, vor fi evaluate categoriile de risc specifice tipului de proiect analizat în raport cu expunerea acestuia la efectele adverse ale schimbărilor climatice în diferite zone şi modului în care acestea ar putea fi afectate. În acest sens, vor fi colectate date cu privire la condiţiile de amplasare, variabilele climatice şi pericolele aferente cu sensibilitate medie spre ridicată. Evaluarea expunerii viitoare se face pentru componentele proiectului clasate ca având puncte sensibile sau expunere medie spre ridicată, pentru orizontul de proiectare 2035, respectiv 2045. ● Evaluarea Vulnerabilităţii Vulnerabilitatea reprezintă rezultatul multiplicării senzitivităţii proiectului cu probabilitatea de expunere la hazardele climatice identificate. (a se vedea imaginea asociată) Pentru evaluarea vulnerabilităţii pentru orizontul de proiectare 2035, respectiv 2045, se presupune ca punctele identificate ca fiind sensibile rămân constante în viitor, vulnerabilitatea proiectului calculându-se pe baza aceleiaşi formule redate anterior. În acest caz, expunerea încorporează elementele viitoarelor schimbări climatice şi a posibilelor efecte adverse ale acestora. ● Severitate În funcţie de hazardele identificate în etapele anterioare, pentru aprecierea severităţii de expunere a lucrărilor proiectate la acestea se utilizează scări de la 1 la 5, a căror semnificaţie este redată în tabelul de mai jos. Tabel II.4.4. Scara de evaluare a severităţii riscului (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Pentru evaluarea severităţii şi probabilităţii de apariţie a hazardelor în zona de amplasare a proiectului, s-a acordat un scor conform clasificării de mai jos, din care va rezulta scorul completat în matricea de evaluare a riscului. În acest context, Riscul identificat are înţelesul prezentat mai jos. (a se vedea imaginea asociată) Conform definiţiei date de Comisia Europeana în Cartea verde*24) măsurile de adaptare se iau pentru a face faţa schimbărilor climatice, de exemplu, o cantitate mai mare de precipitaţii, temperaturi mai ridicate, resurse de apă mai reduse sau furtuni mai frecvente, fie în prezent, fie în anticiparea unor astfel de evenimente viitoare. Adaptarea are obiectivul de a reduce în mod rentabil riscurile şi pagubele provocate de efectele negative prezente sau viitoare sau de a exploata potenţialele beneficii. Exemple de astfel de măsuri includ utilizarea mai raţională a resurselor limitate de apa, adaptarea codurilor de construcţie existente pentru a face faţă schimbărilor climatice viitoare şi fenomenelor meteorologice extreme, construcţia de dispozitive de protecţie împotriva inundaţiilor şi ridicarea nivelului digurilor împotriva creşterii nivelului mării, dezvoltarea de culturi rezistente la secetă, selecţia speciilor şi practicilor forestiere mai puţin vulnerabile la furtuni şi incendii, crearea de coridoare terestre destinate sprijinirii migrării speciilor. Adaptarea poate cuprinde strategii naţionale sau regionale, precum şi măsuri practice luate la nivel de comunitate sau individual. Măsurile de adaptare pot fi anticipatoare sau reactive. Adaptarea se aplică în egală măsură sistemelor naturale şi umane. Investiţiile a căror durabilitate este asigurată pe întreaga durată de viaţă, ţinând cont în mod explicit de schimbările climatice, sunt adesea numite "imune la schimbările climatice". *24) Carte Verde a Comisiei către Consiliu, către Parlamentul European, către Comitetul Economic şi Social European şi către Comitetul Regiunilor - Adaptarea la schimbări climatice în Europa - Posibilităţi de acţiune a Uniunii Europene http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0354&from=RO O acţiune timpurie va aduce beneficii economice certe, datorită anticipării pagubelor potenţiale şi reducerii la minimum a riscurilor pentru ecosisteme, sănătatea umană, dezvoltarea economică, bunuri şi infrastructuri. De exemplu, Directiva-cadru apa*25) stabileşte un cadru coerent pentru gestionarea integrată a resurselor de apă. Aceasta nu abordează însă direct chestiunea schimbărilor climatice. Provocarea va fi aceea de a încorpora măsurile referitoare la schimbările climatice în cadrul punerii în aplicare a acesteia, începând eu primul ciclu de planificare pentru 2009. Concret, instrumentele economice şi principiul "utilizatorul plăteşte" ar trebui aplicate în toate sectoarele, inclusiv cel al locuinţelor, al transporturilor, al energiei, al agriculturii şi al turismului. Astfel se vor crea stimulente puternice pentru reducerea consumului de apă şi eficientizarea utilizării acesteia. *25) http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:128002b&from=RO
┌──────────┬──────┬────────┬───────────┐
│Descrierea│Rating│Masuri │Rating de │
│Riscului │de │de │risc │
│ │risc │adaptare│rezidual*) │
├──────────┼──────┼────────┼───────────┤
│ │ │ │ │
└──────────┴──────┴────────┴───────────┘
