Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
Ministerul Sãnãtãţii Publice Colegiul Medicilor Asociaţia de Neonatologie
Comisia Consultativã de din România din România
Pediatrie şi Neonatologie
COLECŢIA GHIDURI CLINICE PENTRU NEONATOLOGIE
Ghidul 13/Revizia 1
3.12.2010
Standard Nou-nãscutul cu risc de sechele neurologice şi de dezvoltare este nou-nãscutul
care prezintã, datoritã imaturitãţii sau a anumitor afecţiuni manifestate în
perioada neonatalã, riscul apariţiei unor sechele neurologice şi de dezvoltare
(anexa 3). E
Standard Nou-nãscutul cu risc crescut este nou-nãscutul care prezintã în perioada
neonatalã o patologie severã, ameninţãtoare de viaţã şi frecvent cu apariţia
ulterioarã a unor sechele neurologice şi de dezvoltare severe la supravieţuitori
(anexa 4). E
Standard Vârsta gestaţionalã (VG) se defineşte ca perioada de timp scursã de la prima zi
a ultimului ciclu menstrual normal pânã la data naşterii [14,15]. C
Standard Vârsta cronologicã (VCr) a unui nou-nãscut este reprezentatã de vârsta în zile
scursã de la naştere [14]. C
Standard Vârsta postmenstrualã (VPM) a unui nou-nãscut (copil) este definitã ca perioada
de timp scursã de la prima zi a ultimului ciclu menstrual şi naştere (vârsta de
gestaţie) plus perioada de timp scursã de la naştere (vârsta cronolologicã) [14]. C
Standard Vârsta corectatã (VC) reprezintã vârsta copilului calculatã de la data probabilã a
naşterii [14]. C
Standard Vârsta postconcepţionalã reprezintã intervalul de timp scurs între data
concepţiei şi data naşterii. E
Standard Nou-nãscutul prematur este nou-nãscutul cu VG mai micã de 37 de sãptãmâni
(259 sau mai puţine zile de sarcinã) [14-17]. C
Standard Nou-nãscutul la termen (sau matur) este nou-nãscutul cu VG cuprinsã între 37
şi 41 de sãptãmâni şi 6 zile (260 pânã la 294 de zile de sarcinã) [14-17]. C
Standard Nou-nãscutul post-termen (postmatur) este nou-nãscutul cu VG mai mare de 42
de sãptãmâni (mai mare de 294 de zile de sarcinã) [14-17]. C
Standard Nou-nãscutul cu greutate la naştere (GN) micã pentru VG (small for gestational
age - SGA) este nou-nãscutul a cãrui GN se aflã sub percentila 10 pentru VG [16,17]. C
Standard Nou-nãscutul cu greutatea la naştere adecvatã (sau corespunzãtoare) pentru
VG (appropriate for gestational age - AGA) este nou-nãscutul a cãrui GN este
cuprinsã între percentilele 10 şi 90 pentru VG [16,17]. C
Standard Nou-nãscutul cu greutatea mare la naştere pentru VG (large for gestational age
- LGA) este nou-nãscutul a cãrui GN se aflã peste percentila 90 pentru VG [16,17]. C
Standard Encefalopatia neonatalã hipoxic-ischemicã (EHIP) este un sindrom clinic
constând în alterarea funcţiilor neurologice la un copil la termen sau aproape de
termen în decursul primei sãptãmâni de viaţã, manifestatã prin dificultãţi în
iniţierea şi menţinerea respiraţiei, deprimare a tonusului şi reflexelor, alterarea
stãrii de conştienţã şi deseori convulsii, la care se poate afirma o etiologie
hipoxic-ischemicã perinatalã [18,19]. C
Standard Hemoragia intraventricularã este hemoragia cu punct de plecare la nivelul
matricei germinative cu sau fãrã extindere la nivelul sistemului ventricular, cea
mai frecventã varietate de hemoragie cerebralã neonatalã, caracteristicã
prematurului [20,21]. (clasificarea - anexa 5) C
Standard Leucomalacia periventricularã (LPV) este o leziune de tip ischemic a substanţei
albe periventriculare caracterizatã de prezenţa unor leziuni necrotice evidente
adesea sub formã de chisturi mici la examinarea histopatologicã sau
imagisticã [22]. (clasificarea LPV - anexa 6). C
Standard Accidentul ischemic perinatal reprezintã întreruperea focalã a fluxului sangvin
cerebral secundar unei ischemii, tromboze sau embolii arteriale sau venoase
cerebrale apãrut în perioada cuprinsã între sãptãmâna 20-a vieţii fetale şi a 28-a
zi de viaţã postnatal, confirmatã imagistic sau anatomopatologic [23]. C
Standard Hematomul subdural reprezintã extravazarea de sânge în spaţiul subdural [24]. C
Standard Hemoragia subarahnoidianã reprezintã extravazarea de sânge în spaţiul
subarahnoidian [24]. C
Standard Meningita este o boalã infecţioasã caracterizatã prin inflamaţia meningelui [25]. C
Standard Hidrocefalia reprezintã acumularea în exces a lichidul cefalorahidian la nivelul
spaţiilor lichidiene cerebrale [26]. C
Standard Convulsiile reprezintã descãrcãri electrice paroxistice excesive şi sincrone
neuronale datorate depolarizãrii neuronilor sistemului nervos central [27,28]. C
Standard Boala pulmonarã cronicã (BPC) (descrisã anterior ca şi displazie
bronhopulmonarã) reprezintã nevoia suplimentarã de oxigen peste 28 de zile la
un copil fost prematur cu VG sub 32 de sãptãmâni care este evaluat la 36 de
sãptãmâni postmenstrual sau la 28 de zile postnatal dar înainte de 56 de zile de
viaţã [29]. C
Standard Enterocolitã ulcero-necroticã (EUN) este o severã afecţiune gastrointestinalã
perinatalã caracterizatã de ischemie intestinalã parţialã sau totalã localizatã mai
ales la nivelul ileonului terminal, afectând mai ales prematurii [30]. C
Standard Retinopatia prematurului (ROP) este o afecţiune severã vascularã proliferativã
retinianã [31]. C
Standard Paralizia cerebralã este o tulburare neurologicã neprogresivã al cãrei diagnostic
se pune cel mai devreme la vârsta de 2 ani, caracterizatã prin anomalii ale
tonusului muscular, obosealã muscularã, mişcãri involuntare, ataxie sau o
combinaţie a celor de mai sus, apãrutã ca urmare a acţiunii factorilor patogeni
asupra unui creier în curs de dezvoltare [32,33]. C
Standard Retardul mental reprezintã o dizabilitate caracterizatã prin limitãri semnificative
atât ale funcţiei intelectuale cât şi ale comportamentului adaptativ [34]. C
Standard Spectrul de boli autist reprezintã un continuu de boli asociate de tip cognitiv şi
neurocomportamental care prezintã urmãtoarele aspecte definitorii de bazã:
deficit de socializare, de comunicare verbalã şi non-verbalã şi modele repetitive
şi restrictive de comportament [35]. C
Standard Epilepsia este definitã prin apariţia a douã sau mai multe convulsii neprovocate
(în absenţa altei boli, a febrei, traumatismelor sau intoxicaţiilor) [36]. C
Standard Coeficientul de dezvoltare reprezintã expresia numericã a vârstei de dezvoltare
a unui copil şi se obţine prin împãrţirea vârstei de dezvoltare obţinutã dupã
aplicarea testului de dezvoltare la vârsta cronologicã a copilului şi înmulţirea
rezultatului cu 100 (prescurtare QD sau DQ) [37]. C
Standard Coeficientul de inteligenţã (QI sau IQ) reprezintã o mãsurã a inteligenţei şi se
obţine prin împãrţirea vârstei mentale la vârsta cronologicã şi înmulţirea cu
100 [37]. C
Standard Medicul neonatolog trebuie sã includã în programul de follow-up urmãtoarele
categorii de nou-nãscuţi: B
- nou-nãscuţi cu GN mai micã de 1000 g şi/sau VG mai micã de 28 de sãptãmâni
- nou-nãscuţi la termen sau aproape de termen cu EHIP, formã moderatã sau severã
- nou-nãscuţi cu bilirubinã sericã mai mare de 20 mg/dl sau care au necesitat
exsangvinotransfuzie.
Argumentare Aceste categorii de nou-nãscuţi prezintã un risc crescut de apariţie a sechelelor
neurologice, neuro-senzoriale şi de dezvoltare (anexa 7) [8,12,18,38-52].
Standard Medicul neonatolog trebuie sã includã în programul de follow-up nou-nãscuţii
care au prezentat în perioada neonatalã patologie neurologicã: B
- meningitã
- hemoragii cerebrale
- LPV
- hidrocefalie
- convulsii
- infarct cerebral.
Argumentare Afectarea neurologicã de etiologie ischemicã [24,39,49-55], hemoragicã [24,54-60],
infecţioasã [25,61-64] sau de tipul descãrcãrilor paroxistice (convulsii) [65-74] se
asociazã frecvent cu apariţia ulterioarã de tulburãri motorii, cognitive,
comportamentale şi senzoriale (anexa 7). III
Standard În cazul nou-nãscutului cu convulsii neonatale medicul trebuie sã aplice
prevederile din ghidul de diagnostic şi management a convulsiilor neonatale. E
Standard Medicul neonatolog trebuie sã includã în programul de follow-up nou-nãscuţii
prematuri cu VG mai mare de 28 de sãptãmâni şi GN mai mare de 1000 g dacã B
aceştia au prezentat în cursul internãrii urmãtoarele patologii:
- sindrom de detresã respiratorie (SDR) necesitând suport respirator
- EUN
- BPC
- crize de apnee şi bradicardie.
Argumentare Prematurii ventilaţi mecanic prezintã forme severe de SDR comparativ cu nou-
nãscuţii care nu au avut nevoie de ventilaţie, având risc crescut de sechele
neurologice şi de dezvoltare [47,75,76] (anexa 7). BPC şi EUN constituie factori de
risc pentru probleme neurologice pe termen îndelungat [46]. III
Standard Medicul neonatolog trebuie sã includã în programul de follow-up nou-nãscuţii cu
sepsis. B
Argumentare Sepsis-ul neonatal este asociat cu un risc crescut de morbiditãţi neurologice
severe [77-80] (anexa 7). III
Recomandare Se recomandã ca medicul sã includã în programul de follow-up nou-nãscuţii la
termen ventilaţi mecanic în perioada neonatalã. B
Argumentare Ventilaţia mecanicã este necesarã în formele grave ale unor afecţiuni neonatale,
pulmonare sau de altã naturã [38,80]. Ventilaţia asistatã constituie ea însãşi un
factor asociat cu riscul de sechele neurologice, neuro-comportamentale şi
senzoriale (anexa 7) [47,52,81]. III
Standard Medicul neonatolog trebuie sã îndrume nou-nãscuţii cu urmãtoarele diagnostice
spre clinicile de specialitate pentru precizare de diagnostic, tratament şi E
monitorizare (dispensarizare):
- sindroame cromozomiale şi genetice diagnosticate sau suspectate
- malformaţii cerebrale
- boli neuro-musculare
- malformaţii complexe cardiace, pulmonare, abdominale, genitale şi ale membrelor.
Argumentare Deşi aceste categorii de nou-nãscuţi au risc crescut de sechele neurologice şi
de dezvoltare [82], îngrijirea lor nu este de competenţa centrelor de neonatologie.
Riscul de sechele neurologice este clar asociat cu aceste patologii şi
tratamentul şi recuperarea trebuie începute imediat. IV
Standard Medicul trebuie sã includã în programul de follow-up nou-nãscuţii cu GN sub 3
deviaţii standard faţã de VG, indiferent dacã sunt nãscuţi la termen sau prematuri. B
Argumentare Nou-nãscuţii mici pentru VG au o prevalenţã mai mare a complicaţiilor
neurologice cronice comparativ cu nou-nãscuţii cu greutate adecvatã pentru VG
de VG similare (anexa 7) [75,81-84]. III
Opţiune Medicul neonatolog poate sã includã în programul de follow-up nou-nãscuţii mici B
pentru VG la termen şi prematuri.
