Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobat prin ORDINUL nr. 269 din 20 februarie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 211 din 16 martie 2020.────────── CUPRINS 1. INTRODUCERE 2. CONTEXT 2.1. Definiţii şi termeni 2.2. Aspecte generale privind EIM 2.2.1. Ce este RIM 2.2.2. Procedura EIM 2.3. Legislaţia în domeniul EIM Ia nivel european şi naţional relevantă pentru domeniul ghidului 2.1. Proiecte supuse EIM 2.2. Participanţi la procesul EIM 3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT 3.1. Descrierea amplasamentului (Prezentarea amplasamentului) 3.2. Analiza sensibilităţii amplasamentului (raportul spaţial cu receptori sensibili, existenţa altor activităţi, factori de risc geografic etc.) 4. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI A PRINCIPALELOR ALTERNATIVE 4.1. Informaţii privind domeniul vizat 4.2. Descrierea proiectului 4.3. Analiza alternativelor 5. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE/REDUCERE/COMPENSARE 5.1. Criterii pentru evaluarea impactului asupra mediului 5.2. Evaluarea impactului asupra mediului 5.3. Măsuri de reducere/prevenire/compensare a impactului 5.4. Managementul deşeurilor 5.5. Monitorizarea impactului asupra mediului 6. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC 7. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFIE ABREVIERI AC Autoritate competentă DCA Directiva cadru Apă EA Evaluare adecvată EIM Evaluarea impactului asupra mediului GES Gaz cu efect de seră HG Hotărâre de guvern OM Ordin de ministru OUG Ordonanţă de urgenţă a guvernului RIM Raport privind impactul asupra mediului SEA Evaluare strategică de mediu (evaluare de mediu pentru planuri şi programe) SEICA Studiu de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă SRE Sursă regenerabilă de energie 1. INTRODUCERE Prezentul ghid se adresează în primul rând personalului autorităţilor de mediu din România implicaţi în parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi analiza Rapoartelor privind Impactul asupra Mediului pentru proiecte de împădurire a terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră sau defrişare în scopul schimbării destinaţiei terenului şi elaboratorilor RIM având următoarele obiective: a) Să sprijine autorităţile de mediu pe parcursul etapei de încadrare pentru proiectele de împădurire a terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră sau defrişare în scopul schimbării destinaţiei terenului; b) Să îmbunătăţească conţinutul RIM pentru proiectele de împădurire a terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră sau defrişare în scopul schimbării destinaţiei terenului; c) Să sprijine autorităţile de mediu implicate în analiza RIM pentru proiectele de împădurire a terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră sau defrişare în scopul schimbării destinaţiei terenului, facilitând procesul de analiză a calităţii acestuia; d) Să ofere informaţii care să faciliteze o mai bună participare a tuturor actorilor (autorităţi interesate, titulari, organizaţii non-guvernamentale, opinia publică etc.) la derularea procedurii EIM. Prezentul ghid abordează aspectele cele mai importante, respectiv cele care pot ridica dificultăţi în elaborarea şi analiza calităţii RIM, cu scopul prevenirii apariţiei acestora. Ghidul nu tratează exhaustiv modul de întocmire a RIM pentru împădurirea terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră sau defrişare în scopul schimbării destinaţiei terenului, prin urmare acesta va fi utilizat în completarea altor ghiduri EIM deja aprobate în România, precum şi a legislaţiei care creează cadrul pentru evaluarea impactului asupra mediului în cazul acestor tipuri de proiecte. 2. CONTEXT 2.1. Definiţii şi termeni În cele ce urmează sunt prezentaţi şi definiţi o serie de termeni care vor facilita o mai bună înţelegere a informaţiilor prezentate în ghid. ● Acord de mediu - actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect (Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului); ● Administrarea pădurilor - totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic desfăşurate de ocoalele silvice de regim şi de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea regimului silvic (Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu modificările şi completările ulterioare); ● Amenajament silvic - studiul de bază în gestionarea pădurilor, fundamentat ecologic, cu conţinut tehnico- organizatoric, juridic şi economic. Addendumul este parte a amenajamentului silvic, iar avizarea elaborării şi aprobarea acestuia se fac de către Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură (Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu modificările şi completările ulterioare); ● Arie naturală protejată - zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită (OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare); ● Autoritate competentă pentru protecţia mediului - autoritatea care emite aprobarea de dezvoltare, sau, după caz, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului organizate la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi Administraţia Naţională "Apele Române" şi unităţile aflate în subordinea acesteia (Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului); ● Cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor - limită de emisie în scopul prevenirii poluării, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său (OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare): a) tehnicile se referă deopotrivă la tehnologia utilizată şi modul în care instalaţia este proiectată, construită, întreţinută, exploatată, precum şi la scoaterea din funcţiune a acesteia şi remedierea amplasamentului, potrivit legislaţiei în vigoare; b) disponibile se referă la acele cerinţe care au înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv, în condiţii economice şi tehnice viabile, luându-se în considerare costurile şi beneficiile, indiferent dacă aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel naţional, cu condiţia ca aceste tehnici să fie accesibile operatorului; c) cele mai bune - se referă la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea în ansamblu a unui nivel ridicat de protecţie a mediului în întregul său; ● Defrişare - acţiunea de înlăturare completă a vegetaţiei forestiere, tară a fi urmată de regenerarea acesteia, eu schimbarea folosinţei şi/sau a destinaţiei terenului (Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu modificările şi completările ulterioare); ● Experţi - sunt persoane fizice şi juridice care au dreptul de a elabora, potrivit legii, rapoartele prevăzute la alin. (1) din Legea nr. 292/2018 şi care sunt atestaţi de către comisia de atestare, care funcţionează în cadrul asociaţiei profesionale din domeniul protecţiei mediului, recunoscută la nivel naţional (Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului); ● Evaluarea impactului asupra mediului - un proces care constă în (Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului): 1. Pregătirea raportului privind impactul asupra mediului de către titularul proiectului, astfel cum se prevede la art. 10 şi 11 din Legea nr. 292/2018; 2. Desfăşurarea consultărilor, astfel cum se prevede la art. 6,15 şi 16 şi, după caz, la art. 17 din Legea nr. 292/2018; 3. Examinarea de către autoritatea competentă a informaţiilor prezentate în raportul privind impactul asupra mediului şi a oricăror informaţii suplimentare furnizate, după caz, de către titularul proiectului în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 292/2018 şi a oricăror informaţii relevante obţinute în urma consultărilor prevăzute la pct 2 din Legea nr. 292/2018; 4. Prezentarea unei concluzii motivate de către autoritatea competentă cu privire la impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, ţinând seama de rezultatele examinării prevăzute la pct. 3 din Legea nr. 292/2018 şi, după caz, de propria examinare suplimentară; 5. Includerea concluziei motivate a autorităţii competente în oricare dintre deciziile prevăzute la art. 18 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 292/2018; ● Impact asupra mediului - orice modificare a mediului, fie ea pozitivă sau negativă, în totalitate sau parţial legată de activităţile, produsele sau serviciile unei organizaţii, totalitatea efectelor; sau: efect direct sau indirect al unei activităţi umane care produce o schimbare a sensului de evoluţie a stării de calitate a ecosistemelor, schimbare ce poate afecta sănătatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau condiţiile socioeconomice (Rojanschi şi colab., 2004); ● Impact semnificativ asupra mediului - efecte asupra mediului, determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea şi caracteristicile proiectului sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri şi programe, avându-se în vedere calitatea preconizată a factorilor de mediu {Rojanschi şi colab., 2004); ● Plan de management al bazinului hidrografic - instrumentul de implementare în cadrul activităţilor de gospodărire a apelor la nivel de bazin hidrografic, având în vedere obiectivul principal al Directivei Cadru Apă, respectiv atingerea "stării ecologice bune/potenţialului ecologic bun" pentru toate apele. Acest plan este un document detaliat care include, în principal, rezultate privind: caracteristicile bazinului hidrografic, presiunile şi impactul activităţilor umane asupra apelor din bazinul hidrografic, precum şi seturile de măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu. ● Parchet - suprafaţa de pădure în care se efectuează recoltări de masă lemnoasă în scopul realizării unei tăieri de îngrijire, a unui anumit tratament, a lucrărilor de conservare sau a extragerii produselor accidentale sau de igienă (Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu modificările şi completările ulterioare); ● Perimetru de ameliorare - terenurile degradate sau neproductive agricol care pot fi ameliorate prin împădurire, a căror punere în valoare este necesară din punctul de vedere al protecţiei solului, al regimului apelor, al îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi al diversităţii biologice (Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu modificările şi completările ulterioare); ● Proiect - executarea lucrărilor de construcţii sau a altor instalaţii ori lucrări, precum şi alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului, inclusiv cele care implică exploatarea resurselor minerale (Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului); ● Raport privind impactul asupra mediului - documentul care conţine informaţiile furnizate de titularul proiectului, potrivit prevederilor art. 11 şi 13 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 292/2018 (Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului); ● Schimbarea categoriei de folosinţă - schimbarea folosinţei terenului cu menţinerea destinaţiei forestiere, în scopul executării de lucrări şi realizării de obiective necesare administrării şi gestionării durabile a fondului forestier (Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu modificările şi completările ulterioare); ● Scoaterea definitivă din fondul forestier naţional - schimbarea destinaţiei forestiere a unui teren din fondul forestier naţional în altă destinaţie, în condiţiile legii (Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu modificările şi completările ulterioare); ● Sit de interes comunitar - arie/sit care, în regiunea sau regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea stării de conservare favorabilă habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar şi care pot contribui astfel semnificativ la coerenţa reţelei NATURA 2000 şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea sau regiunile respective. Pentru speciile de animale ce ocupă arii întinse de răspândire, ariile de interes comunitar corespund zonelor din teritoriile în care aceste specii sunt prezente în mod natural şi în care sunt prezenţi factori abiotici şi biologici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestora (OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare); ● Tip funcţional - totalitatea categoriilor funcţionale care necesită acelaşi regim de gestionare (Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu modificările şi completările ulterioare). 