Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: GHID din 2 august 2011 de practica medicala pentru specialitatea neonatologie - Alimentatia nou-nascutului la termen sanatos (Anexa nr. 2)*) Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

GHID din 2 august 2011 de practica medicala pentru specialitatea neonatologie - Alimentatia nou-nascutului la termen sanatos (Anexa nr. 2)*)

EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 586 bis din 18 august 2011
Comenteaza legea


─────────
    *) Aprobat de Ordinul nr. 1.232/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 18 august 2011





    Ministerul Sãnãtãţii Publice Colegiul Medicilor Asociaţia de Neonatologie
      Comisia Consultativã de        din România         din România
     Pediatrie şi Neonatologie

            COLECŢIA GHIDURI CLINICE PENTRU NEONATOLOGIE
                         Ghidul 02/Revizia 0
                             7-8.12.2009



    Publicat de Asociaţia de Neonatologie din România
    Editor: Maria Livia Ognean
    (c) Asociaţia de Neonatologie din România, 2011

    Grupul de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor încurajeazã schimbul liber şi punerea la dispoziţie în comun a informaţiilor şi dovezilor cuprinse în acest ghid, precum şi adaptarea lor la condiţiile locale.
    Orice parte din acest ghid poate fi copiatã, reprodusã sau distribuitã, fãrã permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea urmãtoarelor condiţii: (a) ghidul sau fragmentul sã nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale, (b) persoanele sau instituţiile care doresc sã copieze, reproducã sau distribuie ghidul sau fragmente din acestea, sã informeze Asociaţia de Neonatologie din România şi (c) Asociaţia de Neonatologie din România sã fie menţionatã ca sursã a acestor informaţii în toate copiile, reproducerile sau distribuţiile materialului.

    Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sãnãtãţii Publice prin Ordinul nr. ........ din ............... şi de Colegiul Medicilor prin documentul nr. ..... din .......................... şi de Asociaţia de Neonatologie din România în data de ..........

    Precizãri
    Ghidurile clinice pentru Neonatologie sunt elaborate cu scopul de a ajuta personalul medical sã ia decizii privind îngrijirea noun ãscuţilor. Acestea prezintã recomandãri de bunã practicã medicalã clinicã bazate pe dovezi publicate (literatura de specialitate) recomandate a fi luate în considerare de cãtre medicii neonatologi şi pediatri şi de alte specialitãţi, precum şi de celelalte cadre medicale implicate în îngrijirea tuturor nou-nãscuţilor.
    Deşi ghidurile reprezintã o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenţioneazã sã înlocuiascã raţionamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicalã este un proces integrativ care trebuie sã ia în considerare circumstanţele individuale şi opţiunea pacientului sau, în cazul nou-nãscutului, a pãrinţilor, precum şi resursele, caracteristicile specifice şi limitãrile instituţiilor medicale. Se aşteaptã ca fiecare practician care aplicã recomandãrile în scop diagnostic, terapeutic sau pentru urmãrire, sau în scopul efectuãrii unei proceduri clinice particulare sã utilizeze propriul raţionament medical independent în contextul circumstanţial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al noun ãscutului în funcţie de particularitãţile acestuia, opţiunile diagnostice şi curative disponibile.
    Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informaţiile conţinute în ghid sã fie corecte, redate cu acurateţe şi susţinute de dovezi. Date fiind posibilitatea erorii umane şi/sau progresele cunoştinţelor medicale, autorii nu pot şi nu garanteazã cã informaţia conţinutã în ghid este în totalitate corectã şi completã. Recomandãrile din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la tema propusã şi abordãrile terapeutice acceptate în momentul actual. În absenţa dovezilor publicate, recomandãrile se bazeazã pe consensul experţilor din cadrul specialitãţii. Totuşi, acestea nu reprezintã în mod necesar punctele de vedere şi opiniile tuturor clinicienilor şi nu le reflectã în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator.
    Ghidurile clinice, spre deosebire de protocoale, nu sunt gândite ca directive pentru o singurã modalitate de diagnostic, management, tratament sau urmãrire a unui caz sau ca o modalitate definitivã de îngrijire a nou-nãscutului. Variaţii ale practicii medicale pot fi necesare în funcţie de circumstanţele individuale şi opţiunea pãrinţilor nou-nãscutului, precum şi de resursele şi limitãrile specifice ale instituţiei sau tipului de practicã medicalã. Acolo unde recomandãrile acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale şi documente medicale, iar motivele modificãrilor trebuie justificate detaliat.
    Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid îşi declinã responsabilitatea legalã pentru orice inacurateţe, informaţie perceputã eronat, pentru eficacitatea clinicã sau succesul oricãrui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate ca urmare a utilizãrii sau aplicãrii lor. De asemenea, ele nu îşi asumã responsabilitatea nici pentru informaţiile referitoare la produsele farmaceutice menţionate în ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie sã verifice literatura de specialitate prin intermediul surselor independente şi sã confirme cã informaţia conţinutã în recomandãri, în special dozele medicamentelor, este corectã.
    Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mãrcii sau al producãtorului, nu constituie sau implicã o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului faţã de altele similare care nu sunt menţionate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizatã în scop publicitar sau în scopul promovãrii unui produs.
    Opiniile susţinute în aceastã publicaţie sunt ale autorilor şi nu reprezintã în mod necesar opiniile Fondului ONU pentru Populaţie, ale reprezentanţei UNICEF România sau ale Fundaţiei Cred.

    Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire şi actualizare continuã. Cea mai recentã versiune a acestui ghid poate fi accesatã prin internet la adresa ................

    Tipãrit la ...........
    ISSN ................

    Grupul de Coordonare a elaborãrii ghidurilor
    Comisia Consultativã de Pediatrie şi Neonatologie a Ministerului Sãnãtãţii Publice
    Prof. Dr. Dumitru Orãşeanu
    Comisia de Pediatrie şi Neonatologie a Colegiului Medicilor din România
    Prof. Dr. Vlad I. Tica
    Asociaţia de Neonatologie din România
    Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu

    Preşedinte - Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu
    Co-preşedinte - Prof. Univ. Dr. Maria Stamatin
    Secretar - Conf. Univ. Dr. Manuela Cucerea

    Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului
    Coordonator:
    Prof. Univ. Dr. Gabriela Corina Zaharie
    Scriitori:
    Dr. Melinda Matyas
    Dr. Monica Popa
    Membri:
    Şef Lucr. Dr. Ligia Blaga

    Mulţumiri
    Mulţumiri experţilor care au evaluat ghidul:
    Prof. Dr. Silvia Maria Stoicescu
    Conf. Dr. Manuela Cucerea
    Dr. Maria Livia Ognean

    Mulţumim Dr. Maria Livia Ognean pentru coordonarea şi integrarea activitãţilor de dezvoltare a Ghidurilor Clinice pentru Neonatologie.
    Multumim Fundaţiei Cred pentru suportul tehnic acordat pentru buna desfãşurare a activitãţilor de dezvoltare a Ghidurilor Clinice pentru Neonatologie şi organizarea întâlnirilor de consens.

    Abrevieri
    HIV - virusul imunodeficienţei umane
    TBC - tuberculozã
    VHB - virusul hepatitei B
    AgHBs - antigen de suprafaţã al virusului hepatitic B
    SNC - sistem nervos central
    ADN - acid dezoxiribonucleic
    ARN - acid ribonucleic
    SIDS - sindromul de moarte subitã a sugarului
    GOS - oligogalactozil-lactozã (galacto-oligozaharide)
    FOS - oligofructozil-zaharozã (fructo-oligozaharide)
    LCPUFA - acizi graşi polinesaturaţi cu lanţ lung
    RE - echivalent de retinol
    TE - tocoferol
    ATP - adenosin-trifosfat
    AA - acid arahidonic
    DHA - acid docosahexaenoic

    1. Introducere
    Laptele uman are specificitate de specie şi nici un alt substitut nu atinge calitãţile acestuia.
    Alimentaţia naturalã exclusivã reprezintã modelul de referinţã faţã de care trebuie apreciatã orice altã alternativã de alimentaţie a copilului în primele 6 luni de viaţã dacã se iau în considerare starea de sãnãtate, creşterea şi dezvoltarea normale pe termen scurt şi lung. Lipsa alãptãrii şi în mod special a alãptãrii exclusive în primele 6 luni postnatal, cât şi diversificarea inadecvatã sunt importanţi factori de risc pentru morbiditatea şi mortalitatea infantilã iar pe termen lung pentru performanţe şcolare scãzute, dezvoltare intelectualã şi integrare socialã reduse[1-4]. În sprijinul promovãrii alãptãrii şi în concordanţã cu strategia OMS şi UNICEF, Comitetul Naţional de Promovare a Alãptãrii de la nivelul Ministerului Sãnãtãţii a elaborat Strategia Naţionalã a României pentru perioada 2003 - 2012.
    Ghidul de alimentaţie a nou-nãscutului la termen sãnãtos este conceput la nivel naţional. Acesta precizeazã standardele, principiile şi aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz clinic concret care trebuie respectate de practicieni indiferent de nivelul unitãţii sanitare în care activeazã.
    Ghidurile clinice pentru neonatologie sunt mai rigide decât protocoalele clinice, acestea fiind realizate de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi ştiinţifice, tãria afirmaţiilor, gradul de recomandare. Protocoalele permit un grad mai mare de flexibilitate.

    2. Scop
    Scopul acestui ghid este de a standardiza alimentaţia nou-nãscutului la termen sãnãtos în primul rând prin susţinerea şi promovarea alimentaţiei naturale încã din primele ore de viaţã.
    Prezentul ghid pentru alimentaţia nou-nãscutului la termen sãnãtos se adreseazã personalului de specialitate - neonatologie -, dar şi pediatrilor şi medicilor de familie, precum şi personalului medical din alte specialitãţi (medici obstetricieni, moaşe, asistente medicale), care se confruntã cu problematica alimentaţiei nou nãscutului. Prezentul ghid este elaborat pentru atingerea urmãtoarelor deziderate:
    - creşterea calitãţii asistenţei medicale
    - aducerea în actualitate a unei probleme de mare impact asupra sãnãtãţii nou-nãscuţilor
    - aplicarea evidenţelor în practica medicalã; diseminarea unor noutãţi ştiinţifice legate de aceastã temã
    - integrarea unor servicii de nursing şi îngrijire
    - reducerea variaţiilor în practica medicalã (cele care nu sunt necesare)
    - ghidul constituie un instrument de consens între clinicieni
    - ghidul protejeazã clinicianul din punctul de vedere a malpraxisului
    - ghidul asigurã continuitate între serviciile oferite de medici şi asistente
    - ghidul permite structurarea documentaţiei medicale
    - ghidul permite oferirea unei baze de informaţie pentru analize şi comparaţii
    - permite armonizarea practicii medicale româneşti cu principiile medicale internaţionale
    Se prevede ca acest ghid sã fie adoptat pe plan local şi regional.

    1. Metodologia de elaborare

    3.1. Etapele procesului de elaborare
    Ca urmare a solicitãrii Ministerului Sãnãtãţii Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru neonatologie, Asociaţia de Neonatologie din România a organizat în 28 martie 2009 la Bucureşti o întâlnire a instituţiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru neonatologie.
    A fost prezentat contextul general în care se desfãşoarã procesul de redactare a ghidurilor şi implicarea diferitelor instituţii. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor. A fost, de asemenea, prezentatã metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, un plan de lucru şi au fost agreate responsabilitãţile pentru fiecare instituţie implicatã. A fost aprobatã lista de subiecte a ghidurilor clinice pentru neonatologie şi pentru fiecare ghid au fost aprobaţi coordonatorii Grupurilor Tehnice de Elaborare (GTE).
    În data de 26 septembrie 2009, în cadrul Conferinţei Naţionale de Neonatologie din România a avut loc o sesiune în cadrul cãreia au fost prezentate, discutate în plen şi agreate principiile, metodologia de elaborare şi formatul ghidurilor.
    Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând scriitorul/scriitorii şi o echipã de redactare, precum şi un numãr de experţi evaluatori externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost ales un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declaraţii de Interese.
    Scriitorii ghidurilor au fost contractaţi şi instruiţi privind metodologia redactãrii ghidurilor, dupã care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE şi sub conducerea coordonatorului ghidului.
    Pe parcursul citirii ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înţelege medicul de specialitate neonatologie, cãruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunţatã în clar pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilitãţii actului medical.
    Dupã verificarea din punctul de vedere al principiilor, structurii şi formatului acceptat pentru ghiduri şi formatare a rezultat versiunea a 2-a a ghidului, versiune care a fost trimisã pentru evaluarea externã la experţii selectaţi. Coordonatorul şi Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare şi încorporat, dupã caz, comentariile şi propunerile de modificare fãcute de evaluatorii externi şi au redactat versiunea a 3-a a ghidului. Aceastã versiune a fost prezentatã şi supusã discuţiei detaliate, punct cu punct, în cadrul unor Întâlniri de Consens care au avut loc la Iaşi în perioada 22 octombrie 2009 şi la Bucureşti în data de 7-8 decembrie 2009, cu sprijinul Fundaţiei Cred şi cu consultanţã din partea Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA) şi a reprezentanţei UNICEF pentru România. Participanţii la Întâlnirile de Consens sunt prezentaţi în Anexa 1.
    Ghidurile au fost dezbãtute punct cu punct şi au fost agreate prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradãrii recomandãrilor şi formulãrii.
    Evaluarea finalã a ghidului a fost efectuatã utilizând instrumentul Agree elaborat de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii (OMS). Ghidul a fost aprobat formal de cãtre Comisia Consultativã de Pediatrie şi Neonatologie a Ministerului Sãnãtãţii Publice, Comisia de Pediatrie şi Neonatologie a Colegiului Medicilor din România şi Asociaţia de Neonatologie din România.
    Ghidul a fost aprobat de cãtre Ministerul Sãnãtãţii Publice prin Ordinul nr. ..............................

    3.2. Principii
    Ghidul clinic "Alimentaţia nou-nãscutului la termen sãnãtos" a fost conceput cu respectarea principiilor de elaborare a Ghidurilor clinice pentru neonatologie aprobate de Grupul de Coordonare a elaborãrii ghidurilor clinice pentru Neonatologie şi de Asociaţia de Neonatologie din România.
    Grupul tehnic de elaborare a ghidurilor a cãutat şi selecţionat, în scopul elaborãrii recomandãrilor şi argumentãrilor aferente, cele mai importante şi mai actuale dovezi ştiinţifice (meta-analize, revizii sistematice, studii controlate randomizate, studii controlate, studii de cohortã, studii retrospective şi analitice, cãrţi, monografii). În acest scop au fost folosite, pentru cãutarea informaţiilor, urmãtoarele surse de date: Cochrane Library, Medline, OldMedline, Embase utilizând cuvintele cheie semnificative pentru subiectul ghidului.
    Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazatã pe dovezi ştiinţifice, iar pentru fiecare afirmaţie a fost furnizatã o explicaţie bazatã pe nivelul dovezilor şi a fost precizatã puterea ştiinţificã (acolo unde existã date). Pentru fiecare afirmaţie a fost precizatã alãturat tãria afirmaţiei (Standard, Recomandare sau Opţiune) conform definiţiilor din Anexa 2.

    3.3. Data reviziei
    Acest ghid clinic va fi revizuit în 2012 sau în momentul în care apar dovezi ştiinţifice noi care modificã recomandãrile fãcute.

    4. Structurã
    Acest ghid de neonatologie este structurat în 2 capitole:
    - alimentaţia naturalã a nou-nãscutului la termen sãnãtos şi
    - alimentaţia cu formule a nou-nãscutului la termen, sãnãtos - fiecare din aceste capitole cuprinzând:
    - definiţii şi evaluare
    - conduitã
    - monitorizare
    - aspecte administrative
    - bibliografie
    - anexe.

    5. Alimentaţia naturalã a nou-nãscutului la termen sãnãtos

    5.1. Definiţii şi evaluare



             5.1.1. Definiţii
    Standard Alimentaţia naturalã reprezintã alimentaţia exclusivã cu lapte   C
             matern (inclusiv laptele de mamã muls) fãrã substituenţi de
             lapte matern, alte lichide sau alimente solide[1-3].
    Standard Alimentaţia naturalã, la cerere, este alimentaţia care nu        C
             restrânge dorinţa de supt a nou-nãscutului[2,3].
    Standard Alimentaţia exclusivã la sân este alimentarea numai la sân,      C
             fãrã ceai sau apã[2,3].
    Standard Alãptarea preponderentã este alimentarea la sân sau cu lapte     C
             matern colectat plus apã sau/şi ceai sau/şi suc de fructe[1,2].
    Standard Alãptarea parţialã (alimentaţia mixtã) este alimentarea la sân   C
             dar şi cu alt tip de lapte[1,2].
    Standard Înţãrcarea reprezintã introducerea alimentaţiei complementare    C
             şi înlocuirea treptatã a laptelui matern cu alte alimente[1,2].
    Standard Ablactarea reprezintã încetarea alãptãrii[1,2].                  C
    Standard Alimentaţia complementarã (diversificatã) reprezintã introdu-    C
             cerea unor alimente noi, diferite de lapte, în alimentaţia
             sugarului (iniţial sub forma preparatelor fluide şi
             semisolide, apoi solide)[1,2].
    Standard Alãptarea eficientã reprezintã situaţia de creştere şi dezvol-   E
             tare armonioasã, corespunzãtoare curbelor de creştere şi
             dezvoltare (ale copilului alimentat la sân)[4-6].
    Standard Alãptarea ineficientã reprezintã situaţia în care creşterea şi   E
             dezvoltarea copilului sunt necorespunzãtoare vârstei[5,6].
    Standard Îngrijirea în sistem rooming-in reprezintã îngrijirea copi-      C
             lului în acelaşi salon cu mama sa, 24 de ore din 24[7,8].
    Standard Îngrijirea copilului în sistem bedding-in reprezintã îngriji-    C
             rea acestuia în acelaşi pat cu mama sa[7,8].
             5.1.2. Beneficiile alimentaţei naturale
    Standard Medicul trebuie sã informeze pãrinţii despre beneficiile ali-    A
             mentaţiei naturale.
 Argumentare Avantajele alimentaţiei naturale pentru copil[2,4-6,9-19]:     Ia,
             - scade incidenţa infecţiilor gastrointestinale, respiratorii   Ib
             superioare şi otice
             - scade incidenţa morţii subite la sugar
             - reduce riscul apariţiei alergiilor
             - stimuleazã dezvoltarea cognitivã
             - reduce riscul diabetului zaharat de tip 1 şi 2
             - previne malnutriţia
             - reduce riscul obezitãţii şi al hipercolesterolemiei
             - reduce riscul de boalã Crohn
             - are afect analgezic.
 Argumentare Avantajele alimentaţiei naturale pentru mamã[11,16,20-22]:      Ib
             - ajutã involuţia uterinã rapidã dupã naştere şi previne
             hemoragiile din postpartum
             - întârzie reapariţia menstruaţiei
             - reduce riscul de anemie şi necesarul de fier pentru mama
             care alãpteazã
             - accelereazã pierderea în greutate
             - protejeazã împotriva cancerului de sân şi ovar
             - oferã protecţie împotriva osteoporozei postmenopauzale
             - scade riscul de diabet zaharat de tip 2
             - scade necesarul de insulinã la mamele diabetice
             - este mai comodã şi mai puţin obositoare
             - realizeazã o legãturã psiho-afectivã profundã cu copilul
             - este economicã pentru familie.
             5.1.3. Contraindicaţiile alimentaţiei naturale
    Standard Medicul trebuie sã recunoascã situaţiile în care alãptarea      E
             este contraindicatã, fie din motive materne, fie neonatale.
 Argumentare Existã situaţii în care alãptarea poate avea efecte nedorite   IIa
             asupra copilului şi, ca atare, trebuie suspendatã temporar
             sau definitiv[11,23-25].
 Recomandare Se recomandã ca medicul sã aleagã cu prudenţã medicamentele     C
             necesare pentru tratarea mamelor care alãpteazã, indicând mai
             ales medicamentele cu profil limitat de reacţii adverse.
 Argumentare Majoritatea medicamentelor sunt transferate în laptele de       IV
             mamã dar de cele mai multe ori în cantitãţi subclinice, fiind
             sigure pentru alãptare[27,28] (anexa 1).
 Recomandare În situaţiile în care mama care alãpteazã necesitã un anumit    C
             tratament, se recomandã ca aceasta sã fie sfãtuitã sã îşi ad-
             ministreze medicaţia prescrisã imediat dupã o alãptare sau cu
             puţin timp înaintea unei perioade mai îndelungate de somn a
             copilului.
 Argumentare Administrarea medicamentelor imediat dupã o alãptare sau        IV
             imediat înaintea unei perioade mai îndelungate de somn permite
             metabolizarea unei mai mari cantitãţi de medicament, scãderea
             concentraţiei serice a acestuia şi limiteazã cantitatea de
             drog care trece în laptele matern[28].
    Standard Medicul trebuie sã contraindice alãptarea în urmãtoarele        B
             situaţii[24-28]:
             - chimioterapie
             - consum matern de droguri recreaţionale de uz intravenos
             - utilizarea de izotopi radioactivi la mamã în scop terapeutic
             - ingestia de alcool în cantitate mai mare de 0,5 g/kgc/zi.
 Argumentare Medicaţia de tip chimioterapie şi/sau radioterapie reprezintã  IIa
             contraindicaţii absolute ale alimentaţiei naturale, putând
             induce la copil imunosupresie, neutropenie şi creştere
             deficitarã[15,24,29].
 Argumentare Consumul matern de alcool în cantitate mai mare de 0,5 g/kg/zi IIa
             poate determina la nou-nãscut somnolenţã, creştere deficitarã,
             tulburãri de dezvoltare[25]. 10 ml alcool sunt echivalentul a
             8 g alcool şi a unei unitãţi de alcool. Unitãţile de alcool
             conţinute într-o bãuturã pot fi calculate astfel: gradul
             alcoolic (procente volumice de alcool) X volumul (ml) \'f7 1000
             = numãrul de unitãţi de alcool.
    Standard Medicul trebuie sã indice alimentaţie cu formulã în situaţia     C
             administrãrii de izotopi radioactivi în scop diagnostic la
             mamã pentru o perioadã variabilã în funcţie de timpul de
             înjumãtãţire al radioizotopului folosit.
 Argumentare Dupã dispariţia radioizotopului din sângele matern (variabil    IV
             în funcţie de radioizotopul folosit) nu mai existã risc de
             efecte nedorite asupra copilului[24,26].
    Standard Medicul trebuie sã contraindice alãptarea în cazul urmãtoa-     B
             relor infecţii materne[23,24,30-38]:
             - infecţie HIV
             - infecţie TBC activã
             - infecţie cu virus herpes simplex cu leziuni active la
             nivelul sânului
             - infecţia cu VHB cu viremie prezentã.
 Argumentare În cazul infecţiei HIV transmiterea verticalã se poate          Ib
             produce şi prin alãptare (creşte riscul de
             transmitere verticalã cu 9-15%)[23,24,33-35].
 Argumentare Bacilul Koch se transmite în mod excepţional prin laptele de   IIa
             mamã dar contactul apropiat dintre mamã şi copil poate favo-
             riza transmiterea agentului infecţios pe cale aerianã,
             principala cale de transmitere a bolii [34].
 Argumentare Leziunile herpetice active de la nivelul sânului sunt extrem   IIb
             de contagioase, prin contact direct cu acestea nou-nãscutul
             putând dezvolta infecţie herpeticã[15,34,35].
 Argumentare Deşi nu existã dovezi cã alãptarea creşte riscul de transmi-   IIa
             tere a virusului hepatitei B de la mamã la copil, în cazul
             mamelor cu viremie prezentã nu a fost demonstratã siguranţa
             terapiei antivirale pentru copil[34,36].
 Recomandare La mamele care prezintã AgHBs pozitiv fãrã viremie activã se     B
             recomandã imunizarea pasivã şi activã şi se încurajeazã
             alãptarea.
 Argumentare Cantitãţi mici de AgHBs au fost detectate în laptele mamelor   IIb
             AgHBs pozitive şi este posibil ca, o datã cu mici cantitãţi
             de sânge provenit de la ragadele mamelonare, sã fie transmis
             copilului în timpul alãptãrii (chiar când aceste leziuni
             sunt foarte mici)[31,34].
    Standard Medicul trebuie sã contraindice alãptarea la nou-nãscutul cu     B
             galactozemie, deficit congenital de lactazã, boala urinilor
             cu miros de sirop de arţar şi fenilcetonurie.
 Argumentare Nou-nãscuţii cu galactozemie, datoritã deficitului enzimatic   IIa
             caracteristic bolii, prezintã intoleranţã la galactozã
             necesitând alimentare cu formule delactozate[29,37,38].
 Argumentare Nou-nãscuţii care prezintã boala urinilor cu miros de sirop    III
             de arţar nu pot metaboliza aminoacizii ramificaţi necesitând
             alimentare cu formule speciale care nu conţin leucinã,
             izoleucinã şi valinã[29,39].
 Argumentare Nou-nãscuţii suferind de fenilcetonurie nu pot metaboliza      III
             fenilalanina şi necesitã alimentare cu formule fãrã
             fenilalaninã[29,40].