*) riscul rezidual este riscul rămas după ce toate celelalte măsuri sunt implementate Adaptarea este capacitatea sistemelor naturale şi antropogenice de a reacţiona la efectele schimbărilor climatice (actuale sau aşteptate), inclusiv variabilitatea climei şi evenimentele meteorologice extreme, cu scopul de a reduce pagubele potenţiale, de a beneficia de oportunităţi şi de a reacţiona adecvat la consecinţele schimbărilor climatice, având în vedere faptul că societatea resimte efectul individual şi cumulat al tuturor acestor componente. În acest context, există mai multe tipuri de adaptare: - anticipativă şi reactivă, – privată şi publică, – autonomă şi programată. Provocarea pentru adaptare constă în creşterea rezistenţei sistemelor economice şi ecologice şi reducerea vulnerabilităţii lor la schimbările climatice. În acest sens, pentru riscurile identificate ca fiind medii spre ridicate, se vor prevedea încă din faza de proiectare, măsuri specifice de adaptare şi ameliorare a efectelor pe care le au sau le pot avea schimbările climatice şi hazardele asociate acestora proiectului, în scopul de a minimiza pe cât posibil, efectele adverse provocate de acestea asupra lucrărilor proiectate. ANEXA 3 Informaţiile care trebuie incluse în Notificare 1. Informaţii cu privire la activitatea propusă a) informaţii cu privire la natura activităţii propuse:... (i) tipul activităţii propuse; (ii) dacă activitatea propusă este cuprinsă în anexa nr. I la convenţie (da/nu); (iii) domeniul activităţii propuse (de exemplu, activitatea principală şi unele sau toate activităţile secundare pentru care este necesară evaluarea); (iv) scara activităţii propuse (de exemplu, mărime, capacitate de producţie etc.); (v) descrierea activităţii propuse (de exemplu, tehnologia utilizată); (vi) descrierea scopului activităţii propuse; (vii) justificarea activităţii propuse (de exemplu, baza socio-economică, geografică); (viii) informaţii suplimentare şi comentarii; b) informaţii cu privire la limitele spaţiale şi temporale ale activităţii propuse: ... (i) localizarea; (ii) descrierea amplasamentului (de exemplu, caracteristici fizico-geografice, socioeconomice); (iii) justificarea amplasării activităţii propuse (de exemplu, baze socio-economice, fizico-geografice); (iv) termenele activităţii propuse (de exemplu, iniţierea şi durata construcţiei şi funcţionării); (v) hărţi şi alte documentaţii grafice legale de informaţiile cu privire la activitatea propusă; (vi) informaţii suplimentare şi comentarii. c) informaţii privind impactul preconizat asupra mediului şi măsurile de diminuare propuse: ... (i) definirea domeniului evaluării (de exemplu, ţinând cont de: efectele cumulative, evaluarea alternativelor, aspecte de dezvoltare durabilă, impactul activităţilor secundare etc.); (ii) impactul preconizat al activităţii propuse (de exemplu: tipuri, localizare, magnitudine); (iii) intrări (de exemplu, teren, apă, materii prime, surse de putere etc.); (iv) ieşiri (de exemplu, cantităţi şi tipuri de: emisii în atmosferă, evacuări în reţeaua hidrografică, deşeuri solide); (v) impactul transfrontieră (de exemplu, tipuri, localizare, magnitudine); (vi) măsuri de diminuare propuse (de exemplu, dacă se cunosc, măsurile în scopul prevenirii, eliminării, minimizării; compensării efectelor asupra mediului); (vii) informaţii suplimentare şi comentarii. d) rezumatul procesului de consultare propus şi termenele acestuia, inclusiv descrierea sumară a procedurii referitoare la contestaţii sau plângeri;... e) iniţiatorul sau titularul (detalii de contact):... (i) numele, adresa, numerele de telefon şi fax; f) documentaţia şi procedura de evaluare a impactului asupra mediului:... (i) dacă documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului (de exemplu, raportul evaluării impactului asupra mediului sau declaraţia privind impactul asupra mediului) este cuprinsă în notificare (da/nu/parţial); (ii) dacă "nu" sau "parţial", descrierea documentaţiei suplimentare ce trebuie înaintată şi data (datele) aproximativă(e) la care această documentaţie va fi disponibilă; (iii) termene; (iv) detalii de contact (partea de origine); (v) autoritatea responsabilă cu coordonarea activităţilor legate de procedura de evaluare a impactului asupra mediului; (vi) numele, adresa, numerele de telefon şi fax; (vii) informaţii suplimentare şi comentarii. 2. Puncte de contact a) Puncte de contact pentru partea sau părţile posibil afectată/afectate: ... (i) autoritatea responsabilă cu coordonarea activităţilor legate de evaluarea impactului asupra mediului; (ii) numele, adresa, numerele de telefon şi fax; (iii) lista părţilor afectate cărora li s-au transmis notificări. b) Puncte de contact pentru partea de origine:... (i) autoritatea responsabilă cu coordonarea activităţilor legate de procedura de evaluare a impactului asupra mediului, cu denumirea, adresa, numerele de telefon şi fax; (ii) autoritatea responsabilă cu luarea deciziei, dacă este alta decât autoritatea responsabilă cu coordonarea activităţilor legate de procedura de evaluare a impactului asupra mediului, cu denumirea, adresa, numerele de telefon şi fax. 3. Informaţii cu privire la procesul de evaluare a impactului asupra mediului în partea de origine, aplicat în cazul activităţii propuse: a) termene;... b) oportunităţile părţii sau părţilor afectate de a fi implicate în procesul de evaluare a impactului asupra mediului;... c) oportunităţile părţii sau părţilor afectate de a analiza şi comenta pe marginea notificării şi documentaţiei privind evaluarea impactului asupra mediului;... d) natura şi termenele la care vor fi formulate deciziile posibile;... e) procesul de aprobare a activităţii propuse; ... f) informaţii suplimentare şi comentarii.... 4. Informaţii privind procesul de participare a publicului în partea de origine: a) proceduri de participare a publicului;... b) începutul şi durata preconizată a consultării publicului; ... c) informaţii suplimentare şi comentarii.... 