2.2. Aspecte generale privind EIM 2.2.1. Ce este RIM Raportul privind impactul asupra mediului reprezintă documentul principal pe care se axează procedura EIM. Aşa cum s-a specificat în capitolul Introducere, scopul prezentului ghid este acela de a stabili care sunt informaţiile ce trebuie incluse în RIM, precum şi metodele ce pot fi utilizate la întocmirea acestuia. Totuşi, pentru că elaborarea RIM este parte a procedurii EIM, este important ca cei ce pregătesc rapoartele să cunoască întreaga procedură, astfel încât toţi cei implicaţi să ştie care este scopul raportului, de unde provin informaţiile pe care RIM le conţine şi care sunt motivele pentru care anumite informaţii trebuie incluse în acesta. Prin urmare, în cele ce urmează, se vor oferi câteva informaţii succinte privind procedura EIM, insistându-se asupra locului şi rolului RIM în cadrul acesteia. Ca parte componentă a EIM, titularul proiectului trebuie să întocmească un raport (RIM) care să cuprindă informaţiile necesare autorităţii competente pentru a putea lua o decizie cu privire la aprobarea/respingerea solicitării. RIM trebuie elaborat într-o fază a proiectului care să permită schimbări ale acestuia care să conducă la prevenirea sau reducerea impactului acestuia asupra mediului. Articolul 3(1) al Directivei EIM Evaluarea impactului asupra mediului va identifica, descrie şi analiza, într-o manieră adecvată, pentru fiecare caz în parte, impactul direct şi indirect al unui proiect asupra următorilor factori: a) populaţia şi sănătatea publică; b) biodiversitate, acordându-se o atenţie specială habitatelor şi speciilor protejate în conformitate cu Directiva 92/43/EEC şi Directiva 2009/147/CE; c) subsol, sol. apă, aer şi climă; d) bunuri materiale, patrimoniu cultural şi peisaj; e) interacţiunea dintre factorii menţionaţi la punctele a) - d) Articolul 5(1) al Directivei EIM O descriere a proiectului: prezentarea generală a Proiectului, cuprinzând descrierea locaţiei acestuia, caracteristicile construcţiei şi etapele de funcţionare ale Proiectului, cât şi o estimare a reziduurilor, emisiilor şi deşeurilor care se aşteaptă a fi generate în timpul etapelor de construcţie şi funcţionare (Articolul 5(1)(a) şi Anexa IV punctul 1); Alternativa zero: descrierea stării existente a mediului şi a evoluţiei acestuia fără implementarea Proiectului. Aceste informaţii vor sta la baza întocmirii raportului EIM, iar Statele Membre vor avea grijă ca informaţiile pentru Alternativa 0. deţinute de autorităţi, să fie disponibile pentru Dezvoltator (Anexa IV..3); Componentele de mediu afectate: descrierea factorilor de mediu afectaţi de Proiect, punându-se accent pe schimbarea climatică, biodiversitate, resurse naturale şi accidente şi dezastre (Articolul 3, Anexa IV punctele 4 şi 8) Impactul asupra mediului: descrierea impactului potenţial al proiectului (Articolul 5(1)(b), Anexa IV punctul 5); Evaluarea alternativelor: Alternativele proiectului vor trebui descrise şi comparate, prezentând motivele principale pentru alegerea opţiunii selectate (Articolul 5(1)(d) şi Anexa IV punctul 2); Măsuri de reducere sau compensare, se vor lua în considerare caracteristici sau măsuri pentru evitarea, prevenirea sau reducerea şi compensarea impactului negativ(Articolul 5(1)(c) şi Anexa IV.7); Monitorizarea: Măsurile de monitorizare propuse vor fi incluse în RIM. Monitorizarea va fi efectuată în timpul etapelor de construcţie şi de operare a proiectului (Anexa IV.7); Rezumat fără caracter tehnic, adică un rezumat al conţinutului RIM, uşor, accesibil, întocmit fără a folosi limbaj tehnic, astfel încât să fie uşor de înţeles de către orice persoană fără pregătire în domeniul mediului sau care nu cunoaşte proiectul (Articolul 5(1)(e) şi Anexa IV.9) Este esenţial ca RIM să conţină informaţii clare, concise, să utilizeze metode de evaluare standardizate şi validate ştiinţific, astfel încât să se asigure că efectele potenţiale au fost corect evaluate şi bine comunicate sau prezentate. 2.2.2. Procedura EIM EIM reprezintă un proces de anticipare a efectelor unui proiect asupra mediului. În Directiva EIM, acesta este definit după cum urmează: Articolul l(2)g al Directivei EIM (g) "evaluarea impactului asupra mediului" înseamnă un proces constând din: (i) Întocmirea unui raport privind impactul asupra mediului, de către titular aşa cum este prevăzut în Articolul 5(1) şi (2); (ii) realizarea consultărilor, aşa cum este prevăzut în Articolul 6 şi unde este relevant, în Articolul 7; (iii) examinarea de către autoritatea competentă a informaţiilor din RIM şi a oricăror informaţii suplimentare prezentate de către titular, unde a fost necesar, în conformitate cu Articolul 5(3), precum şi orice informaţii relevante primite în timpul consultărilor menţionate de Articolul 6 şi 7; (iv) concluzia motivată a autorităţii competente în ceea ce priveşte impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, luând în considerare rezultatele menţionate la punctul (iii) şi, unde este necesar, examinările suplimentare proprii; şi (v) integrarea concluziei fundamentate a autorităţii competente în deciziile menţionate în Articolul 8a. Conform Directivei EIM, procesul de evaluare a impactului asupra mediului poate conţine (deşi nu toate etapele sunt obligatorii pentru toate proiectele) următoarele etape: ● Etapa de încadrare: etapa în cadrul căreia se stabileşte necesitatea EIM pentru un anumit proiect; ● Definirea domeniului evaluării: în cadrul căreia sunt identificate principalele impacturi ce vor fi analizate sau alte aspecte importante ale evaluării; ● Analiza alternativelor: în cadrul căreia se analizează alternativele şi se selectează cea optimă din punct de vedere al mediului; ● Analiza impactului: identificarea şi predicţia tipurilor de impact asociate unui proiect; ● Reducerea impactului şi managementul impactului; ● Evaluarea semnificaţiei impactului, dacă impactul nu poate fi eliminat prin măsurile propuse; ● Elaborarea Raportului privind Impactul asupra Mediului (RIM); ● Analiza calităţii RIM; ● Luarea deciziei: aprobarea sau respingerea propunerii de proiect; ● Monitorizarea efectelor asociate implementării proiectului şi analiza eficacităţii măsurilor de prevenire/reducere/eliminare a impactului. (a se vedea imaginea asociată) Figura 1. Etapa cheie în elaborarea RIM 2.3. Legislaţia în domeniul EIM la nivel european şi naţional relevantă pentru domeniul ghidului În cadrul RIM, elaboratorii vor prezenta legislaţia relevantă care a stat la baza întocmirii acestuia. Fără a fi exhaustivă, în tabelul 1 este prezentată o listă cu legislaţia în domeniul EIM şi în domeniul vizat de prezentul ghid, valabilă la momentul publicării acestuia. Tabel 1. Legislaţie europeană şi naţională relevantă
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Legislaţie │Legislaţie naţională │
│europeană │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │1. Legea nr. 292/2018 │
│ │privind evaluarea │
│Directiva │impactului anumitor │
│EIM 2011/92│proiecte publice şi │
│/EU, │private asupra mediului │
│modificată │2. Ordinul nr. 863/2002 │
│prin │privind aprobarea │
│Directiva │ghidurilor metodologice │
│2014/52/EU │aplicabile etapelor │
│ │procedurii-cadru de │
│ │evaluare a impactului │
│ │asupra mediului │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │1. HG nr.1076/2004 privind│
│Directiva │stabilirea procedurii de │
│SEA 2001/42│realizare a evaluării de │
│/EC │mediu pentru planuri şi │
│ │programe │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │1. OUG nr. 57/2007 privind│
│ │regimul ariilor naturale │
│ │protejate, conservarea │
│ │habitatelor naturale, a │
│ │florei şi faunei │
│ │sălbatice, cu modificările│
│ │şi completările ulterioare│
│ │2. OM nr.1964/2007 privind│
│ │instituirea regimului de │
│ │arie naturală protejată a │
│ │siturilor de importanţă │
│ │comunitară, ca parte │
│ │integrantă a reţelei │
│ │ecologice europene Natura │
│ │2000 în România, modificat│
│Directiva │prin │
│Habitate 92│OM nr. 2387/2011 │
│/43/EEC │3. OM nr. 46/2016 privind │
│ │instituirea regimului de │
│ │arie naturală protejată şi│
│ │declararea siturilor de │
│ │importanţă comunitară ca │
│ │parte integrantă a reţelei│
│ │ecologice europene Natura │
│ │2000 în România │
│ │4. OM nr. 19/2010 pentru │
│ │aprobarea Ghidului │
│ │metodologic privind │
│ │evaluarea adecvată a │
│ │efectelor potenţiale ale │
│ │planurilor sau proiectelor│
│ │asupra ariilor naturale │
│ │protejate de interes │
│ │comunitar │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │1. HG nr. 1284/2007 │
│ │privind declararea ariilor│
│ │de protecţie specială │
│ │avifaunistică ca parte │
│ │integrantă a reţelei │
│ │ecologice europene Natura │
│ │2000 în România, │
│Directiva │modificată prin │
│Păsări 2009│HG nr. 971/2011 │
│/147/CE │2. HG nr. 663/2016 privind│
│ │instituirea regimului de │
│ │arie naturală protejată şi│
│ │declararea ariilor de │
│ │protecţie specială │
│ │avifaunistică ca parte │
│ │integrantă a reţelei │
│ │ecologice europene Natura │
│ │2000 în România │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Directiva │1. Legea apelor nr. 107/ │
│Cadru Apă │1996, cu modificările şi │
│2000/60/EC │completările ulterioare │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Directiva │1. Legea nr. 211/2011 │
│privind │privind regimul │
│deşeurile │deşeurilor, cu │
│98/2008/CE │modificările şi │
│ │completările ulterioare │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Directiva │1. HG nr. 846/2010 pentru │
│privind │aprobarea Strategiei │
│inundaţiile│naţionale de management al│
│2007/60/CE │riscului la inundaţii pe │
│ │termen mediu şi lung │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Legea nr. 46/2008 Codul │
│ │Silvic, cu modificările şi│
│ │completările ulterioare │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │OM nr. 1648/2000 privind │
│ │aprobarea Normelor tehnice│
│ │pentru compoziţii, scheme │
│ │şi tehnologii de │
│ │regenerare a pădurilor şi │
│ │de împădurire a │
│ │terenurilor degradate │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │OM nr. 540/2011 pentru │
│ │aprobarea instrucţiunilor │
│ │privind termenele, │
│ │modalitatile şi perioadele│
│ │de colectare, scoatere şi │
│ │transport al materialului │
│ │lemnos │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Legea nr. 100/2010 │
│ │terenurilor degradate │
│ │privind împădurirea │
└───────────┴──────────────────────────┘
2.1. Proiecte supuse EIM Evaluarea impactului asupra mediului se aplică pentru toate proiectele care pot avea impact negativ semnificativ asupra mediului. Acestea sunt prevăzute în anexele Directivei EIM, dar şi în anexele HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Proiectele incluse pe anexa I sunt susceptibile de a genera impact semnificativ asupra mediului, prin urmare pentru aceste tipuri de proiecte, este obligatorie aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Proiectele incluse pe anexa 2 pot avea impact semnificativ asupra mediului în funcţie de caracteristicile amplasamentului şi vecinătăţi, de existenţa altor proiecte în zonă care ar putea contribui la sporirea impactului etc., prin urmare autoritatea de mediu analizează caz cu caz aceste proiecte şi decide necesitatea parcurgerii procedurii. Cât priveşte proiectele de împădurire a terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră sau defrişare în scopul schimbării destinaţiei terenului, acestea se regăsesc în anexele Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi anume: - Anexa 2, punctul 1, litera d: împădurirea terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră sau defrişare în scopul schimbării destinaţiei terenului. Proiectele de defrişare în scopul schimbării destinaţiei terenului se iniţiază în general pentru a pregăti proiecte precum cariere, construcţia de drumuri şi autostrăzi, domenii schiabile etc. În aceste cazuri, defrişarea este de obicei tratată integrat, în cadrul acestor proiecte, inclusiv în ceea ce priveşte evaluarea impactului asupra mediului. Prezentul ghid conţine informaţii utile şi în cazul în care defrişarea nu este tratată individual, ca un proiect în sine, ci face parte din alte proiecte supuse la rândul lor EIM. Potrivit Directivei EIM, schimbarea destinaţiei terenului nu constituie un proiect în sine în contextul definiţiilor puse la dispoziţie de Directiva EIM, din vreme ce un proiect implică ducerea la îndeplinire a unor activităţi sau intervenţii, prin urmare termenul proiect se referă doar la lucrările de împădurire şi defrişare efectivă. Pentru că implicaţiile unor astfel de proiecte asupra mediului pot fi în unele cazuri semnificative, unele state membre au impus praguri de suprafaţă, astfel încât proiectele care depăşesc valorile impuse să fie supuse în mod obligatoriu evaluării impactului asupra mediului. În România, nu s-au impus astfel de praguri, astfel încât AC va decide de la caz la caz dacă este necesară parcurgerea EIM şi elaborarea RIM. Cât priveşte relaţia proiectelor de împădurire sau defrişare cu Directiva SEA, respectiv cu HG nr. 1076/2004 privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe, dacă prin Certificatul de Urbanism s-a stabilit că pentru implementarea acestora este nevoie de pregătirea unui Plan Urbanistic Zonal prin care să se modifice funcţiunea terenului respectiv, atunci acest plan va fi supus procedurii de evaluare de mediu pentru planuri şi programe* îndeplinindu-se condiţiile prevăzute la articolul 5, alineat 2 din HG nr. 1076/2004; domeniul silvicultură se regăseşte printre domeniile vizate de aceasta; proiectele de împădurire a terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră sau defrişare în scopul schimbării destinaţiei terenului se regăsesc pe anexa 2 a Legii nr. 292/2018. De asemenea planurile care pregătesc proiecte de împădurire sau defrişare care afectează situri de interes comunitar, vor fi de asemenea supuse atât evaluării de mediu, cât şi evaluării adecvate, aşa cum prevăd directivele privind Natura şi actele legislative naţionale care le-au implementat/transpus. Dacă proiectul de defrişare este inclus în proiectul pentru care este nevoie de defrişare, iar pentru acesta se stabileşte necesitatea parcurgerii etapei de evaluare pentru planuri şi programe, atunci acesta, respectiv scoaterea suprafeţei respective din fondul forestier, va fi analizat şi la faza SEA împreună cu acesta. 2.2. Participanţi la procesul EIM În România, principalii actori implicaţi în procesul de evaluare a impactului asupra mediului sunt titularul proiectului, autoritatea competentă pentru protecţia mediului, consultanţi în domeniul protecţiei mediului/elaboratorii RIM, alte autorităţi interesate, publicul interesat. În cele ce urmează, este descris succint rolul fiecărei dintre aceste categorii. Titularul proiectului - persoană fizică sau juridică care a iniţiat proiectul şi care solicită obţinerea Acordului de Mediu; Autorităţile competente în domeniul protecţiei mediului sunt reprezentate de agenţiile pentru protecţia mediului la nivel local sau naţional, în funcţie de dimensiunea şi anvergura proiectului, care sunt responsabile cu derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Consultanţi în domeniul protecţiei mediului/elaboratorii RIM - consultanţii în domeniul protecţiei mediului pot participa la elaborarea RIM. Elaboratorii RIM sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în Registrul Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului pentru elaborarea Raportului privind Impactul asupra Mediului. La momentul elaborării ghidului, lista acestora poate fi consultată la adresa http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/30_august%20_%202018_REGISTRUL_NAŢIONAL_.pdf. Lista persoanelor înscrise în registru se actualizează periodic, astfel încât se recomandă consultarea acesteia la momentul la care se demarează elaborarea unui RIM, pe pagina de web a Ministerului Mediului. Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA (RNP ROMSILVA) - este o instituţie ce are ca scop gospodărirea durabilă şi unitară, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor de regim silvic, a fondului forestier proprietate publică a statului, în vederea creşterii contribuţiei pădurilor la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi la asigurarea economiei naţionale cu lemn. Pentru proiectele de împădurire, este nevoie de obţinerea unui aviz din partea RNP ROMSILVA, ulterior terenurile împădurite urmând a intra în administrarea Romsilva. Direcţiile Silvice (unităţi fără personalitate juridică din structura RNP ROMSILVA) fac parte din comisia pentru inventarierea terenurilor degradate care fac obiectul acţiunii de ameliorare prin împădurire. Ocoale silvice private - acestea se ocupă cu gospodărirea durabilă şi unitară, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor de regim silvic, a fondului forestier proprietate privată. Dacă proiectele propuse interferează cu teritoriul administrat de acest tip de ocoale, titularul va obţine un aviz emis de către acestea. Garda Forestieră - este o instituţie care pe de o parte avizează proiectele de împădurire, iar pe de altă parte îndeplinesc şi rolul de inspecţie şi control, asigurând controlul respectării legislaţiei specifice silviculturii. De asemenea, reprezentanţi ai acestei instituţii fac parte din comisia pentru inventarierea terenurilor degradate care fac obiectul acţiunii de ameliorare prin împădurire. Direcţia Agricolă - în cazul proiectelor de împădurire a terenurilor degradate, Direcţia Agricolă are un rol important, fiind responsabilă de constituirea şi coordonarea comisiei responsabile cu inventarierea terenurilor degradate care fac obiectul acţiunii de ameliorare prin împădurire. Alte autorităţi interesate - în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului sunt implicate şi alte autorităţi care ar putea fi interesate de impactul de mediu asociat proiectelor sau care ar putea emite puncte de vedere care ar putea îmbunătăţi procesul de evaluare. Acestea diferă în funcţie de domeniul proiectului, însă în general sunt câteva autorităţi care sunt implicate în general în aproape toate procedurile de evaluare a impactului, fiind invitate să participe la şedinţele tehnice organizate de autoritatea competentă pentru protecţia mediului sau la dezbaterea publică organizată de titular. Printre acestea se numără, fără ca lista să fie exhaustivă, instituţia prefectului, consiliile judeţene, garda naţională de mediu, administraţiile bazinale de apă, direcţiile de sănătate publică. Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate - instituţie publică în subordinea Ministerului Mediului a cărei misiune este administrarea unitară şi eficientă a ariilor naturale protejate şi conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Este parte activă în procedurile de obţinere a actelor de reglementare pentru proiectele care interferează cu arii naturale protejate, fiind nevoie de avizul acesteia. Administratori de arii naturale protejate - persoane juridice care administrează ariile naturale protejate pentru care este nevoie de structură de administrare, pe baza unui contract de administrare semnat cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. Este parte activă în procedurile de obţinere a actelor de reglementare pentru proiectele care interferează cu arii naturale protejate, fiind nevoie de avizul acestora. Publicul interesat - este reprezentat de orice persoane fizice sau juridice, inclusiv organizaţii non-guvernamentale în domeniul protecţiei mediului, care ar putea fi interesate de impactul pe care un proiect ar putea să îl genereze asupra mediului. Publicul interesat poate interveni în procedura de evaluare a impactului asupra mediului prin depunerea unor puncte de vedere întemeiate cu privire la deciziile emise de autorităţile de mediu, în perioadele prevăzute de lege în acest sens. De asemenea, publicul interesat poate participa şi la dezbaterea publică se se organizează în cadrul procedurii. 3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT 3.1. Descrierea amplasamentului (Prezentarea amplasamentului) Prin amplasamentul unui proiect se înţelege amprenta pe care o au componentele respectivului proiect asupra teritoriului. În cazul domeniului analizat în prezentul ghid, sunt luate în considerare atât componentele principale ale proiectului (suprafaţa pe care urmează să se amenajeze cariera, suprafaţa pe care o va ocupa uzina de preparare etc,), cât şi suprafeţele asociate (sectoarele de drum de acces la aceste obiective, de legătură între ele, parcările, platformele de alimentare cu carburant, contrucţiile anexe etc.). Suprafeţele ocupate de acestea pot fi contigue sau nu, adică fragmentate. Prin amplasamentul unui proiect se înţelege amprenta pe care o au componentele respectivului proiect asupra teritoriului. În cazul domeniului analizat în prezentul ghid, sunt luate în considerare atât componentele principale ale proiectului (suprafaţa care necesită împădurire a terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră sau defrişare în scopul schimbării destinaţiei terenului), cât şi suprafeţele asociate (sectoarele de drum de acces, construcţiile anexe etc.). Suprafeţele ocupate de acestea pot fi continue sau nu, adică fragmentate, caz în care sunt unite prin infrastructura de transport (drumuri, conducte sub sau supraterane etc.). În prezentarea amplasamentului, se vor lua în considerare atât repere ale mediului natural, cât şi ale mediului construit, cu scopul identificării cât mai precise pe hărţi şi în teren a acestor suprafeţe. De asemenea, vor fi vizate şi împrejurimile acestora, susceptibile a influenţa şi a fi influenţate de construcţia şi activităţile din cadrul proiectului, menţionându-se cu precădere elementele cu mare relevanţă în determinarea caracterului semnificativ al impactului asupra mediului (caracterul senzitiv al componentelor mediului, statutul reglementat al unora din elementele învecinate - caracterul rar, statutul de protecţie - valorile sociale atribuite - resurse necesare subzistenţei, locuri sacre, locuri de agrement -). Este necesar ca în cadrul acestui paragraf să fie prezentate, într-un mod complementar, atât informaţii grafice, cât şi text explicativ. Informaţiile grafice vor include cel puţin o hartă a amplasamentului, însă vor putea fi adăugate şi alte hărţi cu scopul detalierii amplasamentului, acolo unde este cazul (în situaţiile în care amplasamentul este foarte extins ori dacă este fragmentat), precum şi fotografii (pentru a ilustra poziţia amplasamentului în raport cu împrejurimile, spre exemplu imagini luate de pe amplasament în toate punctele cardinale principale sau imagini de pe amplasament către vecinătăţile cu cea mai mare importanţă sub aspectul evaluării de impact - locuinţe din apropiere, emisari pentru viitoarele descărcări de ape uzate, terenuri desemnate arii naturale protejate în vecinătate ele. În egală măsură, fotografii luate din diferite puncte strategice - de unde poate fi cuprins vizual întregul amplasament, de unde poate fi observată poziţia sa faţă de receptori sensibili etc. - cu amplasamentul sunt utile şi, în consecinţă, e recomandabil să fie introduse). Cu privire la conţinutul şi formatul materialelor cartografice din acest paragraf, dar şi din restul studiului, în general, facem câteva precizări: ● Ar trebui să fie lizibile, adică să poată fi distinse uşor toate elementele conţinute; ● Ar trebui să fie sugestive, adică să scoată în evidenţă tocmai componentele teritoriale relevante pentru o identificare facilă a poziţiei obiectivului - spre exemplu, reţeaua hidrografică, şosele şi căi ferate, intravilanele localităţilor, suprafeţe cu pădure, limite de UAT-uri -, precum şi amplasarea relativă în raport cu componentele cele mai importante sub aspectul evaluării impactului - aşezările umane, arii naturale protejate, alte proiecte din vecinătate, eventuale perimetre de protecţie hidrogeologică etc. ● Ar trebui să cuprindă pe lângă conţinutul propriu-zis şi elementele complementare, anume titlul, orientarea, scara şi legenda; simbolizarea orientării hărţii cu ajutorul unei săgeţi reticulare - cu o varietate de opţiuni estetice - este absolut necesară în cazurile în care nu se respectă convenţia orientării imaginii cu nordul în partea de sus a paginii/planşei; ● Simbolurile folosite în reprezentare şi trecute la legendă ar trebui să fie cele convenţionale pentru hărţile generale, în situaţiile în care există o astfel de standardizare (de exemplu linii albastre continue pentru cursuri de apă permanente, linii albastre întrerupte pentru cursuri de apă temporare, triunghiuri negre pentru marcarea vârfurilor etc); în multe cazuri specifice în care o astfel de standardizare nu există, simbolurile alese ar trebui să fie cât mai sugestive pentru elementul reprezentat; în toate cazurile însă, poziţia şi dimensiunea simbolurilor pe hartă trebuie atent alese, astfel încât să nu acopere alte elemente importante de conţinut, dar să poată fi citite; ● Pe cât posibil, elementele hărţii de fundal {elementele generale, ce constituie cadru spaţial pentru amplasarea aspectelor particulare, pe care dorim să le evidenţiem) ar trebui să fie cât mai actuale, cât mai conforme cu stadiul prezent al evoluţiei mediului natural şi construit (hărţi topografice, imagini satelitare, aerofotograme etc,). ● În cazul proiectelor de defrişare, descrierea amplasamentului va conţine şi informaţii cu privire la administrator, unitatea de producţie şi unitatea de amenajare în care este inclus terenul. Caseta 1. Exemplu de prezentare a amplasamentului unui proiect de împădurire a unui teren degradat Terenul ce va fi supus împăduririi este situat sub aspect administrativ în extravilanul localităţii X, localitate situată la cca. 35 km SV de municipiul Y. Accesul la perimetrul de împădurire se poate face de pe un drum de exploatare cu o lungime aproximativă de 760 m, care se desprinde din DJ .... înspre vest. Terenul se încadrează în unităţi staţionale din regiuni de dealuri din subzona gorunului (FD3). Acest etaj se caracterizează prin faptul ca distribuţia vegetaţiei forestiere este influenţată de relief, gorunetele fiind de obicei pe versanţii însoriţi, iar făgetele pe cei umbriţi. Dintre condiţiile fizico-geografice, cele mai importante sunt: Relieful are fragmentare mijlocie; Expoziţia predominantă este NE; Altitudinea este cuprinsă între 150-500 m; Substratul litologic este alcătuit din marne, gresii, alternanţe de argile cu marne şi gresii: Tipuri şi subtipuri de sol: brune argiloiluviale tipice, litice, brune luvice tipice, pseudogleizate, brune eumezobazice tipice. Humus de tip moder şi mull-moder; Drenaj bun; Cantitatea de precipitaţii şi capacitatea de aprovizionare cu apă este bună; Vegetaţia forestieră este alcătuită în majoritate din făgete şi gorunete pure de dealuri, făgete amestecate, şleauri de deal cu gorun, goruneyo-făgete şi molidişuri pure. Speciile de amestec sunt carpenul şi alte esenţe tari, care realizează clase mijlocii de producţie, 3.2. Analiza sensibilităţii amplasamentului (raportul spaţial cu receptori sensibili, existenţa altor activităţi, factori de risc geografic etc.) Prezentarea trăsăturilor amplasamentului şi ale împrejurimilor acestuia, cu scopul analizării sensibilităţii componentelor mediului faţă de potenţiale impacturi ce derivă din amenajarea şi activităţile rezultate în urma implementării proiectului, reprezintă o parte importantă a evaluării de mediu, având în vedere că prezintă stadiul la care se va face permanent raportarea în evaluare. Cu alte cuvinte, se prezintă referinţa de care se va ţine cont în evaluare, denumită sugestiv alternativa 0. Pe de altă parte, în logica procedurii integrate a evaluării de impact, prezentarea atentă a trăsăturilor componentelor naturale şi antropice din perimetrul analizat pentru un proiect poate scoate în evidenţă efecte asupra condiţiilor de mediu locale ca urmare a derulării altor proiecte în vecinătate, contribuind aşadar la o analiză generală a efectelor asupra mediului într-un teritoriu, ceea ce depăşeşte strict evaluarea orientată pe proiect. Astfel pot fi puse într-o lumină mai clară impacturile cumulative, atât în cazul unor proiecte similare (noi cariere ori balastiere care extind un perimetru de exploatare deja finalizat, cariere sau balastiere învecinate, care însă au proprietari diferiţi şi sunt evaluate, în consecinţă, ca proiecte diferite), cât şi în cazul unor proiecte diferite, dar care interferează teritorial (spre exemplu, derularea simultană a unui proiect de infrastructură rutieră şi a altora de exploatare şi sortare a agregatelor minerale). Sensul general al informaţiilor din cadrul acestui paragraf este de-a ajuta într-o cât mai mare măsură în procesul ulterior de estimare a efectelor asupra mediului şi în special a eventualelor efecte semnificative asupra mediului, fiind aşadar necesară evidenţierea celor mai relevante aspecte ale componentelor mediului în raport cu proiectul care urmează a fi analizat. Nu este, cu alte cuvinte, deloc relevantă doar o prezentare generală a arealului, a fiecărei componente a mediului natural şi construit, nu sunt relevante date generale specifice unor unităţi teritoriale vaste, din care şt perimetrul analizat face parte {prezentarea unei întregi unităţi montane în care o carieră se doreşte a fi amplasată, e.g. prezentarea întregului cadru natural şi construit al Apusenilor sau chiar al Munţilor Trascău, în situaţia în care trebuie analizat doar un amplasament de câteva hectare de pe un versant al unui afluent al râului Arieş). Pentru proiectele din actualul ghid, e prioritar a se face menţiuni cu privire la următoarele aspecte: Componentele Soluri şi Geologie ● Structura geologică a substratului; ● Foraje geologice şi hidrogeologice realizate în perimetrul şi în împrejurimi, dacă acestea au fost efectuate; ● Trăsăturile morfometrice ale amplasamentului (panta, expoziţia versanţilor, gradul de fragmentare); în măsura în care situaţia o permite - suprafeţe mari şi relief variat - realizarea de hărţi tematice în acest