    5.2. Conduitã


    Standard Medicul trebuie sã promoveze alãptarea exclusivã imediat        A
             dupã naştere.
 Argumentare Alãptarea exclusivã prezintã urmãtoarele avantaje              Ia
             [14,35,41,42]:
             - asigurã o dezvoltare psiho-emoţionalã echilibratã a
             copilului
             - contribuie la menţinerea secreţiei lactate
             - permite copilului autonomie nutriţionalã
             - asigurã o interrelaţie afectivã puternicã între mamã şi
             copil.
 Argumentare Laptele matern este alimentul ideal pentru nou-nãscut şi       IIa
             sugarul de pânã la 6 luni, asigurând în totalitate aportul
             nutritiv necesar unei creşteri şi dezvoltãri
             armonioase[16,41,43].
    Standard Medicul trebuie sã promoveze contactul precoce dintre mamã şi   A
             copil imediat dupã naştere.
 Argumentare Contactul precoce mamã-copil are un rol important în defini-    Ia
             rea comportamentului suptului, stabilirea relaţiei mamã-copil
             şi stimularea hormonalã cu rol în alãptare[44-46].
 Recomandare Pentru o alãptare de succes se recomandã ca medicul şi          A
             asistenta sã iniţieze precoce alimentaţia la sân, în primele
             2 ore dupã naştere.
 Argumentare Alimentaţia precoce la sân permite alãptarea mai eficientã      Ia
             şi prelungitã[16,45].
    Standard Medicul trebuie sã încurajeze îngrijirea mamei şi copilului     A
             împreunã în acelaşi salon (rooming-in) imediat dupã momentul
             naşterii (dacã unitatea dispune de astfel de saloane).
 Argumentare Îngrijirea mamei şi copilului în sistem rooming-in prezintã     Ia
             urmãtoarele avantaje[4,35,41,45-47]:
             - favorizeazã alãptarea la cerere
             - încurajeazã formarea postnatalã a cuplului mamã - copil
             - mama se familiarizeazã cu comportamentul şi nevoile
             copilului
             - creşte încrederea mamei în forţele proprii
             - stimuleazã apariţia secreţiei lactate şi creşterea rapidã
             a nou-nãscutului
             - scade riscul de infecţii nosocomiale neonatale.
 Recomandare Se recomandã ca medicul sã încurajeze bedding-in-ul[5,7,48].    A
 Argumentare Avantajele bedding-in-ului sunt[15,48,49]:                      Ia
             - creşte frecvenţa şi durata alãptãrii
             - asigurã continuitatea alãptãrii pe durata nopţii
             - uşureazã alãptarea nocturnã.
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã încurajeze alãptarea la         A
             cerere, atât ziua cât şi noaptea.
 Argumentare Alãptarea la cerere este modalitatea cea mai eficientã de a     Ib
             asigura nevoile nutriţionale ale copilului şi o secreţie
             lactatã suficientã[45-47].
 Recomandare Se recomandã ca în primele sãptãmâni dupã naştere medicul       B
             şi asistenta sã sfãtuiascã mamele sã trezeascã copilul şi sã
             îl punã la sân dacã doarme mai mult de 4 ore continuu în
             timpul zilei.
 Argumentare Icterul neonatal poate determina somnolenţã excesivã iar       III
             suptul la intervale mai mari de 4 ore nu stimuleazã suficient
             producţia de lapte[2,5,11,32].
 Recomandare Se recomandã ca medicul şi asistenta sã consilieze mamele sã    B
             alãpteze din ambii sâni.
 Argumentare Oferirea ambilor sâni pentru alãptare determinã stimularea     III
             şi golirea egalã a ambilor sâni, stimulând în continuare
             producţia de lapte în cantitate suficientã nevoilor
             copilului[2,5,11,32].
 Argumentare Se recomandã ca medicul şi asistenta sã nu indice şi sã nu      B
             ofere nou-nãscuţilor sãnãtoşi alimentaţi la sân suplimente
             de apã, soluţii glucozate, formule sau alte lichide în
             afara cazurilor în care acest lucru este necesar din punct
             de vedere medical.
 Argumentare Apa, soluţiile glucozate, formulele sau alte suplimente        III
             hidrice nu sunt necesare nou-nãscutului sãnãtos alimentat la
             sân, oferirea acestora crescând riscul de infecţie (prin
             contaminare) şi alergie[2,5,11,32].
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã nu ofere copiilor alimentaţi    A
             la sân biberoane, tetine sau suzete şi sã informeze pãrinţii
             despre impactul negativ al acestora asupra suptului.
 Argumentare Oferirea de biberoane, tetine, suzete nou-nãscuţilor alimen-    Ib
             taţi la sân interferã cu actul suptului, împiedicând însuşirea
             unei tehnici corecte de supt, stimularea şi întreţinerea
             lactaţiei[5,32,47].
 Recomandare Se recomandã ca medicul şi asistenta sã informeze mama cã       A
             alãptarea exclusivã este suficientã pentru promovarea creşterii
             şi dezvoltãrii normale a copilului în primele 6 luni de viaţã
             [2-4,11,16,30,41-43]
 Argumentare Datele existente aratã cã alimentaţia exclusivã la sân în       Ia
             primele 6 luni de viaţã asigurã o dezvoltare armonioasã iar
             testele biochimice efectuate la aceşti copii demonstreazã cã
             laptele de mamã acoperã toate nevoile nutriţionale şi de
             creştere la aceastã vârstã, exceptând necesarul de
             vitamina D[2-4,11,16,30,41-43].
 Argumentare Introducerea alimentelor complementare înainte de împlinirea    IIb
             vârstei de 6 luni la copilul sãnãtos alimentat exclusiv la
             sân nu creşte aportul caloric şi nici rata de creştere dar
             înlocuieşte laptele cu alimente care nu au capacitãţile
             protective ale laptelui matern şi, adesea, nici valoarea lor
             nutriţionalã[3,41-43].
    Standard Medicul trebuie sã recomande mamelor sã administreze zilnic      B
             nou-nãscutului un supliment de vitamina D de 400 UI/zi.
 Argumentare Laptele de mamã nu acoperã integral necesarul de                III
             vitamina D[11,16,30,41-43,50].



    5.3. Monitorizare


             5.3.1. Monitorizarea alãptãrii
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã evalueze eficienţa alãptãrii.    B
 Argumentare Alãptarea eficientã asigurã un aport nutritiv optim pentru o   IIa
             creştere şi dezvoltare corespunzãtoare a nou-nãscutului
             [46,51-53].
    Standard Pentru evaluarea suptului medicul şi asistenta trebuie sã        B
             urmãreascã[35,54]:
             - alinierea copilului la sân
             - prinderea areolei
             - compresia areolarã
             - deglutiţia copilului.
 Argumentare Poziţia corectã în timpul suptului este importantã pentru      III
             asigurarea unui supt eficient[7,35].
 Recomandare Pentru evaluarea suptului se recomandã ca medicul şi            E
             asistenta sã utilizeze scorul LATCH (anexa 2).
 Argumentare Scorul LATCH cuprinde toate criteriile de evaluare ale          E
             suptului enumerate mai sus şi permite standardizarea
             evaluãrii suptului.
 Recomandare Se recomandã ca medicul şi asistenta sã ajute mama sã do-       A
             bândeascã abilitãţi de alãptare şi îngrijire a copilului.
 Argumentare Deprinderea rapidã a abilitãţilor de alãptare reprezintã       Ia
             premiza continuãrii cu succes a alãptãrii dupã externarea
             din maternitate şi contribuie la creşterea duratei
             alãptãrii[41,47].
 Recomandare Se recomandã ca medicul şi asistenta sã explice mamelor        B
             care sunt semnele unei alãptãri eficiente, respectiv
             ineficiente (anexele 3 şi 4).
 Argumentare Alãptarea eficientã asigurã menţinerea secreţiei lactate şi   IIb
             nutriţia adecvatã a copilului[43,47].
             5.3.2. Monitorizarea stãrii de bine a copilului alimentat
             la sân
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã evalueze starea de bine a       C
             copilului alimentat la sân utilizând urmãtoarele
             criterii[7,55,56]:
             - atinge greutatea de la naştere în maxim 2 sãptãmâni
             - creşte 115 - 220 g/sãptãmânã pânã la 3 luni
             - prezintã pânã la 5-8 scaune/zi, cu aspect galben auriu,
             semiconsistente, adesea eliminate în timpul sau imediat
             dupã alãptare
             - prezintã 6-10 micţiuni/zi.
 Argumentare Criteriile enumerate mai sus reprezintã indicatori ai unui     IV
             aport nutriţional corespunzãtor nevoilor de creştere şi
             dezvoltare ale copilului.
    Standard Pentru evaluarea creşterii în greutate a copilului alãptat      A
             medicul trebuie sã foloseascã curbele de creştere în greutate
             ale copiilor alimentaţi la sân (anexa 5)[57,58].
 Argumentare Ritmul de creştere în greutate a copiilor alimentaţi la sân    Ia
             diferã de a celor alimentaţi cu formule: cei alimentaţi la
             sân cresc mai rapid în primele 2-3 luni, apoi ritmul de
             creştere încetineşte[59].
    Standard Medicul trebuie sã indice o formulã de început adecvatã         A
             pentru suplimentarea alimentaţiei nou-nãscutului sãnãtos la
             care nu se poate asigura un aport nutriţional adecvat prin
             alimentarea la sân sau cu lapte matern.
 Argumentare Formulele de început au compoziţie asemãnãtoare cu cea a       Ib
             laptelui matern matur, acoperind nevoile nutriţionale ale
             nou-nãscutului la termen sãnãtos la care nu se poate
             asigura o cantitate suficientã de lapte matern[11]



    5.4. Aspecte administrative


             5.4.1. Conservarea laptelui uman
    Standard Unitãţile sanitare trebuie sã nu permitã colectarea,           B
             pãstrarea sau refrigerarea laptelui matern colectat în
             scopul alimentãrii nou-nãscutului la termen sãnãtos.
 Argumentare Laptele de mamã poate fi un foarte bun mediu de culturã       IIb
             pentru germeni patogeni şi sursã de infecţii nosocomiale[60].
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã informeze pãrinţii despre      A
             modalitãţile corecte de refrigerare şi congelare pentru
             laptele de mamã muls la domiciliu[61-63]:
             - la frigider la temperaturã de 2-4°C - maxim 24 de ore
             - la congelatorul din frigider - 1 sãptãmânã
             - la congelator - 3 luni.
 Argumentare Respectarea condiţiilor corecte de refrigerare şi conge-       Ib
             lare a laptelui matern permite evitarea unor efecte nedorite   IV
             precum deteriorarea sau alterarea chimicã a componentelor
             laptelui stocat[60-63].
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã indice pentru pãstrarea        A
             laptelui matern utilizarea de recipiente de plastic sterile.
 Argumentare Pãstrarea laptelui matern în recipiente de plastic sterile     Ib
             previne distrugerea anticorpilor[61,63]
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã informeze pãrinţii despre      E
             modalitãţile corecte de utilizare a laptelui matern refri-
             gerat sau congelat[61,63].
  > Standard Medicul şi asistenta trebuie sã informeze pãrinţii cã laptele  B
             matern refrigerat sau congelat poate fi utilizat doar dupã
             încãlzirea recipientului cu lapte în apã caldã[61].
  > Standard Medicul şi asistenta trebuie sã informeze pãrinţii cã este     B
             interzisã încãlzirea laptelui matern refrigerat sau congelat
             în cuptorul cu microunde[61].
 Argumentare Încãlzirea incorectã a laptelui matern colectat determinã      III
             pierderea proprietãţilor antiinfecţioase şi scãderea concen-
             traţiei de vitamina C[64].
  > Standard Medicul şi asistenta trebuie sã informeze pãrinţii cã          B
             laptele congelat se poate pãstra, dupã dezgheţare, o orã la
             temperatura camerei şi 24 de ore la frigider[61,63].
  > Standard Medicul şi asistenta trebuie sã informeze pãrinţii despre      B
             modalitãţile corecte de identificarea a recipientelor cu
             lapte colectat: data colectãrii (zi, lunã, orã).
 Argumentare Conservarea laptelui de mamã trebuie realizatã în condiţii      Ib
             optime, cu respectarea normelor menţionate precum şi a regu-   III
             lilor de asepsie şi antisepsie pentru evitarea unor incidente
             nedorite ca şi consecinţã a pãstrãrii şi apoi utilizãrii
             neadecvate[60-64].
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã informeze mama cu privire la   B
             metodele de colectare a laptelui matern şi mãsurile de igienã
             şi prevenire a infecţiilor.
 Argumentare Respectarea mãsurilor de igienã şi profilaxie a infecţiilor    III
             reprezintã metode eficiente de prevenire a contaminãrii
             laptelui[60-64].
 Recomandare Pentru colectarea laptelui matern, se recomandã ca medicul şi  E
             asistenta sã explice mamei cã este obligatorie parcurgerea
             urmãtorilor paşi:
             - sterilizarea recipientului de colectare şi/sau a pompei de
             muls
             - aplicarea de comprese calde sau duş cald
             - spãlarea mâinilor
             - adoptarea unei poziţii confortabile[61,65].
     Opţiune Medicul şi asistenta pot recomanda colectarea manualã sau      E
             mecanicã a laptelui matern.
             5.4.2. Aspecte administrative instituţionale
    Standard Unitãţile sanitare care îngrijesc nou-nãscuţi trebuie sã       B
             susţinã alãptarea prin adoptarea unei politici în acest sens.
 Argumentare Politica unitãţii medicale trebuie sã încurajeze alãptarea     IIa
             întrucât este alimentaţia idealã pentru copil[11,37,45,53].
 Recomandare Se recomandã ca medicul sã prezinte mamei politica de          C
             alãptare a unitãţii medicale.
 Argumentare Fiecare pãrinte are dreptul de a fi informat despre posibi-    IV
             litãţile de alimentare ale copilului sãu[53,65].
 Recomandare Se recomandã ca fiecare unitate spitaliceascã care îngri-      A
             jeşte nou-nãscuţi sã facã eforturi pentru implementarea
             sistemului rooming-in[16,45-47,53,66].
 Argumentare Îngrijirea mamei şi copilului în sistem rooming-in influen-    Ib
             ţeazã semnificativ dorinţa mamei de a alãpta, frecvenţa şi
             durata alãptãrii[16,45-47].
 Recomandare Se recomandã ca unitãţile spitaliceşti care îngrijesc          A
             nou-nãscuţi sã adopte cei "Zece paşi pentru o alãptare cu
             succes", stabiliţi de OMS/UNICEF în declaraţia "Protejând,
             promovând şi susţinând alãptarea: rolul special al
             maternitãţilor" (Geneva, 1989) pentru a deveni Spital
             Prieten al Copilului[53,66,67] (anexa 6).
 Argumentare Alimentaţia naturalã este unul din drepturile fundamentale     IV
             umane, este dreptul mamelor şi dreptul copiilor la nutriţie
             idealã, sãnãtate şi îngrijire optimã[2].
 Argumentare Implementarea celor "Zece paşi pentru o alãptare cu succes"    Ia
             stabiliţi de OMS/UNICEF s-a dovedit a fi o intervenţie de
             succes pentru promovarea alãptãrii[11,45-47,53].
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã cunoascã Strategia Naţionalã   E
             de Promovare a Alãptãrii a Ministerului Sãnãtãţii pentru
             2003-2012, elaboratã cu sprijinul reprezentanţei UNICEF
             pentru România (anexa 7 şi 8)[66,67].
 Recomandare Se recomandã ca fiecare unitate medicalã sã elaboreze proto-   E
             coale proprii de promovare a alimentaţiei naturale pe baza
             acestui ghid.
 Recomandare Se recomandã ca maternitãţile sã susţinã formarea unor gru-    A
             puri de sprijin pentru alãptare şi promovarea colaborãrii
             între cabinetele de medicinã primarã şi aceste grupuri.
 Argumentare Oferirea unui sprijin continuu pentru alãptare creşte frec-    Ia
             venţa şi durata alãptãrii[16,45].