5. Termenul de răspuns ANEXA 4 Conţinutul documentaţiei EIM şi recomandări cu privire la informaţiile care trebuie furnizate publicului pentru a organiza participarea eficientă a publicului Conţinutul documentaţiei EIM care trebuie furnizată publicului în conformitate cu Convenţia (Anexa II): a) o descrierea a activităţii propuse şi scopului ei; b) o descriere, unde este cazul, a unor alternative rezonabile (de exemplu, locaţie sau tehnologice) la activitatea propusă şi de asemenea alternative "nici o acţiune"; c) o descriere a mediului care poate fi afectat semnificativ de activitatea propusă şi alternativele sale; d) o descriere a impactului potenţial al activităţii propuse şi alternativelor sale asupra mediului şi o estimare a semnificaţiei impactului; c) o descriere a măsurilor de atenuare pentru a minimiza impactul advers asupra mediului; f) o indicaţie explicită a metodelor predictive şi supoziţiilor de bază precum şi datelor ecologice relevante folosite; g) o identificare a lacunelor în cunoştinţe şi incertitudinilor întâlnite în compilarea informaţiilor solicitate; h) unde este cazul, o Prezentare a programelor de monitorizare şi management şi orice planuri pentru analiza post-proiect; şi i) un rezumat netehnic, inclusiv o prezentare vizuală, dacă este cazul (hărţi, grafice, etc.). Informaţii practice pentru organizarea participării eficiente a publicului: j) numele şi adresa solicitantului; k) numele şi adresa autorităţii competenţe care va lua decizia cu privire la activitatea propusă; l) locaţia activităţii propuse: m) o adresă în Partea de origine sau Partea afectată în care documentele ETA cu privire la activitatea propusă pot fi inspectate şi ultima dată în care ele sunt disponibilă pentru inspecţie; n) dacă exemplarele documentaţiei EIA inclusiv rezumatul netehnic sunt disponibile, şi dacă da, dacă sunt gratuite; o) dacă există o taxă, suma taxei; p) adresa la care comentariile sau obiecţiile despre activitatea propusă şi/sau documentaţia EIA trebuie depuse şi q) data finală pentru aceste comentarii. ANEXA 5 Aspecte cu privire la consultarea publicului Părţile trebuie să convină asupra anumitor aspecte cu privire la consultarea publicului la un stadiu timpuriu al procedurii transfrontieră EIM şi acestea se referă la următoarele: - Timpul şi locul, precum şi mijloacele prin care informaţiile relevante vor fi puse la dispoziţia publicului; – Traducerea documentelor EIM în limba PA ca să fie folosită în consultările publice; – Volumul materialelor de tradus, numărul de copii; – Traducerea comentariilor publicului (PA) şi recomandărilor în limba PO; Clarificări cu privire la responsabilităţile Părţilor cu privire la participarea publicului trebuie să fie efectuate de la caz la caz sau acordurile bilaterale şi multilaterale având în vedere îndrumare cu privire la participarea publicului într-o EIA transfrontieră (Decizia III/8 adoptată de Adunarea Părţilor) - Diseminarea materialelor EIM (inclusiv broşuri, pliante) în cadrul PA; – Mijlocul de distribuirea a informaţiilor, de exemplu, prin ziare, radio, TV, email sau Internet; – Organizarea audierilor publice şi adunărilor publicului Părţilor vizate; – Programe pentru consultările publicului. Este recomandat să furnizaţi publicului Părţii afectate informaţii adecvate care corespund etapelor procedurii EIM care este realizată astfel: - Datele de contact ale dezvoltatorului; – Datele de contact ale CAs ale ambelor Părţi; – O descriere a activităţii propuse şi impactul său transfrontier probabil; – Informaţii cu privire la decizia de luat şi sincronizarea ei, precum şi cu privire la procedura EIM; – Informaţii despre locul în care documentaţia EIM poate fi consultată; – Informaţiile despre perioada de timp în care documentaţia poate fi consultată; – Informaţii despre audierea publică; – Informaţii despre mijlocul şi termenul limită pentru depunerea sugestiilor. Exemple ale modurilor de respectare a cerinţelor Convenţiei, cu privire la consultările publicului: - Publicul Părţilor vizate trebuie să fie informat despre începerea procedurii EIM în acelaşi timp şi de la începutul acestei proceduri; – Publicul Părţilor vizate trebuie să fie informat despre posibilitatea de a participa la procedura EIM în acelaşi timp; – Stabilirea unor termene limită pentru ca publicul Părţilor vizate să emită comentarii sau obiecţii cu privire la activitatea propusă; – Raportul EIM şi un rezumat al procesului EIM trebuie să fie distribuite publicului Părţilor vizate în limbile naţionale; – termene limită identice trebuie să fie stabilite pentru informarea publicului tuturor Părţilor vizate. "Totuşi, este posibil conform sistemelor naţionale ca autoritatea competentă şi solicitantul să organizeze participarea publicului împreună. Totuşi, solicitantul nu este responsabil pentru participarea publicului fără autoritatea competentă" (ECE/MP.EIA/IC/2010/4, para. 19(b)). "Dacă Partea afectată a refuzat să îşi îndeplinească obligaţiile, Partea de origine nu poate fi trasă la răspundere pentru organizarea participării publicului în Partea afectată, dar trebuie să ofere posibilitatea publicului Părţii afectate să participe la procedura Părţii de origine" (ECE/MP.EIA/IC/2010/2, para. 37) ANEXA 6 *26) COMISIA ECONOMICĂ PENTRU EUROPA: îndrumare pentru participarea publicului la evaluarea impactului asupra mediului într-un context transfrontier, 2006 Metodele de informare a publicului Metodele folosite pentru informarea eficientă a publicului (I), distribuirea documentaţiei EIA (D) şi primirea comentariilor publicului (R) sunt: ............................ - Dezvoltarea unor site-uri sau pagini web cu informaţiile EIA pe Internet cu propuneri cu privire la participarea publicului şi folosite pentru primirea comentariilor publicului (T, D, R); – Diseminarea informaţiilor EIA şi primirea răspunsurilor publicului prin e-mail (I, D, R); – Notificarea factorilor implicaţi în regiunea potenţial afectată (proprietar, publicul, ONG-uri) şi a ONG-urilor naţionale şi internaţionale prin poştă cu cererea de a răspunde la un chestionar (I, D, R); – Organizarea punctelor de contact cu publicul în jurul locaţiei activităţii propuse şi efectele sale posibile (I, D, R); – Organizarea audierilor publice şi adunărilor publice cu reprezentanţii solicitantului şi autorităţile şi elaborarea de procese-verbale ale acestor adunări (I, D, R); – Publicarea şi diseminarea unor broşuri şi alte materiale cu informaţiile EIA împreună cu cererea de a răspunde la un chestionar (I, D, R); – Anunţuri în ziarele locale, regionale şi naţionale (I) şi (I, R) dacă cererea pentru răspunsul publicului a fost efectuată; – Informarea prin TV şi radio (I) şi (I, R) dacă cererea pentru răspunsul publicului a fost efectuată; – Postere în şi în jurul locaţiei activităţii propuse şi efectele sale posibile (I) şi (I, R) dacă cererea pentru răspunsul publicului a fost efectuată. ANEXA 7 Probleme legate de responsabilităţile financiare cu privire la procedura EIM transfrontieră Este recomandat să încheiaţi contracte cu privire la traducere şi costurile procedurii EIM transfrontieră înainte de procedura EIM transfrontieră a activităţii propuse, cu privire la aranjamentele de cooperare bilaterale sau multilaterale sau într-un stadiu timpuriu al procedurii EIM transfrontieră, dar nu mai târziu de sfârşitul procedurii de notificare. Părţile trebuie să stabilească responsabilităţile financiare pentru a acoperi costurile cu privire la următoarele aspecte: i. Traducerea materialelor, documentelor, comentariilor, etc. ● Informaţii cu privire la zona de impact pe teritoriul PA, cel puţin un rezumat al EIS etc.; ● Traducerea informaţiilor transmise şi primite între Părţi (de exemplu, comentarii cu privire la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului; ● Traducerea documentaţiei EIM; Părţile trebuie să convină asupra unor aspecte precum: - Întreaga documentaţie EIM să fie tradusă în limba PA sau numai o parte din ea, dar inclusiv Rezumatul nontehnic; – Un Raport EIM complet să fie tradus în limba engleză; această opţiune este utilă dacă Părţile au o limbă comună de lucru (sau limba oficială) şi documentaţia există în această limbă (54 ECE/MP.EIM/6); "...reamintind o opinie anterioară cu privire la traducerea necesară a documentaţiei (ECE/MP.EIM/IC/2010/2, para 5), Comitetul a fost de părere că în timpul procedurii pentru evaluarea impactului transfrontier asupra mediului Părţile implicate trebuie să împartă responsabilitatea pentru asigurarea că posibilitatea oferită publicului Părţii afectate a fost echivalentă cu cea oferită publicului Părţii de origine, inclusiv accesul la cel puţin părţile relevante ale documentaţiei în limba Părţii afectate" (ECE/MP.EIM/IC/2010/4, para. 20). ● traducerea deciziei finale În cazul unei implicări a unei Instituţii Financiare Internaţionale în EIM sau în cazul unei evaluări a impactului transfrontier cu privire la mai mult de două Părţi poate fi necesară traducerea documentaţiei EIM în limba engleză sau în limba Părţilor vizate. În cazul unor proiecte comune ale celor două Părţi, plata pentru traducere poate fi efectuată de către organisme comune sau firme private comune ale acestor Părţi (52 ECE/MP.EIM/6). ii. Studii transfrontieră speciale (dacă este cazul). iii. Organizarea audierilor publice şi adunărilor: - Prezentarea documentaţiei EIM pentru consultările publice; – Publicarea informaţiilor EIM în PA; – Costurile participării publicului PA la audierile publice în PO (costurile de călătorie, cazare, interpretariat). iv. Costurile analizei post-proiect. Costurile de mai sus ar putea fi acoperite de: i. Dezvoltator Dezvoltatorul poate fi rugat să asigure costurile asociate cu participarea publicului la EIM transfrontieră numai dacă legislaţia naţională prevede această cerinţă; dacă nu există această cerinţă în legislaţia naţională, autoritatea competentă poate solicita dezvoltatorului să achite costurile. ii. Partea afectata (PA) PA poate acoperi costurile în circumstanţe excepţionale, dacă nici o altă sursă de fonduri nu este disponibilă, dar în aceste cazuri, ea îşi asumă controlul procedurii: – Participarea publică este realizată conform procedurilor naţionale ale PA; – PA nu are nici o obligaţie de a traduce comentariile primite de la public în limba PO. iii. Partea de origine (PO) Costurile trebuie să fie controlate adecvat pentru a reflecta numai pe cele care sunt esenţiale pentru procedura participării publicului la EIA transfrontieră şi aranjamentele de finanţare sunt transparente. (ECE/MP.EIA/6) PO poate acoperi costurile în cazul proiectelor care sunt supuse unei proceduri de aprobare a dezvoltării, administrată de autorităţile competente, şi dacă se presupune că dezvoltatorul plăteşte o taxă de aplicare sau o taxă de consimţământ destinată să compenseze costurile administrative, de management şi juridice asociate cu procesarea aplicaţiei/cererii. Opţiuni: - Taxa de aplicare sau taxa de consimţământ este stabilită să acopere consultările publice transfrontieră; – Autorităţile competente recuperează costurile de la dezvoltator după finalizarea consultărilor. Exemple cu privire la plata costurilor În proiecte precum poduri sau drumuri transfrontieră în care o Parte este atât PO cât şi PA: - Participanţii autorităţilor relevante în ambele ţări, de la ONG-uri şi de la publicul vizat pot plăti ei înşişi costurile participării la audieri – Publicul din ambele Părţi trebuie să aibă acces la documentaţia FIA a întregului proiect, nu doar la partea cu privire la ţara lor. În proiectul pentru Centrala Nucleară "Loviisa-3" din Finlanda: solicitantul a plătit costul traducerii şi publicării broşurilor EIA în limba PA, şi un ONG al PA a plătit costul diseminării acestor broşuri în rândul publicului PA şi costul primirii comentariilor publicului. (ECE/MP.EIA/6) iv. O Instituţie Financiară Internaţională (IFI) v. printr-o combinaţie a două sau mai multor organisme menţionate mai sus. ANEXA 8 Propuneri de modificare a legislaţiei pe baza acordurilor internaţionale, luând în considerare propunerile Acordului de la Bucureşti