scop; ● Suprafeţe afectate de eroziune în suprafaţă şi în adâncime; suprafeţe afectate de alunecări de teren; tasări ale solurilor; ● Tipul şi profilul solurilor care acoperă suprafeţele pe care urmează să se implementeze proiectul; Pentru că solul este un element extrem de important în proiectele de împădurire, acesta va fi prezentat în detaliu: ● Forme de degradare fizică sau chimică a terenurilor, evidenţiate atât prin observaţii de suprafaţă, cât şi prin analizarea profilelor de sol şi a forajelor geologice şi hidrogeologice; corelarea acestora cu surse susceptibile de poluare din împrejurimi; menţionarea cazurilor în care poate fi vorba de poluare istorică. Componenta Hidrică (reţea de suprafaţă şi ape subterane) Pornind de la amplasamentul proiectului, se va analiza bazinul hidrografic în care acesta este situat, se vor face observaţii cu privire la parametri ai scurgerii pe amplasament (direcţia scurgerii, dacă este concentrată sau în suprafaţă), se va amplasa terenul supus împăduririi pe o hartă a reţelei hidrografice în raport cu cumpenele de ape pentru a distinge ce curs/cursuri de apă drenează această suprafaţă. În continuare, se va analiza emisarul (sau emisarii, în cazul unor suprafeţe mai extinse, drenate de mai multe cursuri de apă), facându-se observaţii cu privire la debitul său, la caracteristicile cursului (amenajat, neamenajat, îndiguit, cu apărări de mal etc.), la eventuale deversări de ape uzate sau ape meteorice în apropierea amplasamentului, în amonte şi în aval de acesta. Forajele hidrogeologice disponibile, în cazul în care există, va trebui să fie folosite pentru a exprima, cel puţin descriptiv, distribuţia freaticului în limitele amplasamentului (nivelul apelor freatice de mică adâncime şi direcţia de curgere a acestora). De asemenea, o analiză a modului de acoperire a terenurilor în raport cu scurgerea de pe versant este utilă, pentru a distinge vulnerabilităţi diferite faţă de eroziunea fluviatilă, dacă este cazul. Calitatea aerului În cadrul acestui paragraf vor fi făcute observaţii cu privire la calitatea generală a aerului în zona amplasamentului (prezenţa unor surse de poluare a aerului în vecinătate). Clima Se vor prezenta parametri climatici care au o anumită relevanţă pentru acest tip de activitate, precum direcţia dominantă şi intensitatea vântului pe direcţii, perioadele cu ceaţă, insolaţia, prin raportare la datele provenite de la staţiile meteo din vecinătate. Suplimentar, se vor face aprecieri cu privire la condiţiile locale de microclimat (prezenţa unor păduri, a unor terenuri dezvelite de vegetaţie, a unor cursuri de apă, existenţa unor lacuri de acumulare în apropiere etc.). Flora şi fauna (componentele biotice) ● Analiza modului de acoperire a terenurilor şi realizarea unei hărţi a modului de acoperire a terenurilor (e.g. după modelul Corine Land Cover,) pentru a ilustra situaţia de ansamblu privind tipurile de vegetaţie dominantă; situaţia de moment poate fi completată şi cu o analiză istorică, prin compararea imaginilor satelitare din ultimele 2-3 decade; ● Descrierea vegetaţiei de pe amplasament şi din împrejurimi: descriere tip şi compoziţie, precizarea claselor de ecosisteme/habitate - stâncării, ape dulci continentale, mlaştini, păduri de conifere, plantaţii de arbori, terenuri arabile, terenuri neproductive etc. a gradului de conservare a stării acestora, a principalelor presiuni la care sunt supuse; menţionarea prezenţei habitatelor listate în anexa 1 a Directivei Habitate; evidenţierea speciilor rare, endemice, reprezentative pentru un anumit tip de habitat, a celor listate în anexa 2 a Directivei Habitate şi în Directiva Păsări; ● Descrierea vegetaţiei se va face în aşa fel încât să se poate identifica impactul schimbării de folosinţă a terenurilor asupra vegetaţiei actuale; ● În mod similar, o descriere a faunei prezente pe şi în împrejurimile amplasamentului, menţionarea caracterului rar, endemic sau reprezentativ al speciilor, listarea lor în anexa 2 a Directivei Habitate; ● Estimarea arealului ocupat de fiecare specie, a dimensiunii populaţiei sale, în funcţie de cerinţele specifice ale fiecărei specii, dependenţa de un anumit habitat; ● Identificarea unor locuri sau areale cu semnificaţii deosebite pentru faună, precum locuri de hrănire, de adăpare, de reproducere, locuri de cuibărit, areale umede folosite în pasaj de specii migratoare de păsări, coridoare ecologice etc.; ● Menţionarea ariilor naturale protejate desemnate în vecinătatea amplasamentului, precizându-se datele lor de identificare (categoria, suprafaţa, motivele desemnării, administrarea etc.); în cazul siturilor Natura 2000 se recomandă şi ataşarea Formularului standard Natura 2000; pentru ariile protejate de interes judeţean se va urmări delimitarea cât mai exactă a suprafeţei acestora, pe baza indiciilor disponibile (parcele cadastrale, descrieri de la momentul desemnării prin Decizii ale CJ, repere din teren ş.a.m.d.); toate ariile protejate trebuie amplasate pe o hartă care va avea ca fundal imagini satelitare recente sau modul de acoperire a terenurilor. Peisajul Este destul de dificil de realizat o prezentare obiectivă a peisajului dintr-un anumit areal, totuşi se recomandă a se ţine cont de câteva informaţii, precum: a. încadrarea peisagistică a perimetrului (dacă perimetrul face parte dintr-o singură unitate de peisaj sau conţine părţi din mai multe unităţi - e.g. ..... ne aflăm pe o păşune de n hectare, dintre care proiectul vizează doar 10%.... ori..... perimetrul este împărţit între pădure, stâncărie şi păşune.....), b. morfologia locală - versant, terase, luncă, culme de deal, terasare antropică, teren accidentat, eroziune în adâncime etc. având în vedere că această categorie de proiecte determină importante modificări morfologice, c. vizibilitatea perimetrului din diverse puncte relevante - din localităţi învecinate, din puncte de belvedere de pe trasee turistice, de pe şosele sau căi ferate etc. Opţional, pentru proiecte de o mai mare anvergură, pot fi folosiţi în evaluare şi indicatori de metrică a peisajului, precum numărul de unităţi peisagistice, numărul de parcele din fiecare categorie de peisaj, lungimea limitelor dintre unităţi, densitatea limitelor. Fiinţe umane ● Profilul economic al localităţilor din vecinătate; ● Profilul social al comunităţilor locale; ● Identificarea intereselor faţă de terenurile din vecinătatea perimetrului vizat în vederea implementării proiectului: discuţii cu proprietarii de terenuri, discuţii cu autorităţile locale, discuţii cu liderii de opinie ai comunităţii; ● Identificarea unor valori sociale atribuite perimetrului aflat în analiză sau vecinătăţilor sale potenţial afectate de implementarea proiectului (direct, indirect, vizual): locuri sacre, locuri asociate unor legende locale, locuri cu specific recreaţional, resurse locale de subzistenţă - izvoare, plante medicinale etc. Bunuri materiale şi patrimoniu cultural ● Realizarea unei hărţi privind modul de utilizare a terenurilor, pe care se vor indica intravilane de localităţi, construcţii rezidenţiale izolate, folosinţe agricole, industriale, silvice, de agrement ş.a.m.d.; ● Orice alte utilizări ale putea fi relevante în evaluare, trebuie menţionate: prezenţa unor rampe de deşeuri amenajate sau clandestine, terenuri contaminate, prezenţa unor marcaje turistice, poziţia stânelor, locuri de lansare cu parapanta, trasee de plimbare a câinilor etc.; ● Precizarea elementelor de infrastructură tehnico-edilitară situate pe amplasament ori în vecinătate, precum şi amplasarea poziţiei sau traiectoriei lor pe hartă: linii electrice, magistrale de gaz metan, conducte de apă, reţele de canalizare, staţii de transformare, staţii de tratare sau de epurare a apelor uzate, staţii de tratare a apelor industriale etc.; ● Existenţa unor obiective socio-culturale - monumente istorice, situri arheologice, monumente arhitectonice, cimitire etc. - în apropierea amplasamentului proiectului; în cazul în care acestea există, trebuie documentate şi amplasate pe o hartă, pe care trebuie indicate şi punctele de acces către fiecare; fotografii cu fiecare astfel de sit, pentru o mai bună identificare, sunt de asemenea recomandate; ● Menţionarea oricăror alte bunuri materiale observate pe amplasament ori în vecinătatea acestuia. 4. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI A PRINCIPALELOR ALTERNATIVE 4.1. Informaţii privind domeniul vizat Potrivit Codului Silvic, terenurile degradate din afara fondului forestier naţional sunt definite ca terenuri care prin eroziune, poluare sau acţiunea distinctivă a unor factori antropici şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire, şi anume: a) terenurile cu eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă; b) terenurile cu eroziune de adâncime - ogaşe, ravene, torenţi: c) terenurile afectate de alunecări active, prăbuşiri, surpări şi scurgeri noroioase; d) terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă; e) terenurile cu aglomerări de pietriş, bolovăniş, grohotiş, stâncării şi depozite de aluviuni torenţiale; f) terenurile cu exces permanent de umiditate; g) terenurile sărăturate sau puternic acide; h) terenurile poluate cu substanţe chimice, petroliere sau noxe; i) terenurile ocupate cu halde miniere, deşeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut; j) terenurile neproductive, dacă acestea nu se constituie ca habitate naturale; k) terenurile cu nisipuri mişcătoare, care necesită lucrări de împădurire pentru fixarea acestora; l) terenurile din oricare dintre categoriile menţionate la lit. a)-k), care au fost ameliorate prin plantaţii silvice şi de pe care vegetaţia a fost înlăturată. Potrivit cercetărilor şi studiilor existente referitoare la fondul funciar, în România există suprafeţe întinse cu terenuri degradate, cele mai multe fiind situate în zonele de deal şi de munte. Aşa cum rezultă din "Strategia Naţională pentru Prevenirea şi Combaterea Efectelor Secetei, Degradării Terenurilor şi Deşertificării", suprafaţa totală a terenurilor degradate este mare. Eroziune excesivă, asociată cu ravenări şi alunecări de teren, se înregistrează pe o suprafaţa de peste 2 milioane de hectare, iar eroziune moderat - puternică pe aproape 5 milioane de hectare. Suprafeţe mari de terenuri degradate se găsesc în Podişul Getic, Subcarpaţii Munteniei, Podişul Someşan, Podişul Transilvaniei, Subcarpaţii Moldovei, Câmpia şi Podişul Moldovei şi Dobrogea. În perspectivă, pe măsura intensificării utilizării terenurilor agricole, peste două milioane hectare de terenuri degradate vor trebui reabilitate prin împădurire. Prin modificările aduse Codului Silvic în anul 2016, zonele deficitare în păduri sunt acele judeţe în care suprafaţa fondului forestier reprezintă mai puţin de 30% din suprafaţa totală a acestuia. Aceste judeţe sunt: municipiul Bucureşti (1%), Călăraşi (4%), Teleorman (5%), Brăila (6%), Constanţa (6%), Ialomiţa (6%), Galaţi (8%), Olt (10%), Botoşani (11%), Giurgiu (11%), Tulcea (12%), Dolj (12%), Timiş (12%), Vaslui (14%), Satu-Mare (16%), Ilfov (16%), Iaşi (18%), Cluj (24%), Sălaj (25%), Buzău (26%), Arad (27%), Bihor (28%), Dâmboviţa (29%). Pentru perioada următoare se preconizează o majorare a suprafeţei ocupate cu vegetaţie forestieră, cu prioritate în aceste judeţe, prin împăduriri în terenuri degradate inapte pentru agricultură şi prin împăduriri în vederea realizării Sistemului naţional de perdele forestiere de protecţie. Cât priveşte defrişările, proiectele de acest gen sunt destinate dezvoltării unor proiecte care vizează în general (dar nu se limitează la construcţia de infrastructură rutieră, cariere, proiecte de exploatare a resurselor regenerabile (hidroenergie, eoliană), pârtii de schi, infrastructură de cazare şi rezidenţială. Nu există date statistice cu privire la amploarea acestor proiecte la nivel naţional. 4.2. Descrierea proiectului În cadrul acestui capitol, se vor pune în evidenţă principalele aspecte ce trebuie incluse în cadrul unui RIM pentru un proiect de împădurire a terenurilor degradate la capitolul de descriere a proiectului. Pentru că astfel de proiecte nu pregătesc cadrul pentru desfăşurarea unei activităţi şi nici nu se pune problema dezafectării/scoaterii din funcţiune, descrierea proiectului va conţine doar elemente specifice etapei de construcţie/implementare. Vor fi însă prezentate şi lucrările de întreţinere a culturilor, în cazul proiectelor de împădurire. În cadrul RIM, se vor prezenta şi analiza următoarele aspecte în cazul proiectelor de împădurire: Studiile premergătoare împăduririi efective Se vor prezenta informaţii despre: ● Modul în care s-a stabilit compoziţia ţel optimă de referinţă pentru fiecare suprafaţă de teren destinată împăduririi. Stabilirea corespunzătoare a speciilor este de importanţă fundamentală pentru procesul de împădurire, deoarece greşelile care pot apărea la întemeierea arboretului nu mai pot fi eliminate ulterior, prin alte măsuri silviculturale. De aceea, în această fază trebuie să se efectueze o analiză ecosistemică întemeiată (a condiţiilor staţionale sol şi climă şi a vegetaţiei existente); ● Modul în care a fost stabilit tipul de staţiune (se va prezenta o sinteză a fişei staţionale elaborate); ● Modul în care a fost determinat tipul fundamental de pădure (informaţii din amenajamente forestiere sau pastorale sau din alte documente care conţin informaţii relevante în acest sens, descrierea vegetaţiei naturale existente, investigaţii efectuate în zone cu condiţii staţionale asemănătoare etc.); ● Modul în care a fost stabilită schema de împădurire şi descrierea acesteia [modul de amplasare în teren a speciilor din compoziţia de împădurire, numărul de puieţi pe unitatea de suprafaţă (ha)]. Lucrările de pregătire a terenului Acestea pot să fie aplicate parţial sau pe toată suprafaţa destinată împăduririi şi se pot referi la lucrări de nivelare a terenului, de curăţare şi îndepărtarea a arbuştilor, de drenare/eliminare a excesului de apă, de eliminare a pietrelor şi a grohotişului, de pregătire a solului pentru plantare (cum ar fi săparea de gropi etc.). Se va preciza şi dacă este cazul se vor descrie drumurile