    5.5. Bibliografie

    1. World Health Organization: Indicators for assesing breast feeding practices: Report of an informal meeting. Geneva, 1991; http://www.who.int/child-adolescent-health/New Publications/NUTRITION/WHO_CDD_SER_ 91.14.PDF
    2. World Health Organization: Promoting proper feeding for infants and young children. Geneva, 2004; http://www.who.int/nutrition/topics/infantfeeding/en/
    3. World Health Organization: The optimal duration of exclusive breastfeeding. Report of an Expert Consultation. WHO Press, World Health Organization, Geneva, 2001
    4. Horta BL, Bahl RB, Martines JC, Victora CG: Evidence of the Long-Term Effects of Breatsfeeding: Systematic Reviews and Metaanalysis. Geneva 2007; www.who.int/child-adolescent-health
    5. International Lactation Consultant Association (ILCA): Recommendations and competencies for lactation consultant practice. Raleigh NC, ILCA 2003
    6. Garza C, de Onis M: Rationale for developing a new international growth reference. Food Nutr Bull 2004; 25: S5-14
    7. World Health Organization: Promoting the health of mothers and newborns during birth and the postnatal period, Report of the Collaborative Safe Motherhood Pre Congress Workshop International Confederation of Midwives, Brisbane, Australia, July 21 - 23, 2005; WHO Press, World Health Organization, Geneva 2007; http://whqlibdoc.who.int/hq/2007/WHO_ MPS_07.09_eng.pdf
    8. World Health Organization/UNICEF: The national infant feeding situation; http://www.who.int/nutrition/publications/infantfeeding/9789241595018_s2.1.pdf, accesat nov. 2009
    9. Bachrach VR, Schwarz E, Bachrach LR: Breastfeeding and the risk of hospitalization for respiratory disease in infancy: a meta-analysis. Arch Pediatr Adolesc Med 2003; 157: 237-243
    10. Marild S, Hansson S, Jodal U, Oden A, Svedberg K: Protective effect of breastfeeding against urinary tract infection. Acta Paediatr 2004; 93: 164-168
    11. American Academy of Pediatrics. Policy Statement: Breastfeeding and the Use of Human Milk. Pediatrics 2005; 115(2): 496-506
    12. Chen A, Rogan WJ: Breastfeeding and the risk of postneonatal death in the United States. Pediatrics 2004; 113(5); http: www.pediatrics.org/cgi/content/full/113/5/e435
    13. Gdalevich M, Mimouni D, Mimouni M: Breast-feeding and the risk of bronchial asthma in childhood: a systematic review with meta-analysis of prospective studies. J Pediatr 2001; 139: 261-266
    14. Zaharie GC: Puericultura. Ed Medicalã Universitarã, Cluj Napoca 2003; 117-128
    15. Riordan J: Breastfeeding and human lactation. 3rd Ed Jones and Bartlett Publishers 2005; 3-26
    16. Kramer MS, Chalmers B, Hodnett ED et al: Promotion of Breastfeeding Intervention Trial (PROBIT): A Randomized Trial in the Republic of Belarus. JAMA 2001; 285(4): 413-420
    17. Arenz S, Ruckerl R, Koletzko B, Von Kries R: Breast-feeding and childhood obesity-a systematic review. Int J Obes Relat Metab Disord 2004; 28: 1247-1256
    18. Owen CG, Whincup PH, Odoki K, Gilg JA, Cook DG: Infant feeding and blood cholesterol: a study in adolescents and a systematic review. Pediatrics 2002; 110: 597-608
    19. Carbajal R, Veerapen S, Couderc S, Jugie M, Ville Y: Analgesic effect of breast feeding in term neonates: randomized controlled trial. BMJ 2003; 326: 13
    20. Labbok MH: Effects of breastfeeding on the mother. Pediatr Clin North Am 2001; 48: 143-158
    21. Collaborative Group on Hormonal Factors in Breast Cancer: Breast cancer and breastfeeding: collaborative reanalysis of individual data from 47 epidemiological studies in 30 countries, including 50302 women with breast cancer and 96973 women without the disease. Lancet 2002; 360: 187-195
    22. Weimer J: The Economic Benefits of Breast Feeding: A Review and Analysis. Food Assistance and Nutrition Research Report No. 13. Washington, DC: Food and Rural Economics Division, Economic Research Service, US Department of Agriculture 2001
    23. World Health Organiyation: HIV and Infant Feeding Technical Consultation. WHO Press, World Health Organization, Geneva, 2006; www.who.int/child-adolescent-health/New-Publications/NUTRITION/consensus _statement
    24. Ministerial Council on Drug Strategy under the Cost Shared Funding Model. NSW Department of Health: Background papers to the national clinical guidelines for the management of drug use during pregnancy, birth and the early development years of the newborn. North Sydney, Australia 2006; http://www.health.nsw.gov.au/pubs/2006/bkg_pregnancy.html
    25. Pepino MZ, Steinmeyer AL, Mennella JA: Lactational State Modifies Alcohol Pharmacokinetics in Women. Alcohol Clin Exp Res 2007; 31(6): 909-918
    26. Bakheet SM, Hammami MM: Patterns of radioiodine uptake by the lactating breast. Eur J Nucl Med 1994; 21: 604-608
    27. American Academy of Pediatrics, Committee on Drugs: Transfer of drugs and other chemicals into human milk. Pediatrics 2001; 108: 776-789
    28. World Health Organization, Department of Child and Adolescent Health and Development, UNICEF: Breastfeeding and maternal medication. Recommendations for Drugs in the Eleventh WHO Model List of Essential Drugs, WHO Press, Geneva, 2003 http://whqlibdoc.who.int/hq/2002/55732.pdf
    29. World Health Organization, UNICEF: Acceptable medical reasons for use of breast-milk substitutes, WHO Press, Geneva 2009, http://whqlibdoc.who.int/hq/2009/WHO_FCH_CAH_09.01_eng.pdf
    30. Lawrence RA, Lawrence RM: Breastfeeding. A Guide for the Medical Profession. 6th Ed St. Louis Mosby 2005; 238-257
    31. American Academy of Pediatrics: Transmission of infectious agents via human milk. In: Pickering LK, Ed Red Book: 2003 Report of the Committee on Infectious Diseases. 26th Ed Elk Grove Village, IL: American Academy of Pediatrics 2003; 118-121
    32. Read JS, American Academy of Pediatrics, Committee on Pediatric AIDS: Human milk, breastfeeding, and transmission of human immunodeficiency virus type 1 in the United States. Pediatrics 2003; 112: 1196-1205
    33. Kourtis AP, Buteera S, Ibegbu C, Belec L, Duerr A: Breast milk and HIV-1: vector of transmission or vehicle of protection? Lancet Infect Dis 2003; 3: 786-793
    34. Lamounier JA, Moulin ZS, Xavier CC: Recommendations for breastfeeding during maternal infections. J Pediatr 2004; 80(5,suppl): s181-s188
    35. Stoicescu S: Alãptarea nou nãscutului sãnãtos. Bucureşti 2008; 9-69
    36. World Health Organiyation, Global Programme for Vaccines and Immunization (GPV) and the Divisions of Child Health and Development (CHD), and Reproductive Health (Technical Support) (RHT) World Health Organization: Hepatitis B and breastfeeding; 1996, http://www.who.int/child_adolescent_health/documents/pdfs /hepatitis_b_and_breastfeeding.pdf
    37. Leslie ND: Insights into the pathogenesis of galactosemia. Annual Review of Nutrition 2003; 23: 59-80
    38. Bosch AM: Classical galactosaemia revisited. J Inherit Metab Dis 2006; 29(4): 516-25
    39. Morton DH, Strauss KA, Robinson DL, Puffenberger EG, Kelley RI: Diagnosis and Treatment of Maple Syrup Disease: A Study of 36 Patients. Pediatrics 2002; 109: 999-1008
    40. Kanufre VC, Starling AL, Leão E, Aguiar MJ, Santos JS, Soares RD, Silveira AM: Breastfeeding in the treatment of children with phenylketonuria. J Pediatr (Rio J) 2007; 83(5): 447-52
    41. Koletzko B et al: Pediatric Nutrition in Practice. Basel Karger, 2008; 85-89,162-167
    42. Kramer MS, Kakuma R: The Optimal Duration of Exclusive Breastfeeding. A Systematic Review. Geneva, Switzerland: World Health Organization; 2002
    43. Butte NF, Lopez-Alarcon MG, Garza C: Nutrient Adequacy of Exclusive Breastfeeding for the Term Infant During the First Six Months of Life. Geneva, Switzerland: World Health Organization 2002
    44. Ekstrom A, Widstrom AM, Nissen E: Duration of breastfeeding in Swedish primiparousand multiparous women. J Hum Lact 2003; 19(2): 172-78
    45. Palda VA, Guise J-M, Wathen CN, the Canadian Task Force on Preventive Health Care: Interventions to promote breast-feeding: applying the evidence in clinical practice; JAMC 2004; 170: (6)
    46. U.S. Preventive Services Task Force : Behavioral Interventions to Promote Breastfeeding: Recommendations and Rationale From the U.S. Preventive Services Task Force, Annals of Family Medicine 2003; 1(2); www.annfammed.org
    47. Forster DA, McLachlan HL: Breastfeeding Initiation and Birth Setting Practices: A Review of the Literature. J Midwifery Womens Health 2007; 52(3): 273-280
    48. Buswell S, Spatz D: Parent-Infant Co-sleeping and Its Relationship to Breastfeeding. J Pediatr Health Care 2005, 21(1): 22-28
    49. Horsley T, Clifford T, Barrowman N, Bennett S, Yazdi F, Sampson M, Moher D, Dingwall O, Schachter H, Cştι A: Benefits and Harms Associated With the Practice of Bed Sharing. A Systematic Review. Arch Pediatr Adolesc Med 2007; 161(3): 237-245
    50. Ministerul Sãnãtãţii Publice, Programul Naţional 3 de Sãnãtate a Femeii şi Copilului: Principii în alimentaţia copilului şi a gravidei. Îndrumar pentru furnizorii de servicii de sãnãtate la nivel comunitar 2006; Ed MarLink, ISBN (10) 973-8411-59-9, (13) 978-973-8411-59-3: 31-32,69
    51. Chezem J, Friesen C, Boettcher J: Breastfeeding knowledge, breastfeeding confidence, and infant feeding plans: Effects on actual feeding practices. Journal of Obstetric and Neonatal Nursing 2004; 32(1): 40-47
    52. World Health Organiyation, Fifty-Fourth World Health Assembly: Global Strategy for Infant and Young Child Feeding. The Optimal Duration of Exclusive Breastfeeding. Geneva, Switzerland: World Health Organization 2001
    53. World Health Organization and United Nations Children's Fund: Protecting, Promoting and Supporting BreastFeeding: The Special Role of Maternity Services. Geneva, Switzerland: World Health Organization 1989; 13-18
    54. Riordan J, Bibb D, Miller M, Rawlins T: Predicting breastfeeding duration using the LATCH breastfeeding assessment tool. J Hum Lact 2001; 17: 20-23
    55. Kroeger M: Impact of birthing practices on breastfeeding: protecting the mother and baby continuum. Boston: Jones and Bartlett 2004; 189-207
    56. Naylor AJ, Morrow AL: Developmental Readiness of Normal Full Term Infants to Progress From Exclusive Breastfeeding to the Introduction of Complementary Foods: Reviews of the Relevant Literature Concerning Infant Immunologic, Gastrointestinal, Oral Motor and Maternal Reproductive and Lactational Development. Washington, DC: Wellstart International and the LINKAGES Project/Academy of Educational Development 2001
    57. Kierans W, Kramer M, Wilkins R, Liston R, Foster L, Uh S-H, Mohamed J: Charting birth outcome in British Columbia:Determinants of optimal health and ultimate risk - An expansion and update. Victoria, BC; British Columbia Vital Statistics Agency 2003; http://www.vs.gov.bc.ac/stats/pdf/ chartingBrithOutcomeReport.pdf
    58. Kramer MS et al: Infant growth and health outcomes associated with 3 month compared with 6 month of exclusive breastfeeding. Am J Clin Nutr 2003; 78: 291-295
    59. Harder T, Bergmann R, Kallischnigg G, Plagemann A: Duration of Breastfeeding and Risk of Overweight: A MetaAnalysis. Am J of Epidemiol 2005; 162(5): 397-403
    60. Israel-Ballard K, Coutsoudis A, Chantry CJ, Sturm AW, Karim F, Sibeko L, Abrams B: Bacterial Safety of Flashheated and Unheated Expressed Breastmilk during Storage. J of Trop Pediatr 2006; 52(6): 399-405
    61. Jones F: History of North American donor milk banking: One hundred years of progress. J of Human Lactation 2003; 19(3): 313-318
    62. American Academy of Pediatrics, Policy Statement: Organizational Principles to Guide and Define the Child Health Care System and/or Improve the Health of All Children. Section on Breastfeeding Breastfeeding and the Use of Human Milk. Pediatrics 2005; 115(2): 496-506
    63. Baumer HJ: Guidelines for the establishment and operation of human milk in the UK. Arch Dis Child - Education and Practice 2004; 89: ep27-ep28
    64. Ovesen L, Jakobsen J, Leth T, Reinholdt J: The effect of microwave heating on vitamins B1 and E, and linoleic and linolenic acids, and immunoglobulins in human milk. Int J Food Sci Nutr 1996; 47(5): 427-436
    65. World Health Organisation: The Baby-Friendly Hospitale Initiative: Revised, updated and expanded for integrated care. WHO Press, World Health Organization, Geneva 2009; http://www.who.int/child-adolescent-health/New Publications
    66. Ministerul Sãnãtãţii, Comitetul Naţional de Promovare a Alãptãrii - Strategia în Domeniul Promovãrii Alãptãrii 2003-2012. Ed MarkLink 2003; ISBN 973-8411-10-6
    67. Ordinul nr. 809 din 27 august 2003 al Ministrului Sãnãtãţii pentru adoptarea Strategiei în domeniul promovãrii alãptãrii, 2003-2012. 2003; www.cdep.ro/.../legis_pck.lista_anuala
    68. Kumar SP, Mooney R, Wieser LJ, Havstad S: The LATCH Scoring System and Prediction of Breastfeeding Duration. J of Human Lactation 2006; 22(4): 391-397
    69. World Health Organization: WHO Multicentre Growth Reference Study Group: WHO Child Growth Standards: Lenght/Height-for-Age, Weight-for-Age, Weight-for-Lenght, Weight-for-Height and Body Mass Index-for-Age: Methods and Development. Geneva WHO 2006
    70. World Health Organization, 55th World Health Assembly: Infant and young child nutrition. Geneva 2002; http://www.who.int/gb/ebwha/pdf_files/WHA55/ewha5525.pdf
    71. Health Canada: Nutrition for Healthy Term Infants - Exclusive Breastfeeding duration, Health Canada Recomandation. 2004; ww.hc-sc.gc.ca?fn-an/pubs/infant-nourisson/nut_infant_nourisson
    72. Health Canada: Vitamin D Supplementation for Breastfed Infants: Health Canada Recommendation 2004; http://healthcanada.ca/nutrition
    73. Jackson DJ et al: HIV and infant feeding: Issues in developed and developing countries. JOGN Nurs 2003; 32:117-127
    74. Katz A: The evolving art of caring for pregnant women with HIV infection. JOGN Nurs 2003; 32: 102-108
    75. Dubois L, Girard M: Social determinants of initiation, duration and exclusivity of breastfeeding at the population level. The results of the Longitudinal Study of Child Development in Quebec (ELDEQ 1998-2002). C J Public Health 2003; 94: 300-305
    76. Moore ER, Anderson GC, Bergman N: Early skin-to-skin contact for mothers and their healthy newborn infants. Cochrane Database of Systematic Reviews 2007, Issue 3. Art No: CD003519. DOI:10.1002/14651858. CD003519.pub2
    77. Breastfeeding Committee for Canada (2002): The Baby Friendly initiative in community health services: A Canadian implementation guide. Toronto 2002; http://www. breastfeedingcanada.ca/ pdf/webdoc50.pdf
    78. Breastfeeding Committee for Canada (2004): The ten steps and practice outcome indicators for Baby-Friendly hospitals. Toronto 2004; http://www.breastfeedingcanada.ca/html//bfi.html
    79. Schack-Nielsen L, Michalesen KF: Breast feeding and future health. Curr Opin Clin Nutr Metab Care 2006; 9: 289-296
    80. Breastfeeding and Maternal and Infant Health Outcomes in Developed Countries. Rockville Agency for Healthcare Research and Quality 2007; www.ahrq.gov/clinic /tp.brfouttp.htm
    81. Henderson J, Evan S, Stratton J, Priest S, Hagan R: Impact of postnatal depression on breastfeeding duration. Birth 2003; 30(3): 175-180
    82. Butler S, Williams M, Tukuitonga C, Paterson J: Factors associated with not breastfeeding exclusively among mothers of cohort of Pacific infants in New Zealand. New Zealand Medical J 2004; 117(1195): U908
    83. Powers D, Tapia, V: Women's experiences using a nipple shield. Journal of Human Lactation 2004; 20(3): 327334
    84. Albernaz E et al: Lactation counseling increases breastfeeding duration but not breast milk intake as measured by isotopic methods. J Nutr 2003; 133: 205-210
    85. Gross LJ: Statistical report of the 2002 IBCLE examination. 2003; www.iblce.org.
    86. Spatz D: Ten steps for promoting and protecting breastfeeding for vulnerable infants. J of Perinatal and Neonatal Nurs 2004; 18(4): 385-396
    87. Lawrence R: Herbs and breastfeeding. 2004; http://www.brestfeeding.com/ reading_room/hrbs.html
    88. Ine's Klein M et al: Differential Gender Response to Respiratory Infections and to the Protective Effect of Breast Milk in Preterm Infants. Pediatrics 2008; 121: e1510-e1516
    89. Guilbert TW, Stern DA, Morgan WJ, Martinez FD, Wright AL: Effect of Breastfeeding on Lung Function in Childhoodand Modulation by Maternal Asthma and Atopy. Am J of Resp and Crit Care Med 2007; 176: 843-848
    90. Rudnicka AR, Owen CG, Strachan DP: The Effect of Breastfeeding on Cardiorespiratory Risk Factors in Adult Life Pediatrics 2007; 119: 1107-e1115
    91. Fewtrell MS, Morgan JB, Duggan C, Gunnlaugsson G, Hibberd PL, Lucas A, Kleinman RE: Optimal duration of exclusive breastfeeding: what is the evidence to support current recommendations? Am J Clin Nutr 2007; 85(suppl): 635S-8S
    92. Flacking R, Nyqvist K, Ewald U, Wallin L: Long-term duration of breastfeeding in Swedish low birth weight infants. J of Human Lactation 2003; 19(2): 157-165
    93. Geraghty S, Pinney S, Sethuraman G, Roy-Chaudhury A, Kalkwarf H: Breast milk feeding ratesof mothers of multiples compared to mothers of singletons. Ambulatory Pediatrics 2004; 4(3): 226-231
    94. Updegrove K: Necrotizing enterocolitis: The evidence for use of human milk in prevention and treatment. J of Human Lactation 2004; 20(3): 335-339
    95. World Health Organisation: The Baby-Friendly Hospitale Initiative. Monitoring and reassesment:tools to sustain progress Geneva. 1999; http://www.who.int/child-adolescent-health/NewPublications/NUTRITION/WHO /NHD/99.2
    96. Perez-Escamilla R, Pollitt E, Lbnnerda B, Dewey KG: Infant Feeding Policies in Maternity Wards and Their Effect on Breast-Feeding Success: An Analytical Overview. Am J of Public Health 1994; 84(I)
    97. Renfrew MJ, SpibyH, D'Souza L, Wallace LM, Dyson L, McCormick F: Rethinking research in breast-feeding: a critique of the evidence base identified in a systematic review of interventions to promote and support breastfeeding. Public Health Nutrition 2007; 10(7): 726-732
    98. Perez-Escamilla R: Evidence Based Breast-Feeding Promotion: The Baby-Friendly Hospital Initiative. Presented as part of the symposium ''Evidence-Based Public Nutrition: An Evolving Concept'' at the 2006 Experimental Biology Meeting, April 4, 2006, San Francisco, CA, The J of Nutr (suppl) 2007; 484-487
    99. Chen Y-T: Defects in galactose metabolism. In: Behrman RE, Kliegman RM, Jenson HB: Nelson Textbook of Pediatrics. 16th Ed Philadelphia PA: WB Saunders 2000; 413-414
    100. American Academy of Pediatrics, Committee on Pediatric AIDS, Policy Statement: HIV Testing and Prophylaxis to Prevent Mother-to-Child Transmission in the United States. Pediatrics 2008; 122 (5): 1127-1134
    101. Ball HL, Ward-Platt MP, Heslop E, Leech SJ, Brown KA: Randomised trial of mother-infant sleep proximity on the post-natal ward: implications for breastfeeding initiation and infant safety. Arch of Dis Child 2006; 91: 1005-1010
    102. Guise JM, Palda V, Westhoff C, Chan B, Helfand M, Lieu TA: The effectiveness of primary care-based interventions to promote breastfeeding: systematic evidence review and meta-analysis for the US Preventive Services Task Force. Ann Fam Med 2003; 1: 70-78
    103. ESPGHAN Committee on Nutrition, Agostoni C et al: Breast-feeding: A Commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutrition 2009; 49: 112-125
    104. World Health Organization: Acceptable medical reasons for use of breast-milk substitutes WHO Press Geneva 2009;
    105. World Health Organization: Indicators for assessing infant and young child feeding practices : conclusions of a consensus meeting held 6-8 November 2007 in Washington D.C., USA. WHO Press Geneva 2007;

    5.6. Anexe
    Anexa 1. Efecte ale medicamentelor administrate mamei care alãpteazã
    Anexa 2. Scorul Latch de evaluare a eficienţei suptului
    Anexa 3. Semnele unei alãptãri eficiente
    Anexa 4. Semnele unei alãptãri ineficiente
    Anexa 5. Curbele de creştere ale copilului alimentat la sân
    Anexa 6. Zece paşi pentru succesul alãptãrii
    Anexa 7. Mãsuri necesare pentru atingerea obiectivelor Strategiei Naţionale de Promovare a Alãptãrii a Ministerului Sãnãtãţii 2003-2012
    Anexa 8. Puncte cheie ale strategiei naţionale de promovare a alãptãrii

    5.6.1. Anexa 1. Efecte ale medicamentelor administrate mamei care alãpteazã
    NA: Menţionãm cã în aceste tabele sunt cuprinse doar acele medicamente utilizate mai frecvent pentru tratarea afecţiunilor care pot apare la mama care alãpteazã. Se recomandã ca înainte de utilizarea unor medicamente care nu sunt cuprinse în aceste tabele sã fie consultate atent prospectele acestora şi sã fie respectate indicaţiile producãtorilor.

    5.6.1.1. Medicamente contraindicate în alãptare


┌──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Medicamentul  │Motive de îngrijorare, semne şi simptome raportate, efect      │
│              │asupra lactaţiei                                               │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Ciclofosfamida│Imunosupresie posibilã, efect necunoscut asupra creşterii şi   │
│              │asocierii cu carcinogeneza, neutropenie                        │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Ciclosporina  │Imunosupresie posibilã, efect necunoscut asupra creşterii şi   │
│              │asocierii cu carcinogeneza                                     │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Doxorubicina  │Imunosupresie posibilã, efect necunoscut asupra creşterii şi   │
│              │asocierii cu carcinogeneza                                     │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Methotrexat   │Imunosupresie posibilã, efect necunoscut asupra creşterii şi   │
│              │asocierii cu carcinogeneza, neutropenie                        │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Alte citotoxi-│Se evitã alãptarea; imunosupresie posibilã, efect necunoscut   │
│ce (asparagi- │asupra creşterii şi asocierii cu carcinogeneza                 │
│nazã, bleomi- │                                                               │
│cina, cloram- │                                                               │
│bucil, clor-  │                                                               │
│metaminã,     │                                                               │
│cisplatin,    │                                                               │
│citarabina,   │                                                               │
│dacarbazina,  │                                                               │
│dactinomicina,│                                                               │
│daunorubicina,│                                                               │
│doxorubicina, │                                                               │
│etopoxid,     │                                                               │
│fluouracil,   │                                                               │
│mercaptopuri- │                                                               │
│na, procarba- │                                                               │
│zina, vinblas-│                                                               │
│tin,          │                                                               │
│vincristina   │                                                               │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Amfetamine    │Iritabilitate, tulburãri ale somnului                          │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cocaina       │Intoxicaţie cu cocainã, iritabilitate, vãrsãturi, diaree,      │
│              │tremurãturi, convulsii                                         │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Heroina       │Tremurãturi, nelinişte, vãrsãturi, dificultãţi de alimentaţie  │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Marijuana     │1 caz descris în literaturã, fãrã efecte adverse menţionate;   │
│              │timp lung de înjumãtãţire a unor componente                    │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Fenciclidina  │Potenţial halucinogen                                          │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cupru 64      │Radioactivitate prezentã în laptele de mamã la 50 de ore       │
│(64Cu)        │                                                               │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Galium 67     │Radioactivitate prezentã în laptele de mamã timp de 2 sãptãmâni│
│(67Ga)        │                                                               │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indium 111    │Foarte mici cantitãţi prezente la 20 de ore                    │
│(111In)       │                                                               │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Iod 123 (123I)│Radioactivitate prezentã în laptele de mamã pânã la 36 de ore  │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Iod 125 (125I)│Radioactivitate prezentã în laptele de mamã timp de 12 zile    │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Iod 131 (131I)│Radioactivitate prezentã în laptele de mamã timp de 2-14 zile  │
│              │în diferite studii; dacã este folosit pentru terapia cancerului│
│              │de tiroidã, radioactivitatea crescutã poate prelungi durata    │
│              │expunerii copilului                                            │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sodiu         │Radioactivitate prezentã în laptele de mamã timp de 96 de ore  │
│radioactiv    │                                                               │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tamoxifen     │Se evitã alãptarea                                             │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tehneţiu 99m  │Radioactivitate prezentã în laptele de mamã timp de 15 ore pânã│
│(99mTc), ma-  │la 3 zile                                                      │
│croagregate   │                                                               │
│99mTc,        │                                                               │
│99mTc O(4)    │                                                               │
└──────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘
 Dupã American Academy of Pediatrics, Committee on Drugs: The transfer of drugs
 and other chemicals into human milk[27] şi World Health Organization,
 Department of Child and Adolescent Health and Development, UNICEF -
 Breastfeeding and maternal medication. Recommendations for Drugs in the
 Eleventh WHO Model List of Essential Drugs[28]



    5.6.1.2. Medicamente cu efect necunoscut dar posibil îngrijorãtor asupra copilului alãptat


┌─────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Medicamentul │Efecte posibile sau raportate                                   │
├─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Anxiolitice  │                                                                │
│Alprazolam   │Nici un efect                                                   │
│Diazepam     │Nici un efect; se vor evita dozele repetate, copilul va fi      │
│             │monitorizat pentru somnolenţã; se vor prefera benzodiazepinele  │
│             │cu duratã scurtã de acţiune                                     │
│Lorazepam    │Nici un efect                                                   │
│Midazolam    │-                                                               │
├─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Antidepresive│                                                                │
│Amitriptilina│Nici un efect, compatibilã cu alãptarea în doze de maxim        │
│             │150 mg/zi                                                       │
│Clomipramina │Nici un efect                                                   │
│Doxepin      │Nici un efect                                                   │
│Fluoxetin    │Colici, iritabilitate, tulburãri de somn, dificultãţi de        │
│             │alimentaţie, creştere ponderalã lentã                           │
│Imipramin    │Nici un efect                                                   │
│Nortriptilina│Nici un efect                                                   │
│Paroxetin    │Nici un efect                                                   │
│Sertralina*) │Nici un efect                                                   │
├─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Antipsihotice│                                                                │
│Clorpromazina│Galactoree maternã, letargie şi obnubilare la copil, scoruri    │
│             │developmentale diminuate                                        │
│Clozapina*)  │Nici un efect                                                   │
│Haloperidol  │Diminuarea scorurilor developmentale, copilul va fi monitorizat │
│             │pentru obnubilare                                               │
│Trifluopera- │Nici un efect                                                   │
│zina         │                                                                │
│Flufenazin   │Se evitã dacã este posibil, copilul va fi monitorizat pentru    │
│             │obnubilare                                                      │
├─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Altele       │                                                                │
│Acid         │Se va evita dacã este posibil, mai ales dacã copilul este       │
│nalidixic    │prematur, cu vârstã sub o lunã sau cu deficit de                │
│             │glucozã-6-fosfatdehidrogenazã; se vor monitoriza posibilele     │
│             │efecte adverse: hemolizã, icter                                 │
│Amiodarona   │Posibil hipotiroidism                                           │
│Clindamicin  │Se va evita dacã este posibil; posibile efecte adverse:         │
│             │diaree, uneori sangvinolentã                                    │
│Cloramfenicol│Efecte adverse: hemolizã şi icter; risc teoretic de supresie    │
│             │medularã idiosincrazicã                                         │
│Clofazimina  │Potenţial transfer în cazul unor doze materne mari, posibil     │
│             │hiperpigmentare cutanatã                                        │
│Ergotamina   │Se va evita dacã este posibil; copilul va fi monitorizat pentru │
│             │ergotism                                                        │
│Iodurã de    │Se evitã dacã este posibil, copilul va fi monitorizat pentru    │
│potasiu      │hipotiroidism                                                   │
│Lamotrigin   │Potenţial concentraţii serice terapeutice la copil              │
│Levodopa şi  │Pot inhiba lactaţia                                             │
│carbidopa    │                                                                │
│Metoclopra-  │Nu s-au descris, agent blocant dopaminergic                     │
│mid*)        │                                                                │
│Metronidazol │Mutagen in vitro, se poate întrerupe alãptarea 12-24 de ore     │
│             │pentru a permite excreţia dozei dacã mama primeşte terapie în   │
│             │monodozã                                                        │
│Rezerpinã    │Se recomandã folosirea de droguri alternative                   │
│Sulfadiazina │Se va evita mai ales dacã copilul este prematur, cu vârstã sub  │
│             │o lunã sau cu deficit de glucozã-6-fosfatdehidrogenazã;         │
│             │se vor monitoriza posibilele efecte adverse: diaree             │
│             │sangvinolentã, hemolizã, icter                                  │
│Testosteron  │Se evitã alãptarea                                              │
│Tinidazol    │La fel ca şi la metronidazol                                    │
│Azatioprina  │Se evitã alãptarea                                              │
└─────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────┘
 *) drogurile se concentreazã în laptele matern în funcţie de concentraţiile
 plasmatice materne
 # drogurile psihotrope (anxiolitice, antidepresive, antipsihotice) reprezintã
 motive de îngrijorare mai ales în cazul administrãrii de lungã duratã la mama
 care alãpteazã, mai ales datoritã efectelor posibile, atât pe termen scurt cât
 şi pe termen îndelungat, asupra sistemului nervos central
 Dupã American Academy of Pediatrics, Committee on Drugs: The transfer of drugs
 and other chemicals into human milk[27] şi World Health Organization,
 Department of Child and Adolescent Health and Development, UNICEF -
 Breastfeeding and maternal medication. Recommendations for Drugs in the
 Eleventh WHO Model List of Essential Drugs[28]



    5.6.1.3. Medicamente care au fost asociate cu efecte semnificative
         asupra unor copii alãptaţi şi care trebuie administrate
                 cu prudenţã la mamele care alãpteazã


┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Medicament  │Efect raportat                                                   │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Acebutolol  │Hipotensiune, bradicardie, tahipnee                              │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Acid 5-     │Diaree (1 caz); se evitã terapia de lungã duratã; se vor         │
│amino-      │monitoriza posibilele efecte adverse (hemolizã, prelungirea      │
│salicilic   │timpului de sângerare, acidozã metabolicã)                       │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Atenolol    │Cianozã, hipotensiune, bradicardie; de evitat mai ales la prema- │
│            │turi sau copii cu vârstã sub o lunã                              │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Bromocrip-  │Suprimarea lactaţiei, poate avea riscuri pentru mamã             │
│tinã        │                                                                 │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Ciproflo-   │Se va evita, dacã se poate, pânã când vor fi mai multe date      │
│xacina      │disponibile                                                      │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Clemastina  │Obnubilare, iritabilitate, refuzul alimentaţiei, plâns strident, │
│            │rigiditatea cefei (1 caz)                                        │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Clorfenamina│Se evitã dacã este posibil; efecte adverse posibile: obnubilare, │
│            │iritabilitate; poate inhiba lactaţia                             │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Doxiciclina │Se va evita dacã este posibil; doza unicã e probabil sigurã; risc│
│            │de colorare a dentiţiei copilului şi de încetinire a creşterii   │
│            │osoase în caz de terapie prelungitã                              │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Ergotamina  │Vãrsãturi, diaree, convulsii (la doze folosite pentru terapia    │
│            │migrenelor)                                                      │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Etosuximid  │Se evitã dacã este posibil; se vor monitoriza posibilele efecte  │
│            │adverse: obnubilare, supt slab, creştere ponderalã lentã         │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Litiu       │1/3 - 1/2 din concentraţiile terapeutice serice la copil, se va  │
│            │monitoriza copilul pentru agitaţie sau hipotonie                 │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Fenindiona  │Anticoagulant, creşte timpul de protrombinã şi cel parţial de    │
│            │tromboplastinã (1 caz)                                           │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Fenobarbital│Sedare, spasme infantile dupã înţãrcare, methemoglobinemie       │
│            │(1 caz); alte efecte adverse posibile: obnubilare, supt slab,    │
│            │creştere ponderalã lentã                                         │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Meflochina  │Se va evita pânã când vor exista mai multe date                  │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Primidona   │Sedare, dificultãţi de alimentaţie                               │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sulfasala-  │De evitat mai ales la copilul prematur, cu vârstã sub o lunã sau │
│zina        │cu deficit de glucozã-6-fosfatdehidrogenazã; se vor monitoriza   │
│            │posibilele efecte adverse: diaree sangvinolentã, hemolizã, icter │
└────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────┘
 Dupã American Academy of Pediatrics, Committee on Drugs: The transfer of drugs
 and other chemicals into human milk[27] şi World Health Organization,
 Department of Child and Adolescent Health and Development, UNICEF -
 Breastfeeding and maternal medication. Recommendations for Drugs in the
 Eleventh WHO Model List of Essential Drugs[28]



    5.6.1.4. Medicaţie maternã compatibilã cu alimentaţia
               la sân în condiţii obişnuite


┌──────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┐
│Medicament                │Semne şi simptome raportate la copil sau efecte    │
│                          │               asupra lactaţiei                    │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Acetaminofen (Paracetamol)│Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Acetazolamida             │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Acetilcisteinã            │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Acid ascorbic             │Compatibil cu alãptarea la doze uzuale; în cazul   │
│                          │dozelor mari copilul va fi monitorizat pentru hemo-│
│                          │lizã şi icter mai ales dacã este prematur          │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Acid cromoglicic          │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Acid folic                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Acid iopanoic             │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Acid mefenamic            │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Acid nalidixic            │Hemolizã la copiii cu deficit de                   │
│                          │glucozã-6-fosfatdehidrogenazã                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Acid valproic             │Nici un efect, se va monitoriza copilul pentru     │
│                          │icter                                              │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Acitretin                 │-                                                  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Aciclovir*)               │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Agenţi de blocare a raze- │Compatibile cu alãptarea                           │
│lor ultraviolete A şi B   │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Agenţi de contrast pentru │Compatibile cu alãptarea. În cazul agenţilor iodaţi│
│radiologie (amidotrizoat, │cu administrare sistemicã se recomandã monitori-   │
│sulfat de bariu, acid     │zarea copilului pentru posibile efecte adverse     │
│iopanoic, propiliodon,    │(hipotiroidism). Nu existã date disponibile pentru │
│meglumina iotroxat)       │iohexol                                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Albastru metilen          │Nici un efect; copilul va fi monitorizat pentru    │
│                          │hemolizã şi icter mai ales dacã este prematur sau  │
│                          │cu vârstã mai micã de o lunã;                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Alcool (etanol)           │În cantitãţi mari: obnubilare, diaforezã, somn     │
│                          │adânc, slãbiciune, creştere liniarã diminuatã,     │
│                          │creştere ponderalã deficitarã; ingestia maternã a  │
│                          │1g/kgc scade reflexul de ejecţie a laptelui        │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Alcuroniu                 │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Allopurinol               │-                                                  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Amfotericina              │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Amilorid                  │Se va evita dacã e posibil, poate inhiba lactaţia  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Aminofilin                │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Amoxicilina               │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Amoxiclav                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Ampicilina                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Anestezice pentru aneste- │Nici un efect, mama va putea alãpta dupã trecerea  │
│zie generalã (halotan,    │efectului anesteziei                               │
│ketamina, oxid nitric,    │                                                   │
│oxigen, tiopental)        │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Anestezice locale         │                                                   │
│(bupivacaina, lidocaina)  │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Antifungice topice (acid  │Compatibile cu alãptarea                           │
│benzoic cu acid salicilic,│                                                   │
│miconazol, sodiu tiosul-  │                                                   │
│fat, seleniu sulfat)      │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Antihelmintice (albenda-  │Compatibile cu alãptarea                           │
│zol, levamizol, mebenda-  │                                                   │
│zol, niclosamid,          │                                                   │
│praziquantel, pyrantel)   │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Antihemoroidale topice    │Compatibile cu alãptarea                           │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Antiinfecţioase topice    │Compatibile cu alãptarea                           │
│(violet de genţiane,      │                                                   │
│neomicinã cu bacitracinã, │                                                   │
│permanganat de potasium,  │                                                   │
│sulfadiazin-argint)       │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Antiinflamatoare şi anti- │Compatibile cu alãptarea                           │
│pruriginoase topice       │                                                   │
│(betametazonã, hidrocor-  │                                                   │
│tizon)                    │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Antimoniu                 │-                                                  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Atropina                  │Nici un efect, sunt posibile uscãciunea mucoaselor,│
│                          │creşterea temperaturii şi anomalii ale sistemului  │
│                          │nervos central                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Aztreonam                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│B(1) (tiamina)            │Nici un efect, compatibilã cu alãptarea            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│B(6) (piridoxina)         │Nici un efect, compatibilã cu alãptarea            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│B(12)                     │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Baclofen                  │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Beclometazon              │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Bendroflumetiazida        │Suprimã lactaţia                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Bromid                    │Erupţie, slãbiciune, lipsa plânsului la aport      │
│                          │matern peste 5,4 g/zi                              │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Butorfanol                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Cafeina                   │Iritabilitate, tulburãri de somn, excreţie lentã,  │
│                          │fãrã efect în cazul unui consum moderat de bãuturi │
│                          │cafeinate (2-3 ceşti/zi)                           │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Calciu folinat            │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Calciu gluconat           │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Captopril                 │Nici un efect, compatibil cu alãptarea             │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Carbamazepina             │Nici un efect; se vor monitoriza posibilele efecte │
│                          │adverse: icter, obnubilare, supt slab, vãrsãturi,  │
│                          │creştere ponderalã lentã                           │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Carbetocin                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Carbimazol                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Cãrbune activat           │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Cefadroxil                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Cefazolin                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Cefotaxim                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Cefoxitin                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Cefprozil                 │-                                                  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Ceftazidim                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Ceftriaxon                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Clomipramin               │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Cloralhidrat              │Somnolenţã                                         │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Clorhexidinã (ca          │Compatibilã cu alãptarea                           │
│antiseptic)               │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Cloroform                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Clorochina                │Nici un efect; copilul va fi monitorizat pentru    │
│                          │hemolizã şi icter mai ales dacã este prematur sau  │
│                          │cu vârstã mai micã de o lunã; se evitã la copiii   │
│                          │cu deficit de glucozã-6 fosfatdehidrogenazã        │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Clorotiazida              │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Chinidina                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Chinina                   │Nici un efect; copilul va fi monitorizat pentru    │
│                          │hemolizã şi icter mai ales dacã este prematur sau  │
│                          │cu vârstã mai micã de o lunã; se evitã la copiii   │
│                          │cu deficit de glucozã-6 fosfatdehidrogenazã        │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Cimetidina*)              │Nici un efect; se va evita dacã este posibil, nu   │
│                          │sunt cunoscute efectele pe termen îndelungat       │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Ciprofloxacina            │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Cisaprid                  │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Cisplatin                 │Nu se regãseşte în lapte                           │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Clindamicin               │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Clonazepam                │Compatibil cu alãptarea în doze uzuale             │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Cloxacilina               │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Codeina                   │Nici un efect; se evitã dozele repetate; posibile  │
│                          │efecte adverse: apnee, bradicardie şi cianozã      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Colchicina                │-                                                  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Concentrate de factori de │Compatibil cu alãptarea                            │
│coagulare (II, VII, VIII, │                                                   │
│IX, X)                    │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Contraceptive cu estrogen/│Rareori creşterea în dimensiuni a sânilor, poate   │
│progesteron               │scãdea producţia de lapte şi conţinutul de protei- │
│                          │ne; etinilestradiolul în combinaţie cu levonor-    │
│                          │gestrel sau noretisteron poate inhiba lactaţia;    │
│                          │levonorgestrelul, medroxiprogesteronul acetat şi   │
│                          │noretisteronul enantat sunt compatibile cu alãpta- │
│                          │rea dupã 6 sãptãmâni de la naştere                 │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Cicloserina               │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Dapsone                   │Sulfonamida e detectatã în urina copilului; se vor │
│                          │monitoriza posibilele efecte adverse: hemolizã,    │
│                          │icter, mai ales dacã copilul este prematur sau     │
│                          │cu vârstã sub o lunã; se va evita la copiii cu de- │
│                          │ficit de glucozã-6-fosfatdehidrogenazã             │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Deferoxaminã              │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Desmopresin               │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Dexametazona              │Compatibilã cu alãptarea în dozã unicã; nu se      │
│                          │cunosc efectele în cazul administrãrii prelungite  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Dexbromfeniramina maleat  │Plâns, tulburãri de somn, iritabilitate            │
│cu d-isoefedrinã          │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Dextran 70                │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Dextrometorfan            │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Dicumarol                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Digoxin                   │Nici un efect, compatibil cu alãptarea             │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Diltiazem                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Dimercaprol               │Nici un efect; copilul va fi monitorizat pentru    │
│                          │hemolizã şi icter mai ales dacã este prematur sau  │
│                          │cu vârstã mai micã de o lunã; se evitã la copiii   │
│                          │cu deficit de glucozã-6 fosfatdehidrogenazã        │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Domperidona               │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Dopamina                  │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Efedrina                  │Iritabilitate, tulburãri ale somnului              │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Enalapril                 │-                                                  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Ergocalciferol            │Compatibil cu alãptarea în doze utilizate ca supli-│
│                          │mente nutriţionale; se va monitoriza calciul seric │
│                          │dacã se folosesc doze farmacologice                │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Ergometrina               │Compatibilã cu alãptarea dacã doza este unicã;     │
│                          │poate inhiba lactaţia la administrare repetatã     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Eritromicina*)            │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Estradiol                 │Sindrom de sevraj, hemoragii vaginale              │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Etambutol                 │Nici un efect; se va monitoriza icterul            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Etanol (ca antiseptic)    │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Etosuximid                │Nici un efect, drogul apare în serul copilului     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Fansidar (sulfadoxinã cu  │Compatibil cu alãptarea la nou-nãscuţii la termen  │
│pirimetaminã)             │sãnãtoşi, mai ales dupã perioada neonatalã; se va  │
│                          │evita mai ales dacã copilul este prematur, cu      │
│                          │vârstã sub o lunã sau cu deficit de glucozã-6-     │
│                          │fosfatdehidrogenazã; posibilele efecte adverse:    │
│                          │hemolizã, icter                                    │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Fenilbutazona             │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Fenitoin                  │Methemoglobinemie (1 caz); posibil cianozã         │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Fentanyl                  │-                                                  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Flecainide                │-                                                  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Fleroxacin                │Dupã o dozã de 400 mg la mama care alãpteazã se    │
│                          │recomandã întreruperea alãptãrii 48 de ore         │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Flucitozin B              │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Fluconazol                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Fludrocortizon            │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Fluoresceina (oftalmic)   │Se va evita la prematurişi copiii cu vârstã sub o  │
│                          │lunã mai ales dacã efectueazã fototerapie          │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Fluorurã de sodiu         │Compatibil cu alãptarea în doze utilizate ca supli-│
│                          │ment nutriţional, expunerea excesivã şi de duratã  │
│                          │poate determina pãtarea dinţilor                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Furosemid                 │Se va evita dacã e posibil, poate inhiba lactaţia  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Gadolinium                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Gentamicina               │Nici un efect; se va monitoriza copilul pentru soor│
│                          │bucal şi diaree                                    │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Glibenclamid              │Compatibilã cu alãptarea, copilul va fi monitorizat│
│                          │pentru hipoglicemie                                │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Gliceril trinitrat        │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Griseofulvin              │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Halotan                   │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Heparinã sodicã           │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Hidralazina               │Compatibil cu alãptarea; nu existã date referitoare│
│                          │la utilizarea de lungã duratã                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Hidroclorotiazida         │Compatibil cu alãptarea; se va evita dacã e posi-  │
│                          │bil, poate inhiba lactaţia                         │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Hidrocortizon             │Compatibil cu alãptarea în dozã unicã; nu se cunosc│
│                          │efectele în cazul administrãrii prelungite         │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Hidroxicobalamina         │Compatibilã cu alãptarea                           │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Hidroxiclorochina*)       │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Hidroxid de aluminiu sau  │Compatibilã cu alãptarea                           │
│de magneziu               │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Ibuprofen                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Imipenem cu cilastin      │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Imunoglobuline (antiD,    │Compatibile cu alãptarea; nu existã date pentru    │
│antitetanus, antidifte-   │serul antivenin                                    │
│ricã, antirabicã, umanã   │                                                   │
│normalã)                  │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Indometacin               │Convulsii (1 caz)                                  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Insulinã injectabilã      │Compatibilã cu alãptarea, poate fi necesarã reduce-│
│                          │rea dozelor în timpul lactaţiei                    │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Interferon alfa           │-                                                  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Iodizi                    │Pot afecta activitatea tiroidei                    │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Iod                       │Compatibil cu alãptarea în doze utilizate ca supli-│
│                          │mente nutriţionale sau ca terapie standard al defi-│
│                          │citului matern de iod; se va monitoriza copilul    │
│                          │pentru efecte adverse: hipotiroidism, guşã         │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Iod-povidon (de ex. în    │Niveluri crescute în laptele de mamã, miros de iod │
│toalete vaginale)         │al pielii copilului                                │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Iohexol                   │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Ipratropium bromid        │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Ipecacuanha               │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Isoniazid                 │Nici un efect; metabolitul acetil este secretat dar│
│                          │nu s-a raportat hepatotoxicitate; se va monitoriza │
│                          │icterul                                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Isoprenalina              │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Isosorbid dinitrat        │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Kanamicina                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Ketoconazol               │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Ketorolac                 │-                                                  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Labetalol                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Levonorgestrel            │-                                                  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Levotiroxina              │Nici un efect, compatibilã cu alãptarea            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Lidocaina                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Loperamid                 │-                                                  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Loratadina                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Manitol                   │Compatibilã cu alãptarea                           │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Medroxiprogesteron        │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Meperidina                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Metadona                  │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Methimazol (metabolit     │Nici un efect                                      │
│activ al carbimazolului)  │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Metildopa                 │Nici un efect, compatibil cu alãptarea             │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│DL-metioninã              │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Metformin                 │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Methyprylon               │Obnubilare                                         │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Metoprolol*)              │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Minoxidil                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Morfina                   │Nici un efect, copiii pot avea concentraţii serice │
│                          │mãsurabile, pot apare apnee şi bradicardie; se     │
│                          │preferã dozã unicã                                 │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Moxalactam                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Nadolol*)                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Naloxon                   │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Naproxen                  │-                                                  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Neostigmina               │Se evitã combinaţia cu atropina care creşte, teore-│
│                          │tic, riscul de efecte adverse                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Nevirapin                 │Cu excepţia unei anemii uşoare în cazul profilaxiei│
│                          │cu AZT, profilaxia de scurtã duratã are efecte     │
│                          │minime asupra copilului; toxicitatea de lungã dura-│
│                          │tã, severã cu debut precoce secundarã expunerii    │
│                          │intrauterine la AZT, dacã apare, este rarã         │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Nicotinamida              │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Nifedipin                 │Compatibil cu alãptarea; nu existã date referitor  │
│                          │la utilizarea de lungã duratã                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Nistatin                  │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Nitrofurantoin            │Se va evita mai ales dacã copilul este prematur, cu│
│                          │vârstã sub o lunã sau cu deficit de glucozã-6-     │
│                          │fosfatdehidrogenazã; se vor monitoriza posibilele  │
│                          │efecte adverse: hemolizã, icter                    │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Nitroprusiat de sodiu     │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Norsteroizi               │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Ofloxacina                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Oxitocina                 │Compatibilã cu alãptarea în cazul unei terapii de  │
│                          │scurtã duratã; se va evita administrarea prelungitã│
│                          │care poate duce la dependenţa psihicã a reflexului │
│                          │oxitocinic matern                                  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Oxprenolol                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Penicilina benzatin,      │Nici un efect                                      │
│benzilpenicilina şi       │                                                   │
│procainpenicilina         │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Penicilaminã              │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Pentamidina               │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Petidina                  │Nici un efect; se evitã dozele repetate; posibile  │
│                          │efecte adverse: apnee, bradicardie şi cianozã (mai │
│                          │frecvente decât dupã morfinã)                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Pirazinamida              │Se va monitoriza icterul; compatibil cu alãptarea  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Piridostigmina            │Nici un efect, compatibilã cu alãptarea            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Pirimetamina              │Comaptibil cu alãptarea dar nu se vor mai admini-  │
│                          │stra şi alţi agenţi cu efect anti-folat            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Piroxicam                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Prazosin                  │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Predinisolon              │Compatibil cu alãptarea în dozã unicã; nu se cunosc│
│                          │efectele în cazul administrãrii prelungite         │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Prednison                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Procainamida              │Compatibil cu alãptarea; nu existã date referitor  │
│                          │la utilizarea de lungã duratã                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Progesteron               │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Prometazina               │Nici un efect; se preferã o dozã unicã; copilul va │
│                          │fi monitorizat pentru somnolenţã                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Propranolol               │Compatibil cu alãptarea; copilul va fi monitorizat │
│                          │pentru bradicardie, hipoglicemie, cianozã          │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Propiltiouracil           │Nici un efect, compatibil cu alãptarea             │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Protamin sulfat           │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Pseudoefedrina*)          │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Primaquina                │Nici un efect; copilul va fi monitorizat pentru    │
│                          │hemolizã şi icter mai ales dacã este prematur sau  │
│                          │cu vârstã mai micã de o lunã; se evitã la copiii   │
│                          │cu deficit de glucozã-6 fosfatdehidrogenazã        │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Retinol                   │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Riboflavina               │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Rifampicina               │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Salbutamol                │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Sãruri de aur             │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Sãruri de fier, fier      │Compatibile cu alãptarea                           │
│dextran                   │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Sãruri de rehidratare     │Compatibilã cu alãptarea                           │
│oralã                     │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Scabicide şi pediculocide │Compatibile cu alãptarea                           │
│(benzil benzoat,          │                                                   │
│permetrin)                │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Scopolamina               │-                                                  │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Secobarbital              │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Senna                     │Compatibilã cu alãptarea                           │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Soluţii de dializã        │Compatibile cu alãptarea                           │
│peritonealã               │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Soluţii oftalmice:        │Compatibile cu alãptarea                           │
│- antiinfecţioase (genta- │                                                   │
│micina, idoxuridina,      │                                                   │
│nitrat de argint,         │                                                   │
│tetraciclina)             │                                                   │
│- antiinflamatorii        │                                                   │
│(prednisolon)             │                                                   │
│- anestezice (tetracaina) │                                                   │
│- miotice şi antiglauco-  │                                                   │
│matoase (acetazolamida,   │                                                   │
│pilocarpina, timolol)     │                                                   │
│- midriatice (atropina,   │                                                   │
│efedrina)                 │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Sotalol                   │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Spectinomicin             │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Spironolactona            │Nici un efect, compatibilã cu alãptarea            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Streptokinaza             │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Streptomicina             │Nici un efect; se va monitoriza copilul pentru soor│
│                          │bucal şi diaree                                    │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Sulbactam                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Sulfapiridina             │Atentie la copiii cu icter prin deficit de         │
│                          │glucozã-6-fosfatdehidrogenazã bolnavi, stressaţi   │
│                          │sau prematuri; apare în laptele de mamã            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Sulfat de magneziu        │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Sulfizoxazol              │Atentie la copiii cu icter prin deficit de         │
│                          │glucozã-6-fosfatdehidrogenazã bolnavi, stressaţi   │
│                          │sau prematuri; apare în laptele de mamã            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Suxametoniu               │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Terbutalin                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Tetraciclina              │Nici un efect; absorbţie neglijabilã la copil      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Teofilina                 │Compatibil cu alãptarea, iritabilitate posibilã    │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Tiopental                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Tiouracil                 │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Ticarcilin                │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Timolol                   │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Tolbutamida               │Posibil icter                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Trimetoprim               │Nici un efect                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Trimetoprim/sulfametoxazol│Nici un efect la copilul la termen; se va evita    │
│                          │dacã copilul este prematur, cu vârstã sub o lunã   │
│                          │sau cu deficit de glucozã-6-fosfatdehidrogenazã; se│
│                          │vor monitoriza posibilele efecte adverse: hemolizã,│
│                          │icter                                              │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Tropicamida (oftalmic)    │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Tuberculinã (PPD)         │Compatibilã cu alãptarea                           │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Vaccinuri (BCG, difteric, │Compatibile cu alãptarea                           │
│hepatitic B, rujeolic,    │                                                   │
│pertussis, poliomielitic, │                                                   │
│tetanic, gripal, meningo- │                                                   │
│cocic, rubeolic, rabic    │                                                   │
│inactivat, tific, contra  │                                                   │
│febrei galbene)           │                                                   │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Vancomicina               │Nu existã date                                     │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Vecuroniu                 │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Verapamil                 │Nici un efect; compatibil cu alãptarea             │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Vitamina D                │Nici un efect; se va urmãri nivelul seric al cal-  │
│                          │ciului la copil dacã mama primeşte doze            │
│                          │farmacologice                                      │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Vitamina K(1)             │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Warfarina                 │Compatibil cu alãptarea                            │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Zidovudina                │Cu excepţia unei anemii uşoare în cazul profilaxiei│
│                          │cu AZT, profilaxia de scurtã duratã are efecte     │
│                          │minime asupra copilului; toxicitatea de lungã      │
│                          │duratã, severã cu debut precoce secundarã expunerii│
│                          │intrauterine la AZT, dacã aapare, este rarã        │
└──────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┘
 Dupã American Academy of Pediatrics, Committee on Drugs: The transfer of drugs
 and other chemicals into human milk[27] şi World Health Organization,
 Department of Child and Adolescent Health and Development, UNICEF -
 Breastfeeding and maternal medication. Recommendations for Drugs in the
 Eleventh WHO Model List of Essential Drugs[28]



    5.6.2. Anexa 2. Scorul Latch de evaluare a eficienţei suptului


┌───┬─────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬────────────────┐
│   │                 │         0         │        1          │        2       │
├───┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────┤
│ L │Ataşare (latch)  │Prea somnolent,    │Încercãri repetate,│Prinde sânul    │
│   │                 │prost dispus       │susţinute de       │Limba este jos  │
│   │                 │Nu se obţine ataşa-│ataşare sau supt   │Buzele sunt     │
│   │                 │re sau supt        │Ţine mamelonul în  │rãsfrânte       │
│   │                 │                   │gurã               │Supt ritmic     │
│   │                 │                   │Trebuie stimulat   │                │
│   │                 │                   │pentru a suge      │                │
├───┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────┤
│ A │Deglutiţie audi- │Nu                 │Un pic, cu         │Spontan şi      │
│   │bilã (audible    │                   │stimulare          │intermitent <24 │
│   │swallowing)      │                   │                   │ore             │
│   │                 │                   │                   │Spontan şi      │
│   │                 │                   │                   │frecvent >24 de │
│   │                 │                   │                   │ore             │
├───┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────┤
│ T │Tipul de mamelon │Ombilicat          │Plat               │Protractil dupã │
│   │(Type of nipple) │                   │                   │stimulare       │
├───┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────┤
│ C │Comfortul        │Sâni angorjaţi     │Sâni plini         │Sân moale       │
│   │sânului/mamelo-  │Areolã fisuratã,   │Mamelon roşu/      │Mamelon         │
│   │nului (Comfort   │sãngerândã, cu     │echimoze mici      │nedureros       │
│   │breast/nipple)   │echimoze           │Disconfort uşor/   │                │
│   │                 │Disconfort sever   │moderat            │                │
├───┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────┤
│ H │Poziţionare      │Supt asistat în    │Asistenţã minimã   │Nici o asistenţã│
│   │(Hold)           │întregime (perso-  │(ridicã capul, pune│din partea      │
│   │                 │nalul ţine copilul │pernã pentru       │personalului    │
│   │                 │la sân)            │sprijin)           │Mama este capa- │
│   │                 │                   │Unele lucruri le   │bilã sã poziţio-│
│   │                 │                   │face mama, altele  │neze şi sã ţinã │
│   │                 │                   │este învãţatã      │copilul         │
│   │                 │                   │Personalul poziţio-│                │
│   │                 │                   │neazã copilul apoi │                │
│   │                 │                   │mama îl preia      │                │
└───┴─────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴────────────────┘
 Dupã Kumar SP, Mooney R, Wieser LJ, Havstad S: The LATCH Scoring System and
 Prediction of Breastfeeding Duration[68]



    5.6.3. Anexa 3. Semnele unei alãptãri eficiente

    Semne majore:
    - mama este capabilã sã aşeze copilul la sân aşa încât ataşarea la sân sã fie corectã
    - copilul suge şi înghite într-un ritm regulat şi susţinut (10 pânã la 20 cicluri de supt în cursul unui alãptat)
    - dupã supt copilul este mulţumit
    - curba de creştere a copilului este corespunzãtoare vârstei
    - comunicarea afectivã mamã - copil este eficientã
    Semne minore:
    - pot fi observate semnele funcţionãrii reflexului de ejecţie
    - eliminãrile de urinã şi fecale sunt corespunzãtoare vârstei
    - copilul este dornic sã mãnânce
    - satisfacţie evidentã a mamei care alãpteazã.