┌────┬──┬────────────────┬───────────────┐
│ │ │ │Examinarea şi │
│ │ │ │identificarea │
│ │ │ │nevoilor de │
│ │ │ │adaptare la │
│ │ │ │cerinţele │
│ │ │ACORD │naţionale în │
│ │ │multilateral │conformitate cu│
│ │ │între statele │prevederile │
│ │ │din sud-estul │legislaţiei │
│ │ │Europei pentru │naţionale (cu │
│ │ │aplicarea │referire la │
│Art.│ │Convenţiei │art. 7 din │
│ │ │privind │Directiva EIA) │
│ │ │evaluarea │şi propuneri de│
│ │ │impactului │modificare a │
│ │ │asupra mediului │legislaţiei pe │
│ │ │în context │baza │
│ │ │transfrontieră*)│acordurilor │
│ │ │ │internaţionale,│
│ │ │ │luând în │
│ │ │ │considerare │
│ │ │ │propunerile │
│ │ │ │Acordului de la│
│ │ │ │Bucureşti. │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Definiţii: │ │
│ ├──┼────────────────┤ │
│ │ │"parte" │ │
│ │ │înseamnă, dacă │ │
│ │ │textul nu │ │
│ │1 │prevede altfel, │ │
│ │ │parte │ │
│ │ │contractantă la │ │
│ │ │prezentul acord │ │
│ ├──┼────────────────┤ │
│ │ │"parte origine" │ │
│ │ │înseamnă partea │ │
│ │ │sau părţile │ │
│ │ │contractante la │ │
│ │2 │prezentul acord │ │
│ │ │sub jurisdicţia │ │
│ │ │căreia/cărora o │ │
│ │ │activitate │ │
│ │ │propusă se │ │
│ │ │realizează │ │
│ ├──┼────────────────┤ │
│ │ │"parte afectată'│ │
│ │ │înseamnă partea │ │
│ │ │sau părţile │ │
│ │ │contractante la │ │
│ │ │prezentul acord │ │
│ │3 │asupra căreia/ │ │
│ │ │cărora │ │
│ │ │activitatea │ │
│ │ │propusă poate │ │
│ │ │avea fi impact │ │
│ │ │transfrontieră │ │
│ ├──┼────────────────┤ │
│ │ │"părţi │ │
│ │ │interesate" │ │
│ │ │înseamnă partea │ │
│ │ │de origine şi │ │
│ │ │partea afectată │ │
│ │4 │care procedează │ │
│ │ │la o evaluare a │ │
│ │ │impactului │ │
│ │ │asupra mediului │ │
│ │ │în aplicarea │ │
│ │ │prezentului │ │
│ │ │acord │ │
│ ├──┼────────────────┤ │
│ │ │"activitate │ │
│ │ │propusă" │ │
│ │ │înseamnă orice │ │
│ │ │activitate sau │ │
│ │ │modificare │ │
│ │ │majoră adusă │ │
│ │ │unei activităţi │ │
│ │5 │care face │ │
│ │ │obiectul unei │ │
│ │ │decizii a │ │
│ │ │autorităţii │ │
│ │ │competente │ │
│ │ │potrivit │ │
│ │ │procedurilor │ │
│ │ │naţionale │ │
│ │ │aplicabile │ │
│ ├──┼────────────────┤ │
│ │ │"activitate │ │
│ │ │propusă în │ │
│ │ │comun" înseamnă │ │
│ │6 │o activitate │ │
│ │ │propusă care se │ │
│ │ │realizează sub │ │
│ │ │jurisdicţia mai │ │
│ │ │multor părţi; │ │
│ ├──┼────────────────┤ │
│ │ │"evaluarea │ │
│ │ │impactului │ │
│ │ │asupra mediului"│ │
│ │ │înseamnă o │ │
│ │ │procedură │ │
│ │7 │naţională de │ │
│ │ │evaluare a │ │
│ │ │impactului │ │
│ │ │probabil asupra │ │
│ │ │mediului al │ │
│ │ │activităţii │ │
│ │ │propuse │ │
│ ├──┼────────────────┤ │
│ │ │"impact" │ │
│ │ │înseamnă orice │ │
│ │ │efect produs │ │
│ │ │asupra mediului │ │
│ │ │de o activitate │ │
│ │ │propusă, │ │
│ │ │inclusiv asupra │ │
│ │ │sănătăţii şi │ │
│ │ │securităţii │ │
│ │ │umane, asupra │ │
│ │ │florei, faunei, │ │
│ │ │solului, │ │
│ │ │aerului, apei, │ │
│ │ │climei, │se regăsesc │
│ │ │peisajului şi │integral în │
│1 │ │monumentelor │prezentul Ghid,│
│ │8 │istorice sau │Termeni şi │
│ │ │asupra altor │definiţii şi în│
│ │ │construcţii ori │Ghidul General │
│ │ │interacţiunea │ │
│ │ │dintre aceşti │ │
│ │ │factori; │ │
│ │ │termenul │ │
│ │ │desemnează şi │ │
│ │ │efectele asupra │ │
│ │ │patrimoniului │ │
│ │ │cultural sau │ │
│ │ │asupra │ │
│ │ │condiţiilor │ │
│ │ │socio-economice │ │
│ │ │rezultate din │ │
│ │ │modificarea │ │
│ │ │factorilor │ │
│ │ │menţionaţi │ │
│ ├──┼────────────────┤ │
│ │ │"impact │ │
│ │ │transfrontieră" │ │
│ │ │înseamnă orice │ │
│ │ │impact, nu │ │
│ │ │neapărat de │ │
│ │ │natură globală, │ │
│ │ │produs într-o │ │
│ │ │zonă aflată sub │ │
│ │ │jurisdicţia unei│ │
│ │9 │părţi de o │ │
│ │ │activitate │ │
│ │ │propusă a cărei │ │
│ │ │origine fizică │ │
│ │ │se situează │ │
│ │ │total sau │ │
│ │ │parţial în zona │ │
│ │ │aflată sub │ │
│ │ │jurisdicţia │ │
│ │ │altei părţi │ │
│ ├──┼────────────────┤ │
│ │ │"autoritate │ │
│ │ │competentă" │ │
│ │ │înseamnă │ │
│ │ │autoritatea sau │ │
│ │ │autorităţile │ │
│ │ │naţionale │ │
│ │ │desemnate de │ │
│ │ │către o parte ca│ │
│ │ │responsabile cu │ │
│ │ │îndeplinirea │ │
│ │ │sarcinilor │ │
│ │10│cuprinse în │ │
│ │ │prezentul acord │ │
│ │ │şi/sau │ │
│ │ │autoritatea sau │ │
│ │ │autorităţile │ │
│ │ │învestite de │ │
│ │ │către o parte cu│ │
│ │ │puteri │ │
│ │ │decizionale │ │
│ │ │privind o │ │
│ │ │activitate │ │
│ │ │propusă │ │
│ ├──┼────────────────┤ │
│ │ │"punct de │ │
│ │ │contact" │ │
│ │ │înseamnă │ │
│ │ │persoana │ │
│ │ │responsabilă cu │ │
│ │11│trimiterea şi │ │
│ │ │primirea │ │
│ │ │notificărilor în│ │
│ │ │aplicarea │ │
│ │ │prezentului │ │
│ │ │acord │ │
│ ├──┼────────────────┤ │
│ │ │"public" │ │
│ │ │înseamnă una sau│ │
│ │ │mai multe │ │
│ │ │persoane fizice │ │
│ │ │sau │ │
│ │ │juridice şi, │ │
│ │12│potrivit │ │
│ │ │legislaţiei sau │ │