de acces (amenajarea unor drumuri existente, drumuri nou amenajate). La haldele de steril cu aciditate mare a solului, unele elemente mineralogice care sunt dăunătoare plantelor se pot reduce considerabil prin folosirea de compost în groapa de plantare a puieţilor cu rădăcini protejate. Compostul utilizabil pentru plantări de arbori pe halde de steril, dar şi pentru alte terenuri degradate, va putea fi obţinut din Staţiile de tratare deşeuri (Planurile judeţene de gestionare a deşeurilor) sau produs de firme specializate. Exemplu. Pe halda de steril cu PH 2-3, situată pe creasta Călimanilor, pe teritoriul Parcului Naţional Călimani, puieţii forestieri plantaţi au supravieţuit şi au produs fructificaţie, numai în situaţiile în care au avut compost la rădăcină (anul plantării 2001). Lucrările de împădurire Tehnica de împădurire care se utilizează în cazul împăduririi pe terenuri degradate este plantarea. În cadrul RIM se vor oferi informaţii cu privire la tehnicile de plantare, echipamentele utilizate, durata lucrărilor, materii prime şi resurse utilizate etc. Terenurile ocupate cu halde miniere îndeosebi, dar şi pe terenurile degradate cu pante mari şi expoziţie sudică, proiectele de împădurire au şanse mici de succes fară puieţi cu rădăcini protejate. Pot fi cu rădăcini protejate încă din pepinieră sau pot fi plantate în groapa cu compost. Compostul se mai descompune încă câţiva ani, furnizând substanţe minerale şi nutritive şi este un excelent factor reţinător de apă în sol pe terenuri de importanţă majoră, pe versanţi abrupţi şi cu expoziţie însorită. Rădăcina protejată cu pământ se usucă şi crapă în perioadele noi de secetă (schimbări climatice), ducând la afectarea gravă a puieţilor, până la uscare totală. Lucrări de întreţinere a culturilor Aceste lucrări se aplică de la încheierea culturii şi până la atingerea stării de masiv şi constau în general, fără a fi exhaustiv, în retezarea puieţilor, revizuiri, răriri, descopleşiri. În cadrul capitolului de descriere a proiectului, se va detalia şi organizarea de şantier, suprafeţele destinate organizării de şantier (suprafaţă şi localizare) amenajări specifice. În cazul proiectelor de defrişare, se vor prezenta cel puţin următoarele informaţii: Studii premergătoare (studiul care a stat la baza plantărilor în compensare, studiu hidrologic, studiu geotehnic după caz etc.); Pregătirea parchetului: - Împărţirea suprafeţei ce urmează a fi defrişate; – Metodele de extragere prealabilă a arborilor aninaţi sau deperisaţi; – Alegerea direcţiei de doborâre a arborilor, curăţirea terenului în jurul lor şi pregătirea locului de cădere a acestora; – Alegerea şi amenajarea căilor pentru scosul şi apropiatul lemnului; – Stabilirea şi amenajarea depozitelor primare. Activitatea de defrişare propriu-zisă (descrierea tehnologiilor de defrişare, etapizare, utilizare, personal etc.); Curăţarea terenului de resturile rezultate în urma defrişării; Transportul şi valorificarea masei lemnoase. 4.3. Analiza alternativelor În cadrul acestui capitol sunt prezentate modul de selectare, descriere şi evaluare a alternativelor rezonabile ale proiectului, aşa cum prevede Directiva EIM, în contextul procesului EIM, alternativele sunt modalităţi diferite de a realiza proiectul pentru a îndeplini obiectivul convenit. Alternativele pot lua diverse forme şi pot varia de la ajustări minore la proiect, la o regândire completă a proiectului. Conform prevederilor articolului 5, alineat I al Directivei, respectiv ale anexei IV, punctul 2, a acesteia, titularul proiectului trebuie să includă în RIM: ● descrierea alternativelor studiate; ● indicarea principalelor motive pentru selectarea opţiunii alese în ceea ce priveşte impactul asupra mediului. Vor fi luate în analiză doar alternativele relevante pentru proiectul propus şi fezabile din punct de vedere tehnic. O alternativă poate fi considerată nefezabilă dacă: ● Există obstacole tehnologice: costurile ridicate ale unei tehnologii impuse pot împiedica considerarea acesteia ca fiind o opţiune viabilă sau lipsa dezvoltării tehnologice poate împiedica luarea în considerare a anumitor opţiuni; ● Există obstacole bugetare: sunt necesare resurse adecvate pentru a implementa alternativele de proiect; ● Există obstacole din partea părţilor interesate: părţile interesate care se opun unei alternative de proiect pot face o anumită opţiune neatractivă; ● Există obstacole juridice sau de reglementare: pot exista instrumente de reglementare care limitează/interzic dezvoltarea unei anumite alternative. Tipurile de alternative care pot fi analizate în cazul proiectelor de împădurire a terenurilor degradate, respectiv a proiectelor de defrişare, pot viza: Alegerea locaţiei: se vor prezenta locaţiile alese pentru implementarea proiectului, scoţându-se în evidenţă pretabilitatea acestuia pentru împădurire/defrişare, gradul de degradare, urgenţa necesităţii intervenţiilor de ameliorare, suprafeţe, în cazul proiectelor de defrişare se va menţiona şi proiectul care se va implementa pe amplasament şi care a generat defrişarea, inclusiv oportunitatea acestuia şi nevoile sociale şi economice de implementare a acestuia pe amplasamentele propuse, etc. Alegerea speciilor forestiere în cazul proiectelor de împădurire: se vor prezenta alternativele analizate, subliniindu-se care se poate adapta cel mai bine condiţiilor de mediu într-un timp cât mai scurt şi care se poate deci integra optim în specificul ecologic al zonei, respectiv al staţiunii; Calitatea puietului sau a arboretului; Tehnologii de plantare-defrişare utilizate, ţinând cont de tipul de puiet sau arboret, pentru a asigura condiţiile de sol necesare dezvoltării sistemului radicular şi asigurarea substanţelor nutritive minerale şi organice; În cazul proiectelor de defrişare se vor prezenta şi alternativele de locaţie pentru plantarea în compensare, dacă au fost analizate locaţii alternative. Numărul alternativelor nu este impus, acesta este practic nelimitat, totuşi practica generală poate să dicteze câte alternative trebuie luate în considerare. Se recomandă analiza unui număr minim de 3 alternative, dintre care una trebuie să fie "Alternativa 0" sau "Nici o acţiune", respectiv descrierea a ce s-ar întâmpla dacă proiectul nu s-ar implementa şi justificarea necesităţi implementării acestuia. Celelalte alternative identificate vor fi: ● descrise pe scurt; ● comparate în ceea ce priveşte impactul lor asupra mediului; ● justificarea alternativei selectate punându-se accent pe impactul acesteia asupra mediului. 5. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE/REDUCERE/COMPENSARE 5.1. Criterii pentru evaluarea impactului asupra mediului Criteriile principale utilizate pentru stabilirea categoriilor de impact potenţial sunt: a) Dimensiunea: proiecte de dimensiuni mari, mai mari decât proiectele obişnuite de acelaşi tip; b) Locaţia: proiecte propuse care sunt situate în sau aproape de zonele sensibile din punct de vedere ecologic sau al altor componente de mediu (arii naturale protejate, rezervaţii de interes ştiinţific deosebit sau situri de importanţa arheologică, culturală sau istorică): de asemenea, proiectele propuse în locaţii în care caracteristicile dezvoltării propuse ar putea avea efecte semnificative asupra populaţiei; c) Efecte: proiecte care induc efecte negative cu intensitate sau complexitate ridicată, inclusiv cele care dau naştere unor efecte grave asupra oamenilor sau componentei biotice, cele care ameninţă utilizarea actuală sau potenţială a unei zone afectate şi cele care produc o încărcare suplimentară care nu poate fi susţinută de capacitatea de suport a mediului. a) Criterii legate de dimensiunea proiectului Dimensiunea nu reprezintă un criteriu cu relevanţă mare în cazul proiectelor împădurire, dar are relevanţă mare pentru proiectele de defrişare. În cele ce urmează, s-au propus câteva praguri care ar putea fi utile pentru elaboratorii RIM şi pentru autorităţile de mediu. b) Criteriile legate de locaţie/amplasament În cadrul acestei categorii de criterii, se va acorda o atenţie deosebită senzitivităţii componentelor de mediu din zona proiectului. Se va acorda o atenţie sporită tipului de vegetaţie de pe amplasament, tipului de sol şi stabilităţii acestuia, faunei, astfel încât proiectul să producă impact minim. c) Criterii legate de efectele asupra mediului Următoarele criterii sunt cele mai frecvent folosite în metodologii pentru a determina semnificaţia efectelor: - magnitudinea efectului; – întinderea spaţială a efectului; – durata efectului; – frecvenţa efectului; – probabilitatea de apariţie; – reversibilitatea efectului; – importanţa ecologică şi socială, – impactul asupra sănătăţii populaţiei; – sustenabilitatea. Caracterizarea lor ar putea utiliza criteriile de evaluare exemplificate în Tabelul 1. Alte criterii suplimentare ar putea fi: - contribuţia proiectului la impactul cumulativ; – cantitatea şi calitatea fiecărei resurse sau valori ecologice care ar putea fi afectată, inclusiv unicitatea şi senzitivitatea acestora; – importanţa pentru stat şi societate a fiecărei resurse sau valori ecologice care ar putea fi afectată. Tabel 2. Exemplu de criterii generale pentru stabilirea semnificaţiei efectelor adverse
┌────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
│Caracteristicile│Scara efectelor şi parametrii │
│efectelor/ ├───────────┬─────┬────────────────────────────┤
│criterii │Scăzut/ │mediu│Ridicat/semnificativ │
│ │minor │ │ │
├────────────────┴───────────┴─────┴────────────────────────────┤
│Magnitudinea efectului - mărimea sau gradul de impact în │
│comparaţie cu condiţiile sau pragurile iniţiale şi alţi │
│parametrii de măsurare aplicabili (de exemplu, standarde, │
│ghiduri, obiective). │
│Magnitudinea indică nivelul impactului într-o zonă, de la │
│impact minor până la distrugere totală. │
│Un impact de intensitate scăzută pe o suprafaţă mare ar putea │
│fi mai rău decât un impact dc intensitate mare într-o zonă │
│mică, în funcţie de anumite elemente. │
├─────────────────┬───────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Efectul │Efectele │ │
│ │modifică minor │conduc la │Efectele conduc│
│ │condiţiile │depăşirea │la depăşirea │
│ │iniţiale; │valorilor de │valorilor de │
│ │totuşi, este │referinţă, │referinţă şi la│
│ │mai mic decât │dar are un │impact ridicat │
│ │valorile de │efect limitat│asupra │
│ │referinţă │asupra │componentelor │
│ │prevăzute în │componentelor│importante ale │
│ │legislaţie │importante │mediului │
│ │ │ale mediului │ │
├─────────────────┴───────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Întinderea spaţială (geografică) a efectului │
│Zona in care impactul va avea loc şi va fi măsurabil, de la │
│metri pătraţi la kilometri pătraţi │
├─────────────────┬───────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Efect limitat │ │Efect la nivel │
│ │la │Efect la │regional/ │
│ │amplasamentul │nivel local │naţional/ │
│ │proiectului. │ │transnaţional │
├─────────────────┴───────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Durata/sincronizarea - perioada de timp în care impactul va │
│persista. │
│Evenimentele pe termen scurt pot crea impact semnificativ dacă │
│ele au loc frecvent. Ele pot coincide cu perioade sensibile în │
│mediul receptor, precum ciclurile de reproducere la specii. │
├─────────────────┬───────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Efectul este │Efectul este │ │
│ │limitat la │limitat la │ │
│ │evenimente pe │faza de │Efectul se │
│ │termen scurt │operare şi │extinde dincolo│
│ │(de exemplu, │întreţinere │de faza de │
│ │faza de │şi/sau faza │scoatere din │
│ │pregătire a │de scoatere │funcţiune. │
│ │şantierului sau│din │ │
│ │faza de │funcţiune. │ │
│ │construcţie). │ │ │
├─────────────────┴───────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Frecvenţa (sau probabilitatea) rata de recurenţă a impactului │
│(sau condiţiile care produc impactul) │
├──────────────────┬──────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │ │Condiţiile │ │
│ │ │sau │Condiţiile sau │
│ │ │fenomenele │fenomenele care│
│ │Condiţiile sau│care produc │produc efectul │
│ │fenomenele │efectul pot │pot avea loc │
│ │care produc │avea loc o │des şi la │
│ │efectul au loc│data sau de │intervale │
│ │rar. │mai multe ori│regulate şi │
│ │ │în timpul │frecvente. │
│ │ │existenţei │ │
│ │ │proiectului. │ │
├──────────────────┴──────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Reversibilitatea - gradul în care impactul poate fi atenuat │
│(măsurat de obicei prin necesar pentru ca mediul să revină la │
│starea naturală). │
├──────────────────┬──────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │ │Efectul │ │
│ │ │persistă un │ │
│ │ │anumit timp │ │
│ │Efectul este │după ce sursa│ │
│ │reversibil (de│/factorul de │ │
│ │exemplu, │stres este │ │
│ │încetează de │îndepărtat │Efectul nu este│
│ │îndată ce │(ă), dar în │reversibil. │
│ │sursa/factorul│final │ │
│ │de stres este │încetează (de│ │
│ │îndepărtată)).│exemplu, este│ │
│ │ │reversibil pe│ │
│ │ │toată durata │ │
│ │ │proiectului).│ │
├──────────────────┴──────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Importanţa ecologică - importanţa factorului afectat pentru │
│păstrarea integrităţii şi funcţiilor ecosistemului. │
│Calitatea mediului receptor este în general identificată prin │
│declararea zonelor de conservare, identificarea speciilor │
│protejate şi alte trăsături naturale valoroase │
├──────────────────┬──────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │ │ │Componentele │
│ │ │ │biotice sunt │
│ │ │Componentele │mai puţin │
│ │Componentele │biotice sunt │comune şi cu │
│ │biotice sunt │mai puţin │abundenţă │
│ │comune şi │comune şi cu │limitată pe │
│ │abundente la │abundenţă │teritorii mai │
│ │nivel local. │limitată în │extinse / │
│ │ │regiune. │inclusiv în │
│ │ │ │context │
│ │ │ │transfrontieră.│
├──────────────────┴──────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Valoarea pentru societate - valoarea atributului sau │
│trăsăturilor mediului pentru societate │
├──────────────────┬──────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │ │Componentele │ │