Argumentare Nou-nãscuţii mici pentru VG au o prevalenţã mai mare a complicaţiilor
neurologice cronice comparativ cu nou-nãscuţii cu greutate adecvatã pentru VG
de VG similare (anexa 7) [75,81-84]. III
Recomandare Se recomandã ca medicul neonatolog sã includã în programul de follow-up nou-nãscuţii
din sarcini multiple cu mai mult de 2 feţi. B
Argumentare Tripleţii prezintã scoruri Bayley MDI (Mental Developmental Index) semnificativ
mai scãzute ca gemenii sau nou-nãscuţii unici la 6, 12 şi 24 de luni şi au o
integrare socialã mai scãzutã la 24 de luni comparativ cu gemenii şi feţii unici [85]. III
Recomandare Se recomandã ca medicul sã includã în programul de follow-up prematurii
proveniţi din sarcini gemelare. B
Argumentare Gemenii au risc de deficit ponderal [86,87], paralizie cerebralã [88,89], retard
mental [88-90] şi întârziere a limbajului [91] faţã de nou-nãscuţii unici de aceeaşi
VG (anexa 7). III
Opţiune Medicul poate include în programul de follow-up nou-nãscuţii proveniţi din
mame care prezintã abuz de droguri sau/şi de alcool. B
Argumentare În cazul copiilor din mame consumatoare de heroinã pot apare sechele pe
termen mediu şi lung [92-97]. În cazul mamelor consumatoare de alcool se descrie
apariţia sindromului de alcoolism fetal şi sechele neurologice şi
comportamentale pe termen lung (anexa 7) [93,98,99]. III
Opţiune Medicul poate include în programul de follow-up nou-nãscuţii la care examenul
neurologic la externare este anormal. C
Argumentare Examenul neurologic efectuat la externarea din maternitate poate identifica un
grup de nou-nãscuţi fãrã patologie aparentã dar cu anomalii ale funcţiilor
neurologice care pot evolua ulterior spre anomalii neurologice şi de
dezvoltare [100]. IV
Opţiune Medicul poate include în programul de follow-up nou-nãscuţii care fac parte din
studii clinice sau observaţionale. C
Argumentare Calitatea studiilor clinice sau observaţionale creşte cu cât pacientul este mai
bine investigat şi dacã urmãrirea cazului este efectuatã pe termen mai lung. În
general, studiile care au ca subiecţi nou-nãscuţii au o componentã de follow-up
de cel puţin pânã la 2 ani [101]. IV
Standard Medicul trebuie sã urmãreascã pacientul inclus în programul de follow-up pânã
la 2 ani VC. C
Argumentare Semnele neurologice şi neuro-comportamentale evolueazã pe parcursul primilor
2 ani de viaţã. Se considerã cã nici unul din semnele neurologice majore
prezente la aceastã datã nu va dispare ulterior [102]. Se considerã cã urmãrirea
nou-nãscutului cu risc pânã la 2 ani este apanajul neonatologului [103,104]. IV
Recomandare Se recomandã ca la finele perioadei de urmãrire a nou-nãscutului cu risc
medicul sã îndrume copilul spre centrele specializate care pot asigura terapia şi
monitorizarea acestora în funcţie de tipul de risc sau patologie. C
Argumentare Existã deficienţe care nu se manifestã pânã la vârsta şcolarã deoarece funcţiile
superioare (memorie, atenţie, limbaj, funcţii cognitive) nu intrã în acţiune pânã în
anumite momente [1,102]. Acest program de urmãrire este de cele mai multe ori
apanajul specialiştilor în pediatria dezvoltãrii [105]. IV
Standard Medicul trebuie sã programeze prima vizitã a pacientului în programul de folow-up
la externarea din maternitate în cazul nou-nãscutului la termen şi la 40 de
sãptãmâni VC în cazul nou-nãscutului prematur. C
Argumentare Evaluarea la externarea din maternitate deceleazã anomaliile prezente iniţial şi
reprezintã o bazã pentru examinãrile viitoare. Evaluarea prematurului la 40 de
sãptãmâni VC permite aplicarea unui standard pentru toţi prematurii şi
evaluarea întârzierilor, maturarea neurologicã a prematurului fiind concordantã
cu VC [5,102]. IV
Recomandare Se recomandã ca medicul sã trimitã fiecare pacient din grupul nou-nãscuţilor cu
risc la o evaluare la clinica/serviciul/medicul specialist de neurologie pediatricã
în decursul primelor 3 luni de dupã externarea din maternitate. C
Argumentare Existã forme severe ale sechelelor neurologice la pacienţii externaţi din secţiile
de TINN la care recuperarea trebuie iniţiatã imediat. De asemenea, în cazul
leziunilor unilaterale existã forme fruste în care intervenţia extrem de precoce ar
putea asigura o recuperare aproape completã [100,102,106,107]. Competenţa cu
privire la decizia de includere în programul de intervenţie precoce sau
continuarea programului de follow-up aparţine medicului neurolog pediatru. IV
Standard Medicul trebuie sã programeze a doua vizitã a pacientului în programul de
follow-up a nou-nãscuţilor cu risc la 2 luni vârstã postnatalã la cei nãscuţi la
termen şi VC la prematuri. C
Argumentare În formele grave ale anomaliilor neurologice şi de dezvoltare primele semne
apar la vârstã micã, fiind necesarã intervenţia precoce [100,102,106]. IV
Standard Medicul trebuie sã programeze a treia vizitã a pacientului în programul de
follow-up la 6 luni vârstã postnatalã la cei nãscuţi la termen şi VC la prematuri. C
Argumentare Depistarea precoce a unor anomalii neuro-comportamentale permite includerea
pacientului într-un program de intervenţie timpurie [4,100,102]. IV
Standard Medicul trebuie sã programeze a patra vizitã a pacientului în programul de
follow-up la 12 luni vârstã postnatalã la cei nãscuţi la termen şi VC la prematuri. C
Argumentare La vârsta de 12 luni poate fi evaluat neuro-comportamental şi pot fi evaluate
procese cognitive şi forme primitive de limbaj. De asemenea, la aceastã vârstã
scade influenţa factorilor de mediu asupra performanţelor copilului [4,102]. IV
Recomandare Se recomandã ca medicul sã programeze o vizitã intermediarã a pacientului la
vârsta de 18 luni postnatalã la cei nãscuţi la termen şi VC la prematuri. C
Argumentare Vizita intermediarã poate detecta anumite anomalii în curs de constituire
permiţând o intervenţie timpurie [4,102]. IV
Standard Medicul trebuie sã programeze a cincea vizitã a pacientului în programul de
follow-up la 24 luni vârstã postnatalã la cei nãscuţi maturi şi VC la prematuri. B
Argumentare La vârsta de 18-24 de luni factorii de mediu încep sã exercite o influenţã mai
mare asupra rezultatelor testelor. Abilitãţile motorii şi cele cognitive sunt clar
separate, se dezvoltã capacitãţile de limbaj şi gândire şi se poate efectua o
predicţie adecvatã a dezvoltãrii la vârsta şcolarã [108-110]. Este momentul în care
se pot evalua cu certitudine funcţiile motorie şi cognitivã, când sunt constituite
principalele sindroame majore şi minore [4,102]. Anomaliile constatate la aceastã
vârstã nu mai pot fi considerate tranzitorii [102]. Pentru a compara testele standard
este necesarã examinarea la VC [111,112]. III
Standard Medicul neonatolog trebuie sã solicite consult oftalmologic pentru toţi nou-
nãscuţii prematuri cu VG mai micã sau egalã cu 34 de sãptãmâni sau GN mai
micã de 2000 de grame la 4 sãptãmâni de viaţã dar nu înainte de 31 de
sãptãmâni vârstã corectatã (anexa 8). B
Argumentare Prematurii cu VG mai micã de 34 de sãptãmâni au risc de a prezenta ROP.
ROP este cauzã principalã de cecitate la copil [108,109]. Incidenţa bolii este în
creştere în ţãrile cu dezvoltare medie şi este invers proporţionalã cu VG şi GN la
prematuri. Criteriile de screening ţin cont de recomandãrile internaţionale [31] dar
se adapteazã condiţiilor specifice fiecãrei ţãri [113-117]. III
Standard Medicul neonatolog trebuie sã solicite consult oftalmologic la prematurii cu VG
mai mare de 34 de sãptãmâni sau GN mai mare de 2000 g dacã aceştia prezintã
factori de risc perinatali (anexa 10). B
Argumentare Factorii menţionaţi în anexa 8 constituie factori de risc pentru ROP şi existã
riscul apariţiei de forme severe chiar şi la prematuri cu VG mai mari de 34 de
sãptãmâni [113-117]. III
Standard Medicul trebuie sã trimitã la consult oftalmologic prematurii menţionaţi în cele 2
standarde precedente conform indicaţiilor medicului oftalmolog. C
Argumentare Alte consecinţe ale prematuritãţii (strabism, ambliopie, tulburãri de refracţie)
alãturi de consecinţele pe termen lung ale retinopatiei pot fi identificate prin
examinare oftalmologicã repetatã [118-120]. IV
Recomandare Se recomandã ca medicul din centrul de grad III sã realizeze testarea
audiologicã a tuturor nou-nãscuţilor la externarea din maternitate. B
Argumentare Hipoacuzia congenitalã este o problemã importantã de sãnãtate publicã având o
frecvenţã de 1-3/1000 nou-nãscuţi sãnãtoşi şi de 10-20/1000 nou-nãscuţi care
prezintã factori de risc pentru hipoacuzie. Nedepistarea hipoacuziei în timp util
duce la întârziere în dezvoltarea abilitãţilor receptive şi expresive de
comunicare [121,122]. III
Recomandare Se recomandã ca medicul sã indice testarea auzului folosind otoemisiunile
acustice automate (AOAE) ca prima metodã de testare în cazul nou-nãscuţilor
care nu prezintã factori de risc pentru hipoacuzie. B
Argumentare AOAE este o metodã simplã, sigurã, rapidã, cu un rezultat uşor de interpretat
care poate fi efectuatã de o persoanã instruitã [121-125]. III
Recomandare Se recomandã ca medicul sã indice folosirea potenţialele evocate auditive
automate (AABR) pentru testarea audiologicã a nou-nãscuţilor cu risc (anexa
12) [126-153]. B
Argumentare Nou-nãscuţii din TINN prezintã factori de risc pentru hipoacuzie neurosenzorialã
şi neuropatie auditivã [122]. Neuropatia auditivã nu poate fi detectatã cu ajutorul
AOAE şi necesitã testare prin metoda AABR [125]. III
Standard Pentru monitorizarea creşterii medicul trebuie sã noteze la fiecare vizitã
urmãtorii parametri: C
- greutatea
- talia
- perimetrul cranian.
Argumentare Perimetrul cranian este principalul indicator al creşterii cerebrale la nou-
nãscut [100,102,106]. Interpretarea sa se face raportat la ceilalţi indicatori ai
creşterii. Urmãrirea curbei ponderale şi a taliei ajutã la depistarea anomaliilor
asociate [100,106]. IV
Standard Medicul trebuie sã evalueze fiecare din parametrii mai sus menţionaţi pe curbele
de creştere corespunzãtoare. B
Argumentare Interpretarea evoluţiei parametrilor antropometrici (greutate, talie, perimetru
cranian) se face în funcţie de curbele specifice pentru diferite etape de vârstã şi
ţinând cont de VC la foştii prematuri [100,106,154]. III
Recomandare Se recomandã ca pentru evaluarea creşterii medicul sã utilizeze urmãtoarele
curbe: B
- la naştere: curbele Lubchenco (anexa 13)
- dupã naştere, pentru prematuri: curbe de creştere specifice pentru prematuri
(anexa 14)
- dupã naştere, pentru nou-nãscuţi la termen: curbe de creştere specifice în
funcţie de tipul de alimentaţie.
Argumentare Interpretarea evoluţiei parametrilor antropometrici (greutate, talie, perimetru
cranian) se face în funcţie de curbele specifice pentru diferite etape de vârstã şi
greutãţi la naştere [100,106,154]. Creşterea nou-nãscuţilor prematuri este diferitã
de a nou-nãscuţilor la termen în primii doi ani de viaţã [154]. Creşterea diferã şi
în funcţie de tipul de alimentaţie (ghidul de alimentaţie a nou-nãscutului la termen
sãnãtos). III
Standard Medicul trebuie sã efectueze la fiecare vizitã un examen clinic complet al nou-
nãscutului. B
Argumentare Examenul clinic al copilului poate decela prezenţa unei patologii asociate,
neobservatã de pãrinţi sau de medicul de familie [1].
Standard Medicul trebuie sã efectueze la fiecare vizitã de follow-up un examen neurologic
complet al copilului. B
Argumentare Examenul neurologic (efectuat la vârsta adecvatã) poate identifica copiii cu
anomalii uşoare, moderate sau severe. Este important ca examenele sã fie
seriate deoarece în cazul copiilor cu anomalii uşoare sau tranzitorii se constatã
în timp o ameliorare, spre deosebire de copiii cu anomalii cu debut precoce şi
severe la care ameliorarea este puţin probabilã şi prognosticul neurologic este
nefavorabil [4,155]. III
Recomandare Se recomandã ca medicul sã foloseascã pentru examenul neurologic la prima
vizitã (externarea din maternitate sau 40 sãptãmâni VC) examenul neurologic al
nou-nãscutului dupã Amiel Tison (anexa 15). C
Argumentare Examenul neurologic al nou-nãscutului dupã Amiel Tison cuprinde proceduri
standardizate de evaluare a maturitãţii şi stãrii neurologice a nou-nãscutului,
permite clasificarea nou-nãscuţilor în grupe cu risc şi ghidarea urmãririi şi
intervenţiilor ulterioare [100,102,106].
Recomandare Se recomandã ca medicul sã foloseascã pentru examinarea neurologicã a
sugarilor şi copiilor mici (pânã la 2 ani) examenul neurologic Amiel-Tison pentru
copilul cu vârsta 0-6 ani (anexa 16). C
Argumentare Examenul neurologic al copilului inclus în programul de follow-up este o parte
integrantã a evaluãrii dar nu este încã standardizat [4]. Examenul Amiel-Tison
este conceput unitar putând fi administrat copiilor de la vârsta de nou-nãscut
pânã la 6 ani. Permite clasificarea copiilor în funcţie de patologie şi de
severitatea anomaliilor [102]. IV
Standard Medicul trebuie sã evalueze copilul la fiecare vizitã din programul de follow-up
cu un test (sau baterie de teste) standardizat care sã investigheze dezvoltarea
motorie, cognitivã şi comportamentalã. B
Argumentare Apariţia unor disfuncţii cu prevalenţã mare şi severitate redusã (deficit al QI,
deficite de învãţare, deficit de atenţie şi hiperreactivitate, deficite
neuropsihologice şi probleme comportamentale) la pacienţii cu risc au subliniat
necesitatea investigãrii detaliate a dezvoltãrii cognitive [4]. III
Recomandare Se recomandã ca medicul sã foloseascã testul Bayley Infant
Neurodevelopmental Screener (BINS) pentru investigarea funcţiilor motorii,
cognitive şi comportamentale la copiii sub 2 ani. C
Argumentare Bayley Infant Neurodevelopmental Screener este un test care evalueazã
dezvoltarea copilului din punct de vedere al funcţiilor neurologice de bazã,
funcţiilor receptive şi expresive şi a proceselor cognitive. Acest test a fost
validat, este uşor de efectuat şi nu necesitã o calificare specialã [155,156].
Optiune Medicul poate folosi pentru investigarea funcţiilor motorii, cognitive şi
comportamentale la copiii sub 2 ani testul Screener Bayley III în cazul în care a
fost instruit în acest sens şi dispune de materialul necesar. C
Argumentare Testul Screener Bayley III este, ca şi BINS, un test de screening care evalueazã
riscul de anomalii neurocomportamentale. Nu necesitã o pregãtire sau
competenţe speciale pentru efectuare [157].