    5.6.4. Anexa 4. Semnele unei alãptãri ineficiente
    - incapacitatea copilului de a se ataşa corect la sân
    - nu se observã semne ale reflexului de ejecţie a laptelui
    - apar semnele unei alimentaţii insuficiente a copilului
    - lipsa suptului susţinut la sân
    - golirea insuficientã a fiecãrui sân la fiecare masã
    - persistenţa ragadelor şi dupã prima sãptãmânã de la naştere
    - ocazii insuficiente de supt la sân
    - copilul plânge repede dupã alãptare şi poate fi liniştit prin alte metode
    - copilul plânge la sân şi refuzã sânul

    5.6.. Anexa 5. Curbele de creştere ale copilului alimentat la sân
    5.6.5.1. Greutatea în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani la bãieţi (dupã OMS[82]

    ----------
    NOTĂ(CTCE)
    Greutatea în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani la bãieţi (dupã OMS[82] este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 43 (a se vedea imaginea asociatã).

    5.6.5.2. Greutatea în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani la fetiţe (dupã OMS[82])

    ----------
    NOTĂ(CTCE)
    Greutatea în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani la fetiţe (dupã OMS[82]) este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 43 (a se vedea imaginea asociatã).

    5.6.5.3. Talia în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani la bãieţi (dupã OMS[82])

    ----------
    NOTĂ(CTCE)
    Talia în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani la bãieţi (dupã OMS[82]) este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 44 (a se vedea imaginea asociatã).

    5.6.5.4. Talia în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani la fetiţe (dupã OMS[82])

    ----------
    NOTĂ(CTCE)
    Talia în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani la fetiţe (dupã OMS[82]) este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 44 (a se vedea imaginea asociatã).

    5.6.5.5. Greutatea în funcţie de talie de la 0 la 2 ani la bãieţi (dupã OMS[82])

    ----------
    NOTĂ(CTCE)
    Greutatea în funcţie de vârstã de la 0 la 2 ani la bãieţi (dupã OMS[82]) este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 45 (a se vedea imaginea asociatã).

    5.6.5.6. Greutatea în funcţie de talie de la 0 la 2 ani la fetiţe (dupã OMS[82])

    ----------
    NOTĂ(CTCE)
    Greutatea în funcţie de vârstã de la 0 la 2 ani la fetiţe (dupã OMS[82]) este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 45 (a se vedea imaginea asociatã).

    5.6.5.7. Indexul de masã corporalã în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani la bãieţi (dupã OMS[82])

    ----------
    NOTĂ(CTCE)
    Indexul de masã corporalã în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani la bãieţi (dupã OMS[82]) este reprezentat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 46 (a se vedea imaginea asociatã).

    5.6.5.8. Indexul de masã corporalã în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani la fetiţe (dupã OMS[82])

    ----------
    NOTĂ(CTCE)
    Indexul de masã corporalã în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani la fetiţe (dupã OMS[82]) este reprezentat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 46 (a se vedea imaginea asociatã).

    5.6.5.9. Perimetrul cranian în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani la bãieţi (dupã OMS[82])

    ----------
    NOTĂ(CTCE)
    Perimetrul cranian în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani la bãieţi (dupã OMS[82]) este reprezentat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 47 (a se vedea imaginea asociatã).

    5.6.5.10. Perimetrul cranian în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani la fetiţe (dupã OMS[82])

    ----------
    NOTĂ(CTCE)
    Perimetrul cranian în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani la fetiţe (dupã OMS[82]) este reprezentat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 47 (a se vedea imaginea asociatã).

    5.6.6. Anexa 6. Zece paşi pentru succesul alãptãrii

           ZECE PAŞI PENTRU PROTEJAREA, PROMOVAREA ŞI
               SUSŢINEREA ALIMENTAŢIEI LA SÂN.
                     ROLUL MATERNITĂŢILOR

    1. Adoptarea de cãtre maternitate a unei politici privind alãptarea, formulatã în scris şi adusã sistematic la cunoştinţa întregului personal de îngrijire.
    2. Formarea competenţelor necesare fiecãrui membru al personalului pentru punerea în practicã a acestei politici.
    3. Informarea tuturor femeilor gravide despre avantajele alimentaţiei la sân şi ale practicãrii alãptãrii.
    4. Ajutarea mamei sã înceapã alãptarea în prima jumãtate de orã dupã naştere.
    5. Învãţarea mamelor cum sã alãpteze şi cum sã menţinã lactaţia, chiar şi atunci când sunt despãrţite de copiii lor.
    6. Interdicţia de a se da nou-nãscuţilor alte alimente sau alte lichide decât laptele matern, cu excepţia celor indicate medical.
    7. Practicarea sistemului rooming-in, permiţând mamei şi nou-nãscutului sã rãmânã împreunã 24 ore pe zi.
    8. Încurajarea alãptãrii la cerere a sugarului.
    9. Restricţionarea utilizãrii de biberoane, suzete sau tetine la nou-nãscuţii alimentaţi la sân.
    10. Încurajarea constituirii de grupuri de susţinere a alimentaţiei la sân şi îndrumarea mamelor spre acestea dupã externarea din maternitate.

    (tradus dupã World Health Organization: Indicators for assesing breast feeding practices: Report of an informal meeting. Geneva 1991[1])

    5.6.7. Anexa 7. Mãsuri necesare pentru atingerea obiectivelor Strategiei Naţionale de Promovare a Alãptãrii a Ministerului Sãnãtãţii 2003-2012
    - iniţierea unor Campanii de Promovare a Alãptãrii
    - promovarea alãptãrii exclusive pânã la vârsta de 6 luni (fãrã oferirea nici unui alt lichid sau semi-solid) şi a continuãrii alãptãrii cel puţin pânã la 1 an
    - introducerea în alimentaţie a alimentelor complementare adecvate vârstei şi sigure dupã vârsta de 6 luni.

    (dupã Ministerul Sãnãtãţii, Comitetul Naţional de Promovare a Alãptãrii - Strategia în Domeniul Promovãrii Alãptãrii 2003-2012 - ordinul 809/2003[67])

    5.6.8. Anexa 8. Puncte cheie ale strategiei naţionale de promovare a alãptãrii
    1. Dezvoltarea unui cadru legislativ şi administrativ favorabil promovãrii alãptãrii
    2. Promovarea şi susţinerea alãptãrii în maternitãţi şi spitale de pediatrie
    3. Protecţia, promovarea şi menţinerea alãptãrii la nivelul medicinei primare
    4. Instruirea tuturor categoriilor de personal implicate în îngrijirea femeii gravide şi a copilului mic referitor la problemele legate de promovarea şi menţinerea alãptãrii
    5. Mobilizarea comunitãţii pentru promovarea şi susţinerea alãptãrii

    (dupã Ministerul Sãnãtãţii, Comitetul Naţional de Promovare a Alãptãrii - Strategia în Domeniul Promovãrii Alãptãrii 2003-2012[67])