│ │ │valoroase ale│Componentele │
│ │ │mediului │valoroase ale │
│ │Componentele │joacă un rol │mediului joacă │
│ │valoroase ale │important, │un rol │
│ │mediului joacă│dar indirect,│important, şi │
│ │un rol limitat│în menţinerea│direct în │
│ │şi indirect în│nivelului │menţinerea │
│ │menţinerea │economic, │nivelului │
│ │nivelului │structurii │economic, │
│ │economic, │sociale, │structurii │
│ │structurii │stabilităţii │sociale, │
│ │sociale, │comunităţii │stabilităţii │
│ │stabilităţii │şi │comunităţii şi │
│ │comunităţii şi│caracterului │caracterului │
│ │caracterului │comunităţilor│comunităţilor │
│ │comunităţilor │locale, │locale, stării │
│ │locale. │stării de │de sănătate şi │
│ │ │sănătate şi │bunăstării │
│ │ │bunăstării │populaţiei │
│ │ │populaţiei │locale. │
│ │ │locale. │ │
├──────────────────┴──────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Impactul asupra sănătăţii umane fizice - gradul în care unele │
│aspecte ale sănătăţii umane pot fi afectate │
├──────────────────┬─────────────┬──────────────┬──────────────┬┤
│ │Efectul │ │ ││
│ │modifică │Efectele │Efectele ││
│ │minor │conduc la │conduc la ││
│ │condiţiile │depăşirea │depăşirea ││
│ │iniţiale; │valorilor de │valorilor de ││
│ │totuşi, este │referinţă, dar│referinţă şi ││
│ │mai mic decât│are un efect │la impact ││
│ │valorile de │limitat asupra│ridicat asupra││
│ │referinţă │sănătăţii │sănătăţii ││
│ │prevăzute în │umane │umane ││
│ │legislaţie │ │ ││
├──────────────────┴─────────────┴──────────────┴──────────────┼┤
│Sustenabilitatea - gradul în care impactul ar putea conduce la││
│compromiterea abilităţii generaţiilor următoare de a-şi ││
│satisface nevoile ││
├──────────────────┬─────────────┬──────────────┬──────────────┼┤
│ │ │Efectul va │Efectul va ││
│ │ │conduce la │conduce în ││
│ │Efectul nu │diminuarea │timp scurt la ││
│ │afectează │unor resurse │epuizarea ││
│ │existenţa │pe toată │resursei şi va││
│ │componentelor│durata │compromite ││
│ │valoroase ale│proiectului. │deci ││
│ │mediului sau │Componentele │satisfacerea ││
│ │utilizarea │valoroase ale │nevoilor ││
│ │acestora ca │mediului vor │generaţiei ││
│ │resurse. │fi disponibile│viitoare cu ││
│ │ │în continuare.│privire la ││
│ │ │ │acea resursă. ││
├──────────────────┴─────────────┴──────────────┴──────────────┼┤
│Senzitivitatea amplasamentului - sensibilitatea mediului ││
│receptor asupra căruia se manifestă efectul, inclusiv ││
│capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările pe care ││
│Proiectele le pot aduce ││
├──────────────────┬──────────────┬─────────────┬──────────────┼┤
│ │Un receptor │ │ ││
│ │care nu este │ │ ││
│ │important │Un receptor │ ││
│ │pentru │care este │ ││
│ │funcţionarea │este │ ││
│ │sistemului din│important │Un receptor ││
│ │care face │pentru │care este de ││
│ │parte, sau │funcţionarea │importanţă ││
│ │care este │sistemului │majoră pentru ││
│ │important dar │din care face│funcţionarea ││
│ │rezistent la │parte. Poate │sistemului din││
│ │schimbări (în │fi mai puţin │care face ││
│ │contextul │rezistent la │parte, care nu││
│ │proiectului │schimbări dar│este rezistent││
│ │propus) şi îşi│poate fi │la schimbări ││
│ │va reveni │readus la │şi care nu ││
│ │rapid pe cale │starea │poate fi ││
│ │naturală la │iniţială prin│readus la ││
│ │starea │acţiuni │starea ││
│ │dinaintea │specifice, │iniţială. ││
│ │impactului │sau se poate │ ││
│ │odată ce │reface pe │ ││
│ │activitatea │cale naturală│ ││
│ │generatoare de│în timp. │ ││
│ │impact se │ │ ││
│ │opreşte. │ │ ││
└──────────────────┴──────────────┴─────────────┴──────────────┴┘
Tabel 3. Criterii şi praguri pentru dimensiunea proiectelor de împădurire
┌──────────┬───────────────┬───────────┐
│ │Criterii si │ │
│ │valori limită │ │
│ │în funcţie de │ │
│Proiectul │proiectele de │Etapa EIM │
│ │împădurire şi │ │
│ │de │ │
│ │scnsiblitatea │ │
│ │amplasamentului│ │
├──────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Elaborare │
│ │Proiecte de │RIM │
│ │împădurire, │Elaborare │
│ │indiferent de │Studiu de │
│ │suprafaţă, │Evaluare │
│ │incluse total │Adecvată │
│ │sau parţial │(dacă este │
│ │într-o arie │inclus în │
│ │naturală │arii │
│ │protejată │protejate │
│ │ │de interes │
│ │ │comunitar) │
│ ├───────────────┼───────────┤
│ │Proiecte de │ │
│Împădurire│împădurire cu │Etapa de │
│ │suprafaţă mai │evaluare │
│ │mică de 50 de │iniţială şi│
│ │ha, neincluse │etapa de │
│ │în arii │încadrare │
│ │naturale │ │
│ │protejate │ │
│ ├───────────────┼───────────┤
│ │Proiecte de │ │
│ │împădurire cu │ │
│ │suprafaţă de │Efectuare │
│ │peste 50 de ha,│RIM │
│ │neincluse în │ │
│ │arii naturale │ │
│ │protejate │ │
├──────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Proiecte de │ │
│ │defrişare │ │
│ │situate în arii│Efectuare │
│ │naturale │RIM │
│ │protejate, │ │
│ │indiferent de │ │
│ │suprafaţă │ │
│ ├───────────────┼───────────┤
│ │Proiecte de │ │
│ │defrişare cu │Etapa de │
│ │suprafaţă mai │evaluare │
│ │mică de 0.5 ha │iniţială şi│
│Defrişare │situate, │etapa de │
│ │neincluse în │încadrare │
│ │arii naturale │ │
│ │protejate │ │
│ ├───────────────┼───────────┤
│ │Proiecte de │ │
│ │defrişare eu │ │
│ │suprafaţă mai │ │
│ │mare de 0.5 ha │Efectuare │
│ │situate, │RIM │
│ │neincluse în │ │
│ │arii naturale │ │
│ │protejate │ │
└──────────┴───────────────┴───────────┘
Tabel 4. Criterii privind probabilitatea de apariţie a impactului semnificativ pentru proiectele de împădurire
┌──────────┬─────────────────┬───────────┬──────────────┐
│ │ │Suprafaţa │Probabilitatea│
│ │Caracteristicile │zonelor/ │ca proiectul │
│Tip de │terenurilor pe │terenurilor│să aibă efecte│
│Proiect │care se suprapune│pe care se │/impact │
│ │Proiectul │suprapune │semnificativ │
│ │ │Proiectul │asupra │
│ │ │ │mediului │
├──────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │Amplasamentul │ │ │
│ │este parţial sau │ │Probabil să │
│Împădurire│total localizat │Orice │aibă impact │
│ │într-o arie │suprafaţă │semnificativ. │
│ │naturală │ │ │
│ │protejată │ │ │
├──────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Puţin probabil│
│ │ │ │să aibă impact│
│ │Amplasamentul nu │ │semnificativ, │
│ │este localizat │Suprafeţe │cu excepţia │
│Împădurire│într-o arie │mai mici de│prezenţei în │
│ │naturală │50 de ha │amplasament a │
│ │protejată │ │speciilor şi │
│ │ │ │habitatelor │
│ │ │ │prioritare. │
├──────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │Amplasamentul nu │ │ │
│ │este localizat │Suprafeţe │Probabil să │
│Împădurire│într-o arie │mai mari de│aibă impact │
│ │naturală │50 de ha │semnificativ │
│ │protejată │ │ │
├──────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │Amplasamentul │ │ │
│ │este total │Orice │Probabil să │
│Defrişare │localizat într-o │suprafaţă │aibă impact │
│ │arie naturală │ │semnificativ │
│ │protejată │ │ │
├──────────┼────────────────┬┴───────────┼──────────────┤
│ │ │Suprafaţa │Probabilitatea│
│ │Caracteristicile│zonelor/ │ca proiectul │
│Tip de │terenurilor pe │terenurilor │să aibă efecte│
│Proiect │care se │pe care se │/impact │
│ │suprapune │suprapune │semnficativ │
│ │Proiectul │Proiectul │asupra │
│ │ │ │mediului │
├──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Puţin probabil│
│ │ │ │să aibă impact│
│ │ │ │semnificativ, │
│ │ │ │cu excepţia │
│ │ │ │prezenţei în │
│ │Amplasamentul nu│ │amplasament a │
│ │este localizat │Suprafeţe │speciilor şi │
│Defrişare │într-o arie │mai mici de │habitatelor │
│ │naturală │0.5 ha │prioritare şi │
│ │protejată │ │cu excepţia │
│ │ │ │localizării │
│ │ │ │cuiburilor │
│ │ │ │speciilor din │
│ │ │ │anexa 1 - │
│ │ │ │directiva │
│ │ │ │Păsări. │
├──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │Amplasamentul nu│ │ │
│ │este localizat │Suprafeţe │Probabil să │
│Defrişare │într-o arie │mai mari de │aibă impact │
│ │naturală │0.5 ha │semnificativ │
│ │protejată │ │ │
└──────────┴────────────────┴────────────┴──────────────┘
5.2. Evaluarea impactului asupra mediului Articolul 3 al Directivei EIM prevede ca RIM să identifice, să descrie şi să evalueze efectele semnificative asupra mediului generate de un proiect. Conceptul de "semnificativГ\'c7\'a5 trebuie înţeles în funcţie de cât de inacceptabil este considerat impactul unui proiect în contextul social şi de mediu, respectiv raportat la pragurile impuse prin legislaţie. Semnificaţia unui efect se stabileşte în baza unei opinii documentate în ceea ce priveşte schimbările declanşate de proiectul în cauză. Alte două elemente sunt extrem de importante în evaluarea impactului unui proiect asupra mediului: Delimitarea zonei în care se manifestă impactul proiectului. Este important de subliniat că zona în care se manifestă impactul unui proiect nu se reduce la suprafaţa amplasamentului, vor fi delimitate zonele în care proiectul poate genera impact direct sau indirect, indiferent de distanţa la care sunt acestea situate faţă de componentele proiectului, argumentând pentru fiecare caz în parte această delimitare. în cazul proiectelor de împădurire, arealul în care se manifestă impactul este în general redus la amplasamentul proiectului, spre deosebire de proiectele de defrişare, ale căror efecte se pot repercuta pe distanţe foarte mari, în funcţie de dimensiunea proiectului şi de senzitivitatea mediului în zona de implementare a acestuia; Impactul cumulativ. Coexistenţa impacturilor poate creşte sau reduce impactul combinat. Impacturile care sunt considerate nesemnificative atunci când sunt evaluate individual, pot deveni semnificative atunci când sunt combinate cu alte impacturi. În cazul proiectelor de împădurire, care au în general efecte benefice asupra factorilor de mediu, impactul cumulativ nu prezintă o importanţă atât de mare ca în cazul altor proiecte. În cazul proiectelor de defrişare, analiza impactului cumulativ este extrem de importantă. Acestea nu reprezintă pur şi simplu suma efectelor unui proiect la care se adaugă efectele unui al doilea proiect, ci pot fi mai ridicate sau mai scăzute. De exemplu, dacă un proiect de defrişare poate să producă un nivel scăzut, dar acceptabil de perturbare a speciilor şi de pierdere a habitatului, care se încadrează în capacitatea populaţiei respective de a se regenera şi, prin urmare, are un efect redus asupra nivelului global al populaţiei din zona respectivă. Totuşi nivelul de perturbare a speciilor şi de pierdere a habitatului produs de mai multe scoateri definitive din fond forestier, luate împreună, poate depăşi capacitatea de regenerare a populaţiei speciei respective. În acest caz, în timp ce impactul primului şi al celui de-al doilea proiect, la nivel individual, nu este observabil, efectul ambelor luate împreună ar putea fi semnificativ şi ar putea produce scăderea numărului speciilor respective. Pe parcursul evaluării efectelor cumulate asociate proiectelor de defrişare, se va acorda o atenţie deosebită fragmentării habitatelor, întrucât aceasta poate avea efecte nocive asupra structurii şi dinamicii populaţiei la o gamă variată de specii. În cadrul articolului 3 al Directivei sunt menţionaţi factorii de mediu pentru care trebuie efectuată evaluarea efectelor, respectiv: sol, subsol, apă, aer, climă, biodiversitate, populaţia şi sănătatea publică, bunuri materiale, patrimoniu cultural, peisaj. Această listă de aspecte de mediu a fost extinsă prin amendamentele la Directiva EIM din 2014, adăugând în special următorii factori: schimbările climatice - atât atenuarea, cât şi adaptarea; riscurile de accidente majore şi dezastre; utilizarea resurselor naturale. De asemenea, noua directivă insistă asupra evaluării impactului asupra biodiversităţii, căreia elaboratorii RIM trebuie să îi acorde o atenţie sporită. Evaluarea impactului se va face pentru fiecare factor de mediu/aspect de mediu menţionat anterior şi va cuprinde: Identificarea formelor de impact pe care proiectul le generează asupra factorului/aspectului de mediu; Evaluarea impactului (pe baza criteriilor menţionate la subcapitolul 5.1) şi încadrarea acestuia pe categorii în funcţie de tipul acestuia (direct/indirect/cumulativ), magnitudine, durată, reversibilitate, arie de manifestare, frecvenţă şi probabilitate de apariţie; Măsuri de prevenire/reducere a impactului asupra mediului; Concluzii privind impactul rezidual, după aplicarea măsurilor de prevenire/reducere a impactului. Efectele negative pe care le poate avea un proiect de împădurire asupra mediului se manifestă în primul rând asupra biodiversităţii şi asupra solului. Printre aceste menţionăm: Distrugerea unor habitate valoroase de pajişte, în cazul în care alegerea locaţiilor nu s-a făcut pe baza unei analize temeinice a vegetaţiei existente; Distrugerea habitatului specific pentru anumite specii faunistice legate de habitatele de pajişte (cum simt anumite specii de nevertebrate sau păsări de exemplu); Introducerea unor specii forestiere alohtone, care se extind rapid în defavoarea altor specii autohtone şi modifică compoziţia ecosistemelor locale şi a structurii solului (cum este de exemplu salcâmul). Efectele negative pe care un proiect de defrişare le poate induce asupra mediului sunt cu implicaţii mai adânci, printre acestea putându-se menţiona: Pierderea şi degradarea habitatelor naturale sau pierderea şi degradarea habitatelor pentru specii Odată cu proiectele de defrişare, habitatele existente pot fi alterate, deteriorate, fragmentate sau înlăturate la nivel local. Nivelul degradării habitatului depinde de cel puţin de următorii factori: dimensiunea, locaţia şi senzitivitatea/rezilienţa mediului natural, De exemplu, dezvoltarea unui proiect situat într-un peisaj deja artificializat sau imediat adiacent acestuia, poate avea un efect mult mai redus asupra habitatelor naturale valoroase decât unul situat într-o zonă de mare valoare naturală, precum o albie de râu, o zonă umedă, o pădure virgină. Aceasta poate produce nu numai pierderea directă a habitatului din situl ca atare, ci şi deteriorarea habitatelor învecinate. Astfel de efecte indirecte pot fi cauzate, printre altele, de modificarea regimurilor hidrologice sau hidrogeologice existente sau de o modificare a calităţii apei. Efectele