Optiune Medicul poate folosi testul Bayley III pentru investigarea funcţiilor motorii,
cognitive şi comportamentale la pacienţii din programul de follow-up pânã la
vârsta de 2 ani în cazul în care a fost instruit în acest sens şi dispune de
materialul necesar. C
Argumentare Testul Bayley III este un test standardizat care se adreseazã copiilor între 4 şi
42 de luni şi cuprinde item-uri din 4 domenii ale dezvoltãrii: cognitiv, limbaj
(receptiv şi expresiv), motor (fin şi grosier) şi afectiv [158]. Testul determinã
scoruri specifice pentru fiecare arie, scoruri care permit încadrarea în grupe de
risc [159]. Validitatea a fost testatã pe loturi mari [158]. IV
Opţiune Medicul poate efectua evaluarea funcţiilor motorii, cognitive şi comportamentale
a copilului inclus în programul de urmãrire a nou-nãscutului cu risc cu orice alt
test standardizat (de exemplu Vojta, Bobath, etc). B
Argumentare Apariţia unor disfuncţii cu prevalenţã mare şi severitate redusã (deficit al QI,
deficite de învãţare, deficit de atenţie şi hiperreactivitate, deficite
neuropsihologice şi probleme comportamentale) la pacienţii cu risc au subliniat
necesitatea investigãrii detaliate a dezvoltãrii cognitive [4]. şi alte teste
standardizate s-au dovedit utile pentru evaluarea capacitãţilor motorii, cognitive
şi comportamentale ale sugarului şi copilului mic în luarea deciziei de intervenţie
precoce [159-166]. III
Recomandare În cazul pacienţilor cu deficite vizuale sau auditive se recomandã ca medicul sã
efectueze teste specifice care sã permitã evaluarea capacitãţilor cognitive în
aceastã situaţie specialã. C
Argumentare Copiii cu deficienţe vizuale sunt extrem de greu de examinat din punct de
vedere cognitiv şi comportamental, deoarece majoritatea testelor uzuale sunt de
tip senzorio-motor [4,158]. La copiii cu deficienţe auditive nu pot fi evaluate
abilitãţile ce ţin de limbaj şi nu pot fi calculate scoruri corecte [2,15]. La
copiii cu deficienţe motorii nu pot fi evaluate capacitãţile cognitive la care
existã o componentã motorie [4,158]. IV
Recomandare În cazul pacienţilor cu deficite vizuale sau auditive la care nu s-au putut evalua
capacitãţile cognitive cu ajutorul testelor specifice din cauza deficitelor
senzoriale se recomandã ca medicul sã specifice concret acest lucru. C
Argumentare Copiii cu deficienţe vizuale sunt extrem de greu de examinat din punct de
vedere cognitiv şi comportamental, deoarece majoritatea testelor uzuale sunt de
tip senzorio-motor [4,158]. La copiii cu deficienţe auditive nu pot fi evaluate
abilitãţile ce ţin de limbaj şi nu pot fi calculate scoruri corecte [2,158]. La
copiii cu deficienţe motorii nu pot fi evaluate capacitãţile cognitive la care
existã o componentã motorie [4,158]. IV
Recomandare Se recomandã ca medicul sã efectueze sau sã indice efectuarea unei ecografii
transfontanelare la pacienţii din programul de urmãrire pentru nou-nãscuţii cu
risc la prima vizitã din program (40 sãptãmâni vârstã corectatã) la anumite
categorii de nou-nãscuţi (prezentate în anexa 17). C
Argumentare Aceste categorii de pacienţi prezintã riscul apariţiei unor leziuni sau risc de
evoluţie a leziunilor deja existente [167-171]. Imaginile obţinute la ecografie ar
putea modifica conduita terapeuticã. Toate acestea pot influenţa evoluţia şi
prognosticul pacienţilor. IV
Standard Medicul trebuie sã cunoascã tehnica de examinare neurologicã Amiel Tison a
nou-nãscutului şi a copilului între 0 şi 2 ani precum şi modul de notare şi
interpretare a rezultatelor. C
Argumentare Examenul neurologic cuprinde o serie de teste, are o anumitã tehnicã de
execuţie, iar pe baza acestora se realizeazã un scor. Tehnica corectã de
examinare permite acordarea de punctaje şi scoruri corecte. Pe baza scorurilor
copiii sunt încadraţi în anumite grupe de risc [100,102,106]. Efectuarea incorectã
a examenului duce la scoruri eronate şi la o încadrare neconformã cu realitatea. IV
Standard Medicul trebuie sã cunoascã tehnica de administrare a testului neuro-comportamental
folosit (BINS, Bayley III Screener, Bayley III, etc.) precum şi
modul de calculare şi interpretare a rezultatelor. C
Argumentare Testele cuprind o serie de item-uri cu o anumitã tehnicã de execuţie, pe baza
cãrora se realizeazã un scor. Tehnica corectã de examinare permite acordarea
de punctaje şi scoruri corecte. Pe baza scorurilor copiii sunt încadrati în anumite
grupe de risc [156-158]. Efectuarea incorectã a examenului duce la scoruri eronate
şi la o încadrare neconformã cu realitatea a pacienţilor. IV
Standard Medicul trebuie sã evalueze copilul cu item-urile testului corespunzãtoare vârstei
corectate a copilului. C
Argumentare Fiecare etapã de vârstã are repere specifice de dezvoltare iar testul este
conceput cu item-uri specifice pentru fiecare etapã [156-158]. IV
Standard Dupã efectuarea testului standardizat de evaluare neurologicã medicul trebuie
sã calculeze scorul total obţinut şi sã încadreze copilul în una din grupele cu
risc: scãzut, mediu sau crescut, în funcţie de punctajul obţinut. C
Argumentare Scorurile permit încadrarea pacienţilor în anumite grupe în funcţie de riscul de a
dezvolta anomalii neurologice ulterioare [156-158]. IV
Standard Medicul trebuie sã îndrume pacientul evaluat cu ajutorul testelor standardizate
în cadrul programului de urmãrire a nou-nãscului cu risc spre medicul neurolog
în funcţie de scor conform îndrumãrilor din anexa 18. C
Argumentare Scorurile permit încadrarea pacienţilor în anumite grupe în funcţie de riscul de a
dezvolta anomalii neurologice ulterioare şi permite intervenţia precoce [156-158]. IV
Standard Medicul trebuie sã trimitã cãtre neurologie pediatricã nou-nãscuţii cu examen
neurologic anormal. C
Argumentare Este de competenţa medicului neurolog pediatru sã decidã dacã este vorba
despre modificãri patologice sau doar devieri temporare de la normal [102]. IV
Standard Medicul trebuie sã defineascã drept nou-nãscuţi cu examen neurologic anormal
acei nou-nãscuţi care la examenul neurologic Amiel-Tison al nou-nãscutului se
încadreazã în grupul "prezenţa de semne neurologice în grad variabil". C
Argumentare Examenul neurologic al nou-nãscutului Amiel-Tison cuprinde la final o fişã de
sintezã. Aceasta se bazeazã pe scorurile realizate de nou-nãscut [100]. IV
Standard Medicul trebuie sã trimitã cãtre neurologie pediatricã pacienţii care prezintã
anomalii ale examenului neurologic notate cu 1 sau 2 în grila de examen
neurologic Amiel-Tison pentru copilul de la 0 la 6 ani.
Argumentare Scorurile 1 sau 2 la diferite item-uri ale examenului au semnificaţia de anomalii
moderate respectiv severe [102,106]. Este de competenţa medicului neurolog
pediatru sã decidã dacã este vorba despre modificãri patologice sau doar
devieri temporare de la normal. IV
Recomandare În cazul nou-nãscutului cu risc se recomandã ca medicul sã indice consult
psihologic al familiei nou-nãscutului cu risc. E
Argumentare Nou-nãscutul cu risc, mai ales cel cu risc crescut, pentru apariţia de anomalii
neurologice şi de dezvoltare pune deseori în dificultate relaţionarea la nivel
familial, intervenţia psihologului fiind deseori necesarã pentru sprijinirea
pãrinţilor şi buna funcţionalitate a familiei. E
Standard Fiecare unitate neonatalã regionalã trebuie sã organizeze în structura sa un
cabinet de urmãrire a nou-nãscutului cu risc dupã externarea din maternitate. E
Argumentare Aceasta este o responsabilitate prevãzutã în lege. De asemenea, la acest nivel
ar trebui sã primeascã, conform legii, îngrijiri, nou-nãscuţii din grupele cu risc
menţionate mai sus [172,173]. IV
Recomandare Se recomandã ca unitãţile neonatale de nivel III sã organizeze în structura lor
un cabinet de urmãrire a nou-nãscutului cu risc dupã externarea din maternitate. E
Standard Medicul de la centrele de nivel II care îngrijeşte pacienţi care îndeplinesc
criteriile de includere în programul de urmãrire pentru nou-nãscuţi cu risc (a se
vedea anexele 3 şi 4) trebuie sã trimitã aceşti pacienţi pentru dispensarizare în
continuare. C
Argumentare Unele categorii de pacienţi care trebuie urmãrite în programul de follow-up pot fi
îngrijite şi în centre de nivel II [172]. Urmãrirea în cadrul programelor pentru nou-
nãscuţi cu risc nu se face însã la centre de nivel II, ea fiind un atribut al
centrelor de nivel III sau a centrelor de neurologie pediatricã [103-105]. IV
Recomandare Se recomandã ca medicul de la centrul de nivel II sã trimitã pacientul care
îndeplineşte criteriile de urmãrire într-un program pentru nou-nãscuţi cu risc
cãtre serviciul de neurologie pediatricã. C
Argumentare Medicul de neurologie pediatricã are competenţe complete în a evalua nou-
nãscutul cu risc şi în a decide conduita ulterioarã [103-105]. IV
Opţiune Medicul de la centrul de nivel II poate trimite pacientul care îndeplineşte criteriile
de urmãrire într-un program pentru nou-nãscuţi cu risc cãtre un centru de nivel
III care are un serviciu organizat de urmãrire a nou-nãscutului cu risc. C
Argumentare Centrele de nivel III au atribuţia de a organiza programe de urmãrire a nou-
nãscuţilor cu risc [172]. Urmãrirea pacientului cu risc pânã la 2 ani este apanajul
neonatologului [103,104]. IV
Standard Medicul şef al secţiei de nou-nãscuţi de la nivelul centrului care organizeazã
serviciul de follow-up trebuie sã numeascã un medic coordonator al programului
de urmãrire a nou-nãscuţilor cu risc. E
Standard Medicul curant trebuie sã evalueze înainte de externare fiecare nou-nãscut
pentru a detecta prezenţa criteriilor de încadrare în grupul de nou-nãscuţi cu
risc. E
Standard Medicul curant al copilului trebuie sã informeze familia nou-nãscutului cu risc
înainte de externare cu privire la existenţa unui program de urmãrire a nou-
nãscuţilor cu risc şi al rolului acestuia. E
Argumentare Aceasta asigurã o bunã aderenţã la program. De asemenea, este în concordanţã cu
legislaţia în domeniu care prevede informarea completã a pacientului şi explicaţii
cu privire la opţiunile diagnostice şi terapeutice [173,174]. IV
Standard Medicul curant trebuie sã menţioneze în biletul de externare al pacientului, ca şi
în scrisoarea cãtre medicul de familie, includerea pacientului în programul de
urmãrire a nou-nãscuţilor cu risc, consimţãmântul pãrintelui/pãrinţilor, data
primei vizite şi un numãr de telefon de contact (pentru situaţiile în care pãrinţii
doresc amânarea primului consult). C
Argumentare Menţionarea acestor date asigurã o bunã aderenţã la program. De asemenea,
standardul este în concordanţã cu legislaţia în domeniu [173,174]. IV
Standard În cazul refuzului familiei de a se integra în programul de follow-up, refuzul va
fi consemnat în scris de cãtre pãrinţi în foaia de observaţie a nou-nãscutului. E
Standard În cazul în care pacientul nu se prezintã la vizitã şi nu solicitã telefonic
modificarea datei programãrii medicul trebuie sã considere pacientul ieşit din
programul de follow-up. E
Argumentare Este puţin probabil ca un pacient sã se prezinte la programul de follow-up dupã
absenţa de la vizitã şi în lipsa contactului telefonic [4]. IV
Standard Medicul coordonator al programului de urmãrire a nou-nãscuţilor cu risc trebuie
sã asigure prin protocoale scrise colaborarea programului cu urmãtoarele servicii: E
- clinicã/serviciu/cabinet de neurologie pediatricã
- clinicã/cabinet de psihiatrie pediatricã
- clinicã/cabinet de oftalmologie specializat în oftalmologie pediatricã
- clinicã/cabinet de audiologie cu competenţã pentru pacienţi pediatrici
- cabinet de psihologie pediatricã
- clinicã de recuperare.
Argumentare Aceste specialitãţi sunt acelea care investigheazã şi trateazã patologia posibilã
la pacienţii externaţi din secţia de TINN. IV
Recomandare Se recomandã ca la externare, medicul curant sã completeze fişa de înscriere a
pacientului în programul de follow-up. E
Standard Fiecare centru care organizeazã serviciul de urmãrire a nou-nãscutului cu risc
trebuie sã conceapã o fişã special destinatã acestui program. E
Standard La fiecare vizitã, medicul trebuie sã completeze fişa de vizitã respectivã. E
Standard La fiecare vizitã, medicul trebuie sã înmâneze pacientului o fişã/bilet, care sã
cuprindã urmãtoarele: C
- examinãrile efectuate
- rezultatele examinãrilor
- interpretarea acestora
- indicaţia altor consulturi
- data urmãtoarei vizite.