    6. Alimentaţia cu formule a nou-nãscutului la termen sãnãtos

    6.1. Definiţie şi evaluare


             6.1.1. Definiţii
    Standard Medicul trebuie sã utilizeze corect terminologia aferentã        E
             modului de alimentare a nou-nãscutului.
    Standard Alimentaţia artificialã reprezintã alimentarea cu formulã[1,2].  C
    Standard Formula este un produs alimentar derivat din laptele de vacã     C
             sau de la alte animale şi/sau alte ingrediente de origine
             animalã sau vegetalã care s-au dovedit a fi adecvate
             nutriţional şi sigure pentru creşterea şi dezvoltarea normalã
             a noun ãscutului şi sugarului[3].
    Standard Formulele de început sunt produsele alimentare destinate         C
             alimentãrii nou-nãscuţilor şi sugarilor în primele 5-6 luni
             de viaţã şi care acoperã prin ele însele nevoile nutriţionale
             ale acestor sugari pânã la introducerea unei alimentaţii
             complementare corespunzãtoare[4,5].
    Standard Formulele de continuare sunt produsele alimentare destinate      C
             alimentãrii sugarilor dupã introducerea alimentelor comple-
             mentare, fiind principalul component lichid al alimentaţiei
             dupã vârsta de 5-6 luni[4,5].
    Standard Orice aliment care înlocuieşte parţial sau total laptele         C
             matern, indiferent dacã este sau nu corespunzãtor acestui
             scop, este considerat substituent al laptelui matern.
             Sunt exceptate din aceastã definiţie formulele utilizate în
             scop terapeutic[6].
    Standard Formulele speciale sunt formule destinate alimentaţiei           C
             nou-nãscuţilor cu nevoi nutriţionale particulare[7].
    Standard Formulele hipoalergenice (hipoantigenice) sunt formule           C
             obţinute prin hidroliza proteinelor care conţin sub 1%
             proteine imunoreactive din totalul surselor de azot
             din formulã[8,9,10].
    Standard Formulele parţial hidrolizate sunt formulele hipoalergenice      C
             în care proteinele din laptele de vacã sunt hidrolizate în
             proporţie de 12-15%[8,9].
    Standard Formulele extensiv hidrolizate (semielementale) sunt formule     C
             hipoalergenice în care proteinele din laptele de vacã sunt
             hidrolizate în proporţie de 50-55%[8,9].
    Standard Formulele pe bazã de aminoacizi (elementale) sunt formule în     C
             care sursa de proteine este reprezentatã doar de
             aminoacizi[8,9].
    Standard Prebioticele sunt ingrediente alimentare nedigerabile cu         C
             acţiune beneficã asupra sãnãtãţii gazdei, stimulând selectiv
             creşterea unei sau a unui numãr limitat de bacterii
             colonice[10].
    Standard Probioticele sunt suplimente alimentare microbiene (preparate    C
             celulare microbiene sau componente ale celulelor microbiene)
             care amelioreazã balanţa microbiologicã intestinalã cu efect
             benefic asupra sãnãtãţii şi stãrii de bine a gazdei[10].
             6.1.2. Evaluare
    Standard Medicul trebuie sã indice pentru nou-nãscutul la termen          B
             sãnãtos (care nu poate fi alimentat cu lapte matern) formule
             de început.
 Argumentare În condiţiile în care alimentaţia naturalã nu este posibilã,   III
             formulele de început reprezintã cea mai sigurã alegere
             [1,5,8,11].
    Standard Medicul trebuie sã indice pentru nou nãscutul la termen          B
             sãnãtos formule de început bazate pe proteine din lapte de
             vacã[1,3-5,8,11,12].
 Argumentare Formulele bazate pe proteine din lapte de vacã asigurã         III
             necesarul nutriţional cel mai apropiat de cel al laptelui
             matern. Laptele de caprã, oaie, cabaline au conţinut crescut
             de proteine comparativ cu laptele matern, sunt abundente în
             glutamat, glutaminã, leucinã, prolinã, prezintã capacitate
             alergenicã şi biodisponibilitate redusã a zincului şi, în
             plus, nu existã studii de digestibilitate ale acestor tipuri
             de lapte[3,10-13].
  > Standard Medicul trebuie sã recomande formule de început parţial hidro-   A
             lizate pentru nou-nãscutul la termen sãnãtos cu istoric
             familial de atopie[5,8,9,14-16].
 Argumentare Formulele parţial hidrolizate conţin fragmente proteice foarte  Ia
             mici, cu un potenţial Ia alergic redus, scãzând riscul de
             alergie[14-16].
    Standard Medicul trebuie sã utilizeze şi sã prescrie pentru               A
             nou-nãscutul matur sãnãtos formule de început care asigurã un
             aport caloric de cel puţin 60 kcal/100 ml (250 kJ/ 100ml) şi
             nu mai mult de 70 kcal/100 ml (295 kJ/100 ml)[3-5,8-10].
 Argumentare Aportul caloric asigurat prin formule trebuie sã fie similar   IIa
             cu cel asigurat prin alimentaţia naturalã (65-67 kcal/100 ml)
             pentru a evita apariţia unor tulburãri nutriţionale precum
             malnutriţia şi obezitatea[3,4,17-18] (anexa 1).
    Standard Medicul trebuie sã utilizeze şi sã indice pentru nou-nãscutul    A
             la termen sãnãtos formule de început cu osmolaritate maximã de
             450 mOsm/l[17-19].
 Argumentare Osmolaritatea crescutã are efect negativ asupra ratei de        Ib
             golire gastricã şi se asociazã cu o ratã crescutã de
             vãrsãturi, greaţã, diaree şi reflux gastroesofagian[17-20].
             Osmolaritatea unei formule este determinatã mai ales de con-
             ţinutul de sodiu şi carbohidraţi. Osmolaritatea laptelui
             matern este de aproximativ 285 mOsm/l[19].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început pe bazã de lactozer, cu proteina
             modificatã şi cu raport zer: cazeinã - minim 60:40 (proteina
             din lactozer reprezintã minim 60%).
 Argumentare Laptele matern are conţinut variabil de zer şi cazeinã,        III
             raportul dintre acestea fiind cuprins între 90:10 (colostru)
             şi 60:40 (lapte matur)[19-24].
 Argumentare Formulele pe bazã de lactozer prezintã mai multe avantaje:     III
             digestie şi evacuare gastrice mai rapide, eficienţã maximã de
             utilizare a proteinelor, retenţie azotatã maximã, profil al
             aminoacizilor similar cu cel din laptele matern, concentraţie
             redusã de minerale, încãrcãturã renalã diminuatã, florã
             intestinalã asemãnãtoare cu cea a copilului alimentat la sân
             [3,7,19-23].
 Argumentare Proteina din lactozer este o proteinã purã, de calitate        III
             înaltã, bogatã în aminoacizi esenţiali iar utilizarea sa în
             cantitate mare permite obţinerea unor formule cu cantitate
             redusã de proteine, suficientã pentru a asigura creşterea şi
             dezvoltarea armonioasã a copilului dar şi pentru a preveni
             apariţia obezitãţii[21,24].
 Argumentare Cazeina coaguleazã în flocoane mari, asigurã senzaţia de sa-   III
             ţietate, încetineşte evacuarea gastricã şi creşte frecvenţa
             regurgitaţiilor şi constipaţiei[3,25].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        A
             sãnãtos formulele de început pe bazã de proteine de lapte de
             vacã cu conţinut minim de proteine de 1,8 g/100kcal
             (0,45 g/100 kJ) şi maxim de 3 g/100 kcal (0,7 g/100 kJ)
             [3-5,10] (anexa 1 şi 2).
 Argumentare Un aport proteic mai mare 3 g/100 kcal creşte încãrcãtura       Ib
             renalã şi are drept consecinţã apariţia ulterioarã a obezi-
             tãţii iar unul sub 1,8 g/100 kcal nu poate susţine nevoile
             de creştere ale nou-nãscutului, proteinele fiind sursã de
             azot şi aminoacizi esenţiali[3,7,10,13,25-27].
 Argumentare Un aport proteic apropiat de limita inferioarã recomandatã      Ia
             (1,8 g/100 kcal) poate fi recomandat pentru scãderea ris-
             cului de supraponderalitate şi obezitate. Aportul proteic
             crescut induce hiperinsulinism şi creşte riscul de
             obezitate[28-34].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul sãnãtos          A
             formule de început care sã conţinã toţi aminoacizii esenţiali
             sau condiţionat esenţiali în cantitãţi cel puţin egale cu
             cele conţinute în proteina de referinţã (din laptele matern)
             [3-5,10,35] (anexa 3).
 Argumentare La vârsta de nou-nãscut formula este singura sursã de           Ib
             aminoacizi esenţiali şi condiţionat-esenţiali[10,13].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul matur sãnãtos    C
             formule de început în care atât concentraţiile de metioninã
             şi cistinã cât şi cele de fenilalaninã şi tirozinã pot fi
             sumate dacã raporturile dintre acestea (metioninã:cistinã,
             respectiv fenilalaninã:tirozinã) nu depãşesc
             valoarea 2[4,5,10].
 Argumentare În laptele de mamã raportul metioninã:cistinã este de aproxi-   IV
             mativ 1,1 iar cel dintre fenilalaninã şi tirozinã este de
             aproximativ 1[3,10,35,36]. Nu existã studii concludente
             privind siguranţa formulelor de început (indiferent de tipul
             proteinelor conţinute şi sursa acestora) în care raportul
             metioninã/cistinã este cuprins între 2 şi 3[3-5].
 Argumentare Metionina, cistina, fenilalanina şi tirozina sunt aminoacizi    IV
             esenţiali ale cãror concentraţii se pot suma dar prezenţa
             fiecãruia în formulã este obligatorie, aceştia neputându-se
             substitui unul altuia[10].
     Opţiune Medicul poate sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen          A
             sãnãtos formule de început cu conţinut de taurinã de maximum
             12 mg/100 kcal (2,9 mg/100 kJ)[3-5,26,35].
 Argumentare Taurina este aminoacidul liber nonproteic predominant în        Ia
             laptele de mamã însã nu existã studii care sã evidenţieze
             efectele benefice semnificative ale suplimentãrii sale în
             preparatele tip formulã[10,35-39].
 Argumentare Taurina are rol în conjugarea bilei, eliminarea acidului       III
             hipocloros eliberat de neutrofilele şi macrofagele activate,
             detoxifierea retinolului, fierului şi xenobioticelor,
             transportul calciului, contractilitatea miocardului, regla-
             rea osmoticã şi dezvoltarea SNC[10].
 Recomandare Se recomandã ca medicul sã indice pentru nou-nãscutul la         B
             termen sãnãtos cu antecedente de atopie formule de început
             parţial hidrolizate cu conţinut de taurinã de minim
             5,25 mg/100 kcal şi maxim 12 mg/100 kcal[3-5,10,39].
 Argumentare Concentraţia de taurinã variazã în timpul lactaţiei între      III
             3,4 - 8 mg/100 ml (5,1 - 11,9 mg/100 kcal)[10,39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        C
             sãnãtos formule de început cu conţinut de colinã de minim
             7 mg/100 kcal (1,7 mg/100 kJ) şi maxim de 50 mg/100 kcal
             (12 mg/100 kJ)[3-5,39].
 Argumentare Colina este o aminã cuarternarã ubicuitarã în ţesuturi,         IV
             condiţionat esenţialã în condiţii de nevoi crescute sau
             capacitate diminuatã de producere, fiind un precursor
             important al fosfolipidelor şi acetilcolinei, cu rol în
             compoziţia membranelor, transmiterea semnalelor celulare,
             transportul colesterolului şi altor lipide în sânge,
             dezvoltarea normalã cerebralã[10,39,40].
 Argumentare Colina se gãseşte în cantitãţi considerabile în laptele        III
             matern (12,6 mg/100 kcal) şi plasma nou-nãscuţilor şi
             sugarilor[10,39,40].
 Argumentare Limita maximã recomandatã armonizeazã aportul de colinã         IV
             din formulã cu conţinutul maxim de fosfolipide (în mare
             majoritate formate de fosfatidilcolinã)[3].
             Excesul de colinã poate duce la apariţia de tulburãri
             gastrointestinate[10,40].
     Opţiune Medicul poate sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen          C
             sãnãtos formule de început care conţin urmãtoarele
             nucleotide: citidinã 5-monofosfat, uridin 5-monofosfat,
             adenozinã 5-monofosfat, guanozinã 5-monofosfat şi inozinã
             5-monofosfat în concentraţiile descrise în anexa 4[3-5].
 Argumentare Deşi existente în laptele de mamã, nucleotidele pot fi          IV
             sintetizate de novo şi pot fi refolosite pe cãi metabolice
             de reutilizare[3,10].
     Opţiune Medicul poate sã prescrie pentru alimentaţia nou-nãscutului      B
             la termen sãnãtos formule de început îmbogãţite cu nucleo-
             tide în cantitate maximã de 5 mg/100kcal (1,2 mg/100 kJ)
             [3,8,41] (anexa 4).
 Argumentare Nucleotidele se gãsesc mai ales intracelular şi intrã în       III
             structura ADN şi ARN, asigurã transferul energiei chimice şi
             sunt implicate în sinteza de proteine, lipide şi
             carbohidraţi[10,26,35].
 Argumentare Un nivel de pânã la 5 mg/100 kcal nucleotide este asemãnãtor   III
             cu cel existent în laptele de mamã (4-6 mg/100 kcal), apor-
             tul peste 5 mg/100 kcal creşte riscul de infecţii
             respiratorii[3].
     Opţiune Medicul poate sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen sã-      C
             nãtos formule de început a cãror valoare nutriţionalã este
             amelioratã prin adaus de aminoacizi[4,5].
 Argumentare Laptele de mamã conţine o cantitate variabilã de aminoacizi     IV
             liberi a cãror relevanţã nutriţionalã nu a fost pe deplin
             elucidatã[35,42].
    Standard În cazul nou-nãscuţilor la termen sãnãtoşi cu istoric de         B
             atopie medicul trebuie sã prescrie formule de început parţial
             hidrolizate cu conţinut proteic identic cu cel din
             formulele pe bazã de proteine din laptele de vacã
             (nehidrolizate)[3-5,10,39].
 Argumentare Alimentaţia cu formule pe bazã de hidrolizate proteice duce    III
             la creşterea ratei de golire gastricã şi permite realizarea
             mai rapidã a concentraţiilor de aminoacizi esenţiali şi
             ramificaţi în plasmã dar sunt necesare încã studii privind
             siguranţa formulelor de început parţial hidrolizate cu
             conţinut proteic sub 1,8 g/100 kcal (0,45 g/100 kJ) iar
             excesul de proteine creşte riscul de apariţie a
             obezitãţii[3].
    Standard În situaţia în care pãrinţii corect consiliaţi aleg pentru       B
             nou-nãscut o alimentaţie de tip vegetarian, medicul trebuie
             sã prescrie formule de început pe bazã de izolate de soia
             cu conţinut proteic minim de 2,25 g/100 kcal (0,56 g/100 kJ)
             şi maxim de 3 g/100 kcal (0,7 g/100 kJ)[3-5,10,39].
 Argumentare Proteinele provenite din soia sunt proteine de calitate        III
             inferioarã, cu biodisponibilitate şi digestibilitate redusã
             faţã de cele din laptele de vacã[2,3,10,39].
 Recomandare Se recomandã ca medicul sã indice formulã pe bazã de hidro-      B
             lizate de soia care sã nu fie îmbogãţite cu nucleotide dacã,
             dupã alegerea informatã a pãrinţilor, aceastã formulã este
             aleasã pentru alimentaţiei nou-nãscutului la termen
             sãnãtos[10].
 Argumentare Nucleotidele existã în formulele de început pe bazã de         III
             hidrolizate de soia în mod natural în cantitate mai mare
             decât în laptele matern sau în formulele de început pe
             bazã de lapte de vacã[10].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen       B
             sãnãtos formule de început bazate pe hidrolizate proteice
             din proteina laptelui de vacã sau de soia cu conţinut
             minim de carnitinã de 1,2 mg/100 kcal[3-5,10,39].
 Argumentare Carnitina se gãseşte în laptele de mamã în cantitate de        III
             0.9-2 mg/100 kcal iar laptele de vacã este şi mai bogat în
             carnitinã faţã de cel matern[3,10,39].
 Argumentare Carnitina are rol în transportul acizilor carboxilici ca       III
             substrat al oxidãrii şi în înlãturarea compuşilor toxici.
             Capacitatea de sintezã a carnitinei este practic absentã
             la nou-nãscut iar biodisponibilitatea carnitinei din
             formulã e scãzutã comparativ cu laptele matern[10,39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        C
             sãnãtos formule de început care asigurã un aport glucidic
             minim de 9 g/100 kcal (2,2 g/100 kJ) şi maxim de
             14 g/100 kcal (3,4 g/100 kJ)[3-5,10,13,39] (anexa 1 şi 2).
 Argumentare Carbohidraţii reprezintã o sursã esenţialã de energie pentru    IV
             o dezvoltare armonioasã, fiind suportul proceselor de oxidare
             celularã[27]. Un aport de minim 9 g/100 kcal este necesar
             pentru susţinerea proceselor oxidative la nivelul SNC iar un
             aport de 14 g/100 kcal reprezintã 56% din valoare energeticã
             a formulei[3]. În laptele matern carbohidraţii reprezintã
             circa 40% din valoarea energeticã[10].
 Recomandare Se recomandã ca medicul sã utilizeze şi sã prescrie pentru       B
             nou-nãscutul la termen sãnãtos formule de început care conţin
             numai lactozã[3-5,10,39].
 Argumentare Carbohidratul dominant din laptele uman este lactoza, repre-   III
             zentând 40% din valoarea energeticã a acestuia
             (8,2-10,4 g/100 kcal)[3,7,10,39].
 Argumentare Substituirea lactozei cu alţi carbohidraţi mai denşi (de       IIa
             exemplu polimeri de glucozã sau maltozã) determinã creşterea
             indexului glicemic şi, datoritã hiperglicemiei postprandiale
             şi hiperinsulinismului secundar, poate induce reprogramarea
             metabolicã şi creşterea riscului de obezitate[43-45].
 Argumentare Lactoza este esenţialã pentru desfãşurarea proceselor fizio-   III
             logice intestinale, are efect prebiotic, creşte absorbţia
             apei, sodiului, calciului, fierului şi are rol în sinteza
             unor vitamine[3,7,39]. Atunci când lactoza se gãseşte în
             concentraţie mare (peste 10 g/100 kcal) în formulã (ca în
             laptele matern), o parte din aceasta nu este hidrolizatã
             şi exercitã, la nivelul colonului, efect prebiotic[10].
     Opţiuni Medicul poate recomanda pentru nou-nãscutul la termen            B
             sãnãtos formule de început care conţin, pe lângã lactozã,
             maltozã sau maltodextrine dar conţinutul minim de lactozã
             trebuie sã fie de 4,5 g/100 kcal (1,1 g/100 kJ)[3-5,10].
 Argumentare Nici un alt carbohidrat nu prezintã avantaje metabolice        III
             sau nutriţionale în comparaţie cu lactoza. În afarã de
             lactozã, laptele matern mai conţine o cantitate limitatã
             de oligozaharide[10,39].
 Argumentare Dizaharidazele intestinale care hidrolizeazã dizaharidele      III
             la monozaharide sunt active încã de la naştere[39].
    Standard Medicul trebuie sã nu prescrie pentru nou-nãscutul la termen     C
             sãnãtos formule de început care conţin fructozã şi/sau
             zaharozã (sucrozã)[4,5,10].
 Argumentare Utilizarea de formule care conţin fructozã şi/sau zaharozã      IV
             pentru alimentarea nou-nãscuţilor la termen sãnãtoşi poate
             duce la apariţia de efecte adverse severe, mai ales la
             copiii cu intoleranţã ereditarã la fructozã (hipoglicemie,
             vãrsãturi, malnutriţie, cirozã hepaticã, sindrom de moarte
             subitã a sugarului)[3].
 Argumentare Laptele matern nu conţine fructozã şi zaharozã[10]. Fructoza   III
             şi zaharoza sunt mai dulci decât lactoza, crescând riscul de
             supraalimentaţie şi obezitate[10,39].
     Opţiune În situaţia în care se aleg pentru alimentarea unui              B
             nou-nãscut la termen sãnãtos formule de început parţial
             hidrolizate medicul poate sã recomande formule care conţin
             zaharozã dar într-o cantitate care sã nu depãşeascã 20% din
             totalul de carbohidraţi sau glucozã dar într-o cantitate
             care sã nu depãşeascã 2 g/100 kcal (0,5 g/100 kJ)[4,5,10,39].
 Argumentare Zaharoza este metabolizatã în organism la fructozã şi          III
             glucozã. Zaharoza şi glucoza sunt mai dulci decât glucoza şi
             poate fi mascat astfel gustul amãrui al hidrolizatelor
             proteice[3,10,39].
 Argumentare Glucoza se gãseşte în cantitãţi minime în laptele de mamã.     III
             Adaosul de glucozã în formulã duce la creşterea considerabilã
             a osmolaritãţii acesteia (1 g glucozã/100 ml lapte creşte
             osmolaritatea cu 58 mOsm/kgc)[10]. În timpul încãlzirii
             formulei, glucoza poate reacţiona enzimatic cu proteinele
             formând produşi Maillard (care scad biodisponibilitatea unor
             aminoacizi, vitamine şi minerale)[3].
    Opţional Medicul poate prescrie pentru nou-nãscutul la termen sãnãtos     B
             formule de început cu fructo-oligozaharide şi galacto-
             oligozaharide dar cu un conţinut nu mai mare de 0,8 g/100 ml
             din care 90% oligogalactozil-lactozã (GOS) şi de 10% oligo-
             fructozil-zaharozã (FOS) cu greutate molecularã mare
             [3-5,10,39].
 Argumentare FOS şi GOS pot fi adãugate în formulele de început pentru      III
             rolul lor prebiotic dar studiile au demonstrat doar cã
             adãugarea acestor oligozaharide modificã semnificativ flora
             intestinalã. Sunt necesare încã studii pentru demonstrarea
             efectului benefic al acestor oligozaharide asupra sãnãtãţii
             [2,10,39].
 Argumentare Laptele matern conţine peste 130 de oligozaharide              III
             (8-12 g/l lapte). GOS se gãseşte în cantitate minimã (urme)
             iar FOS nu existã în laptele matern. Valoarea caloricã
             utilizabilã a acestor oligozaharide este redusã (1,5 kcal/g).
             Excesul de FOS şi GOS determinã creşterea frecvenţei scau-
             nelor, scãderea consistenţei acestora şi dezechilibre
             hidroelectrolitice consecutive[10,39].
    Opţional Medicul poate prescrie pentru nou-nãscutul la termen sãnãtos     C
             formule de început cu amidon prefiert sau gelatinizat în mod
             natural, obligatoriu fãrã gluten, dar acestea trebuie sã nu
             depãşeascã 2 g/100 ml şi 30% din totalul carbohidraţilor[3-
             5,10,39].
 Argumentare Nou-nãscutul nu are amilazã pancreaticã[46], amidonul fiind     IV
             metabolizat la nivelul intestinului gros la acizi graşi (cu
             valoare energeticã mult redusã comparativ cu glucoza)
             [2,10,39,47-49].
 Argumentare Cantitatea maximã de amidon care poate fi conţinutã de o        IV
             formulã de început este calculatã în funcţie de capacitatea
             de digestie a acestuia de cãtre amilaza salivarã şi pentru
             a evita efectele adverse ale suplimentãrii excesive:
             malabsorbţie, diaree fermentativã[10,39].
 Recomandare Se recomandã ca medicul sã nu prescrie pentru nou-nãscutul       C
             la termen sãnãtos formule de început care conţin urmãtorii
             carbohidraţi nedigerabili: gumã guar (E412), carageenan
             (E407), gumã locust (E410), pectine (E440) şi inulinã[3,10].
 Argumentare Carbohidraţii nedigerabili sunt substanţe dietetice derivate    IV
             mai ales din plante cu rol în retenţia de apã, minerale şi
             compuşi organici şi care se constituie în substrat de
             fermentare bacterianã în colon. Datoritã acestor proprietãţi
             sunt folosiţi ca agenţi tehnologici de stabilizare, texturare
             şi îngroşare[3,10].
 Argumentare Guma guar creşte vîscozitatea conţinutului intestinal (produ-   IV
             când colici), carageenan-ul, guma locust şi inulina se absorb
             prin mucoasa intestinalã imaturã şi cresc riscul de sensibi-
             lizare. Prezenţa acestor carbohidraţi poate determina
             scãderea biodisponibilitãţii unor micronutrienţi[10].
 Recomandare Se recomandã ca medicul sã prescrie pentru nou-nãscutul la       A
             termen sãnãtos formule de început îmbogãţite cu probiotice cu
             efect benefic demonstrat şi sigure pentru profilaxia
             diareilor acute infecţioase.
 Argumentare Formulele de început îmbogãţite cu probiotice au efect semni-   Ia
             ficativ de prevenire a diareilor comunitare acute infecţioase,
             în special rotavirale şi apoase şi reduc semnificativ durata
             episoadelor diareice[10,39,50-56].
 Argumentare Unele probiotice, în special cele din familia Lactobacillus     Ib
             şi Bifidobacterium, au fost testate în studii clinice bine
             controlate şi randomizate, atât din punct de vedere al
             eficienţei terapeutice cât şi din punct de vedere al sigu-
             ranţei, stabilindu-se dozele eficiente şi durata optimã de
             utilizare. Denumirea probioticelor trebuie sã corespundã
             Codului Internaţional de Nomenclaturã[10,39,50-57]
 Argumentare Flora intestinalã a nou-nãscutului şi sugarului alimentat la    Ib
             sân este formatã în proporţie de pânã la 90% din lactobacili
             şi bifidobacterii, acidul lactic şi acidul acetic produse de
             acestea reduc pH-ul intestinal şi inhibã aderenţa bacterii-
             lor patogene la mucoasa intestinalã[10,39,54,55,57].
     Opţiune Medicul poate indica pentru nou-nãscutul la termen sãnãtos       A
             cu risc crescut pentru atopii formule de început care conţin
             probiotice sigure şi cu efect antialergic demonstrat pentru
             prevenirea afecţiunilor alergice şi în scopul modulãrii
             rãspunsurilor imune[54,55,57-61].
 Argumentare Studiile efectuate pânã în prezent cu formule de început        Ia
             îmbogãţite cu probiotice au demonstrat reducerea incidenţei
             alergiilor, scãderea fiind semnificativã statistic în
             ceea ce priveşte incidenţa dermatitei atopice
             [13,39,54,55,57-61].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început cu conţinutul total de lipide
             cuprins între 4 g/100 kcal (0,96 g/100 kJ) şi 6 g/100 kcal
             (1,4 g/100 kJ)[3-5,10,39] (anexa 1 şi 2).
 Argumentare Un nivel minim de lipide de 4 g/100 kcal şi maxim de           III
             6 g/100 kcal reprezintã 40-54% din necesarul energetic, fiind
             similar cu cel care este asigurat prin laptele de mamã
             [3,10,13,39,62]. Aportul maxim de lipide este delimitat de
             necesarul minim de proteine, carbohidraţi şi micronutriente
             [10].
 Argumentare Lipidele sunt indispensabile creşterii şi dezvoltãrii norma-   III
             le, sursã de acizi graşi şi vitamine liposolubile, componente
             structurale şi funcţionale ale membranelor, cu rol direct în
             reglarea genicã[10,62].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început pentru obţinerea cãrora nu s-au
             folosit ca surse uleiul de seminţe de bumbac sau uleiul de
             seminţe de susan[4,5].
 Argumentare Formulele de lapte care conţin uleiuri obţinute din seminţe    III
             de bumbac sau uleiul de seminţe de susan nu asigurã un raport
             optim al acizilor graşi saturaţi şi polinesaturaţi pentru
             dezvoltarea nou-nãscutului[3,8]. Uleiul din seminţe de susan
             şi bumbac sunt agenţi etiologici ai unei dermatite de contact
             iar uleiul din seminţe de bumbac conţine acizi graşi ciclo-
             pentenici care desatureazã acizii graşi[10].
 Recomandare Se recomandã ca medicul sã prescrie pentru nou-nãscutul la       C
             termen sãnãtos formule de început conţinând lipide de origine
             vegetalã[39].
 Argumentare Formulele de lapte care conţin uleiuri vegetale (obţinute din   IV
             porumb, soia, cocos, floarea soarelui) asigurã un raport
             optim între acizii graşi saturaţi şi cei polinesaturaţi, de
             1:1, asemãnãtor cu cel din laptele de mamã[3,8]. Laptele de
             vacã are un conţinut de cca 30% grãsimi neabsorbabile şi un
             exces de acizi graşi cu lanţ lung şi saturaţi[39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin acid linoleic în can-
             titate de minim 300 mg/100 kcal (70 mg/100 kJ) şi maxim de
             1200 mg/100 kcal (285 mg/100 kJ), astfel încât sã reprezinte
             minim 8% din totalul acizilor graşi[3-5,39] (anexa 2).
 Argumentare Acidul linoleic este un precursor de acizilor graşi poline-    III
             saturaţi cu lanţ lung (LCPUFA) şi eicosanoizilor; concentra-
             ţia de acid linoleic din laptele de mamã este variabilã în
             funcţie de alimentaţia acesteia însã asigurã minim 8% din
             totalul de acizi graşi[10,46,62]. În cantitate mai mare de
             1200 mg/100 kcal, acidul linoleic poate avea efecte nedorite
             asupra metabolismului lipoproteinelor, imunitãţii, balanţei
             eicosanoizilor şi stresului oxidativ[3].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin minim 50 mg/100 kcal
             (12 mg/100 kJ) acid ??-linolenic şi care asigurã un raport
             acid linoleic:acid ??-linolenic de minim 5:1 şi
             maxim 15:1[3-5,8,39].
 Argumentare Acidul α-linolenic este un precursor al acidului doco-        III
             sahexaenoic, reprezentând în laptele de mamã 0,5-1% din tota-
             lul acizilor graşi. Un aport scãzut poate induce întârzierea
             dezvoltãrii funcţiei vizuale şi scãderea nivelului acidului
             docosahexaenoic cerebral, cu consecinţe asupra dezvoltãrii
             SNC şi retinei[3,8,10,62].
             Un aport crescut de acid α-linolenic poate determina pero-
             xidarea lipidelor şi afecteazã stabilitatea formulei[3].
 Argumentare Un raport cuprins între 5:1 şi 15:1 dintre acidul linoleic şi  III
             acidul α-linolenic asigurã balanţa LCPUFA şi a eicosanoizi-
             lor şi limiteazã indirect aportul maxim de acid α-linolenic
             la 240 mg/100 kcal[3].
    Opţional Medicul poate sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen          B
             sãnãtos formule de început care conţin fosfolipide însã fãrã
             a depãşi 300 mg/100 kcal (2 g/l)[3-5,39].
 Argumentare Fosfolipidele au rol cheie în transmiterea semnalelor la       III
             nivel celular, structura şi funcţia membranelor celulare,
             solubilizarea componentelor lipofile din lapte şi lumenul
             intestinal[3,39]. În laptele de mamã fosfolipidele se gãsesc
             în concentraţie de sub 1%. Fosfolipidele pot fi folosite ca
             agenţi de emulsifiere sau ca sursã de LCPUFA dar aportul
             maxim de fosfolipide trebuie limitat pentru a menţine un
             raport optim între fosfolipide şi trigliceride şi pentru a
             evita excesul de LCPUFA în formulã[10].
     Opţiune Medicul poate sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen          A
             sãnãtos formule de început care conţin LCPUFA dar concentra-
             ţia acestora trebuie sã nu depãşeascã:
             - 1% din totalul de grãsimi pentru LCPUFA-3
             - 2% din totalul de grãsimi pentru LCPUFA-6
             - 1% din totalul de grãsimi pentru acidul arahidonic şi,
             în plus:
             - conţinutul de acid eicosapentaenoic trebuie sã nu depã-
             şeascã pe cel de acid docosahexaenoic
             - conţinutul de acid docosahexaenoic trebuie sã nu depã-
             şeascã pe cel de LCPUFA-6[4,5].
 Argumentare Unii dintre LCPUFA sunt competitori metabolici cu efecte       III
             diferenţiale asupra metabolismului eicosanoidelor, fiziolo-
             giei membranelor şi funcţiei imune[62,64,65].
             LCPUFA reprezintã 0,2-1% din grãsimile laptelui matern[10].
 Argumentare Nu au fost evidenţiate efecte adverse ale suplimentãrii cu      Ia
             LCPUFA dar nici efecte benefice semnificative asupra dezvol-
             tãrii neurologice[62-70]. Suplimentarea cu LCPUFA poate ame-
             liora însã funcţia vizualã[66,68].
 Argumentare Nu existã încã date suficiente pentru stabilirea unui minim     Ia
             necesar de LCPUFA[39] şi nici studii de siguranţã pentru
             concentraţii ale LCPUFA mai mari decât cea din laptele
             matern[10].
    Standard Medicul trebuie sã nu prescrie pentru nou-nãscutul la termen     B
             sãnãtos formule de început cu conţinut de trigliceride cu
             lanţ mediu[3,8,10].
 Argumentare În laptele matern trigliceridele cu lanţ mediu se gãsesc în    III
             procent de 8-12%. Sunt încã necesare studii pentru identifi-
             carea toleranţei formulelor ce conţin trigliceride cu lanţ
             mediu, evaluarea prognosticului neurologic şi de dezvoltare
             şi a incidenţei enterocolitei ulceronecrotice dupã ad-
             ministrarea acestor formule[1,62,71].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        C
             sãnãtos formule de început care sã conţinã acid miristic şi
             acid lauric într-o proporţie de maxim 20% din totalul de
             grãsimi - împreunã sau separat -[3-5].
 Argumentare Cantitãţile mai mari de acid miristic şi/sau lauric cresc       IV
             concentraţia de colesterol şi lipoproteine, cu potenţial
             aterogenic[3].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        C
             sãnãtos formule de început care sã conţinã acid erucic
             într-o concentraţie de maxim 1% din totalul de grãsimi şi
             izomeri trans ai acizilor graşi nu mai mult de 3% din totalul
             grãsimilor[3-5].
 Argumentare Acidul erucic nu are efect nutriţional benefic iar un aport     IV
             crescut poate determina alterãri ale miocardului. Efectele
             nutriţionale benefice ale izomerilor trans ai acizilor
             graşi nu sunt cunoscute iar experimental s-a constatat cã în
             concentraţii mai mari pot afecta creşterea[3,39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început cu conţinut de inozitol de minim
             4 mg/100 kcal (1 mg/100 kJ) şi maxim 40 mg/100 kcal
             (10 mg/100 kJ)[3-5,39].
 Argumentare Concentraţia recomandatã pentru inozitol este similarã cu cea  III
             din laptele matern (22-48 mg/100 kcal) iar concentraţia seri-
             cã crescutã a inozitolului în sângele nou-nãscutului sugerea-
             zã un rol important în dezvoltarea precoce[3,10,39].
 Argumentare Inozitolul (mioinozitol la nivelul ţesuturilor umane) are rol  III
             în transmiterea semnalelor celulare, este factor esenţial
             pentru creştere, cu posibil rol în sinteza de surfactant şi
             dezvoltarea pulmonarã şi de prevenire a retinopatiei prematu-
             ritãţii şi enterocolitei ulceronecrotice[10].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care sã conţinã vitamine liposolu-
             bile (A, D, E, K) în concentraţii asemãnãtoare cu cele din
             laptele de mamã[3,10,39] (anexa 1 şi 2).
 Argumentare Vitaminele liposolubile sunt esenţiale pentru menţinerea şi    III
             funcţionarea corespunzãtoare a tuturor ţesuturilor, concen-
             traţiile prea mari sau prea mici trebuie evitate[3,8,25,39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin 60-180 æg-RE/100 kcal
             retinol[3-5,10,39].
 Argumentare Valoarea biologicã a substanţelor cu activitate de vitamina A  III
             se exprimã în echivalenţi de retinol (RE). 1 RE este egal cu
             1æg transretinoli. 1 æg-RE reprezintã 3,33 UI vitamina
             A[3,10]. Vitamina A conţinutã în laptele uman are o biodispo-
             nibilitate mai mare decât vitamina A din formulã[3,65].
 Argumentare Vitamina A moduleazã creşterea şi diferenţierea celulelor      III
             epiteliale şi osoase, formarea cromatoforilor receptorilor
             retinieni, este necesarã sintezei de testosteron, pentru
             menţinerea integritãţii sistemului imun, moduleazã expresia
             genicã şi regleazã sinteza unor enzime şi proteine[10,39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin vitamina D3 (sub formã
             de colecalciferol) între 1-2,5 æg/100 kcal[3-5].
 Argumentare Vitamina D reprezintã un grup de substanţe cu rol esenţial în  III
             metabolismul fosfocalcic şi activitate antirahiticã
             [3,10,39,65]. 10 æg colecalciferol reprezintã 400 UI
             vitamina D[3-5]. Nu existã date privind corespondenţa cu
             Vitamina D2[3].
 Argumentare Laptele matern conţine 4-110 U/l (0,015-0,4 æg/100 kcal)       III
             vitamina D, concentraţia fiind de aproximativ 10 ori mai mare
             vara şi nu acoperã necesarul pentru asigurarea creşterii şi
             mineralizãrii osoase astfel cã, în absenţa suplimentãrii,
             existã riscul apariţiei rahitismului[10,39]. Aportul maxim
             tolerabil de vitamina D pânã la vârsta de 2 ani este de
             25 æg/zi[10,39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin 0,5-5 mg α-tocoferol/
             100 kcal dar cu menţinerea raportului 0,5 mg α-tocoferol/1g
             LCPUFA exprimaţi în acid linoleic corectat pentru legãturi
             duble[3-5,10,39].
 Argumentare Vitamina E reprezintã un grup de substanţe naturale şi sinte-  III
             tice cu activitate biologicã de α-tocoferol, antioxidante ti-
             sulare esenţiale pentru protejarea lipidelor nesaturate de la
             nivelul membranelor biologice[10,39]. Laptele matern conţine
             0,5 - 1,6 mg α-tocoferol/1 g LCPUFA[10,39].
 Argumentare Necesarul de vitamina E creşte odatã cu creşterea conţinu-     III
             tului de LCPUFA astfel încât este esenţialã menţinerea unui
             echilibru între aportul zilnic vitamina E şi cel de
             LCPUFA[3,10,39,65].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin vitamina K între 4 şi
             25 æg/100 kcal[3-5,10,39].
 Argumentare Un aport de peste 4 æg/100 kcal previne deficitul de vitamina  III
             K având efect antihemoragic[3,10,39,65,72].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin vitamine hidrosolubile
             în concentraţii adecvate nevoilor de creştere ale organismului
             [3,10,39] (anexa 1 şi 2).
 Argumentare Nivelul minim care trebuie inclus în formulã derivã din nece-  III
             sarul zilnic pentru a asigura o dezvoltare şi creştere armo-
             nioasã. Nu se cunoaşte nivelul maxim la care nou-nãscutul
             este supus efectelor adverse, pentru majoritatea vitaminelor
             hidrosolubile fiind stabilit un maxim de 2-5 ori mai mare
             decât aportul minim necesar[3,10,39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin 60-300 æg/100 kcal
             vitamina B1[3-5,17].
 Argumentare Vitamina B1 (tiamina) are rol în metabolismul carbohidraţi-    III
             lor, decarboxilarea cetoacizilor, piruvatului şi aminoacizi-
             lor ramificaţi, precum şi rol posibil în conducerea nervoa-
             sã[10]. Necesarul zilnic de vitaminã B1 este de 200-300
             æg/zi[3,10,17,39,65]. Laptele de mamã conţine 3 - 35 æg/100
             kcal[10,39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin 80 - 400 æg/100 kcal
             vitamina B2[3-5,10].
 Argumentare Vitamina B2 (riboflavina) este implicatã în multiple reacţii   III
             biochimice, face parte din compoziţia unor enzime, cu rol în
             degradarea lipidelor, sinteza de steroizi şi glicerol,
             menţinerea integritãţii membranelor, mucoaselor, pielii,
             ochilor şi SNC, metabolismului fierului[10,39]. Necesarul
             zilnic de vitaminã B2 este de 300-400 æg/zi[3,10,17,39,65]
             iar conţinutul de riboflavinã al laptelui matern variazã
             între 41 şi 90 æg/100 kcal[39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin 300-1500 æg/100 kcal
             vitamina B3 (necesarul se aplicã la niacina preformatã)
             [3-5,10,17].
 Argumentare Vitamina B3 (niacina) este esenţialã pentru transportul        III
             electronilor şi reacţiile de respiraţie celularã[10,39].
             Aportul zilnic de niacinã asigurat prin laptele de mamã este
             de 164-343 æg/100 kcal[3,10,17,65].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin 400-2000 æg/100 kcal
             vitamina B5[3-5,10,17,39].
 Argumentare Vitamina B5 (acidul pantotenic) este componentã biologicã a    III
             coenzimei A fiind esenţialã pentru transportul componentelor
             intracelulare din ţesuturi, metabolismul celular şi sinteza
             de metaboliţi esenţiali[10,39]. Necesarul zilnic de vitaminã
             B5 (acid pantotenic) este de 200-400 æg/zi[3,17,39,65].
             Laptele matern conţine 2-2,5 mg/l vitamina B5[10].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin 35-175 æg/100 kcal
             vitamina B6[3-5,10,17,39].
 Argumentare Vitamina B6 (piridoxina) are rol de coenzimã în transforma-    III
             rea metabolicã a aminoacizilor, lipidelor, acizilor nucleici
             şi glicogenului[10,39]. Aportul zilnic de vitaminã B6 asigu-
             rat prin laptele de mamã este marginal, de 10-45 æg/100 kcal
             şi creşte pe parcursul lactaţiei[3-5,10,17,39,65].
 Argumentare Necesarul zilnic de piridoxinã este de 50 æg/100 kcal la       III
             nou-nãscutul alimentat la sân şi de 104 æg/100 kcal la cel
             alimentat cu formulã. Piridoxina este implicatã în metabolis-
             mul proteic, de aceea aportul proteic crescut (din formulã)
             determinã creşterea necesarului de piridoxinã[39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin 0,1-0,5 æg/100 kcal
             vitamina B12[3-5,10,17,39].
 Argumentare Vitamina B12 (cobalamina) este implicatã în sinteza ADN-ului,  III
             aminoacizilor, metioninei şi colinei[10]. Aportul zilnic
             mediu de vitaminã B12 asigurat prin laptele de mamã este de
             0,16 - 0,64 æg/L (0,02 - 0,09 æg/100 kcal) [3-5,10,17,65].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin 10-50 æg/100 kcal
             acid folic[3-5,10].
 Argumentare Folatul (forma sinteticã a acidului folic) este necesar        III
             pentru sinteza de purinã şi pirimidinã[10]. Necesarul zil-
             nic de acid folic este de 50-65 æg/zi[3-5,10,17,39,65].
             Laptele matern conţine 3,8-20,9 æg/100 kcal acid folic
             [10,39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început cu un conţinut de vitamina C de
             10-30 mg/100 kcal[3-5,10,17,39].
 Argumentare Vitamina C (acidul ascorbic) este un puternic agent reducãtor  III
             implicat în sinteza de colagen, carnitinã, cu rol în creşte-
             rea absorbţiei fierului[10]. Aportul zilnic de vitamina C
             asigurat prin laptele de mamã este de 4,5-15 mg/100 kcal,
             necesarul zilnic fiind de 20-30 mg/zi[3-5,10,17,65]. Nivele
             mai mari de 30 mg/100 kcal pot induce un deficit de cupru[3].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin 1,5-7,5 æg/100 kcal
             biotinã[3-5,10,17,39].
 Argumentare Biotina are rol de coenzimã pentru câteva carboxilaze,         III
             transportor pentru bicarbonatul activ, este implicatã în me-
             tabolismul carbohidraţilor, lipidelor şi proteinelor şi este,
             probabil, implicatã şi în reglarea expresiei genice[10].
             Aportul zilnic de biotinã asigurat prin laptele matern este
             de 0,75-1,3 æg/100 kcal[3-5,10,17,39,65].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin minerale şi oligoele-
             mente în concentraţii adecvate pentru a asigura nevoile de
             creştere ale organismului (anexa 1 şi 2)[3-5,10,17].
 Argumentare Asigurarea necesarului de minerale şi oligoelemente permite    III
             o dezvoltare şi creştere armonioasã[3-5,10,17,65].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început cu un conţinut de fier de
             0,3-1,3 mg/100 kcal[3-5,10].
 Argumentare Fierul este un element esenţial al tuturor organismelor vii,   III
             rolul sãu esenţial este de a transporta oxigenul la ţesuturi
             prin intermediul hemoglobinei[10]. Fierul din laptele de mamã
             (cca. 0,3 mg/l) se absoarbe în proporţie de 20-50%. Concen-
             traţia de fier din formulã trebuie sã asigure o absorbţie
             minimã de 15-20%[3-5,10,17,65,73].
 Argumentare Excesul de fier (peste 1,3 mg/100 kcal) poate avea efecte      III
             prooxidative, interacţioneazã cu metabolismul zincului, scade
             absorbţia cuprului şi altor minerale (efect de competiţie) şi
             poate interfera cu creşterea[3,10,39].
    Standard În situaţia în care se aleg pentru alimentarea unui              C
             nou-nãscut la termen sãnãtos formule de început bazate pe
             proteine din soia medicul trebuie sã prescrie formule care sã
             conţinã 0,45-2 mg/100 kcal fier[3-5].
 Argumentare Acidul fitic din soia inhibã absorbţia fierului[2,3,74,75].     IV
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care au un conţinut de calciu de
             50-140 mg/100 kcal[3-5].
 Argumentare La naştere 99% din calciul din organism se aflã în matricea    III
             structuralã a oaselor şi doar 1% este liber având rol de al
             doilea mesager, modulare a transmiterii semnalelor hormonale,
             reglarea funcţiilor enzimelor implicate în coagularea
             sangvinã, conducerea nervoasã, contracţia muscularã şi
             reproducere[10,39].
 Argumentare Calciul din dietã are o absorbţie de 30-50%, condiţionatã de   III
             concentraţia de lactozã şi fitaţi. Laptele matern conţine
             29-40 mg/100 kcal calciu, concentraţia de calciu scãzând în
             timpul lactaţiei[10,39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care au un conţinut de fosfor de
             25-90 mg/100 kcal[3-5,10,39].
 Argumentare Fosforul este parte integrantã a matricei osoase, are rol de   III
             tampon metabolic în homeostazie, rol central în structura
             componentelor celulare, metabolismul intermediar al fosfoli-
             pidelor, fosfoproteinelor, acizilor nucleici şi ATP-ului. De
             asemenea, fosforul este important în comunicarea intercelu-
             larã şi activarea complexului de vitamine B[2,10,39].
 Argumentare Conţinutul de fosfor în laptele matern este de 16-24 mg/100    III
             kcal şi scade pe parcursul lactaţiei[10,39]. Fosforul în
             exces determinã scãderea concentraţiei calciului[2].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care asigurã un raport calciu -
             fosfor cuprins între 1:1 şi 2:1[2,3,10,39].
 Argumentare În laptele matern raportul cantitativ dintre calciu şi fosfor  III
             este de 2:1, acest raport fiind optim pentru absorbţia de
             calciu. În cazul formulelor raportul calciu:fosfor de 1:1 -
             2:1 optimizeazã absorbţia de calciu[3,10,39].
    Standard În situaţia în care se aleg pentru alimentarea unui nou-         B
             nãscut la termen sãnãtos formule de început bazate pe prote-
             ine din soia medicul trebuie sã recomande formule care conţin
             30-100 mg fosfor[3-5,10,39].
 Argumentare Biodisponibilitatea fosforului din formulele pe bazã de soia   III
             este de doar 70% faţã de 80% în cazul formulelor pe bazã de
             proteine din lapte de vacã, hidrolizate sau nu[3,10,39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin 5-15 mg/100 kcal
             magneziu[3-5].
 Argumentare Magneziul este parte integrantã a osului mineral, al doilea    III
             cation intracelular, cu rol în metabolismul intermediar,
             cofactor pentru numeroase enzime, modulator al unor
             importante procese fiziologice (transmiterea nervoasã, con-
             tracţia muscularã şi fiziologia oaselor şi dinţilor)
             [3,10,39].
 Argumentare Aportul de magneziu asigurat prin laptele de mamã este de      III
             4,8-5,5 mg/100 kcal[3].
             Absorbţia gastrointestinalã a magneziului este crescutã în
             prezenţa lactozei[10].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin 20-60 mg/100 kcal
             sodiu, 60-160 mg/100 kcal potasiu, 50-160 mg/100 kcal
             clor[3-5,10].
 Argumentare Sodiul este principalul cation extracelular, determinând       III
             volumul lichidian extracelular. Potasiul este principalul
             cation intracelular având urmãtoarele roluri: participã la
             stabilirea osmolaritãţii intracelulare şi a volumuluin lichi-
             dului intracelular, transmiterea transmembranarã de nutri-
             enţi, propagarea potenţialului de acţiune la nivelul nervi-
             lor şi muşchilor. Clorul este principalul anion intracelular,
             determinã activitatea osmoticã (împreunã cu sodiul) şi este
             esenţial pentru sistemele de transport transmembranar[10,39].
 Argumentare Aportul zilnic de sodiu, potasiu şi clor asigurat de formulã   III
             ajutã la menţinerea homeostaziei şi similar cu cel asigurat
             de laptele de mamã[65]. Necesarul zilnic de sodiu, potasiu şi
             clor se bazeazã pe pierderile inevitabile renale şi extra-
             renale şi pe nevoile tisulare. Este important ca la prepara-
             rea formulei sã se ţinã cont de conţinutul de minerale al
             apei folosite[10,39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început care conţin 1-100 æg/100 kcal
             mangan[4,5,10,39].
 Argumentare Manganul este implicat în formarea osului, metabolismul        III
             aminoacizilor, colesterolului şi carbohidraţilor şi face
             parte din compoziţia multor enzime. Laptele matern conţine
             aproximativ 3,5 æg/l[10,39]. Aportul excesiv de mangan are
             efect neurotoxic la sugari datoritã capacitãţii limitate de
             excreţie a manganului la aceastã vârstã[3,10,39,76].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început cu un conţinut maxim de fluor de
             100 æg/100 kcal[4,5,10,39].
 Argumentare Fluorul amelioreazã rezistenţa dinţilor la carii şi are rol    III
             posibil în mineralizarea oaselor. Laptele matern conţine
             0,007-0,011 mg/l fluor. Aportul crescut de fluor induce
             riscul de apariţie a fluorozei dentare şi scheletale
             [3,10,39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început cu conţinut de iod de 10-50
             æg/100 kcal[3-5].
 Argumentare Iodul este un component esenţial al hormonilor tiroidieni.      IV
             Necesarul zilnic de iod este de 35-130 æg/zi[3,39]. Conţinu-
             tul de iod al laptelui matern este cuprins între 10 şi peste
             300 æg/l în Europa şi variazã în funcţie de aportul de iod
             al mamei. Excesul de iod poate inhiba sinteza de hormoni
             tiroidieni[39].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început cu conţinut de seleniu de 1-9
             æg/100 kcal[3-5,10].
 Argumentare Seleniul este necesar pentru activitatea glutationperoxidazei  III
             (profilaxia leziunilor oxidative ale structurilor intracelu-
             lare) şi, în plus, face parte din structura a circa 15
             selenoproteine esenţiale în metabolismul hormonilor tiroi-
             dieni[10,39]. Conţinutul în seleniu al laptelui de mamã
             variazã între 0,8-3,3 æg/100 kcal (15-17 æg/l), scade pe
             parcursul lactaţiei[10,39] iar necesarul zilnic este de
             5-30 æg/zi[3].
    Standard Medicul trebuie sã prescrie pentru nou-nãscutul la termen        B
             sãnãtos formule de început cu conţinut de cupru de
             35-100 æg/100 kcal[4,5,10,39].
 Argumentare Cuprul este esenţial pentru sistemele enzimatice şi non-enzi-  III
             matice ale metabolismul celular[10,39]. Aportul mediu de
             cupru prin laptele de mamã este de 33 æg/100 kcal. Nu existã
             diferenţã de biodisponibilitate a cuprului din formulã faţã
             de cel din laptele de mamã. Aportul excesiv de cupru poate
             avea efecte prooxidative[3,39].
 Recomandare Se recomandã ca medicul sã prescrie pentru nou-nãscutul la       B
             termen sãnãtos formule de început cu conţinut de zinc de
             0,5-1,5 mg/100 kcal[3-5,10,39].
 Argumentare Zincul este constituent a peste 200 metaloenzime, având rol    III
             cheie în sinteza de material genetic şi reglarea expresiei
             genice, diviziunea celularã, integritatea epitelialã, maturi-
             zarea sexualã, imunitatea celularã, fiind esenţial pentru
             creştere şi dezvoltare[10,39].
 Argumentare Necesarul zilnic de zinc este de 1-5 mg/zi. Aportul de zinc    III
             prin laptele matern variazã între 0,5 şi 4,7 mg/l, scãzând
             pe parcursul lactaţiei[10,39]. Deoarece excesul de zinc poate
             interfera cu absorbţia şi metabolismul altor micronutrienţi
             este necesarã limitarea aportului la un nivel maxim de
             1,5 mg/100 kcal[5].