indirecte pot cauza o deteriorare a habitatului nu numai în zona proiectului, ci şi în locuri mai îndepărtate, de exemplu în izvoare sau zone umede situate la distanţă, ceea ce poate perturba structura fizică normală şi funcţionarea ecologică a anumitor habitate sau combinaţii de habitate sau poate reduce rezistenţa ecosistemului. Întrucât aceste habitate sunt de multe ori valoroase şi pentru viaţa sălbatică, pierderea şi deteriorarea habitatului poate avea de asemenea repercusiuni pentru populaţiile locale de faună şi floră. Importanţa efectelor negative depinde de raritatea şi vulnerabilitatea habitatelor afectate (de exemplu chiar o zonă mică poate avea consecinţe majore pentru un tip de habitat cu o arie de extindere foarte limitată) şi/sau de importanţa acestora ca locuri de hrănire, reproducere sau odihnă pentru speciile afectate. De exemplu, pierderea unui singur loc de reproducere pentru o specie rară poate avea consecinţe majore pentru supravieţuirea speciei. Pe de altă parte, pierderea unei părţi a habitatului de reproducere pentru o specie mult mai comună poate fi mai puţin semnificativă pentru specia respectivă dacă, de exemplu, există un număr suficient de locuri alternative corespunzătoare de depunere a ouălor în imediata apropiere care încă nu au ajuns la capacitatea maximă. Perturbarea şi strămutarea speciilor Procesul de scoatere definitivă din fondul forestier şi defrişarea vegetaţiei forestiere poate, de asemenea, cauza perturbări semnificative anumitor specii de plante sau animale. Animalele pot fi perturbate de o serie de factori precum zgomot, praf, poluare, prezenţa umană, mişcări periodice (de exemplu transportul masei lemnoase defrişate) etc. Acestea pot afecta capacitatea speciilor de a se reproduce, de a se hrăni, de a se odihni sau de a se dispersa şi de a migra. Nivelul perturbării depinde de numeroşi factori care trebuie evaluaţi atât în funcţie de tipul perturbării cauzate, cât şi de speciile care pot fi afectate (unele specii sunt mai sensibile la anumiţi factori de perturbare decât altele). Perturbări hidrologice (alterarea condiţiilor de hidrologie/hidrogeologie) Proiectele de defrişare pot modifica condiţiile hidrologice din zonele în care se desfăşoară şi din împrejurimi, cu modificări ulterioare ale reţelei de drenaj cauzate de un dezechilibru temporar al scurgerii de suprafaţă, infiltraţii etc. În astfel de cazuri, aceasta ar putea conduce la efecte asupra izvoarelor sau zonelor umede apropiate sau îndepărtate, în ceea ce priveşte atât cantitatea, cât şi calitatea. Aceste efecte pot viza atât apa subterană, cât şi cea de suprafaţă, iar evaluarea efectelor acestora poate necesita un studiu hidrologic. Printre efectele potenţiale care trebuie analizate, se numără modificările nivelului apei subterane (scăderea sau ridicarea în diferite zone), modificări hidrodinamice ale acviferului din jurul corpului de apă, modificări ale relaţiei dintre apa subterană şi cursurile de apă de suprafaţă (de exemplu, încărcare redusă din partea acviferului, care ar putea reduce nivelul apei), modificarea regimului de scurgere a cursului de apă etc. În funcţie de tipul de impact, acesta poate afecta comunităţile acvatice şi semi-acvatice (flora şi fauna) care sunt adaptate la condiţiile existente din corpurile de apă şi respectivele habitate din zonele umede (mlaştină, ţinuturi mlăştinoase etc.) care au existat înainte ca vegetaţia forestieră să fie înlăturată. Evaluarea acestor efecte trebuie să ţină cont de caracteristicile fizice ale apelor subterane, de direcţia lor de curgere, de modificările nivelului (fluctuaţii piezometrice) etc. De asemenea, aceasta ar trebui să analizeze modificările care sunt vulnerabile faţă de acest tip de modificări. Modificări locale ale topoclimatului Generarea unor fenomene de instabilitate la nivelul solului şi subsolului În elaborarea RIM se va ţine cont după caz, de: studiul de evaluare adecvată, dacă necesitatea efectuării acestuia a fost stabilită în cadrul etapei de încadrare a proiectului. În cazul în care s-a stabilit necesitatea efectuării studiului de evaluare adecvată, acesta se va înainta către AC odată cu RIM. Evaluarea impactului din perspectiva schimbărilor climatice Abordarea schimbărilor climatice în cadrul procesului EIM trebuie făcută ţinând cont de următoarele recomandări: ● Identificarea elementelor cheie în ceea ce priveşte relaţia proiectului cu schimbările climatice, atât prin prisma reducerii emisiilor de GHG, cât şi a adaptării; ● Determinarea efectelor potenţiale semnificative ale proiectului asociate emisiilor de GES; ● Prezentarea clară a alternativelor analizate în cadrul EIM cu privire la impactul proiectului asupra schimbărilor climatice ● Prezentarea clară a impactului schimbărilor climatice asupra proiectului şi identificarea măsurilor de adaptare adecvate; ● Prezentarea modului în care efectele proiectului asupra schimbărilor climatice vor fi monitorizate. Proiectele de împădurire contribuie pe termen lung la diminuarea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă, prin urmare este un element care împiedică intensificarea efectului de seră şi încălzirea globală. De asemenea, pentru că proiectele de împădurire nu au o etapă de funcţionare propriu-zisă, precum alte proiecte, nu consumă resurse de apă şi nici nu sunt foarte senzitive la modificările climatice pe termen scurt şi mediu, nici componenta de adaptare la schimbările climatice nu are o relevanţă ridicată în cazul acestui tip de proiecte. În perioada de implementare, activitatea utilajelor generează emisii de gaze cu efect de seră, însă acestea sunt reduse ca intensitate şi nu se impun măsuri speciale în această privinţă. Dacă în cazul proiectelor de împădurire, efectele asupra schimbărilor climatice sunt benefice, proiectele de defrişare au impact negativ, în sensul în care acestea, în mod indirect, contribuie la creşterea cantităţii de gaze cu efect de seră din atmosferă. Astfel încât, în cazul proiectelor de defrişare, acest aspect va fi analizat în detaliu. Evaluarea impactului proiectului asupra siturilor de interes comunitar Deşi biodiversitatea se numără printre factorii de mediu pentru care trebuie evaluat în mod obligatoriu impactul proiectelor în cadrul procedurii EIM. În cazul în care proiectele pot avea impact asupra siturilor Natura 2000, respectiv asupra unor specii şi habitate de interes comunitar, acestea vor fi evaluate corespunzător. Proiectele de împădurire sau defrişare propus a fi amplasate în cadrul sau în apropierea unor situri Natura 2000 sau care au efecte negative asupra unor astfel de situri trebuie să fie întotdeauna conforme cu dispoziţiile articolului 6 alineatul (2) din Directiva 1 habitate. Articolul 6 alineatul (2) al acesteia impune obligaţia asigurării faptului că situl nu se deteriorează comparativ cu starea sa la momentul primei desemnări ca sit Natura 2000. Aceasta înseamnă că titularul trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare pe care le-ar putea lua în mod rezonabil pentru a se asigura că habitatele nu sunt deteriorate şi/sau că speciile nu sunt perturbate în mod semnificativ. Există şi proiecte de împădurire care vizează îmbunătăţirea stării de conservare a unor specii de interes comunitar sau a unor habitate care se găsesc într-o stare de conservare nefavorabilă, acestea servind managementului siturilor Natura 2000 în care se implementează. Prin urmare, în cazul proiectelor care nu sunt necesare pentru managementul siturilor, titularul are obligaţia: ● să investigheze ameninţările şi presiunile cauzate de proiectele de împădurire asupra speciilor şi tipurilor de habitate pentru care a fost desemnat situl; ● să ia măsurile de remediere necesare în cazul în care aceste presiuni existente produc un declin sau o degradare a speciilor vizate şi a habitatelor prezente în sit. În evaluarea impactului asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar, se vor avea în vedere următoarele recomandări: se vor prezenta clar metodele utilizate în cadrul elaborării studiului de evaluare adecvată, respectiv dacă s-au bazat pe cercetare de teren (când au fost efectuate campaniile de teren, cc categorii de specialişti au făcut parte din echipă, metodele de cercetare în teren, metodele de analiză a datelor etc.) sau analiză bibliografică (cu menţionarea clară a surselor); în cazul în care există plan de management aprobat pentru situl de interes comunitar potenţial afectat de proiect, se vor analiza informaţiile privind distribuţia habitatelor şi speciilor existente în cadrul acestora; în cazul în care nivelul de detaliu al informaţiilor privind distribuţia speciilor şi habitatelor nu permit o evaluare corespunzătoare a impactului sau în cazul în care nu există plan de management, se vor efectua cercetări în teren în vederea identificării habitatelor şi speciilor potenţial afectate de proiect; numărul şi expertiza specialiştilor implicaţi în cercetările de teren va fi stabilit în funcţie de prezenţa potenţială a habitatelor şi speciilor în zona proiectului, care se poate face fie pe baza analizei formularului standard al sitului, pe baza analizei unor surse bibliografice sau pe baza unor analize preliminare în teren; categoriile de organisme cel mai afectate de proiectele de împădurire sunt habitatele neforestiere (de pajişte sau de stîncărie), anumite specii de nevertebrate, anumite specii de păsări, anumite specii de mamifere (în specia! cele mici, rozătoare, legate de habitatele neforestiere). Prin urmare din echipa de elaborare a studiilor de evaluare adecvată pentru astfel de proiecte ar trebui să facă în mod obligatoriu parte un specialist în floră/habitate, 1 specialist ornitolog, 1 specialist în nevertebrate, 1 specialist în mamifere. în ceea ce priveşte proiectele de defrişare, categoriile de organisme cel mai afectate sunt habitatele forestiere, anumite specii de nevertebrate legate de ecosistemele forestiere, anumite specii de păsări, anumite spccii de mamifere (în special cele de carnivore). Această componenţă a echipei este orientativă, ţinând cont de categoriile de organisme ce pot fi afectate cel mai frecvent de astfel de proiecte, însă aceasta poate fi redusă/extinsă ca număr şi specialitate a experţilor în funcţie de obiectivele de conservare ale fiecărui sit potenţial afectat, aşa cum acestea au fost stabilite prin planurile de management sau prin formularele standard; perioada de cercetare în teren va ţine cont de perioadele ecologice ale habitatelor şi speciilor vizate de proiect (vezi tabelul 5). Pentru ca datele obţinute să aibă o acurateţe cât mai ridicată, este ideal ca cercetarea să se efectueze pe toată durata perioadei favorabile, cu o frecvenţă mai mare a deplasărilor în teren în perioada optimă. În cazul în care acest lucru nu este posibil, perioada de cercetare în teren se poate diminua, dar aceasta trebuie să se suprapună peste perioada optimă. Tabel 5. Perioadele recomandate de realizare a studiilor de teren în elaborarea studiului de evaluare adecvată (a se vedea imaginea asociată) Durata cercetărilor în teren depinde de informaţiile existente (cele din planul de management, dacă există, bibliografie etc.), de valoarea obiectivelor de conservare a siturilor potenţial afectate, de dimensiunea proiectului. În cazul proiectelor de împădurire, aceasta poate varia între câteva luni şi 1 maxim an, în cazul proiectelor de defrişare, dacă simt afectate suprafeţe mari şi există suspiciunea unui impact semnificativ asupra unor habitate şi specii de interes comunitar, perioada de derulare a studiilor de teren poate avea o durată de 1 - 2 ani. Modul de prezentare a informaţiilor din teren va fi clar şi concis, se recomandă utilizarea de hărţi (distribuţia speciilor şi habitatelor vizate în raport cu elementele componente ale proiectului) şi fotografii; Conceptul de "proximitate" sau "vecinătate" va fi reinterpretat individual, de la caz la caz, neputându-se face generalizări în această privinţă. În general, în cazul proiectelor de împădurire, impactul se limitează la amplasamentul proiectului şi zona imediat învecinată (o rază de circa 100 m). În cazul proiectelor de defrişare, acestea pot să genereze efecte, chiar dacă nu directe, în funcţie de suprafaţa supusă defrişării şi de speciile afectate, în zone situate la distanţe de kilometri sau chiar zeci de kilometri de amplasamentul proiectului. Conform precizărilor CJUE (cauza 142/2016), concluziile studiului de evaluare adecvată trebuie să garanteze lipsa oricărei îndoieli rezonabile cu privire la faptul că un proiect nu va avea efecte negative asupra integrităţii sitului, respectiv în momentul adoptării deciziei de aprobare a realizării proiectului nu trebuie să se menţină nicio îndoială rezonabilă din punct de vedere ştiinţific în raport cu lipsa efectelor negative asupra integrităţii sitului. Prin urmare, studiile de evaluare adecvată vor emite concluzii certe şi care să garanteze la momentul efectuării sale lipsa unui impact negativ semnificativ asupra speciilor şi habitatelor. Există o serie întreagă de decizii ale CJUE cu privire la astfel de proiecte care au fost implementate fară a ţine cont de prevederile Directivelor privind Natura şi anume: - Cauza C-441/17 - "Neîndeplinirea obligaţiilor de către un stat membru (Polonia) – Mediu - Directiva 92/43/CEE- Articolul 6 alineatele (1) şi (3) - Articolul 12 alineatul (1) - Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică Directiva 2009/147/CE - Articolele 4 şi 5 Conservarea păsărilor sălbatice - Modificarea planului de gestionare forestieră - Situl Natura 2000 Puszcza Bialowieska (Polonia) - Arii speciale de conservare". Concluzia curţii a fost că întrucât a adoptat şi a pus în aplicare măsurile de gestionare forestieră conţinute în anexa la planul de gestionare forestieră a districtului forestier Bialowieza din 9 octombrie 2012, aprobat la 25 martie 2016 de Minister Srodowiska (ministrul mediului, Polonia) şi decizia nr. 51 a Dyrektor GcncralnyLasow Panstvvowych (directorul general al Oficiului Pădurilor, Polonia) din 17 februarie 2017 privind tăierea arborilor colonizaţi de gândacul tipograf şi recoltarea arborilor care