Argumentare Acest standard este în concordanţã cu legea nr. 95/2006 care prevede ca pacientul
are dreptul la informare completã cu privire la diagnostic şi tratament [173], ca şi
cu codul deontologic al Colegiului Medicilor [174]. IV
Standard În cazul în care sunt necesare consulturi suplimentare sau trimiterea cãtre
specialist medicul trebuie sã informeze pacientul/pãrinţii despre acest fapt şi sã
explice necesitatea acestora. C
Argumentare Acest standard este în concordanţã cu legea nr. 95/2006 care prevede ca pacientul
are dreptul la informare completã cu privire la diagnostic şi tratament [173], ca şi
cu codul deontologic al Colegiului Medicilor [174]. IV
Recomandare Se recomandã ca medicul coordonator al programului de urmãrire a nou-
nãscuţilor cu risc sã realizeze periodic informãri ale colegilor cu privire la
evoluţia pacienţilor şi la apariţia eventualelor sechele. B
Argumentare Una din funcţiile programului de follow-up este aceea de evaluare a rezultatelor
secţiei de TINN şi de ghidare a atitudinii terapeutice şi a deciziilor bazat pe
dovezi. Datele furnizate de program constituie un feed-back pentru
unitate [1,86,108,159] care pot determina renunţarea la anumite practici sau
adoptarea de practici corecte (a se vedea introducerea). III
Opţiune Medicii şefi de secţie sau medicii coordonatori ai programelor de follow-up pot
compara între ele datele diferitelor secţii ca atare sau în cadrul unui registru
naţional. B
Argumentare Funcţia de evaluare a rezultatelor se referã atât la compararea activitãţii secţiei
în perioade de timp diferite cât şi la compararea activitãţii secţiilor
diferite [1,4,102,106]. III
┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standard │Standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid şi trebuie urmate în cvasitotalitatea │
│ │cazurilor, excepţiile fiind rare şi greu de justificat. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Recomandare │Recomandãrile prezintã un grad scãzut de flexibilitate, nu au forţa standardelor, iar │
│ │atunci când nu sunt aplicate, acest lucru trebuie justificat raţional, logic şi │
│ │documentat. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Opţiune │Opţiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei conduite, indicând faptul cã │
│ │mai multe tipuri de intervenţii sunt posibile şi cã diferiţi medici pot lua decizii │
│ │diferite. Ele pot contribui la procesul de instruire şi nu necesitã justificare. │
└────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Grad A │Necesitã cel puţin un studiu randomizat şi controlat ca parte a unei liste de studii de │
│ │calitate publicate pe tema acestei recomandãri (nivele de dovezi Ia sau Ib). │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grad B │Necesitã existenţa unor studii clinice bine controlate, dar nu randomizate, publicate │
│ │pe tema acestei recomandãri (nivele de dovezi IIa, IIb sau III). │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grad C │Necesitã dovezi obţinute din rapoarte sau opinii ale unor comitete de experţi sau din │
│ │experienţa clinicã a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu (nivele de │
│ │dovezi IV). Indicã lipsa unor studii clinice de bunã calitate aplicabile direct acestei │
│ │recomandãri. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grad E │Recomandãri de bunã practicã bazate pe experienţa clinicã a grupului tehnic de │
│ │elaborare a acestui ghid. │
└────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nivel Ia │Dovezi obţinute din meta-analiza unor studii randomizate şi controlate. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel Ib │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu randomizat şi controlat, bine conceput. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel IIa │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu clinic controlat, fãrã randomizare, bine conceput│
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel IIb │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu quasi-experimental bine conceput, preferabil de │
│ │la mai multe centre sau echipe de cercetare. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel III │Dovezi obţinute de la studii descriptive, bine concepute. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel IV │Dovezi obţinute de la comitete de experţi sau experienţã clinicã a unor experţi │
│ │recunoscuţi ca autoritate în domeniu. │
└────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nou-nãscuţi cu GN mai micã de 1000 g şi/sau VG mai micã de 28 de sãptãmâni │
│Nou-nãscuţi cu VG mai mare de 28 de sãptãmâni şi GN mai mare de 1000 g dacã aceştia au │
│prezentat în cursul internãrii urmãtoarele patologii: │
│ - sindrom de detresã respiratorie (SDR) necesitând ventilaţie mecanicã sau CPAP │
│ - enterocolitã ulceronecroticã (EUN) │
│ - boalã cronicã pulmonarã (BPC) │
│Nou-nãscuţi cu crize de apnee şi bradicardie │
│Nou-nãscuţi cu EHIP formã moderatã sau severã │
│Nou-nãscuţi cu bilirubinemie mai mare de 20 mg/dl │
│Nou-nãscuţi la care a fost necesarã exangvinotransfuzia │
│Nou-nãscuţi cu patologie a sistemului nervos │
│ - meningitã │
│ - hemoragii cerebrale │
│ - hematom subdural │
│ - hemoragie intra-periventricularã a nou-nãscutului prematur │
│ - hemoragie subarahnoidianã │
│ - leucomalacie periventricularã (LPV) │
│ - hidrocefalie │
│ - convulsii │
│ - infarct cerebral │
│Nou-nãscuţi cu sepsis neonatal │
│Nou-nãscuţi ventilaţi mecanic indiferent de VG │
│Nou-nãscuţi mici pentru VG, nãscuţi la termen şi prematuri │
│Nou-nãscuţi din sarcini multiple cu mai mult de doi feţi, nãscuţi la termen şi prematuri │
│Nou-nãscuţi prematuri din sarcini gemelare │
│Nou-nãscuţi din mame consumatoare de droguri │
│Nou-nãscuţi din mame consumatoare de alcool │
│Nou-nãscuţi la care examenul neurologic la externare este anormal │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nou-nãscuţi cu GN de 1000 g şi/sau VG mai micã de 28 de sãptãmâni │
│Nou-nãscuţi cu VG mai mare de 28 de sãptãmâni şi GN mai mare de 1000 g dacã aceştia au │
│prezentat în cursul internãrii urmãtoarele patologii: │
│ - sindrom de detresã respiratorie (SDR) necesitând ventilaţie mecanicã sau CPAP │
│ - enterocolitã ulceronecroticã (EUN) │
│ - boalã cronicã pulmonarã (BPC) │
│Nou-nãscuţi cu crize de apnee şi bradicardie │
│Nou-nãscuţi cu encefalopatie ischemicã perinatalã formã moderatã sau severã │
│Nou-nãscuţi cu bilirubinemie mai mare de 20 mg/dl │
│Nou-nãscuţi la care a fost necesarã exangvinotransfuzia │
│Nou-nãscuţi cu patologie a sistemului nervos │
│ - meningitã │
│ - hemoragii cerebrale │
│ - hematom subdural │
│ - hemoragie intra-periventricularã a nou-nãscutului prematur │
│ - hemoragie subarahnoidianã │
│ - leucomalacie periventricularã (LPV) │
│ - hidrocefalie │
│ - convulsii │
│ - infarct cerebral │
│Nou-nãscuţi cu sepsis neonatal │
│Nou-nãscuţi prematuri ventilaţi mecanic │
│Nou-nãscuţi mici pentru VG, nãscuţi la termen şi prematuri, cu GN sub 3 deviaţii standard │
│faţã de GN corespunzãtoare VG │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Grad 1. Hemoragie la nivelul matricii germinale │
│Grad 2. Extensie în ventriculul lateral, fãrã dilatare │
│Grad 3. Extensia în ventriculul lateral cu distensia sau dilatarea ventriculilor laterali │
│Grad 4. Interesare parenchimatoasã │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Grad 1: Hemoragie la nivelul matricei germinale fãrã hemoragie intraventricularã sau cu │
│ hemoragie ventricularã minimã (mai puţin de 10% din aria ventricularã pe secţiune │
│ parasagitalã │
│Grad 2: Hemoragie intraventricularã: 10-50% din aria ventricularã pe secţiune parasagitalã│
│Grad 3: Hemoragie intraventricularã: mai mult de 50% din aria ventricularã pe secţiune │
│ parasagitalã; de obicei apare dilataţie a ventriculului lateral │
│ Se codificã separat: ecodensitate periventricularã concomitentã (localizare şi │
│ extindere) numitã ecodensitate intra-parenchimatoasã, infarct hemoragic │
│ periventricular parenchimatos sau infarct venos. │
│Se codificã separat: dilataţia ventricularã post-hemoragicã │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Gradul 1: Ecodensitãţi periventriculare tranzitorii care persistã pentru mai mult de │
│ 7 zile │
│Gradul 2: Ecodensitãţi tranzitorii periventriculare care evolueazã spre chisturi mici, │
│ localizate în zona frontoparietalã │
│Gradul 3: Ecodensitãţi periventriculare care evolueazã spre chisturi extensive │
│ periventriculare │
│Gradul 4: Densitãţi care se extind în substaţa albã profundã şi care evolueazã spre │
│ leziuni chistice extinse. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Grad 0: Ecogenitate normalã a substaţei albe periventriculare (ecogenitatea substanţei │
│ albe periventriculare este mai micã decât a plexului coroid) │
│Grad 1: Ecogenitate moderat crescutã la nivelul substanţei albe periventriculare, regiunea│
│ afectatã având ecogenitate aproape egalã sau egalã cu a plexului coroid │
│Grad 2: Ecogenitate mult crescutã, regiunea sau ariile afectate fiind evident mai │
│ hiperecogene decât plexul coroid │
│Se codificã separat: omogen versus neomogen │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Categorie │ Pronostic neurologic/neurocomportamental/neurosenzorial │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│GN < 1000 g şi/sau VG │Paralizie cerebralã, probleme cognitive şi comportamentale [39-47]│
│< 28 sãptãmâni │Afectarea funcţiei vizuale, auditive [8,39,49] │
│ │Rezultate şcolare slabe [8,39,49] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│EHIP formã moderatã │25% prezintã deficite ale funcţiilor motorii şi cognitive [51,52] │
│sau severã │Deficite motorii: paralizie cerebralã de tip spastic sau │
│ │diskinetic [18] │
│ │Deficite cognitive: retard mintal, probleme de învãţare, de limbaj│
│ │şi de integrare socialã [38] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Bilirubina ≥ 20 mg/dl /│Mortalitate 30%, morbiditate 70% [48] │
│exanguinotransfuzie / │Tetrada simptomaticã: semne extrapiramidale (atetozã), anomalii │
│icter nuclear │vizuale, anomalii auditive (surditate neurosenzorialã), displazie │
│ │dentarã [49] │
├───────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Patologie interesând sistemul nervos central │
├───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Meningitã │40% din supravieţuitori au sechele moderate (retard mental minim │
│ │sau mediu, surditate neurosenzorialã unilateralã, hidrocefalie │
│ │opritã în evoluţie, monoparezã spasticã) │
│ │10% au sechele severe (convulsii greu de controlat, cecitate │
│ │corticalã, tetraparezã spasticã, retard mental sever, microcefalie│
│ │severã, hidrocefalie) [25,61-64] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Hemoragie subduralã │- lacerãri ale tentoriului sau ale coasei creierului: │
│ │deces 100% [24] │
│ │- hematoame moderate de fosã posterioarã: 80-88% din cazuri au │
│ │prognostic bun sau doar sechele minore; 7-13 % au risc de sechele │
│ │majore [54-60] │
│ │- hematoame subdurale ale convexitãţii cerebrale: în general, au │
│ │pronostic bun [59,60] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Hemoragie │ │
│subarahnoidianã │- pronostic bun; foarte rar poate apare hidrocefalia [24] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Hemoragie intra- │- 40% din cazuri prezintã deficite neurologice majore │
│periventricularã │- 50% din cazuri dezvoltã hidrocefalie │
│apãrutã la nou- │- pacienţi normali la follow-up: 55% din cazuri [24] │
│nãscutul la termen │ │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Hemoragie intra- │- leziunile severe au drept consecinţe deficite neuro- │
│periventricularã la │developmentale pe termen lung [53,54] │
│prematur │- incidenţa sechelelor neurologice (paralizie cerebralã, retard │
│ │mental sau ambele) în funcţie de gradul hemoragiei este │
│ │urmãtoarea: gradul I - 15%, gradul II - 25%, gradul III - 50%, │
│ │gradul III iar dupã infarct hemoragic periventricular - 75% [20] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Leucomalacia │- LPV chisticã: deficite motorii şi cognitive (diplegie spasticã │
│periventricularã │asociatã în formele severe cu retard mental) [54] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Hidrocefalie congeni- │- 46% sunt normali la follow-up, 16% au QI între 65 şi 80 şi 24% │
│talã │au QI sub 65 [26] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Hidrocefalie │- hemoragie intra-periventricularã grad III Papile: deficitul │
│posthemoragicã │motor apare în 54% din cazuri iar coeficientul de dezvoltare este │
│ │anormal în 8% din cazuri │
│ │- hemoragie grad IV Papile: deficitul motor apare în 100% din │
│ │cazuri iar coeficientul de dezvoltare este anormal la 78% din │
│ │pacienţi [28] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Convulsii │- incidenţa sechelelor neurologice (retard mental, deficit motor │
│ │şi convulsii): 25-35% │
│ │- convulsiile recurente: incidenţã de 10-20% [65-73] │
│ │- riscul de sechele depinde şi de etiologia convulsiilor: 100% în │
│ │cazul pacienţilor cu malformaţii congenitale, 90% în cazul celor │
│ │cu hemoragie intra-periventricularã, 50% în EHIP, meningitã, │
│ │hipoglicemie, hipocalcemie şi 10% în cazul pacienţilor cu │
│ │hemoragie subarahnoidianã [65-73] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nou-nãscuţi la termen │ │
│şi prematuri ventilaţi │- risc crescut de sechele neurologice şi neurocomportamentale │
│mecanic │[47,75,76] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BPC │- incidenţã crescutã a anomaliilor neurologice de tipul paraliziei│
│ │cerebrale, microcefaliei, semnelor neurologice anormale şi anoma- │
│ │liilor comportamentale (71% faţã de 19% în cazul pacienţilor cu │
│ │aceeaşi greutate şi VG dar fãrã BPC) [176] │
│ │- 20% au un QI mai mic de 70 [177] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│EUN │- paralizie cerebralã, afectare cognitivã, deficit vizual │
│ │- supravieţuitorii EUN stadiu II sau mai mult au risc de afectare │
│ │neurologicã în special dacã au necesitat intervenţie chirurgicalã │
│ │(OR 1,82; CI 95% 1,47-1,97) [77] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Crizele de apnee │- LPV difuzã, paralizie cerebralã [58,59] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sepsis │- risc de sechele neurologice 22% [63] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nou-nãscuţi mici pentru│- risc de paralizie cerebralã de 15% pentru prematurii SGA [48] │
│VG (la termen sau │comparativ cu prematurii AGA de aceeaşi VG │
│prematuri) │- risc de paralizie cerebralã de 15 ori mai mare la nou-nãscuţii │
│ │la termen SGA comparativ cu cei AGA [83] │
│ │- QI sub media populaţiei [84], rezultate şcolare mai slabe şi │
│ │realizãri profesionale mai slabe comparativ cu copiii AGA de │
│ │aceeaşi VG [75] │
│ │- dificultãţi de memorie şi învãţare mai frecvente cu pânã la 20% │
│ │comparativ cu copiii nãscuţi cu greutate normalã pentru VG [75] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sarcini multiple - 3 │- tripleţii realizeazã scoruri Bayley MDI semnificativ mai scãzute│
│sau mai mulţi feţi │decât gemenii sau feţii unici la 6, 12 şi 24 de luni │
│ │- prezintã o integrare socialã mai scãzutã (deficitarã) la 24 de │
│ │luni comparativ cu gemenii şi feţii unici [85] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sarcini gemelare - │- risc de: deficit ponderal [86,87], paralizie cerebralã [88,89], │
│prematuri │retard mental [88,90], întârziere a limbajului [9] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nou-nãscuţi din mame │- sindromul subacut de sevraj [92,93] care apare la 80% din nou- │
│consumatoare de heroinã│nãscuţii cu sindrom de sevraj în perioada de nou-nãscut, cu semne │
│ │similare cu cele ale sindromului acut de sevraj, care dispar │
│ │între 3 şi 6 luni │
│ │- sechele pe termen lung: în cursul primilor 2 ani de viaţã şi în │
│ │perioada şcolarã dezvoltarea neurologicã şi cognitivã sunt în │
│ │limite normale, deşi scorurile realizate de aceastã categorie de │
│ │copii sunt mai mici decât a celor din loturile de control [94-97] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nou-nãscuţi din mame │- sindromul de alcoolism fetal caracterizat de deficit de creş- │
│consumatoare de alcool │tere, anomalii faciale caracteristice şi anomalii neurologice [93]│
│ │- pe termen lung: microcefalie, dezvoltare neurologicã întârziatã │
│ │la 90% din pacienţi, QI mediu între 65 şi 85 şi QI 55 în formele │
│ │severe [93,98,99] │
└───────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────┬───────────────┐
│Vârsta │Examen clinic /neurologic │Test neuro- │ │
│ │ │comportamental │Alte teste │
├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤
│40 sãptãmâni │Examen neurologic Amiel- │ │Evaluare │
│vârstã corectatã│Tison pentru nou-nãscut │ │oftalmologicã │
├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤
│2 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │ │ │
├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤
│6 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │Test BINS*) │Evaluare │
│ │ │Bayley III screening test │oftalmologicã │
│ │ │Test Bayley III │ │
│ │ │alt test standardizat │ │
├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤
│12 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │Test BINS*) │ │
│ │ │Bayley III screening test │ │
│ │ │Test Bayley III │ │
│ │ │alt test standardizat │ │
├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤
│18 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │Test BINS*) │ │
│ │ │Bayley III screening test │ │
│ │ │Test Bayley III │ │
│ │ │Alt test standardizat │ │
├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤
│24 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │Test BINS*) │ │
│ │ │Bayley III screening test │ │
│ │ │Test Bayley III │ │
│ │ │alt test standardizat │ │
└────────────────┴──────────────────────────────┴──────────────────────────┴───────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Retinopatia prematurului se defineşte prin 3 parametri: localizare, extindere şi stadiu │
│evolutiv │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Localizare: au fost descrise 3 zone concentrice centrate pe discul optic. │
│- zona I: un cerc al cãrui razã se întinde de la centrul discului optic la dublul │
│distanţei de la centrul discului optic - la centrul maculei │
│- zona II: aria retinianã care se întinde centrifug de la limita zonei I la ora serrata │
│nazal (la ora 3 în ochiul drept, ora 9 în ochiul stâng), cercul ajungând temporal aproape │
│de ecuatorul anatomic │
│- zona III: aria retinianã semilunarã anterioarã zonei II │
│Convenţional, zona II şi III se exclud reciproc. ROP trebuie localizatã în zona II pânã │
│când vascularizaţia retinianã nazalã atinge ora serrata. │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Extinderea ROP: este specificatã în corelaţie cu orele de pe cadranul ceasului │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Stadiul evolutiv al ROP │
│Stadiul 0: este cea mai uşoarã formã a retinopatiei şi e reprezentatã de vascularizaţia │