    6.2. Conduitã preventivã



    Standard Medicul trebuie sã indice alimentaţia cu formule la              E
             nou-nãscutul la termen sãnãtos în situaţiile în care este
             contraindicatã sau nu este posibilã alimentaţia naturalã
             (inclusiv refuz matern).
    Standard Medicul trebuie sã prescrie formulã de lapte individualizat,     E
             în funcţie de vârsta de gestaţie, vârsta cronologicã, ante-
             cedentele heredofamiliale şi particularitãţile morfofuncţio-
             nale şi fiziologice ale fiecãrui copil în parte.
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã consilieze mama care nu          E
             doreşte sã alãpteze privind avantajele alimentaţiei naturale
             şi avantajele şi dezavantajele alimentaţiei cu formulã.
    Standard Medicul trebuie sã informeze pãrinţii cã alimentaţia exclu-      E
             sivã la sân pânã la vârsta de 6 luni este cea mai eficientã
             metodã de profilaxie a alergiilor.
 Argumentare Studiile existente aratã cã alãptarea exclusivã pânã la 6       Ib
             luni reprezintã cea mai eficientã strategie de prevenire a
             alergiilor[15,77].
    Standard Medicul trebuie sã informeze mama despre faptul cã formulele     A
             parţial hidrolizate pot fi administrate ca formulã de început
             în alimentaţia nou-nãscutului la termen sãnãtos cu risc de
             alergie[10,15,16].
 Argumentare Formulele care au la bazã hidrolizate proteice conţin frag-     Ia
             mente proteice foarte mici, cu greutate molecularã între 5000
             şi 10.000 daltoni, cu un potenţial alergizant redus, fiind
             sigure din punct de vedere nutriţional[8,15,16,78-80].
 Recomandare Se recomandã ca medicul sã indice la nou-nãscuţii cu risc        A
             crescut pentru a dezvolta alergie şi la care nu se poate
             asigura alimentaţia naturalã, formulã de început parţial
             hidrolizatã pentru prevenirea alergiilor[12,15,16,78-80].
 Argumentare Formulele parţial hidrolizate s-au dovedit eficiente în pre-    Ia
             venirea alergiilor[15,16,78-80].
    Standard Medicul trebuie sã informeze pãrinţii cã formulele extensiv      B
             hidrolizate şi cele pe bazã de aminoacizi nu se administreazã
             la nou-nãscuţii la termen sãnãtoşi, acestea fiind destinate
             nou-nãscuţilor cu alergie sau intoleranţã la proteinele
             laptelui de vacã[15,78].
 Argumentare Formulele extensiv hidrolizate şi cele pe bazã de aminoacizi    Ib
             şi-au dovedit eficienţa în alimentaţia nou-nãscutului la ter-
             men cu alergie sau intoleranţã la proteinele laptelui de vacã
             [15,78].
 Recomandare Se recomandã ca medicul sã nu utilizeze şi sã nu prescrie        B
             pentru nou-nãscutul matur sãnãtos formule de început bazate
             pe proteine din soia[10,74,75].
 Argumentare Proteinele provenite din soia sunt proteine de calitate infe-  III
             rioarã, cu biodisponibilitate şi digestibilitate redusã faţã
             de cele din laptele de vacã[2,3,10,39].
     Optiune Medicul poate sã utilizeze şi sã prescrie pentru nou-nãscutul    B
             matur sãnãtos formule de început bazate pe proteina din soia
             în cazul în care pãrinţii doresc sã adopte o dietã vegetaria-
             nã dar numai dupã ce aceştia au fost corect consiliaţi
             privind dezavantajele acestui tip de formulã[74,75].
 Argumentare Proteinele provenite din soia sunt proteine de calitate infe-  III
             rioarã, cu biodisponibilitate şi digestibilitate redusã faţã
             de cele din laptele de vacã[2,3,10,39].
 Argumentare Formulele bazate pe proteine din soia au un conţinut crescut   III
             de aluminiu şi izoflavone care influenţeazã activitatea
             estrogenicã şi fitaţi care inhibã absorbţia cuprului şi
             zincului[12,74,75].
    Standard Medicul trebuie sã nu indice pentru alimentaţia nou-nãscu-      B
             tului la termen sãnãtos laptele de vacã, integral sau diluat.
 Argumentare Laptele de vacã are o compoziţie net diferitã de cea a lapte-  III
             lui matern (hiperproteic, hipoglucidic, hiperlipidic şi cu
             mari diferenţe în conţinutul de minerale, vitamine şi alte
             componente esenţiale pentru dezvoltarea nou nãscutului), di-
             gestibilitate redusã, alimentaţia cu laptele de vacã în
             primul an de viaţã crescând riscul de alergie, rahitism,
             obezitate, anemie feriprivã şi alte carenţe nutriţionale
             [10,39,65].
    Standard Medicul trebuie sã nu indice pentru alimentaţia nou-nãscutu-     B
             lui la termen sãnãtos lapte de caprã, oaie, cabaline,
             etc[10].
 Argumentare Laptele de caprã, oaie, cabaline au, la fel ca şi laptele de   III
             vacã, un conţinut proteic mai mare decât laptele matern, nu
             dispun de aminoacizii esenţiali pentru specia umanã, abundã
             în glutamat, glutaminã, leucinã şi prolinã, au capacitate
             alergenicã crescutã, biodisponibilitate redusã a multor
             minerale (de exemplu, zinc) şi nu au fost testate din punct
             de vedere al digestibilitãţii[10].



    6.3. Monitorizare



             6.3.1. Monitorizare
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã monitorizeze dezvoltarea         B
             nou-nãscutului la termen sãnãtos alimentat cu formulã utili-
             zând curbele de creştere ale copiilor alimentaţi cu formulã
             (anexa 5).
 Argumentare Ritmul de creştere în greutate a copiilor alimentaţi cu for-   III
             mulã diferã de cel al nou-nãscuţilor alimentaţi
             natural[81,82].
             6.3.2 Modalitãţi de preparare
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã informeze pãrinţii despre        E
             modalitatea corectã de preparare a formulelor, recomandatã de
             producãtor.
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã informeze pãrinţii despre re-    B
             gulile de igienã şi de prevenire a infecţiilor obligatoriu de
             respectat la prepararea formulelor[2,8,11,83].
 Argumentare Condiţiile inadecvate de stocare, preparare şi manipulare re-  III
             prezintã un risc considerabil pentru sãnãtatea copilului
             [2,8,83].
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã informeze pãrinţii cã pentru     B
             prepararea formulei tip pulbere, apa necesitã fierbere cel
             puţin 1-2 minute apoi rãcire pânã la temperatura indicatã de
             producãtor înainte de amestecare cu laptele pulbere
             [2,8,11,83].
 Argumentare Prepararea formulei prin adãugare de apã la temperatura de     IIb
             fierbere duce la denaturarea proteinelor[83].
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã informeze pãrinţii despre        E
             regulile de pãstrare şi depozitare a formulelor pentru evita-
             rea deteriorãrii şi contaminãrii.
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã informeze pãrinţii despre        B
             faptul cã tetinele şi biberoanele trebuie sterilizate înainte
             de fiecare alimentaţie[2,8,11,83].
 Argumentare Enterobacter Sakazakii poate contamina şi instrumentele uti-   III
             lizate în prepararea laptelui şi sticlele în care se pãstrea-
             zã laptele preparat[2,8,11,83].
 Recomandare Se recomandã ca medicul şi asistenta sã informeze pãrinţii       B
             despre faptul cã formula trebuie administratã imediat dupã
             reconstituire, proaspãtã[2,11].
 Argumentare Laptele este un excelent mediu pentru multiplicarea bacterii-  III
             lor cu potenţial patogen dacã este menţinut la temperatura
             camerei[2,83]. Formulele aflate sub forma de praf nu sunt
             sterile existând riscul de infecţie cu coliformi sau alte
             bacterii, mai ales cu Enterobacter Sakazakii[2,11,83].
 Recomandare Se recomandã ca medicul şi asistenta sã informeze pãrinţii cã    B
             sunt contraindicate pãstrarea formulei la cãldurã, în termo-
             stat, termos şi încãlzirea la cuptorul cu microunde[2,11].
 Argumentare Folosirea diverselor surselor de încãlzire poate duce la mo-   III
             dificãri de compoziţie şi creşte riscul de accidente tip
             arsurã[2,11].
    Standard Medicul şi asistenta trebuie sã informeze pãrinţii despre        E
             tehnica corectã de alimentare cu formulã folosind
             biberonul[11].



    6.4. Aspecte administrative



    Standard Medicul trebuie sã informeze pãrinţii asupra opţiunilor de       E
             alimentare a nou-nãscutului la termen sãnãtos şi sã respecte
             opţiunea acestora.
    Standard Recomandãrile de alimentare cu formulã la nou-nãscutul la        E
             termen sãnãtos trebuie fãcute de cãtre medicul neonatolog,
             individualizat pentru fiecare caz în parte.
    Standard Unitãţile sanitare care îngrijesc nou-nãscuţi trebuie sã nu      E
             permitã producãtorilor şi distribuitorilor de formule de în-
             ceput sã furnizeze materiale, produse gratuite sau cu preţ
             redus, eşantioane sau alte cadouri de promovare direct gra-
             videlor, mamelor sau familiilor acestora[4].
    Standard La nivelul unitãţilor sanitare care îngrijesc nou-nãscuţi,       E
             donaţiile de materiale sau echipamente cu scop educativ sau
             informativ trebuie efectuate de producãtorii sau distribui-
             torii de formule doar la cererea şi cu aprobarea scrisã a
             autoritãţilor competente sau în cadrul orientãrilor date de
             autoritatea compententã în acest scop[4].
    Standard Unitãţile sanitare care îngrijesc nou-nãscuţi nu trebuie sã      E
             primeascã donaţii şi/sau sã cumpere la preţ redus stocuri de
             formule de început (nici pentru utilizare în unitate, nici
             pentru distribuţie în afara acesteia) cu excepţia celor
             destinate nou-nãscuţilor care trebuie alimentaţi cu formule
             de început şi doar pentru perioadele prescrise pentru
             aceştia[4].
 Recomandare Se recomandã ca unitãţile sanitare care îngrijesc nou-nãscuţi    E
             sã depunã eforturi pentru a respecta Codul Internaţional de
             Marketing al Substituenţilor de lapte matern[4,6].
 Recomandare Se recomandã ca fiecare unitate medicalã în care se prescrie     E
             alimentarea cu formulã la nou-nãscutul la termen sãnãtos sã
             redacteze protocoale proprii pe baza prezentului ghid.
 Recomandare Unitãţile sanitare care îngrijesc nou-nãscuţi trebuie sã asi-    E
             gure condiţii optime pentru asigurarea alimentaţiei cu for-
             mule (aprovizionare, stocare, preparare şi administrare).