reprezintă o ameninţare la adresa securităţii publice şi care prezintă un risc de incendiu, în toate grupele de vârstă ale arboreturilor din districtele forestiere Biatowieza, Browsk şi Hajnowka, fără a se asigura că aceste măsuri nu urmează să aducă atingere integrităţii sitului Natura 2000 PLC200004 Puszcza Bialowieska (Polonia), şi prin faptul că a omis să asigure conservarea, precum şi protecţia habitatelor şi a speciilor protejate, menţionate în cererea Comisiei, pentru care acest sit a fost desemnat ca sit de interes comunitar şi ca arie de protecţie specială, Republica Polonă nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 6 alineatele (1) şi (3) şi al articolului 12 alineatul (1) literele (a) şi (d) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, precum şi al articolului 4 alineatele (1) şi (2) şi al articolului 5 literele (b) şi (d) din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice. – Cauza C-193/07 împotriva Republicii Polonia. În acest caz, Republica Polonia a fost sancţionată pentru că nu a adoptat măsurile adecvate pentru a evita o deteriorare a habitatelor şi perturbări semnificative ale speciilor In ASP Puszcza Augustowska, PLB 200002. În cadrul procedurilor de aprobare a ocolirii oraşului Augustow, situat în nord-estul teritoriului său. Republica Polonă nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 6 alineatul (2) şi al articolului 7 din Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică; pentru că nu a supus investiţia pentru proiectul rutier de ocolire a oraşului Wasilkow, situat în nord-estul teritoriului său, unei evaluări adecvate/corespunzătoare a efectelor proiectului asupra ASP Puszcza Knyszynska, PLB 200003, întrucât a aprobat această investiţie în pofida efectului său negativ asupra integrităţii ariei în cauză şi întrucât a început realizarea acestei investiţii, Republica Polonă nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 6 alineatul (3) şi al articolului 7 din Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică; pentru că a propus executarea proiectului de împădurire ca măsură compensatorie pentru pierderea ariei Puszcza Augustowska, PLB 200002, asupra ariei care trebuia să fie propusă ca sit de importanţă comunitară ("Pojezierze Sejnemkie", PLH 200007, cu o suprafaţa totală de 7456,9 ha), Republica Polonă a încălcat Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, în lumina hotărârilor pronunţate de Curte în cauzele C-117/03, Dragaggi, şi C-244/05, Bund Naturschutz; pentru că a aprobat distrugerea habitatelor Puszcza Augustowska în interiorul unei arii care trebuie să fie propusă ca sit de importanţă comunitară conform Directivei 92/43/CEE {Ostoja Augustowska PLH 200005) în cadrul construirii proiectului rutier de ocolire a oraşului Augustow, situat în nord-estul teritoriului său, Republica Polonă a încălcat Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, în lumina hotărârilor pronunţate de Curte în cauzele C-l 17/03, Dragaggi, şi C-244/05, Bund Naturschutz. 5.3. Măsuri de reducere/prevenire/compensare a impactului Măsurile care se pot adopta pentru a preveni sau reduce efectele negative asupra mediului pentru proiecte de împădurire a terenurilor degradate vizează în general proiecţia ecosistemelor locale, cele mai importante dintre acestea fiind menţionate mai jos: ● Instalarea vegetaţiei forestiere cu specii specifice zonei, respectând şi principiile biodiversităţii, adecvate tipului local de staţiune; ● Tehnologia de împădurire sau de defrişare trebuie să fie adecvată pentru fiecare tip de compoziţie în parte; ● Nu se vor împăduri zone care adăpostesc pajişti cu valoare ridicată de conservare, chiar dacă acestea sunt afectate de eroziune; ● Se vor împăduri prioritar terenurile afectate de eroziune adâncă; ● Stabilirea compoziţiei pentru împădurire se va face ţinând cont de condiţiile staţionale locale, cerinţele ecologice şi rolul funcţional al culturilor forestiere; ● Nu se vor introduce specii forestiere alohtone, invazive, care ar putea provoca dezechilibre la nivelul ecosistemelor locale; ● Folosirea speciilor principale, în primul rând, în cadrul arealului lor natural de vegetaţie, extinderea în afara arealului facându-se cu mult discernământ; ● Crearea de culturi stabile din specii compatibile din punct de vedere ecologic; ● Evitarea introducerii unor specii sensibile la elementele nutritive ale solului sau la climă; Măsurile care se pot adopta pentru a preveni sau reduce efectele negative asupra mediului pentru proiecte de defrişare vizează în general protecţia ecosistemelor locale, cele mai importante dintre acestea fiind menţionate mai jos: ● Perioada în care trebuie să se realizeze să fie în afara perioadei de cuibărire a păsărilor. Perioadă recomandată August/Septembrie-Februarie/Martie; ● Arborii cu scorburi care conţin colonii de lilieci trebuie tăiaţi doar după părăsirea lor de către chiroptere; ● Inventarierea arborilor scorburoşi în zona propusă pentru defrişare şi relativ la numărul lor să se monteze scorburi artificiale pentru cuibărirea păsărilor şi adăposturi pentru lilieci în habitatele forestiere învecinate; ● În cazul în care există cuiburi de răpitoare şi barză neagră, trebuie să fie construite platforme de cuibărit în habitatele forestiere învecinate şi trebuie aplicate măsurile recomandate pentru protecţia acestora; ● Împădurirea în compensare să încerce să reconstituie tipul natural fundamental de pădure care urmează să fie pierdută. De exemplu, dacă se defrişează o suprafaţă de fag cu brad să nu se reîmpădurească cu salcâm în altă zonă; ● Păstrarea trunchiurilor depreciate, cu scorburi, etc ca lemn mort ia marginea amplasamentului în pădurile din apropiere. ● Dacă există bălţi şi/sau mlaştini în suprafeţele care vor fi defrişate, acestea vor trebui să fie recreate în habitatele forestiere învecinate, ● Dacă este necesar, vor trebui să fie realizate translocări de faună şi floră de interes conservativ. 5.4. Managementul deşeurilor Proiectele de împădurire nu ridică probleme deosebit privind managementul deşeurilor. În cadrul proiectelor de defrişare, se va acorda o atenţie specială deşeurilor de masă lemnoasă. În cadrul RIM, se vor identifica şi descrie, pe etape ale proiectului (lucrările de împădurire, lucrările de întreţinere a plantaţiei, în cazul proiectelor de împădurire, respectiv etapa de implementare, în cazul proiectelor de defrişare) următoarele aspecte legate de managementul deşeurilor: ● Categorii de deşeuri generate; ● Codul deşeurilor; ● Cantitate estimată; ● Mod de gestionare (Stocare/Eliminare/Valorificare); ● Periculozitate. Se recomandă prezentarea acestor informaţii sub formă tabelară (vezi figura 2). (a se vedea imaginea asociată) Figura 2. Mod de prezentare în cadrul RIM a informaţiilor privind deşeurile 5.5. Monitorizarea impactului asupra mediului Directiva FJM prevede că în procedura EIM, AC trebuie să se asigure că există măsuri de monitorizare adecvate atât în etapa de construcţie, cât şi în cea de funcţionare a proiectelor. Aceste măsuri trebuie propuse în RIM şi preluate în Acordul de Mediu. Descrierea măsurilor de monitorizare este legată de descrierea măsurilor propuse pentru diminuarea efectelor negative semnificative asupra mediului şi ar trebui să fie direct legată de asigurarea faptului că aceste măsuri sunt realizate cu succes. Directiva EIM nu specifică modul de efectuare a monitorizării, cine ar trebui să o facă sau cum ar trebui analizate şi utilizate rezultatele monitorizării. Mai jos sunt câteva aspecte ce trebuie luate în considerare la elaborarea măsurilor de monitorizare din RIM: Măsurile de monitorizare trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite implementarea corectă - parametrii, frecvenţa, metodele, responsabilităţile şi resursele necesare aplicării acestora. În măsura în care este posibil, măsurile de monitorizare ar trebui să aibă capacitatea de a identifica orice efecte adverse neprevăzute generate de proiect; Rezultatele monitorizării ar trebui să fie puse la dispoziţia autorităţilor competente şi a publicului. În cazul proiectelor de împădurire sau defrişare, analiza efectelor negative potenţiale semnificative este vital a fi efectuată corespunzător la momentul elaborării RIM, deoarece nu se mai poate interveni ulterior pentru remedierea acestora prin alte intervenţii silviculturale. Pentru proiectele de împădurire, se monitorizează în general gradul de supravieţuire a puieţilor, speciile dăunătoare speciilor cu care s-a efectuat împădurirea, respectiv speciile invazive, care au incidenţă mare de apariţie în plantaţii. De asemenea, în cazul în care amplasamentul supus împăduririi ar fi constituit anterior habitat specific pentru anumite specii protejate, acestea vor fi monitorizate. În cazul în care amplasamentul supus împăduririi este inclus într-un sit de interes comunitar, se va monitoriza dacă speciile plantate nu invadează natural şi să se extindă în defavoarea habitatelor de interes comunitar din proximitate. În cazul proiectelor de defrişare, se vor monitoriza: ● toate speciile de interes conservativ din vecinătatea zonei afectate de defrişare; ● cuiburile artificiale pentru păsări şi adăposturile artificiale pentru lilieci; ● plantele invazive care pot apărea în zona defrişată; ● stabilitatea solului (ravenaţie, torenţi, alte forme de eroziune etc.) 6. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Directiva EIM prevede că RIM trebuie să conţină un rezumat fară caracter tehnic al proiectului. Acest rezumat trebuie să fie uşor identificabil în cadrul RIM, putând fi inclus la începutul sau la finalul acestuia (de obicei la final), să fie exprimat într-un limbaj accesibil publicului larg, pentru a permite acestuia o înţelegere adecvată a aspectelor cheie privind proiectul propus. Bunele practici în domeniu relevă că rezumatul fară caracter tehnic are de obicei câteva pagini (între câteva pagini şi câteva zeci, în funcţie de amploarea şi anvergura proiectului) şi conţine: ● O prezentare concisă a proiectului, fără a folosi limbaj tehnic sau ştiinţific; ● O prezentare concisă a condiţiilor iniţiale; ● O prezentare concisă a formelor de impact asupra mediului, a metodologiei de evaluare şi a măsurilor de reducere/prevenire a impactului; ● O prezentare concisă a concluziilor RIM. 7. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Următoarele aspecte sunt important de reţinut în cazul elaborării RIM pentru proiecte de împădurire a terenurilor degradate sau de defrişare în scopul schimbării folosinţei terenurilor: În cadrul prezentării condiţiilor iniţiale (descrierea amplasamentului, descrierea senzitivităţii amplasamentului), se va pune accent pe prezentarea componentelor de mediu Apă, Sol şi mai ales Biodiversitate, asupra cărora astfel de proiecte pot genera impactul cel mai ridicat; În cazul în care un proiect de acest tip care poate afecta semnificativ un sit de interes comunitar, RIM va fi însoţit şi de studiul de evaluare adecvată, iar analiza impactului asupra biodiversităţii din cadrul acestuia, respectiv capitolul de monitorizare, va lua în considerare concluziile acestui studiu; Impactul asupra biodiversităţii din cadrul RIM nu se va raporta doar la speciile şi habitatele de interes comunitar, chiar dacă acesta este situat în interiorul sau în vecinătatea unui sit de interes comunitar; Concluziile RIM sau EA, respectiv măsurile de reducere a impactului propuse, mai ales în cazul în care pot fi afectate semnificativ habitate şi specii de interes comunitar, vor fi exprimate clar şi concis astfel încât să garanteze la momentul avizării proiectului lipsa impactului negativ semnificativ; În cazul proiectelor de defrişare, se va acorda o atenţie sporită noţiunii de "impact cumulativ"; În cazul proiectelor de împădurire, analiza efectelor negative potenţiale semnificative este vital a fi efectuată corespunzător la momentul elaborării RIM, deoarece nu se mai poate interveni ulterior pentru remedierea acestora prin alte intervenţii silviculturale; în mod similar, se va acorda o atenţie sporită proiectelor de defrişare, în cazul în care există suspiciuni că acestea ar putea afecta negativ semnificativ anumite habitate sau specii de interes comunitar. BIBLIOGRAFIE Palaghianu C., Îndrumar de întocmire proiect împăduriri, Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava, 2011 - 2012. Pirnă I., Tehnologii de mecanizare şi echipamente tehnice pentru lucrările de înfiinţare şi întreţinere a perdelelor forestiere de protecţie. Pop A., Rezumat al tezei de Doctorat "Cercetări privind reconstrucţia ecologică prin împădurirea terenurilor degradate din zona Dej-Gherla, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Facultatea de Agricultură, 2012. Untaru E., Premise privind împădurirea terenurilor degradate în condiţiile schimbărilor climatice generate de încălzirea globală, Revista pădurilor nr, I din 2010. Vişan, A., Bogdanof O., Milea D., Ciobanu G., Cercetări privind tehnologiile de împădurire a terenurilor degradate în pantă, Buletinul AGIR nr. 4/2016 Strategia forestieră a României 2018-2027, disponibilă la linkul http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/20l7-10-27_Strategia_forestiera_2017.pdf Strategia naţională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării, pe termen scurt, mediu şi lung, disponibilă la linkul http://old.madr.ro/pages/strategie/strategie_ antiseceta_update_09.05.2008.pdf Comisia Europeană, Natura 2000 şi pădurile, disponibil la linkul http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/Final%20Guide%20N2000%20%20Forests%20Part%201I-II-Annexes_ro.pdf Environmental Impact Assessment Regulations for projects involving deforestation, afforestation, forestry roads or quarries that are likely to have a significant effect on the environment https://www.forestry.gov.uk/pdf/EIA_Screening_guidance_v4.0.pdf/$FILE/EIA_Screening_guidance_v4.0.pdf https://www.forestrygov.uk/pdf/EIAAfforestationGuidanceCardsV1.6171004.pdf/$FILE/EIAAfforestationGuidanceCardsV1.6171004.pdf https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/297105/geho0112bvyt-e-e.pdf ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