│ retinianã imaturã; nu existã o linie de demarcaţie clarã între retina │
│ vascularizatã şi cea nevascularizatã │
│Stadiul 1: existã o linie de demarcaţie finã, subţire, între regiunile vascularã şi │
│ nevascularã; linia nu are înãlţime şi grosime vizibile │
│Stadiul 2: apare o creastã groasã care separã retina vascularã de cea avascularã │
│Stadiul 3: apare proliferarea fibrovascularã extraretinianã (neovascularizaţia) care poate│
│ avea mai multe localizãri: │
│ a) continuã cu marginea posterioarã a crestei, determinând un aspect neregulat │
│ al crestei │
│ b) în vitros, perpendicular pe planul retinian │
│ c) imediat posterior de creastã, nefiind totdeauna legatã de ea │
│Stadiul 4: dezlipire parţialã de retinã; se subîmparte în: │
│ - stadiul 4 A - dezlipire de retinã parţialã extrafovealã │
│ - stadiul 4 B - dezlipire de retinã parţialã cu interesarea maculei │
│Stadiul 5: sezlipire totalã de retinã, în formã de pâlnie │
│ - stadiul 5 A - pâlnie deschisã │
│ - stadiul 5 B - pâlnie închisã │
│Notã: Boala plus (+) se defineşte ca o creştere a dilatãrii venoase şi a tortuozitãţii │
│arteriale a vaselor retiniene din polul posterior, la care se pot adãuga: dilatarea │
│vascularã irianã, dilatare pupilarã redusã (rigiditate pupilarã) şi înceţoşare vitreanã │
│atunci când severitatea bolii se amplificã. Semnul + este adãugat la stadiul bolii când se│
│constatã apariţia unuia sau mai multor semne de agresivitate. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nou-nãscuţi cu VG < 34 sãptãmâni sau GN < 2000 g │
│Nou-nãscuţi cu VG > 34 de sãptãmâni sau GN > 2000 g dacã acesta prezintã factori de risc │
│perinatali: │
│ - hipoxie la naştere │
│ - SDR neonatal pentru care au primit oxigenoterapie cu FiO(2) > 40% │
│ - ventilaţie mecanicã │
│ - hemoragie intraventricularã │
│ - hiperbilirubinemie sau icter prelungit │
│ - sepsis neonatal │
│ - anemie │
│ - enterocolitã necrozantã │
│ - şoc neonatal pentru care a primit tratament cu dopaminã │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. Gradul de preocupare al pãrintelui/îngrijitorului în legãturã cu întârzierea în │
│ dezvoltarea vorbirii sau a limbajului [122] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2. Istoric familial de hipoacuzie congenitalã [122,123] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3. Îngrijire în terapie intensivã neonatalã mai mult de 5 zile sau oricare din urmãtoa- │
│ rele, indiferent de durata internãrii: oxigenare extracorporealã transmembranarã │
│ (ECMO), ventilaţie mecanicã, administrare de medicamente ototoxice (gentamicinã, │
│ tobramicinã sau diuretice de ansã - furosemid) sau hiperbilirubinemie necesitând │
│ exsanguinotransfuzie [122-126,178] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4. Infecţii intrauterine, în special toxoplasmozã, rubeolã, citomegalovirozã, infecţie │
│ cu virusul herpetic (sindromul TORCH) şi lues [122-126,178] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5. Anomalii craniofaciale, ale urechii şi ale osului temporal [141] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 6. Semne fizice (de exemplu anomalii de pigmentare ale pãrului) asociate unor sindroame │
│ care includ şi hipoacuzie neurosensorialã sau de conducere (sindrom Waardenburg, boalã│
│ Hirschprung) [141] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 7. Sindroame genetice asociate cu hipoacuzie congenitalã sau precoce instalatã, de │
│ exemplu neurofibromatoza, sindroamele Usher, Waardenburg, Alport, Pendred, Jervell, │
│ Lange-Nielson [121-124] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 8. Boli neurodegenerative (sindromul Hunter), neuropatiile senzoriale şi motorii (ataxie │
│ Friedreich sau sindromul Charcot-Marie-Tooth) [141] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 9. Infecţii postnatale asociate hipoacuziei neurosenzoriale - meningite bacteriene sau │
│ virale (herpes, varicelã), confirmate prin culturi pozitive [122,123] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10. Traumatism cranian, în special fracturile bazei craniului sau ale osului temporal │
│ [122,123] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11. Chimioterapie [122] │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│NUME ŞI PRENUME____________________________________ DATA NAŞTERII __/__/_____ │
│NUMELE MAMEI ______________________________________ VG___________ sãptãmâni │
│NUMĂR FO __________________________________________ SEX M / F │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│EXAMENE SUCCESIVE │
├───────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┤
│NUMERE ATRIBUITE │ 1 │ 2 │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│DATA EXAMINĂRII │ │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ZIUA DE VIAŢĂ │ │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│GREUTATE (g) │ │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│TALIE (cm) │ │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│PERIMETRU CRANIAN (cm) │ │ │
├───────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┤
│PARAMETRII DE CREŞTERE LA NAŞTERE (PERCENTILE/DEVIAŢII STANDARD) │
├───────────────────────────┬──────────────────────┬─────┬─────────────────────┤
│GREUTATE │ │ G │ │
├───────────────────────────┼──────────────────────┼─────┼─────────────────────┤
│TALIE │ │ cm │ │
├───────────────────────────┼──────────────────────┼─────┼─────────────────────┤
│PC │ │ cm │ │
├───────────────────────────┴──────────────────────┴─────┴─────────────────────┤
│CONSECINŢELE MECANICE ALE NAŞTERII │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──┤
│BOSA SERSANGUINĂ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│CEFALHEMATOM │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│DEFORMĂRI MARCATE ALE CRANIULUI │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│ECHIMOZĂ FACIALĂ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│MARCA A FORCEPSULUI ALTA DECĂT CEA OBIŞNUITĂ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│PARALIZIE FACIALĂ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│PARALIZIE A PLEXULUI BRAHIAL │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│HEMATOM AL SCM │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│FRACTURĂ DE CLAVICULĂ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│ALTELE │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──┤
│DEFORMĂRI LEGATE DE POSTURĂ (FETALE SAU POSTNATALE) │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──┤
│CRANIU │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│GÂT │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│AXA CORPORALĂ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│MEMBRE SUPERIOARE │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│MEMBRE INFERIOARE │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│DESCRIERE DETALIATĂ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──┤
│PARAMETRII DE CREŞTERE AI PĂRINŢILOR │
├───────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬────────────────┤
│ │ MAMA │ TATA │ │
├───────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤ │
│PC │ │ │ │
├───────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤ │
│TALIE │ │ │ │
└───────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│EXAMEN CRANIAN │
├──────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │ │ 1 │ 2 │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│PC │ ±2DS │ 0 │ 0 │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ >2DS │ X │ X │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ <2DS │ X │ X │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│FA │NORMALĂ │ 0 │ 0 │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ÎN TENSIUNE │ X │ X │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│SUTURI SCUAMOASE │MARGINI ALĂTURATE │ 0 │ 0 │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │DEHISCENTE │ X │ X │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ÎNCĂLECATE │ X │ X │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│SUTURI SCUAMOASE │MARGINI ALĂTURATE │ 0 │ 0 │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │DEHISCENTE │ X │ X │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ÎNCĂLECATE │ X │ X │
└──────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────┴─────────────┘
┌──────────────────────────────────┬──────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬────────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│FIXARE ŞI URMĂRIRE VIZUALĂ ├──────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────────────┤
│ │ │ 1 │ │ │ │ 2 │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤
│Uşor de obţinut, de 4 ori │ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Dificil de obţinut, discontinuu │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Absenta │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤
│SEMNE OCULARE │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤
│Absente │ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Prezente │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤
│RĂSPUNS LA VOCE │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤
│Uşor de obţinut │ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Dificil de obţinut │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Absente │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤
│INTERACŢIUNE SOCIALĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤
│Uşoarã, spontanã │ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Sãracã, dificil de obţinut │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Absentã │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤
│PLÂNS │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤
│Tonalitate normalã, uşor de calmat│ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┴───┼───┬───┴───┼───┼────────────┤
│Tonalitate anormalã, monoton │ 1 │ - │ 1 │ │ │ - │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┬───┼───┴───┬───┼───┼────────────┤
│Absent │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤
│EXCITABILITATE │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤
│Uşor de calmat, somn normal │ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Plâns excesiv, somn insuficient │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Tremurãturi, clonii │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┴───┴───┴───────┴───┴───┴────────────┤
│CONVULSII │ │
├──────────────────────────────────┼──────┬───┬───┬───────┬───┬───┬────────────┤
│Absente │ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Prezente (una sau douã) │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Repetate mai mult de 30 min │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤
│Altele (detaliere) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────────────┤
│ACTIVITATE MOTORIE SPONTANĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤
│Variatã, armonicã │ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Sãracã, stereotipã │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Absentã mult diminuatã │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤
│Asimetricã(partea afectatã) │ │ D │ S │ │ │ D │ S │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────────────┤
│ABDUCŢIA SPONTANĂ A POLICELUI │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤
│Police activ │ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Police inactiv │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Police fixat in adducţie │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤
│Police asimetric (partea afectatã)│ │ D │ S │ │ │ D │ S │ │
└──────────────────────────────────┴──────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┐
│TONUS MUSCULAR PASIV │ 1 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───┬───┬───┼───┬───┬───┤
│ │ │ D │ S │ │ D │ S │
├────────────────────┬────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│MEMBRE SUPERIOARE │Retracţie in flexie │
│ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │Viu, reproductibil │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Lent, epuizabil │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Absent │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ │Semnul fularului │
│ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │Cotul nu atinge linia medianã │ │ │ │ │ │ │
│ │Cotul depaşeşte uşor linia │ │ │ │ │ │ │
│ │Nici o rezistenţã │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│MEMBRE INFERIOARE │Retracţie in flexie │
│ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │Viu, reproductibil │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Lent, epuizabil │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Absent │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ │Unghiul popliteu (a nu se codifica in prezentaţie │
│ │pelvianã) │
│ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │70-90° │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │100-120° │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │130° sau mai mult │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│COMPARAŢIE DREAPTA- │Asimetrie │
│STÂNGA ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │Absentã sau neclasificabilã │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Partea dreaptã mai relaxatã │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Partea stângã mai relaxatã │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┴────────────────────────────────┼───┴───┴───┼───┴───┴───┤
│ │ 1 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───┬───┬───┼───┬───┬───┤
│ │ │ D │ S │ │ D │ S │
├────────────────────┬────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│AXA CORPORALĂ │Încurbare ventralã (flexie) │
│ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │Moderatã, uşor de obţinut │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Absentã sau minimã │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Nelimitatã │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ │Încurbare dorsalã (extensie) │
│ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │Absentã/moderatã │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Opistotonus (excesivã) │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ │Comparaţie încurbãri │
│ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │Flexia mai mare sau egalã cu │ │ │ │ │ │ │
│ │extensia │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Flexia mai micã decât extensia │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Flexia şi extensia nelimitate │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────┴────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘
┌────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┬───┐
│ │ 1 │ 2 │ │
├────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┴───┤
│REDRESARE GLOBALĂ (MEMBRE INFERIOARE ŞI TRUNCHI) │
├────────────────────────────────────────────────────┬────────┬───┬────────┬───┤
│Prezentã, completã sau nu │ O │ │ O │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤
│Excesivã (spre posterior) │ 1 │ │ 1 │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤
│Absentã │ 2 │ │ 2 │ │
├────────────────────────────────────────────────────┴────────┴───┴────────┴───┤
│TIRE ASSIS/REFLEX DE TRACŢIUNE FAZA 1-ATÂRNARE A CAPULUI │
│ (MUŞCHII FLEXORI AI GÂTULUI, CAPUL SPRE ÎNAINTE) │
├────────────────────────────────────────────────────┬────────┬───┬────────┬───┤
│Uşor, în axã │ O │ │ O │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤
│Contracţie muscularã fara trecere │ 1 │ │ 1 │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤
│Fãrã rãspuns │ 2 │ │ 2 │ │
├────────────────────────────────────────────────────┴────────┴───┴────────┴───┤
│RETOUR (MUŞCHII EXTENSORI AI GÂTULUI, CAPUL SPRE SPATE) │
├────────────────────────────────────────────────────┬────────┬───┬────────┬───┤
│Facil, in axã │ 0 │ │ 0 │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤
│Rãspuns brusc. excesiv │ 1 │ │ 1 │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤
│Fãrã rãspuns │ 2 │ │ 2 │ │
└────────────────────────────────────────────────────┴────────┴───┴────────┴───┘
┌──────────────────┬───────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │ │ 1 │ 2 │
├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────────┬───┼─────────┬───┤
│REFLEXUL DE SUPT │Mişcãri ritmice, eficiente │ 0 │ │ 0 │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Mişcãri reduse, ineficiente │ 1 │ │ 1 │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Fãrã mişcãri de sucţiune │ 2 │ │ 2 │ │
├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────┬───┼───┼─────┬───┼───┤
│REFLEX DE │Flexia puternicã a degetelor │ 0 │ │ │ 0 │ │ │
│"GRASPING" AL ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤
│DEGETELOR │Flexie uşoarã, de scurtã duratã│ 1 │ │ │ 1 │ │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤
│ │Absent │ 2 │ │ │ 2 │ │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤
│ │Asimetric (specificã partea) │ │ D │ S │ │ D │ S │
├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────┴───┼───┼─────┴───┼───┤
│MERSUL AUTOMAT │Câţiva paşi, uşor de obţinut │ 0 │ │ 0 │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Dificil de obţinut sau absent │ │ │ │ │
│ │(fãrã semnificaţie, izolat) │ X │ │ X │ │
├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────┬───┼───┼─────┬───┼───┤
│REFLEX MORO │Brusc, cu deschiderea mâinilor │ 0 │ │ │ 0 │ │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤
│ │Incomplet │ 1 │ │ │ 1 │ │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤
│ │Absent │ 2 │ │ │ 2 │ │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤
│ │Asimetric (specificã partea) │ │ D │ S │ │ D │ S │
├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────┴───┼───┼─────┴───┼───┤
│REFLEX TONIC │Absent │ X │ │ X │ │
│ASIMETRIC AL CEFEI├───────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Prezent │ X │ │ X │ │
└──────────────────┴───────────────────────────────┴─────────┴───┴─────────┴───┘
┌──────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ PALAT ŞI LIMBĂ │ 1 │ 2 │
├───────────────────────────────┬──────────────────┼─────────┬───┼─────────┬───┤
│BOLTA PALATINĂ OGIVALĂ │Absentã │ 0 │ │ 0 │ │
│ ├──────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Prezentã │ 2 │ │ 2 │ │
├───────────────────────────────┼──────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│FASCICULAŢII ALE LIMBII │Absentã │ 0 │ │ 0 │ │
│(periferice, în repaus) ├──────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Prezentã │ 2 │ │ 2 │ │
└───────────────────────────────┴──────────────────┴─────────┴───┴─────────┴───┘
┌──────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │ 1 │ 2 │
├──────────────┬───────────────────────────────────┼─────────┬───┼─────────┬───┤
│STABILITATE │Excelentã │ 0 │ │ 0 │ │
│ ├───────────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Instabilitate moderatã tranzitorie │ 1 │ │ 1 │ │
│ ├───────────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Instabilitate severã │ 2 │ │ 2 │ │
└──────────────┴───────────────────────────────────┴─────────┴───┴─────────┴───┘
┌──────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │ 1 │ 2 │