│ │ │practicii │ │
│ │ │naţionale, │ │
│ │ │asociaţiile, │ │
│ │ │organizaţiile │ │
│ │ │sau grupurile │ │
│ │ │acestora │ │
│ ├──┼────────────────┤ │
│ │ │"convenţie" │ │
│ │ │înseamnă │ │
│ │ │Convenţia │ │
│ │ │privind │ │
│ │ │evaluarea │ │
│ │13│impactului │ │
│ │ │asupra mediului │ │
│ │ │în context │ │
│ │ │transfrontieră, │ │
│ │ │încheiată la │ │
│ │ │Espoo în 1991 │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │La data │
│ │ │ │adaptării │
│ │ │Fiecare parte va│prezentului │
│ │ │desemna │Ghid, în │
│ │ │autoritatea │România, │
│ │ │competentă şi │Autoritatea │
│ │ │punctul de │Competentă │
│ │ │contact proprii │desemnată este │
│ │ │şi va informa │Ministerul │
│ │ │despre aceasta │Mediului, │
│ │ │celelalte părţi │Punctul de │
│ │1 │la prezentul │Contact fiind │
│ │ │acord şi │reprezentat de │
│ │ │secretariatul │Directorul │
│ │ │convenţiei, în │General al │
│ │ │termen de 30 de │Direcţiei │
│ │ │zile de la │Generale │
│ │ │intrarea în │Evaluare Impact│
│ │ │vigoare a │şi Controlul │
│2 │ │acordului │Poluării din │
│ │ │ │cadrul │
│ │ │ │Ministerului │
│ │ │ │Mediului │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │În termen de 30 │ │
│ │ │de zile de la │ │
│ │ │orice modificare│ │
│ │ │ulterioară │ │
│ │ │privind │ │
│ │ │autoritatea │ │
│ │ │competentă sau │Legislaţia │
│ │2 │punctul de │naţională │
│ │ │contact, fiecare│prevede această│
│ │ │parte va informi│obligativitate │
│ │ │despre aceasta │ │
│ │ │celelalte părţi │ │
│ │ │la prezentul │ │
│ │ │acord şi │ │
│ │ │secretatul │ │
│ │ │convenţiei │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Părţile vor lua │ │
│ │ │măsurile legale,│Obligaţii │
│ │ │administrative │preluate prin │
│ │ │sau de altă │Legea nr. 22/ │
│3 │ │natură necesare │2001, Legea nr.│
│ │ │pentru │293/2006, Legea│
│ │ │aplicarea, între│nr. 289/2015 şi│
│ │ │acestea, a │Legea 292 /2018│
│ │ │prevederilor │ │
│ │ │convenţiei │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Fiecare parte va│ │
│ │ │lua măsurile │ │
│ │ │legale, │ │
│ │ │administrative │ │
│ │ │sau de altă │Obligaţii │
│ │ │natură necesare │preluate prin │
│ │ │pentru aplicarea│Legea nr. 22/ │
│ │ │prevederilor │2001, Legea │
│ │ │prezentului │nr.293/ │
│4 │ │acord în cazul │2006,Legea nr. │
│ │ │activităţilor │289/2015, Legea│
│ │ │propuse incluse │nr. 242/2011 │
│ │ │în anexa nr. 1 │şiLegea 292/ │
│ │ │la convenţie şi │2018 │
│ │ │care pot avea un│ │
│ │ │impact │ │
│ │ │transfrontieră │ │
│ │ │negativ │ │
│ │ │semnificativ │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Părţile vor │ │
│ │ │adopta │ │
│ │ │criteriile de │ │
│ │ │identificare a │ │
│ │ │impactului │A se vedea │
│ │ │transfrontieră │Legea nr. 242/ │
│ │1 │negativ │2011, Ghidul │
│ │ │semnificativ, pe│general şi │
│ │ │baza criteriilor│prezentul ghid │
│ │ │generale │ │
│ │ │stabilite în │ │
│ │ │anexa nr. III la│ │
│ │ │convenţie │ │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Părţile vor │ │
│ │ │elabora ghiduri │Obligativitate │
│ │ │privind │preluată prin │
│ │ │aplicarea │ORDINUL nr. 864│
│ │ │prezentului │din 26 │
│ │ │acord pe baza, │septembrie 2002│
│ │ │printre altele, │pentru │
│ │ │a următoarelor │aprobarea │
│ │ │elemente: │Procedurii de │
│ │ │încadrare, │evaluare a │
│ │ │notificare, │impactului │
│ │ │confirmarea │asupra mediului│
│ │ │participării, │în context │
│ │ │transmiterea │transfrontieră │
│5 │ │informaţiilor, │şi de │
│ │2 │elaborarea │participare a │
│ │ │documentaţiei de│publicului la │
│ │ │evaluare a │luarea deciziei│
│ │ │impactului │în cazul │
│ │ │asupra mediului │proiectelor cu │
│ │ │şi distribuirea │impact │
│ │ │acesteia, │transfrontieră │
│ │ │participarea │şi Ghidul │
│ │ │publicului, │General │
│ │ │consultări între│aplicabil │
│ │ │părţi, decizia │etapelor │
│ │ │şi transmiterea │procedurii de │
│ │ │deciziei finale,│evaluare a │
│ │ │analiză │impactului │
│ │ │postproiect şi │asupra mediului│
│ │ │traducere │ │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Obligativitate │
│ │ │Criteriile │preluată în │
│ │ │adoptate în baza│Ghidul General │
│ │ │paragrafului 1 │aplicabil │
│ │ │se vor utiliza │etapelor │
│ │3 │în elaborarea │procedurii de │
│ │ │ghidurilor │evaluare a │
│ │ │prevăzute în │impactului │
│ │ │paragraful 2. │asupra mediului│
│ │ │ │şi în prezentul│
│ │ │ │Ghid │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Pentru o │ │
│ │ │activitate │ │
│ │ │propusă în comun│ │
│ │ │fiecare parte │ │
│ │ │sub jurisdicţia │ │
│ │ │căreia se are în│ │
│ │ │vedere │ │
│ │ │realizarea │ │
│ │ │activităţii │ │
│ │ │propuse va fi │ │
│ │ │considerată atât│ │
│6 │1 │parte de │ │
│ │ │origine, cât şi │ │
│ │ │parte afectată. │ │
│ │ │Aceste părţi vor│ │
│ │ │crea unul sau │A se vedea │
│ │ │mai multe │Legea nr. 242/ │
│ │ │grupuri de lucru│2011 │
│ │ │comune pentru a │ │
│ │ │stabili acţiuni │ │
│ │ │detaliate │ │
│ │ │privind │ │
│ │ │comunicarea şi │ │
│ │ │consultările │ │
├────┼──┼────────────────┤ │
│ │ │Dacă părţile │ │
│ │ │sunt de acord, │ │
│ │ │art. 7-11 nu se │ │
│ │ │mai aplică │ │
│ │2 │activităţii │ │
│ │ │propuse în │ │
│ │ │comun, în cazul │ │
│ │ │părţilor │ │
│ │ │respective │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Punctul de │ │
│ │ │contact al │ │
│ │ │părţii de │ │
│ │ │origine va │ │
│ │ │notifica │ │
│ │ │neîntârziat │ │
│ │ │punctul de │ │
│ │1 │contact al │Obligativitate │
│ │ │părţii afectate │preluată prin │
│ │ │în momentul în │ORDINUL nr. 864│
│ │ │care constată că│din 26 │
│ │ │o activitate │septembrie 2002│
│ │ │propusă cade sub│pentru │
│ │ │incidenţa art. │aprobarea │