├───────────────────────┬──────────────────────────┼─────────┬───┼─────────┬───┤
│NOU NĂSCUT LA TERMEN │Imediatã, uşoarã │ 0 │ │ 0 │ │
│ ├──────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Incompletã │ 1 │ │ 1 │ │
│ ├──────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Absentã pânã în ziua a 7-a│ 2 │ │ 2 │ │
└───────────────────────┴──────────────────────────┴─────────┴───┴─────────┴───┘
┌──────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┬───┐
│NOU-NĂSCUT LA TERMEN ÎN │VENTILAŢIE MECANICĂ │ │
│CURSUL PRIMEI SĂPTĂMÂNI ├───────────────────────────────────────────────┼───┤
│ │ANTICONVULSIVANTE │ │
│ ├───────────────────────────────────────────────┼───┤
│ │FOTOTERAPIE │ │
│ ├───────────────────────────────────────────────┼───┤
│ │ALTELE │ │
└──────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┴───┘
┌──────────────────────────┬──────────────────────────┬────────────────────────┐
│ │POSTALĂPTARE │ │
│ ├──────────────────────────┼────────────────────────┤
│CIRCUMSTANŢE │ÎNFOMETAT │ │
│ ├──────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ZGOMOT EXCESIV SAU │ │
│ ├──────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │AGITAŢIE │ │
│ ├──────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ALTELE (CONCIS) │ │
└──────────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────────────┘
┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│Data efectuãrii │Rezultat │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│CT/RMN │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│LCR │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│EXAMEN RETINIAN │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│EEG │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ALTELE │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
└────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│ABSENŢA SEMNELOR NEUROLOGICE │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│PREZENŢA SEMNELOR NEUROLOGICE IN GRAD VARIABIL │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│GRAD MINOR FĂRĂ DEPRESIE A SNC │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Hiperexcitabilitate │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Anomalii variate ale tonusului pasiv: │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────┬────────────┤
│ normalizate în ziua 3 │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤
│ normalizate în ziua 7 │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────┴────────────┤
│GRAD MODERAT CU DEPRESIA SNC │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Letargie, fixare-urmãrire vizualã mediocre │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Hipoactivitate │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Hipotonie pasivã a membrelor │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Insuficientã de flectare a gâtului │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Reflexe primare mediocre sau absente │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Convulsii (una/douã) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────┬────────────┤
│ normalizate în ziua 7 │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴────────────┤
│GRAD SEVER CU DEPRESIA PROFUNDĂ A SNC ŞI CONVULSII REPETATE DURÂND MAI │
│MULT DE 30 MIN │
├─────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│Durata stãrii de rãu convulsiv zile │ zile │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Durata tulburãrii severe de conştienţã │ zile │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Durata ventilaţiei mecanice │ zile │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Durata absenţei autonomiei alimentare │ zile │
├─────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│SEMNE EVOCATOARE ALE UNEI PATOLOGIE PRENATALE (PREZENTE LA NAŞTERE) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┤
│Police inactiv (fixat sau nu) │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│Palat ogival │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│Suturi încãlecate (cu sau fãrã microcefalie) │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┤
│REZULTATE CARE NU PERMIT CONCLUZIA │
├────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│Motivate de circumstanţe nefavorabile în timpul │ │
│examinãrii │ │
├────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│CONCLUZII PROVIZORII ASUPRA CAUZEI PROBABILE A PATOLOGIEI NEUROLOGICE │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┤
│Malformaţii cerebrale │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│Patologie geneticã │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│Encefalopatie hipoxic-ischemicã │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ - prenatal │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ - intrapartum │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ - postnatal │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│Leziuni ale substanţei albe │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│lnfarctul unui teritoriu arterial │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│Patologie infecţioasã │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│Altele │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ │ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┘
┌──────────────────┬────────────────┬─────────┬──────────┬─────────────────────┐
│ Examen │Data examenului │ Vârsta │Vârsta │ │
│ │ │ │corectatã │ Comentarii │
├──────────────────┴────────────────┴─────────┴──────────┴─────────────────────┤
│1-9 luni │
├─────┬────────────┬────────────────┬─────────┬──────────┬─────────────────────┤
│ I │ 1-3 luni │ │ │ │ │
├─────┼────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┼─────────────────────┤
│ II │ 4-6 luni │ │ │ │ │
├─────┼────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┼─────────────────────┤
│ III │ 7-9 luni │ │ │ │ │
├─────┴────────────┴────────────────┴─────────┴──────────┴─────────────────────┤
│10-24 luni │
├─────┬────────────┬────────────────┬─────────┬──────────┬─────────────────────┤
│ IV │ 10-12 luni │ │ │ │ │
├─────┼────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┼─────────────────────┤
│ V │ 13-18 luni │ │ │ │ │
├─────┼────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┼─────────────────────┤
│ VI │ 20-24 luni │ │ │ │ │
├─────┴────────────┴─────────────┬──┴─────────┴──────────┴─┬───────────────────┤
│Antecedente │ Mama │ Tatãl │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Data naşterii │ │ │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Perimetrul cranian │ │ │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Studii │ │ │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Ocupaţie │ │ │
├───────────────────┬───────────┬┴───────┬────────┬────────┼───────────────────┤
│Creştere │dimensiune │ ± 2 DS │ > 2 DS │ < 2 DS │Discordanţa │
│ │ │ │ │ │PC/lungime │
├───────────────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴───────────────────┤
│1-9 luni │
├────────┬──────────┬───────────┬────────┬────────┬────────┬────────────┬──────┤
│ I │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │
│ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │
├────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ II │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │
│ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │
├────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ III │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │
│ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │
├────────┴──────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴────────────┴──────┤
│10-24 luni │
├────────┬──────────┬───────────┬────────┬────────┬────────┬────────────┬──────┤
│ IV │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │
│ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │
├────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ V │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │
│ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │
├────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ VI │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │
│ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │
├────────┴──────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴────────────┴──────┤
│Creşterea perimetrului cranian de la 0 la 2 ani (examenele I - VI) │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┤
│Regulatã │ 0 │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│Deficitarã fãrã recuperare │ X │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│Deficitarã cu recuperare │ X │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│Excesivã │ X │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘
┌──────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Probleme de sãnãtate │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Deficit sever de refracţie şi/sau │ │ │ │ │ │ │
│retinopatie │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Deficit auditiv de transmisie │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Boalã pulmonarã cronicã │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Boli digestive cronice │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Deficit de creştere │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Malformaţii │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Altele. Precizaţi: │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┴─────┼────┬┴───┬─┴──┬──┴─┬───┴┬────┤
│Examen cranian │ I │ II │ III│ IV │ V │ VI │
├────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Şunt ventriculo-peritoneal │
├────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Prezent │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
├────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Fontanela anterioarã │
├────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┘
│Deschisã │ 0 │ 0 │ X │ X │ X │
├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Închisã │ 2 │ 2 │ x │ x │ x │
├────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┐
│Încãlecare a suturilor (burelet) │
├────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Temporo-parietalã (scuamoasã) │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Metopicã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Coronalã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Sagitalã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Occipitalã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Forma craniului │
├────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Normalã │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Anormalã (precizaţi) │ x │ x │ x │ x │ x │ X │
├─────────────────────────────────────────────┬──┴┬───┴┬───┴┬───┴┬───┴┬───┴┬───┘
│Examen neurosenzorial │ I │ II │ III│ IV │ V │ VI │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Funcţie auditivã │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Normalã │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Deficit moderat │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Deficit sever │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Funcţie vizualã şi semne oculare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Fixare, urmãrire vizualã │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Urmãreşte cu uşurinţã │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Urmãrire discontinuã şi dificilã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Fixare absentã │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Nistagmus │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Prezent │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Mişcãri ale globilor oculari │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Coordonate │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Eratice │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Strabism │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Prezent │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Semnul apusului de soare │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Prezent │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Teste diagnostice │
│Auditive │
│Vizuale │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Observaţii şi date de anamnezã │ I │ II │ III│ IV │ V │ VI │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Convulsii │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Absente │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Convulsii focale şi/sau bine controlate │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Crize prelungite şi repetate │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Convulsii febrile │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Nivel de activitate şi atenţie │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Normal pentru vârstã │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Deficit moderat │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Deficit sever │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Hiperexcitabilitate │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Absenţa semnelor │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───┐
│Compatibile cu o viaţã normalã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───┤
│incontrolabilã │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
└─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴───┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Calendar motor (se scrie în clar vârsta de achiziţie) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Controlul capului Luni │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤
│Apãrut înainte de 4 luni │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrut în cursul celei de-a cincea sau şasea luni │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrut dupã 6 luni sau absent dupã 6 luni │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤
│Statul în şezut Luni │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤
│Apãrut înainte de 9 luni │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrut în cursul celei de-a noua sau zecea luni │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrut dupã 12 luni sau absent dupã 12 luni │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤
│Mers independent Luni │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤
│Apãrut înainte de 18 luni │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrut între 18-24 luni │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrut dupã 24 luni sau absent dupã 24 luni │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤
│Lãsarea unui cub într-un recipient (prin imitare) Luni │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤
│Apãrut înainte de 10 luni │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrut între 11 şi 14 luni │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrut dupã 14 luni sau absent dupã 14 luni │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤
│Prinderea unei granule (pensã police-index subterminalã │
│sau terminalã) Luni │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤
│Apãrutã înainte de 12 luni │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrutã între 13 şi 15 luni │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrutã dupã 15 luni sau absentã dupã 15 luni │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤
│Turn din 3 cuburi (imitare) Luni │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤
│Apãrutã înainte de 21 luni │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrutã între 22 şi 24 luni │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrutã dupã 2 ani sau absentã dupã 2 ani │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤
│Inele secante (prin imitare începând de la 5 ani) Ani │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤
│Reuşitã imediatã │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Rãspuns ezitant │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Eşec │ 2 │
├────────────────┬───────────────────┬────────────────────┬──────────┴─────────┤
│Tonus muscular │Examen 1 (1-3 luni)│ Examen 2 (4-6 luni)│Examen 3 (7-9 luni) │
│ ├──────┬──────┬─────┼──────┬─────────┬───┼──────┬─────────┬───┤
│ │unghi/│ │ │unghi/│ │ │unghi/│ │ │
│ │pozi- │norma │ cod │pozi- │ norma │cod│pozi- │ norma │cod│
│ │ ţie │ │ │ ţie │ │ │ ţie │ │ │
├────────────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┤
│Membre superioare │
├───────────┬────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────────┬───┬──────┬─────────┬───┤
│Eşarfa │D │ │ 1 │ 0 │ │ 1 │ 1 │ │ 1 │ 2 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ 2 │ 0 │ │ 2 │ 0 │ │ 2 │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ 3 │ 2 │ │ 3 │ 0 │ │ 3 │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ AR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │
│ ├────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │S │ │ 1 │ 0 │ │ 1 │ 1 │ │ 1 │ 2 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ 2 │ 0 │ │ 2 │ 0 │ │ 2 │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ 3 │ 2 │ │ 3 │ 0 │ │ 3 │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ AR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │
├───────────┴────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┤
│Membre inferioare │
├───────────┬────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────────┬───┬──────┬─────────┬───┤
│Aductori │S+D │ │ │ │ │ │ │ │ ≥ 100° │ 0 │
│ │ │ │ ≥40° │ 0 │ │ ≥ 70° │ 0 │ │ 80°-90° │ 1 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ ≤30° │ 1 │ │ ≤ 60° │ 1 │ │ ≤ 80 ° │ 2 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ AR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │ │ AR* │ 2 │
├───────────┼────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│Popliteu │D │ │ │ │ │ │ │ │ ≥ 110° │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ ≥ 80°│ 0 │ │ ≥ 80° │ 0 │ │ 80°-100°│ 1 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ ≤ 70°│ 1 │ │ ≤ 90° │ 1 │ │ ≤ 80° │ 2 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ AR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │
│ ├────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │S │ │ │ │ │ │ │ │ ≥ 110° │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ ≥ 80°│ 0 │ │ ≥ 80° │ 0 │ │ 80°-100°│ 1 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ ≤ 70°│ 1 │ │ ≤ 90° │ 1 │ │ ≤ 80° │ 2 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ AR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │
├────────────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┤
│Dorsiflexia piciorului │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Lent │
├───────────┬────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────────┬───┬──────┬─────────┬───┤
│ │D │ │████████████│ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │████████████│ │ 90°-100°│ 1 │ │ 90°-100°│ 1 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │████████████│ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 │
│ ├────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │S │ │████████████│ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │████████████│ │ 90°-100°│ 1 │ │ 90°-100°│ 1 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │████████████│ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 │
├───────────┴────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┤
│Rapid │
├───────────┬────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────────┬───┬──────┬─────────┬───┤
│ │D │ │████████████│ │identicã │ 0 │ │identicã │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │████████████│ │Str.fazic│ 1 │ │Str.fazic│ 1 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │████████████│ │Str.tonic│ 2 │ │Str.tonic│ 2 │
│ ├────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │S │ │████████████│ │identicã │ 0 │ │identicã │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │████████████│ │Str.fazic│ 1 │ │Str.fazic│ 1 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │████████████│ │Str.tonic│ 2 │ │Str.tonic│ 2 │
├───────────┴────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┤
│Comparare a hemicorpului drept sau stâng, chiar în limitele zonei normale │
├────────────────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────────┬───┬──────┬─────────┬───┤
│Comparabilã │ │ │ 0 │ │ │ 0 │ │ │ 0 │
├────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│Dreapta mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tonicã │ │ │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ 1 │
├────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│Stãnga mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tonicã │ │ │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ 1 │
└────────────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┘
┌───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┐
│Tonus muscular pasiv │ I (1-3 luni) │ II (4-6 luni) │ III (7-9 luni) │
│(continuare) │ │ │ │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Axa corporalã │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Extensie dorsalã │ │ │ │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Absentã sau minimã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Moderatã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Majorã (opistotonus) │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Flexie ventralã │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Moderatã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Absentã sau minimã │ 1 │ 1 │ 1 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Nelimitatã (pãpuşã de cârpã) 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Comparare a curburilor │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Flexia < extensia │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Flexia > extensia │ 1 │ 1 │ 1 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Flexie şi extensie excesive│ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Activitãţi motorii │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Faţã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Expresie facialã │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Variatã, simetricã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Insuficientã │ 1 │ 1 │ 1 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Gângurit │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Absent │ X │ X │ X │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Prezent │ X │ X │ X │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Paralizie facialã │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Absentã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Prezentã parte │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Mişcãri anormale ale gurii/limbii │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Absente │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Prezente de precizat │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Membre │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Motricitate voluntarã (cantitativ şi calitativ) │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Armonioasa şi variatã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Insuficientã, dizarmonicã │ │ │ │
│stereotipã │ 1 │ 1 │ 1 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Cvasiabsentã şi/sau foarte │ │ │ │
│dizarmonicã │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Mişcãri ale degetelor │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ D S │ D S │ D S │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Mişcãri ale degetelor │ │ │ │
│prezente │ 0 0 │ 0 0 │ 0 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Pumn închis în mod constant│ 1 1 │ 2 2 │ 2 2 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Police inactiv │ 2 2 │ 2 2 │ 2 2 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Reflexe şi reacţii posturale │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Reflexe primare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Supt │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Prezent │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Insuficient │ 1 │ 1 │ 1 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Absent sau totalmente │ │ │ │
│ineficient │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Moro │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Prezent │ 0 │ X │ 2 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Absent │ 2* │ X │ 0 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Agãţare │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Prezent │ 0 │ X │ 2 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Absent │ 2* │ X │ 0 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Mers automat │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Prezent │ 0 │ X │ 2 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Absent │ 2* │ X │ 0 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Reflex tonic asimetric al cefei │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Prezent │ X │ X │ 2 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Absent │ X │ X │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Asimetrie D-S - se indicã │ │ │ │
│partea deficitarã │ │ │ │
└───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Reacţii de protecţie │
├──────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│Împingere lateralã din şezut │ D │ S │ D │ S │ D │ S │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Prezentã │███████████████████████████████│ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Incompletã-absentã │███████████████████████████████│ X │ X │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Paraşutã anterioarã │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Prezentã │███████████████████████████████│ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Absentã │███████████████████████████████│ X │ X │
├──────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┤
│Reflexe osteotendinoase │
├──────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│Reflex rotulian │ D │ S │ D │ S │ D │ S │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Normal │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Extrem de viu, clonii │ X │ X │ X │ X │ X │ X │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Difuz │ X │ X │ X │ X │ X │ X │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│absent │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
└──────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
┌──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐
│Anomalii neuromotorii calitative │ I │ II │ III │
│şi deformãri secundare │ (1-3 luni) │ (4-6 luni) │ (7-9 luni) │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Candelabru (D + S) │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezent şi fixat │ X │ X │ X │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Menţinerea capului spre posterior de axul corpului │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Menton spre anterior, capul spre │ │ │ │
│posterior │ X │ X │ 2 │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Control al capului - prezenţa oboselii │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezenţa oboselii │ X │ X │ 2 │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Stat în şezut │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa anomaliei │█████████████████████████│ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Eşec (cade) spre anterior (hipotonie │█████████████████████████│ │
│globalã) │█████████████████████████│ X │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Eşec (cade) spre posterior (hipertonie│█████████████████████████│ │
│a extensorilor) │█████████████████████████│ 1 │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Staţiune bipedã (în picioare) │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Prezentã │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Absentã │ 2 │ 2 │ 2 │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Deformare de membre inferioare │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa deformãrii │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Poziţie în foarfece │ 2 │ 2 │ 2 │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Mişcãri involuntare │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absente │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezente (de precizat) │ 2 │ 2 │ 2 │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Rezistenţã la manipulare lentã │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Mobilizare uşoarã │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Impresie de ţeavã de plumb │ 2 │ 2 │ 2 │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Distonie │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absentã │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezentã │ 2 │ 2 │ 2 │
└──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘
┌─────────────┬─────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────┐
│Tonus │Examen IV(10-12 luni)│Examen V(13-18 luni)│Examen VI(18-24 luni)│
│muscular ├──────┬────────┬─────┼──────┬─────────┬───┼──────┬────────┬─────┤
│ │unghi/│ │ │unghi/│ │ │unghi/│ │ │
│ │pozi- │ norma │ cod │pozi- │ norma │cod│pozi- │ norma │ cod │
│ │ ţie │ │ │ ţie │ │ │ ţie │ │ │
├─────────────┴──────┴────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴────────┴─────┤
│Membre superioare │
├─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┬──────┬─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┤
│Eşarfa │D │ │ 2 sau 3 │ 0 │ │2 sau 3 │ 0 │ │ 2 sau 3 │2 sau│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 3 │
│ │ │ ├─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ 1 │ 2 │ │ 1 │ 2 │ │ 1 │ 2 │
│ │ │ ├─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ NR* │ X │ │ NR* │ X │ │ NR* │ 2 │
│ ├───┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │S │ │ 2 sau 3 │ 0 │ │2 sau 3 │ 0 │ │ 2 sau 3 │2 sau│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 3 │
│ │ │ ├─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ 1 │ 2 │ │ 1 │ 2 │ │ 1 │ 2 │
│ │ │ ├─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ NR* │ X │ │ NR* │ X │ │ NR* │ 2 │
├─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┤
│Membre inferioare │
├─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┬──────┬─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┤
│Aductori │S +│ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 │
│ │D ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ 80°-100°│ 1 │ │80°-100° │ 1 │ │ 80°-100°│ 1 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ ≤ 70° │ 2 │ │ ≤ 70° │ 2 │ │ ≤ 70° │ 2 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │
├─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│Popliţeu │D │ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ 90°-100°│ 1 │ │90°-110° │ 1 │ │ 90°-100°│ 1 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ ≤ 80° │ 2 │ │ ≤ 80° │ 2 │ │ ≤ 80° │ 2 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │
│ ├───┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │S │ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ 90°-110°│ 1 │ │90°-110° │ 1 │ │ 90°-100°│ 1 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ ≤ 80° │ 2 │ │ ≤ 80° │ 2 │ │ ≤ 80° │ 2 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │
├─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┤
│Dorsiflexia piciorului │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Lent │
├─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┬──────┬─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┤
│ │D │ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ 90°-100°│ 1 │ │90°-100° │ 1 │ │ 90°-100°│ 1 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 │
│ ├───┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │S │ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ 90°-100°│ 1 │ │90°-100° │ 1 │ │ 90°-100°│ 1 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 │
├─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┤
│Rapid │
├─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┬──────┬─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┤
│ │D │ │identicã │ 0 │ │identicã │ 0 │ │identicã │ 0 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │Str fazic│ 1 │ │Str fazic│ 1 │ │Str fazic│ 1 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │Str tonic│ 2 │ │Str tonic│ 2 │ │Str tonic│ 2 │
│ ├───┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │S │ │identicã │ 0 │ │identicã │ 0 │ │identicã │ 0 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │Str fazic│ 1 │ │Str fazic│ 1 │ │Str fazic│ 1 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │Str tonic│ 2 │ │Str tonic│ 2 │ │Str tonic│ 2 │
├─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┤
│Comparare a hemicorpului drept sau stâng, chiar în limitele zonei normale │
├─────────────┬─────┬─────────┬─────┬──────┬─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┤
│Comparabilã │ │ │ 0 │ │ │ 0 │ │ │ 0 │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│Dreapta mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tonicã │ │ │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ 1 │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│Stãnga mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tonicã │ │ │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ 1 │
└─────────────┴─────┴─────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┘
┌─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐
│Tonus muscular pasiv │ Examen IV │ Examen V │ Examen VI │
│(continuare) │ (10-12 luni) │ (13-18 luni) │ (18-24 luni) │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Axa corporalã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Extensie dorsalã │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Absentã sau minimã │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Moderatã │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Majorã (opistotonus) │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Flexie ventralã │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Moderatã │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Absentã sau minimã │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Nelimitatã (pãpuşã de cârpã) │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Comparare a curburilor │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Flexia > extensia │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Flexia < extensia │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Flexie şi extensie excesive │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Activitãţi motorii │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Faţã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Expresie facialã │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Variatã, simetricã │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Insuficientã │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Gângurit │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Absent │ X │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Prezent │ X │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Paralizie facialã │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Absentã │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Prezentã (pe ce parte) │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Mişcãri anormale ale gurii/limbii │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Absente │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Prezente (de precizat) │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Membre │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Motricitate voluntarã (cantitativ şi calitativ) │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Armonioasa şi variatã │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Insuficientã, dizarmonicã │ │ │ │
│stereotipã │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Cvasiabsentã şi/sau foarte │ │ │ │
│dizarmonicã │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Mişcãri ale degetelor D D D S D S │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Mişcãri ale degetelor prezente │ 0 0 │ 0 0 │ 0 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Pumn închis în mod constant │ 2 2 │ 2 2 │ 2 2 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Police inactiv │ 2 2 │ 2 2 │ 2 2 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Reflexe şi reacţii posturale │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Reflexe primare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Reflex tonic asimetric al cefei D S D S D S │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Absent │ 0 0 │ 0 0 │ 0 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Prezent │ 2 2 │ 2 2 │ 2 2 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Asimetrie D-S (se indicã partea │ │ │ │
│deficitarã) │ │ │ │
└─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Reacţii de protecţie │
├────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│Împingere lateralã din şezut │ D │ S │ D │ S │ D │ S │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Prezentã │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Incompletã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Absentã │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Paraşutã anterioarã │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Prezentã │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Incompletã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Absentã │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Reflexe osteotendinoase │
├────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│Reflex rotulian │ D │ S │ D │ S │ D │ S │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Normal │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Extrem de viu, clonii │ X │ X │ X │ X │ X │ X │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Difuz │ X │ X │ X │ X │ X │ X │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Absent │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
└────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
┌───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐
│Anomalii neuromotorii calitative şi │ Examen IV │ Examen V │ Examen VI │
│deformãri secundare │(10-12 luni)│(13-18 luni)│(18-24 luni)│