│ │ │4. │Procedurii de │
│ ├──┼────────────────┤evaluare a │
│ │ │Punctul de │impactului │
│ │ │contact al │asupra mediului│
│ │ │părţii de │în context │
│ │ │origine va │transfrontieră │
│ │ │notifica punctul│şi de │
│ │ │de contact al │participare a │
│ │ │părţii afectate │publicului la │
│ │ │în etapa de │luarea deciziei│
│ │ │definire a │în cazul │
│ │ │domeniului │proiectelor cu │
│ │2 │evaluării sau │impact │
│ │ │mai devreme, │transfrontieră │
│ │ │dacă legislaţia │şi prezentul │
│ │ │naţională a │Ghid │
│ │ │părţii de │ │
│ │ │origine privind │ │
│ │ │evaluarea │ │
│ │ │impactului │ │
│ │ │asupra mediului │ │
│ │ │cuprinde această│ │
│ │ │etapă │ │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Punctul de │ │
│7 │ │contact al │ │
│ │ │părţii afectate │ │
│ │ │va răspunde │ │
│ │ │punctului de │ │
│ │ │contact al │ │
│ │ │părţii de │ │
│ │ │origine în │ │
│ │ │termen de 30 de │A se vedea │
│ │3 │zile de la │Legea nr. 242/ │
│ │ │primirea │2011 şi │
│ │ │notificării şi │prezentul Ghid │
│ │ │va indica dacă │ │
│ │ │partea afectată │ │
│ │ │intenţionează să│ │
│ │ │participe la │ │
│ │ │procedura de │ │
│ │ │evaluare a │ │
│ │ │impactului │ │
│ │ │asupra mediului │ │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Notificarea va │ │
│ │ │conţine │Obligativitate │
│ │4 │informaţiile │preluată prin │
│ │ │prevăzute în │prezentul Ghid │
│ │ │anexă │ │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Dacă partea │ │
│ │ │afectată indica │ │
│ │ │lipsa intenţiei │ │
│ │ │de a participa │ │
│ │ │la procedura de │ │
│ │ │evaluare a │Obligativitate │
│ │5 │impactului │preluată prin │
│ │ │asupra mediului │prezentul Ghid │
│ │ │sau dacă nu │ │
│ │ │răspunde la │ │
│ │ │timp, │ │
│ │ │prevederile art.│ │
│ │ │9-14 nu se │ │
│ │ │aplică │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Partea de │ │
│ │ │origine va │ │
│ │ │comunică │ │
│ │ │notificarea în │Obligativitate │
│ │1 │limba engleză şi│preluată prin │
│ │ │va menţiona dacă│prezentul Ghid │
│ │ │doreşte să │ │
│ │ │primească │ │
│ │ │răspunsul în │ │
│ │ │limba engleză │ │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Partea afectată │ │
│ │ │va răspunde │ │
│ │ │notificării, va │ │
│ │ │oferi informaţii│ │
│ │ │cu privire la │ │
│ │ │mediul potenţial│ │
│ │ │afectat şi va │ │
│ │ │transmite │Obligativitate │
│ │2 │comentariile │preluată prin │
│ │ │publicului şi │prezentul Ghid │
│ │ │autorităţilor │ │
│ │ │părţii afectate,│ │
│ │ │în limba │ │
│ │ │engleză, dacă │ │
│ │ │partea de │ │
│ │ │origine solicită│ │
│ │ │astfel │ │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Partea afectată │ │
│ │ │poate specifică │ │
│ │ │dacă doreşte ca │ │
│ │ │documentaţia │ │
│ │ │privind │ │
│ │ │evaluarea │Obligativitate │
│ │3 │impactului │preluată prin │
│ │ │asupra mediului │prezentul Ghid │
│ │ │şi comunicările │ │
│ │ │ulterioare să îi│ │
│ │ │fie puse la │ │
│ │ │dispoziţie în │ │
│8 │ │limba engleză │ │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Titularul │ │
│ │ │activităţii │ │
│ │ │propuse va │ │
│ │ │traduce în limba│Obligativitate │
│ │4 │oficială │preluată prin │
│ │ │menţionată de │prezentul Ghid │
│ │ │partea afectată │ │
│ │ │documentaţia │ │
│ │ │următoare: │ │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │descrierea │ │
│ │ │activităţii │Obligativitate │
│ │a)│propuse şi a │preluată prin │
│ │ │scopului │prezentul Ghid │
│ │ │acesteia; │ │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │rezumatul cu │Obligativitate │
│ │b)│caracter │preluată prin │
│ │ │netehnic; │prezentul Ghid │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │descrierea │ │
│ │ │impactului │ │
│ │ │potenţial │ │
│ │ │transfrontieră │ │
│ │ │asupra mediului │Obligativitate │
│ │c)│al activităţii │preluată prin │
│ │ │propuse şi al │prezentul Ghid │
│ │ │alternativelor │ │
│ │ │acesteia, precum│ │
│ │ │şi estimarea │ │
│ │ │semnificaţiei │ │
│ │ │sale; │ │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │descrierea │ │
│ │ │măsurilor de │ │
│ │ │diminuare care │Obligativitate │
│ │d)│să reducă la │preluată prin │
│ │ │minimum impactul│prezentul Ghid │
│ │ │transfrontieră │ │
│ │ │negativ asupra │ │
│ │ │mediului. │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Părţile │ │
│ │ │interesate pot │ │
│ │ │stabili unul sau│ │
│ │ │mai multe │ │
│ │ │grupuri de lucru│A se vedea │
│9 │ │comune pentru │Legea nr. 242/ │
│ │ │comunicare │2011 şi │
│ │ │ulterioară şi │prezentul Ghid │
│ │ │schimb de │ │
│ │ │informaţii între│ │
│ │ │părţile │ │
│ │ │interesate │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Autoritatea │ │
│ │ │competentă a │ │
│ │ │părţii de │ │
│ │ │origine se va │ │
│ │ │consulta cu │ │
│ │ │autoritatea │ │
│ │ │competentă a │ │
│ │ │părţii afectate │ │
│ │ │prin grupurile │ │
│ │ │de lucru comune,│A se vedea │
│ │ │dacă acestea au │Legea nr. 242/ │
│10 │1 │fost stabilite, │2011 şi │
│ │ │cu privire la │prezentul Ghid │
│ │ │distribuirea │ │
│ │ │documentaţiei │ │
│ │ │privind │ │
│ │ │evaluarea │ │
│ │ │impactului │ │
│ │ │asupra mediului │ │
│ │ │către │ │
│ │ │autorităţile şi │ │
│ │ │publicul părţii │ │
│ │ │afectate, şi │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │asupra numărului│ │
│ │ │de exemplare din│ │
│ │ │documentaţia │ │
│ │ │privind │ │
│ │ │evaluarea │ │
│ │ │impactului │ │
│ │ │asupra mediului │ │
│ │ │necesare părţii │ │
│ │ │afectate, precum│ │
│ │ │şi asupra │A se vedea │
│ │ │anumitor │Legea nr. 242/ │
│ │a)│aspecte, ca de │2011 şi │
│ │ │exemplu locul şi│prezentul Ghid │
│ │ │data la care │ │
│ │ │documentaţia │ │