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Candelabru (D + S) │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezent şi fixat │ X │ X │ X │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Menţinerea capului spre posterior de axul corpului │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Menton spre anterior, capul spre │ │ │ │
│posterior │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Control al capului - prezenţa oboselii │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezenţa oboselii │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Stat în şezut imposibil │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Eşec (cade) spre anterior (hipotonie │ │ │ │
│globalã) │ 1 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Eşec (cade) spre posterior (hipertonie │ │ │ │
│a extensorilor) │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Stat in şezut - prezenţa oboselii │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezenţa oboselii │ X │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Staţiune bipedã (în picioare) │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Prezentã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Absentã │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Deformare de membre inferioare │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa deformãrii │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Poziţie în foarfece │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Mişcãri involuntare │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absente │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezente (de precizat) │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Rezistenţã la manipulare lentã │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Mobilizare uşoarã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Impresie de ţeavã de plumb │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Distonie │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absentã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezentã │ 2 │ 2 │ 2 │
└───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘
Fişã de sintezã
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Categorie neuromotorie │
├────────────────────────────────────────┬─────────────────────┬───┬───┬───┬───┤
│Spectru de semne neuromotorii/ cranine │ │ │ │ │ │
│la 2 ani │Evoluţie funcţionalã │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼───┼───┼───┼───┤
│PC incapacitantã │An │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │
│ ├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┤
│PC minorã │Achiziţie a mersului │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┤
│Triadã simptomaticã │Scor GMFCS │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┤
│Semne izolate │Scor MACS │███████│ │ │
│Nici un semn │ │███████│ │ │
├────────────────────────────────────────┴─────────────────────┴───┴───┴───┴───┤
│PC incapacitantã (fãrã mers independent la 2 ani) dupã varietate: │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Topograficã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Simptomaticã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Alte funcţii cerebrale - categorizare bazatã pe evaluãrile complementare │
│(definitã dupã standardele de teste utilizate) │
├─────────────────────────────────────────┬─────────┬──────────────────────────┤
│ │ Limite │ │
│ │ normale │ Deficienţã │
├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┬────────┬────────┤
│ │ │ Uşoarã │Moderatã│ Severã │
├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│Funcţie intelectualã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│Funcţie vizualã de origine centralã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│Funcţie auditivã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│Comunicare │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│Comportament/atenţie │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────┴────────┼────────┴────────┤
│Prezenţa epilepsiei │Controlatã │Severã │
├─────────────────────────────────────────┴──────────────────┴─────────────────┤
│Altã patologie decât cea neurologicã (descriere) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Creştere somaticã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Funcţie respiratorie │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Funcţie digestivã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Retinã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Altele │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Condiţii socio-familiale │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Favorabile │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nefavorabile │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total nefavorabile │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│ Categorie │ Risc │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│- nou-nãscuţi prematuri cu VG mai micã de 32 │- semne tardive ale unor leziuni cerebrale│
│de sãptãmâni şi/sau GN mai micã de 1500 g │(dilataţie ventricularã ex vacuo şi/sau │
│ │dilataţie a fisurii interemisferice) │
│ │- posibilitatea de evoluţie a leziunilor │
│ │de hemoragie cerebralã şi leucomalacie │
│ │[167-171] │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│- ecodensitãţi periventriculare prezente la │- posibil LPV [167,169] │
│externare │ │
│- ecodensitãţi anormale periventriculare │ │
│neomogene prezente la una din examinãrile │ │
│anterioare │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│- alte leziuni ale parenchimului cerebral (de │- pot evolua în perioada neonatalã spre │
│exemplu infarct hemoragic parenchimatos │leziuni de infarct extinse, leziuni │
│periventricular, infarct arterial, leziuni la │porencefalice, leziuni care influenţeazã │
│nivelul ganglionilor bazali, abcese cerebrale, │decizia terapeuticã [168,170] │
│leziune hipoxic-ischemicã cerebralã extinsã) │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│- hemoragie intra-periventricularã stadiu III │- pot evolua cãtre hidrocefalie şi/sau │
│Volpe sau/şi infarct hemoragic periventricular │distrugeri ale substaţei cerebrale │
│şi/sau dilataţie ventricularã post-hemoragicã │[167,168,171] │
│care necesitã tratament │ │
└───────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Comportamente sociale atipice - se trimite cãtre neuropsihiatrie infantilã - │
│risc de boli din spectrul autismului │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Interacţiune socialã şi comunicare: │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Contact vizual neadecvat sau absenţa contactului vizual, nu menţine atenţia: │
│- scala cognitivã - item 6 - recunoaşte pãrintele │
│- scala de comunicare receptivã - item 1 - priveşte persoana pe moment │
│Pare dezinteresat de materiale sau obiecte: în particular de orice item care │
│necesitã atenţie cãtre anumite obiecte sau cartea de stimuli: │
│- scala comunicare receptivã - item 8 - se joacã în mod susţinut cu obiectele │
│Nu se implicã în rutina socialã: │
│- scala comunicare receptivã item 13, participã la joacã cu alţii │
│Nu executã item-uri care implicã reacţii la anumite persoane, diferenţierea │
│obiectelor de persoane, reprezentarea sinelui: │
│- scala cognitivã - item 65 - jocul reprezentaţional │
│- scala comunicare receptivã - item 15 - identificã obiectele - unul corect │
│- scala comunicare expresivã - item 39 - rãspunde la întrebãri legate de CE │
│şi UNDE │
│Nu are comportament de captare a atenţiei: │
│- scala comunicare expresivã - item 7 - solicitã/capteazã atenţia │
│Nu executã item-uri sau serii care presupun comuncare gestualã sau verbalã: │
│- comunicare expresivã - item 2 - zâmbet social │
│- comunicare expresivã - item 21 - combinã cuvinte cu gesturi │
│Duce adultul mai degrabã de mânã pentru a exprima dorinţe decât sã foloseascã │
│gesturi sau cuvinte: │
│- comunicare expresivã - item 9 - foloseşte gesturi │
│Prozodie ritmatã, cadenţatã, respiraţie anormalã în timpul frazelor: │
│- comunicare expresivã - item 29 - foloseşte propoziţii din mai multe cuvinte.│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Comportamente repetitive: │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Persevereazã în întoarcerea paginilor unei cãrţi, pare sã se uite la poze: │
│- scala motorie finã - item 27 - întoarce paginile cãrţii │
│Persevereazã în aceeaşi activitate: │
│- scala cognitivã, item 18 - îşi inspecteazã mâna │
│- scala motorie finã - item 47 - foşneşte hârtia │
│- scala motorie grosierã - item 53 - merge într-o parte fãrã susţinere │
│Acţiuni motorii repetitive: │
│- pot fi observate în orice situaţie care implicã acţiuni motorii │
│- scala cognitivã - item 23 - se joacã cu sfoara │
│- scala cognitivã - item 24 - loveşte în joacã obiecte │
│- scala cognitivã - item 39 - împinge maşina │
│- scala motorie finã - item 43 - seria de imitare a liniei - circular │
│- scala motorie finã - item 62 - loveşte cu degetul │
│- scala motorie grosierã - item 59 - sare cca. 10 cm │
│Interacţioneazã cu jucãriile dar nu urmeazã instrucţiunile: │
│- scala cognitivã - imitã o acţiune cu 2 componente │
│- scala comunicare receptivã - item 14 - rãspunde la solicitare la rutinele │
│sociale │
│- scala motorie finã - turn de cuburi - turn de 2 cuburi │
│Stereotipii ale atenţiei, perseverenţã oculomotorie: │
│- scala cognitivã - item 10 - mutã atenţia │
│- scala cognitivã - item 41 - suspendã inelul │
│- scala motorie finã - item 7 - ochii urmãresc inelul (circular) │
│- scala motorie finã - item 9 - ochii urmãresc mingea │
│- scala motorie grosierã - item 65 - imitã posturi │
│Merge pe vârfuri la vârsta pre-şcolarã: │
│- scala motorie grosierã - item 29 - realizeazã mişcãri de mers │
│- scala motorie grosierã - item 42 - merge singur │
│- scala motorie grosierã - item 63 - merge cu spatele │
│- scala motorie grosierã - item 67 - coboarã scãrile cu câte un picior │
│alternativ pe scarã │
│Mersul pe vârfuri spontan trebuie diferenţiat de mersul pe vârfuri solicitat │
│(item 62, scala motorie grosierã) │
│Reacţie la stimuli senzoriali │
│Se arcuieşte, evitând contactul fizic când este ridicat: │
│- scala cognitivã - item 1 - se calmeazã când este ridicat │
│Reacţie scãzutã sau hipereacţie la stimuli sonori: │
│- comunicare receptivã - item 4 - reacţioneazã la sunetele din mediu. │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Deficit motor - trimitere la neurologie pediatricã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tonus muscular │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãinile nu sunt strânse la vârsta de nou-nãscut ceea ce indicã un tonus │
│muscular scãzut: │
│- scala motorie finã - item 1 - mâinile sunt strânse în pumn │
│Mâinile sunt în continuare strânse mai târziu de 3-5 luni de viaţã ceea ce │
│indicã un tonus muscular crescut: │
│- scala motorie finã - item 1 - mâinile sunt strânse în pumn │
│- scala motorie finã - item 10 - ţine mâinile deschise │
│Mişcãri excesive sau minime: │
│- scala motorie grosierã - item 1 - îndoaie picioarele în joacã │
│- scala motorie grosierã - item 2 - îndoaie braţele în joacã │
│Extensie excesivã a gâtului sau absenţa flexiei gâtului. Pare rigid: │
│- scala motorie grosierã - item 3 - seria: controleazã capul când este ridicat│
│în picioare, ridicã capul │
│Extensie completã sau absenţa flexiei minime: │
│- scala motorie grosierã - item 4 - seria: controleazã capul când este ridicat│
│în picioare: 3 secunde │
│Nu face grasp sau graspul este executat cu forţã excesivã: │
│- scala motorie finã - item 9 - reţine inelul │
│Mişcãri sacadate, copilul pare rigid: │
│- scala cognitivã - item 20 - trage de sfoarã în mod conştient │
│- scala motorie finã, item 63 - pune 20 de biluţe în cutie │
│- scala motorie grosierã - item 43 - merge singur cu coordonare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mişcãri ale mâinii │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nu foloseşte degetul mare sau degetul mare rãmâne în palmã în flexie (în │
│special copii mai mari) │
│- scala motorie finã - item 23 - ridicã cana de toartã │
│- scala motorie finã - item 28 - serie grasp: grasp palmar │
│Plaseazã întotdeauna palmele în jos în cazul mişcãrilor active ale mâinii: │
│- scala motorie finã - item 9 - roteazã pumnul │
│Extensie a celorlalte degete în mod eronat: │
│- scala motorie finã - item 29 - extinde izolat degetul arãtãtor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Posturã şi poziţionare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Capul nu este pe linia medianã, capul e deplasat într-o parte: │
│- scala motorie grosierã - item 11 - ţine capul sus când este deplasat │
│O jumãtate de corp este mobilizatã mai mult ca cealaltã: │
│- scala motorie finã - item 16 - se întoarce pe o parte din şezut │
│- scala motorie grosierã - item 30 - se târãşte pe burtã │
│Îşi atinge mâinile între ele dar nu pe linia medianã: │
│- scala motorie finã - item 23 - aduce lingura sau cuburile pe linia medianã │
│Poziţii anormale ale membrelor şi corpului; pot fi observate la orice reacţie │
│posturalã: │
│- scala motorie grosierã - item 20 - se întoarce de pe spate pe pãrţi │
│- scala motorie grosierã - item 41 - seria stat în picioare: stã singur în │
│picioare │
│Foloseşte o bazã foarte largã de susţinere, manipuleazã obiectele folosind │
│masa ca suport: │
│- scala motorie finã - item 21 - transferã cubul │
│- scala motorie grosierã - item 27 - stã în şezut cu susţinere şi manipuleazã │
│obiectul │
│Dominanţã extremã a unei mâini înainte de 36 de luni: │
│- scala motorie finã - item 13 - seria cuburi - atinge cubul │
│- scala motorie finã - item 46 - imitã mişcãrile mâinii │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mişcãri voluntare şi coordonare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Foloseşte forţa excesivã la mişcãri, strânge obiectele când le apucã: │
│- scala cognitivã - item 24 - loveşte în joacã │
│- scala motorie finã - item 19 - transferã inelul │
│Eliberare din mânã sau aliniere deficitara a obiectelor: │
│- scala motorie finã - item 31 - seria turn de cuburi: turn de 2 cuburi │
│- scala motorie finã - item 38 - seria turn de cuburi: turn de 6 cuburi │
│Copilul sare mai degrabã decât se rostogoleşte: │
│- scala motorie grosierã - item 14 - se roteşte de pe o parte pe spate │
│- scala motorie grosierã - item 20 - se roteşte de pe spate pe o parte │
│Se mişcã în faţã aruncându-şi întâi mâinile şi apoi picioarele şi nu prin │
│alternarea mâinilor şi picioarelor (ca în mod normal): │
│- scala motorie grosierã - item 34 - seria - mers în patru labe │
│Nu realizeazã în timp optim item-urile pentru care existã o limitã de timp: │
│- scala cognitivã - item 56 - puzzle roz - complet │
│- scala congitivã - item 82 - asambleazã obiectul - câine │
│- scala motorie finã - item 10 - plaseazã 10 biluţe în sticlã (60 secunde) │
│Aratã puţine mişcãri sau este refractar în a se mişca; mişcarea pare sã fie │
│un efort; este mereu obosit: │
│- scala motorie grosierã - item 5 - întoarce capul pe o parte │
│- scala motorie grosierã - tem 29 - mişcãri de pãşire │
│- scala motorie grosierã - item 34 - mers în patru labe │
│Bazã largã de susţinere la mers; stabilitate posturalã slabã: │
│- scala motorie grosierã - item 43 - seria mers - merge cu coordonare │
│Control motor anormal, dificultãţi de a menţine o anumitã posturã: │
│- scala motorie grosierã - item 60 - seria balans pe un picior: 2 secunde │
│- scala motorie grosierã - item 71 - merge pe toatã talpa │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dificultãţi vizuale - trimitere cãtre oftalmologie şi neurologie pediatricã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Copilul aratã puţin interes sau este complet dezinteresat în legãturã cu │
│stimulii vizuali: │
│- scalã cognitivã - item 6 - recunoaşte pãrintele │
│- scala comunicare receptivã - item 8 - se joacã cu obiectele în mod susţinut │
│Copilul nu urmãreşte obiectele: │
│- scala cognitivã - item 39 - împinge maşinuţa │
│- scala motorie finã - item 9 - ochii urmãresc mingea care se rostogoleşte │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dificultãţi de auz - trimitere cãtre audiolog │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Copilul reacţioneazã slab sau supra-reacţionazã la sunete: │
│- comunicare receptivã - item 4 - reacţioneazã la sunetele din mediu │
│Copilul nu vocalizeazã sau nu scoate sunete: │
│- communicare expresivã - item 1 - sunete din gât, nediferenţiate │
│Copilul nu prezintã inflexiuni în voce: │
│- comunicare expresivã - item 12 - gângureşte expresiv │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dificultãţi de atenţie - trimitere cãtre psihiatrie pediatricã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Copilul cu vârstã mai mare de 18 luni acţioneazã înainte ca examinatorul sã │
│termine enunţul sau sã anunţe ce are de fãcut: │
│- scala motorie grosierã - item 70 - se balanseazã singur pe piciorul stâng │
│timp de 8 secunde │
│- scala motorie finã - item 45 - 3 cuburi pe sfoarã │
│- scala motorie grosierã - item 46 - imitã mişcãrile mâinii │
│Copilul nu poate susţine atenţia mai mult de câteva secunde la item-uri care │
│necesitã implicare pe timp lung: │
│- scala cognitivã - item 54 - seria cuburi - turn de 9 cuburi │
│- scala motorie finã - item 43 - pune 3 cuburi pe sfoarã │
│- scala motorie finã - item 59 - traseazã un desen │
│Copilul este incapabil sã inhibe rãspunsuri sau comportamente: │
│- scala cognitivã - item 48 - seria joc relaţional - el însuşi │
│- scala motorie finã - item 33 - plaseazã 10 biluţe în sticlã în 60 de secunde│
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
│A. Centru │regional sau centru de nivel III │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│B. Spaţiu │spaţiu special dedicat (cabinet de urmãrire) │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│C. Dotare │- standard pentru un cabinet de pediatrie │
│ │- kit pentru testul comportamental utilizat │
│ │- computer, linie telefonicã │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│D/ Personal │- medic coordonator al programului (poate fi unul din │
│ │medicii secţiei) │
│ │- 2 persoane care sã fie antrenate în utilizarea examenu- │
│ │lui neurologic şi testelor comportamentale folosite │
│ │- asistentã │
│ │- opţional (dar de dorit): psiholog, kinetoterapeut │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│E/ Relaţii cu alte │- medici colaboratori pentru secţia de terapie intensivã │
│specialitãţi │neonatalã şi/sau screening │
│ │- medic oftalmolog │
│ │- personal antrenat pentru screening-ul audiologic │
│ │- protocoale de colaborare cu alte clinici: │
│ │- clinicã/serviciu/cabinet de neurologie pediatricã │
│ │- clinicã/cabinet de psihiatrie pediatricã │
│ │- clinicã/cabinet de oftalmologie specializat în │
│ │oftalmologie pediatricã │
│ │- clinicã/cabinet de audiologie cu competenţã pentru │
│ │pediatrie │
│ │- cabinet de psihologie pediatricã │
│ │- clinicã de recuperare medicalã │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────┘