│ │ │privind │ │
│ │ │evaluarea │ │
│ │ │impactului │ │
│ │ │asupra mediului │ │
│ │ │este pusă la │ │
│ │ │dispoziţia │ │
│ │ │publicului │ │
│ │ │părţii afectate;│ │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Asupra modului │ │
│ │ │în care publicul│ │
│ │ │părţii afectate │ │
│ │ │va transmite │ │
│ │ │comentarii fie │ │
│ │ │direct │ │
│ │ │autorităţii │ │
│ │ │competente a │ │
│ │ │părţii de │A se vedea │
│ │ │origine, fie mai│Legea nr. 242/ │
│ │b)│întâi │2011 şi │
│ │ │autorităţii │prezentul Ghid │
│ │ │competente a │ │
│ │ │părţii afectate │ │
│ │ │care le va │ │
│ │ │înainta apoi │ │
│ │ │integral │ │
│ │ │autorităţii │ │
│ │ │competente a │ │
│ │ │părţii de │ │
│ │ │origine │ │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Pentru a asigura│ │
│ │ │alinierea │ │
│ │ │acestui proces │ │
│ │ │la termenele │ │
│ │ │procedurii │ │
│ │ │naţionale │ │
│ │ │privind │ │
│ │ │evaluarea │ │
│ │ │impactului │ │
│ │ │asupra mediului │ │
│ │ │ale părţii de │ │
│ │ │origine, părţile│ │
│ │ │interesate vor │A se vedea │
│ │2 │încerca să │Legea nr. 242/ │
│ │ │înainteze │2011 şi │
│ │ │documentaţia │prezentul Ghid │
│ │ │privind │ │
│ │ │evaluarea │ │
│ │ │impactului │ │
│ │ │asupra mediului │ │
│ │ │autorităţilor şi│ │
│ │ │publicului │ │
│ │ │părţii afectate │ │
│ │ │în paralel cu │ │
│ │ │depunerea ei la │ │
│ │ │autorităţile şi │ │
│ │ │publicul părţii │ │
│ │ │de origine │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Documentaţia │Obligaţii │
│ │ │privind │preluate prin │
│ │ │evaluarea │Legea nr. 22/ │
│ │ │impactului │2001, Legea │
│ │ │asupra mediului │nr.293/2006, │
│11 │ │va conţine cel │Legea nr. 289/ │
│ │ │puţin │2015, Legea nr.│
│ │ │informaţiile │242/2011 ,Legea│
│ │ │descrise în │292/2018 şi │
│ │ │anexa nr. II la │prezentul Ghid │
│ │ │convenţie. │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Părţile se vor │ │
│ │ │asigura că în │ │
│ │ │decizia finală │ │
│ │ │privind │ │
│ │ │activitatea │ │
│ │ │propusă se va │ │
│ │ │menţiona modul │ │
│ │ │în care s-au │ │
│ │ │luat în │A se vedea │
│12 │ │considerare │Legea nr. 242/ │
│ │ │comentariile │2011 şi │
│ │ │autorităţilor şi│prezentul Ghid │
│ │ │publicului │ │
│ │ │părţii afectate.│ │
│ │ │Comentariile vor│ │
│ │ │fi tratate în │ │
│ │ │mod egal şi │ │
│ │ │indiferent de │ │
│ │ │frontierele │ │
│ │ │naţionale │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Dacă legislaţia │ │
│ │ │părţii de │ │
│ │ │origine prevede │ │
│ │ │posibilitatea ca│ │
│ │ │autorităţile sau│ │
│ │ │publicul părţii │ │
│ │ │afectate să aibă│ │
│ │ │acces la │ │
│ │ │procedura │ │
│ │ │administrativă │A se vedea │
│ │ │sau judiciară │Legea nr. 242/ │
│13 │ │pentru a │2011 şi │
│ │ │contesta │prezentul Ghid │
│ │ │deciziile finale│ │
│ │ │privind o │ │
│ │ │activitate │ │
│ │ │propusă, decizia│ │
│ │ │finală va │ │
│ │ │include │ │
│ │ │informaţii cu │ │
│ │ │privire la │ │
│ │ │această │ │
│ │ │posibilitate │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Autorităţile │ │
│ │ │competente ale │ │
│ │ │părţilor │ │
│ │ │interesate pot │ │
│ │ │conveni să │ │
│ │ │efectueze o │ │
│ │ │analiză sau │ │
│ │ │monitorizare │ │
│ │ │postproiect. │A se vedea │
│14 │ │Conţinutul │Legea nr. 242/ │
│ │ │specific al │2011 şi │
│ │ │analizei │prezentul Ghid │
│ │ │postproiect se │ │
│ │ │va stabili de │ │
│ │ │comun acord de │ │
│ │ │către părţi şi │ │
│ │ │în conformitate │ │
│ │ │cu legislaţia │ │
│ │ │naţională a │ │
│ │ │fiecăreia │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Dacă o parte │ │
│ │ │potenţial │ │
│ │ │afectată doreşte│ │
│ │ │să fie │ │
│ │ │notificată cu │ │
│ │ │privire la o │ │
│ │ │activitate │ │
│ │ │propusă, partea │ │
│ │ │afectată şi │A se vedea │
│ │ │partea de │Legea nr. 242/ │
│15 │ │origine vor │2011 şi │
│ │ │începe │prezentul Ghid │
│ │ │neîntârziat │ │
│ │ │consultări │ │
│ │ │pentru a stabili│ │
│ │ │de comun acord │ │
│ │ │dacă activitatea│ │
│ │ │propusă se │ │
│ │ │încadrează în │ │
│ │ │prevederile art.│ │
│ │ │4. │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Părţile vor │ │
│ │ │reuni la │ │
│ │ │solicitarea │ │
│ │ │scrisă a uneia │ │
│ │ │dintre părţi, cu│ │
│ │ │condiţia ca │A se vedea │
│16 │ │această │Legea nr. 242/ │
│ │ │solicitare să │2011 │
│ │ │fie susţinută de│ │
│ │ │cel puţin încă │ │
│ │ │una dintre părţi│ │
│ │ │în interval de │ │
│ │ │90 de zile de la│ │
│ │ │data comunicării│ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Anexa la │ │
│ │ │prezentul acord │A se vedea │
│17 │ │face parte │Legea nr. 242/ │
│ │ │integrantă din │2011 │
│ │ │acesta │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Oricare dintre │ │
│ │ │părţi poate │ │
│ │ │propune │ │
│ │ │amendamente la │A se vedea │
│ │1 │prezentul acord.│Legea nr. 242/ │
│ │ │Amendamentele │2011 │
│ │ │propuse se vor │ │
│ │ │comunica în │ │
│ │ │scris tuturor │ │
│ │ │părţilor │ │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Părţile se vor │ │
│ │ │întruni în │ │
│18 │ │condiţiile art. │A se vedea │
│ │2 │16 pentru │Legea nr. 242/ │
│ │ │discutarea │2011 │
│ │ │amendamentelor │ │
│ │ │propuse │ │
│ ├──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Art. 20-24 se │ │
│ │ │aplică, mutatis │ │
│ │ │mutandis, şi │A se vedea │
│ │3 │amendamentelor │Legea nr. 242/ │
│ │ │aduse acordului,│2011 │
│ │ │adoptate prin │ │
│ │ │consensul │ │
│ │ │părţilor │ │
├────┼──┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │A se vedea │
│ │ │ANEXA │Legea nr. 242/ │
│ │ │ │2011 şi │
│ │ │ │prezentul Ghid │
└────┴──┴────────────────┴───────────────┘
----- 