    6.5. Bibliografie

    1. Silvia Stoicescu: Alãptarea nou nãscutului sãnãtos. Bucureşti 2008: 11-66
    2. Turk D: Formula feeding, in Koletzko B: Nutrition in Practice. Basel Karger 2008; 90-97
    3. Koletzko B, Baker S, Cleghorn G, Neto UF, Gopalan S, Hernell O et al: Global Standard for the Composition of Infant Formula: Recomandations of an ESPGHAN Coordinated International Expert Group. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2005; 41(5): 584
    4. Monitorul Oficial al României, Acte ale Organelor de Specialitate ale Administraţiei Publice Centrale: Ordin pentru modificarea şi completarea Normelor privind alimentele cu destinaţie nutriţionalã specialã, aprobate prin Ordinul ministrului familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 387/251/2002. 175(XIX), nr. 783/19.11.2007: 11-20
    5. The Commission of the European Communities: Commission Directive 2006/141/EC of 22 December 2006 on infant formulae and follow-up formulae and amending Directive 199/21/EC (text with EEA relevance). Official Journal of the European Union 2006; L401: 1-31
    6. WHO, Nutrition Unit: International Code of Marketing of Breast-Milk Substitutes, WHO Geneva, Switzerland 1981;
    7. World Health Organiyation: Infant and young child feeding Model Chapter for textbooks for medical students and allied health professionals. WHO Library Cataloguing-in-Publication Data. WHO Press, WHO, Geneva, 2009. http://whqlibdoc.who.int/publications /2009/9789241597494_eng.pdf
    8. Panga G, Zaharie G: Puericultura. Casa Cãrţii de Ştiinţã, Cluj Napoca 2009; 90-144
    9. Canadian Paediatric Society (CPS): Criteria for labelling infant formulas as "hypoallergenic". CMAJ 1994; 150(6): 883-884
    10. Scientific Committee on Food, European Commission, Health and Consumer Protection: Report of the Scientific Committee on Food on the Revision of Essential Requirements of Infant Formulae and Follow-on Formulae. Brussels - Belgium 2003; http://europa.eu.int/comm/food/fs/sc/scf/index_en.html
    11. American Academy of Pediatrics, Committee on Nutrition: Pediatric Nutrition Handbook. 5th Ed Elk Grove Village, IL, AAP 2004; 134-156
    12. ESPGHAN Committee on Nutrition: Complementary feeding. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2008; 46: 99-110
    13. Xiao-Ming B: Nutritional management of newborn infants: Practical guidlines. World J Gastroenterol 2008; 14(40): 6133-6139
    14. von Berg A, Filipiak-Pittroff B, Kramer U, Link E, Bollrath C, Brockow I et al: GINI plus Study Group: Preventive effect of hydrolysed infant formulas persists until age 6: long-term results from the German Infant Nutritional intervention Study GINI. J Allergy Clin Immunol 2008; 121(6): 1442-1447
    15. Osborn DA, Sinn J: Formulas containing hydrolysed protein for prevention of allergy and food intolerance in infants. Cochrane Database Syst Rev 2006; (4):CD003664.
    16. SzajewskaH, Horvath A:. Meta-analysis of the evidence for a partially hydrolyzed 100% whey formula for the prevention of allergic diseases. Curr Med Res and Opinion 2010; 26(2): 423-437
    17. Thureen PJ, Hay WWJr: Neonatal Nutrition and Metabolism. Edited by Hay WW; 2nd ed, University of Colorado, Cambridge University Press, 2007; 267-436
    18. Stettler N, Zemel B, Kumanyika S, Stallings V: Infant weight gain and childhood overweight status in a multicenter, cohort study. Pediatrics 2002; 109: 194-199
    19. Duggan C, Watkins JB, Walker AW: Nutrition in Pediatrics: Basic Science, Clinical Applications, 3rd Ed BC Decker Inc 2008; 341-355
    20. Newport MJ, Henschel MJ: Growth, digestion, and protein metabolism in neonatal pigs given diets containing whey as the predominant or only source of milk protein. J Pediatr Gastroenterol Nutr 1985; 4(4): 639-644
    21. Meyer R: Infant feed first year. 1: Feeding practices in the first six months of life. J Fam Health Care. 2009; 19(1): 13-16
    22. Lien EL: Infant formulas with increased concentrations of α-lactalbumin. Am J Clin Nutr 2003; 77(suppl): 1555S1558S
    23. Mallee L, Steijns J: Whey protein concentrates from acidic whey: benefits for use in infant formulas. AgroFOOD Industry Hi-Tech, Focus on Infant Nutrition 2007, 18(2): XXIV-XXV
    24. Bernstorf Schoder J, Petersen SH: What is the optimum protein level in infant formulas? AgroFOOD Industry Hi-Tech, Infant Nutrition 2009; 20(4): 22-25
    25. Zaharie GC: Puericulturã. Ed Medicalã Universitarã "Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca 2003; 34-46
    26. Lonnerdal B: Nutritional and physiologic significance of human milk proteins. Am J Clin Nutr 2003; 77: 1537S-1543S
    27. Fomon SJ: Requirements and Recommended Dietary Intakes of Protein during Infancy. Pediatr Res 1991; 30: 391-395
    28. Koletzko B, von Kries R, Closa Monasterolo R, Escribano SubØ\'4fas J, Scaglioni S, Giovannini M et al: Can infant feeding choices modulate later obesity risk? Am J Clin Nutr 2009; 89: 1502S-1508S
    29. Koletzko B, von Kries R, Closa R, Escribano J, Scaglioni S, Giovannini M: Lower protein in infant formula is associated with lower weight up to age 2 year: a randomized clinical trial. Am J Clin Nutr 2009; 89: 1836-1845
    30. Koletzko B, von Kries R, Monasterolo RC, Subias JE, Scaglioni S, Giovannini M: Infant Feeding and Later Obesity Risk in Advances in Berthold Koletzko, Tamas Decsi, Dees Molnar and Anne de la Hunty: Experimental Medicine and Biology. Early Nutrition Programming and Health Outcomes in Later Life Obesity and Beyond. Springer Netherlands. 2009, 15-29
    31. Singhal A: Does Breastfeeding Protect from Growth Acceleration and Later Obesity? In Agostoni C, Brunser O: Issues in Complementary Feeding. Nestle Nutr Workshop Ser Pediatr Program, Nestec Ltd, Karger AG Basel 2007; 60: 15-29
    32. Axelsson I: Effects of high protein intakes in Protein and Energy Requirements in Rigo J, Ziegler EE: Infancy and Childhood, 58th Nestle Nutrition Workshop, Pediatric Program, Karger AG 2006; 121-131
    33. Ozanne S, Lewis R, Jennings BJ, Hales CN: Early programming of weight gain in mice prevents the induction of obesity by a highly palatable diet. Clinical Science 2004; 106: 141-145
    34. Koletzko B: Long-Term Consequences of Early Feeding on Later Obesity Risk. In Rigo J, Ziegler EE: Protein and Energy Requirements in Infancy and Childhood. Nestlι Nutr Workshop Ser Pediatr Program, Nestec Ltd, Karger AG Basel 2006; 58: 1-18
    35. Pencharz P, Ball R: Aminoacid needs for early growth and development. J Nutr 2004;134: 1566S-1568S
    36. Shoveller A, Brunton J, Pencharz P, Ball R: The methionine requirement is lower in the parenterally fed neonatal piglet than in the enterally fed. J Nutr 2003; 133: 1390-1397
    37. Carver JD: Advances in nutritional modifications of infant formulas. Am J Clin Nutr 2003; 77: 1550S-1554S
    38. Agget PJ, Agostini C, Goulet O, Hernell O, Koletyko B, Lafeber HL et al: The nutritional and safety assessment of breast milk substitutes and other dietary products for infants: a commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2001; 32: 256-258
    39. Thompkinson DK, Kharb S: Aspects of Infant Food Formulation. Comprehensive Reviews In Food Science And Food Safety 2007; 6: 79-102
    40. Zeisel SH: The fetal origins of memory. The role of dietary choline in optimal brain development. J Pediatr 2006; 149 (5): S131-S136
    41. Van den Berg A, van Elburg RM, Westerbeek EA, Twisk JW, Fetter WP: Glutamine-enriched enteral nutrition in very low birth weight infants and effects on feeding tolerance and infectious morbidity: a randomized controlled trial. Am J Clin Nutr 2005; 81: 1397-1404
    42. Agostoni C, Carratu B, Boniglia C, Riva E, Sanzini E: Free Amino Acid Content in Standard Infant Formulas. Comparison with Human Milk. J of the Am College of Nutrition 2000; 19(4): 434-438
    43. Owen CG, Martin RM, Whincup PH, Smith GD, Cook DG: Effect of Infant Feeding on the Risk of Obesity Across the Life Course: A Quantitative Review of Published Evidence. Pediatrics 2005; 115: 1367-1377
    44. Neu J, Hauser N, Douglas-Escobar M: Postnatal nutrition and adult health programming. Semin in Fetal & Neonatal Med 2007; 12: 78-86
    45. Yeung MY: Postnatal growth, neurodevelopment and altered adiposity after preterm birth - from a clinical nutrition perspective. Acta Paediatr 2006; 95(8): 909-917
    46. Neu J: Gastrointestinal Maturation and Feeding. Semin Perinatol 2006; 30: 77-80
    47. Food and Nutrition Board, Institute of Medicine: Dietary Reference Intaes for Enegy, Carboydrate, Fiber, Fat, Fatty Acids, Cholesterol, Protein and Amino Acids (Macronutrients). Washington DC, National Academy Press 2005; www.nap.edu
    48. Delzenne NM, Cani PD, Delmιe E Neyrinck AM: Non-digestible oligosaccharides in Henry CJK: Novel food ingredients for weight control, Woodhead Publishing Limited, Abington Hall, Abington, 2007; 153-168
    49. Hamaker BR, Zhang G, Venkatachalam M: Modified carbohydrates with lower glycemic index in Henry CJK: Novel food ingredients for weight control, Woodhead Publishing Limited, Abington Hall, Abington, 2007; 198-213
    50. Szajewska H, Setty M, Mrukowicz J, Guandalini S: Probiotics in Gastrointestinal Diseases in Children: Hard and Not-So-Hard Evidence of Efficacy. J of Pediatr Gastroenterol and Nutrition 2006; 42: 454-475
    51. McFarland LV, Elmer GW, McFarland M: Meta-analysis of probiotics for the prevention and treatment of acute pediatric diarrhea. International J of Probiotics and Prebiotics 2006; 1(1): 63-76
    52. Johnston BC, Supina AL, Vohra S: Probiotics for pediatric antibiotic-associated diarrhea: a meta-analysis of randomized placebo-controlled trials. CMAJ 2006; 175(4): 377-383
    53. Johnston BC, Supina AL, Ospina M, Vohra S: Probiotics for the prevention of pediatric antibiotic-associated diarrhea. Cochrane Database of Systematic Reviews 2007, Issue 2. Art. No.: CD004827. DOI: 10.1002/14651858. CD004827.pub2.
    54. ESPGHAN Committee on Nutrition, Agostoni C, Axelsson I, Braegger C, Goulet O, Koletyko B, Michaelsen KF et al: Probiotic bacteria in dietetic products for infants: a commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition, J of Pediatr Gastroenterol and Nutrition 2004; 38: 365-374
    55. NASPGHAN Nutrition Report Committee, Michail S, Sylvester F, Fuchs G, Issenman R: Clinical efficacy of probiotics: review of the evidence with focus on children, J of Pediatr Gastroenterol and Nutrition 2006; 43: 550557
    56. Chouraqui JP, Grathwohl D, Labaune JM, Hascoet JM, de Montgolfier I, Leclaire M et al: Assessment of the safety, tolerance, and protective effect against diarrhea of infant formulas containing mixtures of probiotics or probiotics and prebiotics in a randomized controlled trial. Am J Clin Nutr 2008; 87: 1365-1373
    57. FAO/WHO: Joint FAO/WHO Expert Consultation on Evaluation of Health and Nutritional Properties of Probiotics in Food including Powder Milk with Live Lactic Acid Bacteria. Cordoba, Argentina 2001; http://www.who.int /foodsafety/publications/fs_management/en/probiotics.pdf
    58. Viljanen M, Savilahti E, Haahtela T, Juntunen-Backman K, Korpela R, Poussa T et al: Probiotics in the treatment of atopic eczema/dermatitis syndrome in infants: a double-blind placebo-controlled trial. Allergy 2005; 60: 494500
    59. Lee J, Seto D, Bielory L: Meta-analysis of clinical trials of probiotics for prevention and treatment of pediatric atopic dermatitis. J Allergy Clin Immunol 2008; 121: 116-21
    60. Kim JY, Kwon JH, Ahn SH, Lee SI, Han YS, Choi YO et al: Effect of probiotic mix (Bifidobacterium bifidum, Bifidobacterium lactis, Lactobacillus acidophilus) in the primary prevention of eczema: a double-blind, randomized, placebo-controlled trial. Pediatr Allergy Immunol 2009. 2009 John Wiley & Sons A/S
    61. Osborn DA, Sinn JK: The Cochrane Library and dietary prevention of allergic disease and food hypersensitivity in children: an umbrella review. Evid-Based Child Health 2007; 2: 541-552
    62. Koletzko B, Rodriguez-Palmero M, Demmelmair H et al: Physiological aspects of human milk lipids. Early Human Dev 2001; 65: S3-S18
    63. Clandinin MT, Van Aerde JE, Merkel KL, Harris CL, Springer MA, Hansen JW et al: Growth and development of preterm infant formulas containing docosahexaenoic acid and arachidonic acid. J Pediatr 2005; 146: 461-468
    64. Sardesai WM: Introduction to Clinical Nutrition. 2nd Ed Marcel Dekker Inc, New York Basel 2003; 280: 431-432
    65. Jensen RG: Handbook of milk composition. New York, NY, Academic Press 1997;
    66. SanGiovanni JP, Parra-Cabrera S, Colditz GA, Berkey CS, Dwyer JT: Meta-analysis of Dietary Essential Fatty Acids and Long-Chain Polyunsaturated Fatty Acids as They Relate to Visual Resolution Acuity in Healthy Preterm Infants. Pediatrics 2000; 105(6): 1292-1298
    67. Beyerlein A, Hadders-Algra M, Kennedy K, Fewtrell M, Singhal A, Rosenfeld E et al: Infant Formula Supplementation With Long-chain Polyunsaturated Fatty Acids Has No Effect on Bayley Developmental Scores at 18 Months of Age-IPD Meta-Analysis of 4 Large Clinical Trials. J of Pediatric Gastroenterology and Nutrition (epub ahead): doi: 10.1097/MPG.0b013e3181acae7d
    68. Uauy R, Hoffman DR, Mena P, Llanos A, Birch EE: Term infant studies of DHA and ARA supplementation on neurodevelopment: results of randomized controlled trials, J Pediatr 2003; 143 (4 suppl): 17-25
    69. Simmer K, Patole S, Rao SC: Longchain polyunsaturated fatty acid supplementation in infants born at term. Cochrane Database of Systematic Reviews 2008, Issue 1. Art. No.: CD000376. DOI: 10.1002/14651858.CD000376.pub2.
    70. Rosenfeld E, Beyerlein A, Hadders-Algra M, Kennedy K, Singhal A, Fewtrell M et al: IPD meta-analysis shows no effect of LC-PUFA supplementation on infant growth at 18 months. Acta Pædiatrica 2009; 98: 91-97
    71. Nehra V, Genen LH, Brumberg HL: High versus low medium chain triglyceride content of formula for promoting short-term growth of preterm infants. Cochrane Database of Systematic Reviews 2002, Issue 3. Art. No.: CD002777. DOI: 10.1002/14651858.CD002777
    72. Suzuki S, Iwata G, Sutor A: Vitamin K deficiency during the perinatal and infantile period. Semin Thromb Hemost 2001; 27: 93-98
    73. Aggett PJ, Agostoni C, Axelsson I, BressonJ-L, Goulet O, Hernell O et al: Iron Metabolism and Requirements in Early Childhood: Do We Know Enough?: A Commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J of Pediatr Gastroenterol and Nutrition 2002; 34(4): 337-345
    74. Bhatia J, Greer F, Americam Academy of Pediatrics, Committee on Nutrition: Use of Soy Protein-Based Formulas in Infant Feeding. Peditrics 2008; 121(5): 1062-1067
    75. ESPGHAN Committeee on Nutrition, Agostoni C et al: Soy protein infant formulaeand follow - on formulae: a commentary by ESPGHAN Committee on Nutrition. J of Pediatr Gastroenterol and Nutrition 2006; 42: 352-361
    76. Tran T, Chowanadisai W, Crinella F et al : Effect of high dietary manganese intake of neonatal rats on tissue mineral accumulation, striatal dopamine levels and neurodevelopmental status. Neurotoxicology 2002; 23: 635-343
    77. Koletzko B, Hernell O, Michaelsen KF: Short and Long Term Effects of Breast Feeding on Child Health. Adv in Experimental Med Biol 2000; 248: 261-270
    78. Host A, Koletzko B, Dreborg S, Muraro A, Wahn U, Aggett P et al: Dietary products used in infants for treatment and prevention of food allergy. Joint Statement of the European Society for Paediatric Allergology and Clinical Immunology (ESPACI) Committee on Hypoallergenic Formulas and the European Society for Paediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition (ESPGHAN) Committee on Nutrition. Arch Dis Child 1999; 81(1): 80-84
    79. Koletzko S: Allergy prevention through early nutrition. In Koletzko B: Pediatric Nutrition in Practice, Basel, Karger 2008; 108-109
    80. Lifschitz C: Is There a Consensus in Food Allergy Management? J of Pediatr Gastroenterol and Nutrition 2008; 47: S58-S59
    81. ESPGHAN Committee on Nutrition, Agostoni et al: Breast-feeding: a commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J of Pediatr Gastroenterol and Nutrition 2009; 49: 112-125
    82. World Health Organization Multicentre Growth Reference Study Group. WHO Child Standards: Lenght/height-forage, weight-for-age, weight-for-lenght, weight-for-height and body mass index-for age: methods and development. Geneva: World Health Organization 2006, http: www.who.int/childgrowth/standards /technical_report/en/
    83. ESPGHAN Committee on Nutrition Preparation and Handling of Powdered Infant Formula: A Commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2004; 39(4): 320-322
    84. Ziegler E: The CDC and Euro Growth Charts. In Koletzko B et al: Pediatric Nutrition in Practice. Basel, Karger 2008; 271-284
    85. Aggett PJ, Agostoni C, Axelsson I, Edwards CA, Goulet O, Hernell O et al: Nondigestible Carbohydrates in the Diets of Infants and Young Children: A Commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutrition 2003; 36(3): 329-337
    86. Aggett PJ, Agostoni C, Goulet O, Hernell O, Koletzko B, Lafeber HL et al: Antireflux or Antiregurgitation Milk Products for Infants and Young Children: A Commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2002; 34(5): 496-498
    87. Aggett PJ, Agostini C, Goulet O, Hernell O, Koletzko B, Lafeber HL et al: The Nutritional and Safety Assessment of Breast Milk Substitutes and Other Dietary Products for Infants: A Commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J Pediatric Gastroenterol Nutrition 2001; 32(3): 256-258
    88. Agostoni C, Domello M: Infant Formulae: From ESPGAN Recommendations Towards ESPGHAN-coordinated Global Standards. J Pediatr Gastroenterol Nutrition 2005; 41: 580-583
    89. Al-Holz MA, Lin M, Abu-Gousch MM, Al-Quadiri HM; Rasco BA: Thermal resistance, survival and inactivation of Enterobacter Sakazakii (Cronobacter spp.) in powdered and reconstituted infant formula. Journal of Food Safety 2009; 29: 287-301
    90. von Berg A, Koletzko S, Filipiak-Pittroff B, Laubereau B, Grubl A, Wichmann H-E et al, The German Infant Nutritional Intervention Study Group: Certain hydrolyzed formulas reduce the incidence of atopic dermatitis but not that of asthma: Three-year results of the German Infant Nutritional Intervention Study. J Allergy Clin Immunol 2007; 119: 718-725
    91. Berseth CL, Hazels Mitmesser S, Ziegler EE, Marunycz JD, Vanderhoof J: Tolerance of a standard intact protein formula versus a partially hydrolyzed formula in healthy, term infants. Nutrition J 2009; 8: 27 doi:10.1186/1475-2891-8-27
    92. Bindslev-Jensen C: Changing definition of allergy. In: Allergic diseases and the environment, Nestle Nutrition Workshop Series, Pediatric Program Volume 2003; 53: 6-7
    93. Bocquet A, Bresson JL, Briend A, Chouraqui JP, Darmaun D, Dupont C et al : Alimentation du nourisson et de l'enfant en bas age. Realisation pratique, Archive de Pediatrie 2003; 10: 76-81
    94. Bode L: Human milk oligosaccharides: prebiotics and beyond. Nutrition Reviews 2009; 67(Suppl. 2): S183-S191
    95. Boehm G, Stahl B, Jelinek J, Knol J, Miniello V, Moro GE: Prebiotic carbohydrates in human milk and formulas. Acta Pædiatrica 2005; 94(Suppl 449): 18-21
    96. Borchers AT, Selmi C, Mezers FJ, Keen KL, Gershwin ME: Probiotics and immunity. J Gastroenterol 2009; 44: 26-46
    97. Boyle R, Robins-Browne RM, Tang MLK: Probiotic use in clinical practice: what are the risks? Am J Clin Nutr 2006; 83: 1256-1264
    98. Burdette H, Zemel B, Stallings AV: Use of technical measurements in nutritional assessment. In Koletzko B et al: "Pediatric Nutrition in Practice". Karger AG Basel 2008; 17-20
    99. Burrin DG, Stoll B: Key nutrients and growth factors for the neonatal gastrointestinal tract. Clin Perinatol 2002; 29(1): 65-88
    100. Butte N: Energy requirements of infants, children and adolescents. In Koletzko B et al: Pediatric Nutrition in Practice. Karger AG Basel 2008; 31-36
    101. Carroll AE, Garrison MM, Christakis DA: systematic review of nonpharmacological and nonsurgical therapies for gastroesophageal reflux in infants. Arch Pediatr Adolesc Med 2002; 156: 109-113
    102. Caron P: Carence iodee: epidemiologie, consequences, prophylaxie au cours de la grossesse et l'allaitment. J du Pediatrie et de la Puericulture 2007; 20: 9-13
    103. Codex Alimentarius: Codex Standard 72 on Infant Formula, 1987; 1-7, http: www.codexalimentarius.net /download/standards/288/cxs_072e.pdf
    104. Collado MC, Isolauri E, Salminen P: Specific probiotic strains and their combinations counteract adhesion of Enterobacter sakazakii to intestinal mucus. FEMS Microbiol Lett 2008; 285: 58-64
    105. Crittenden RG, Bennett LE: Cow's milk allergy: a complex disorder. J Am College of Nutrition 2005; 24(6): 582S591S
    106. Cucerea M, Simon M: Nou nãscutul normal: evaluare, nutriţie, îngrijire. University Press Tg. Mureş 2009; 190-217
    107. D'Auria E, Agostoni C, Giovannini M, Riva E, Zetterstrom R, Fortin R et al: Proteomic evaluation of milk from different mammalian species as a substitute for breast milk. Acta Pædiatrica, 2005; 94: 1708-1713
    108. Donovan SM: Role of human milk components in gastrointestinal development: current knowledge and future needs. J Pediatr 2006; 149: 849-861
    109. Drago SR, Binaghi MJ, Valencia ME: Effect of Gastric Digestion pH on Iron, Zinc, and Calcium Dialyzability from Preterm and Term Starting Infant Formulas. J of Food Science 2005; 70(2): S107-S112
    110. Enke U, Seyfarth L, Schleussner E, Markert UR: Early nutrition and allergy. Hum Ontogenet 2008; 2(2): 61-69
    111. ESPGHAN: A Position Paper of the European Society of Pediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition: Comment on the Vitamin E Content in Infant Formulas, Follow-On Formulas, and Formulas for Low Birth Weight Infants. J Pediatr Gastroenterol Nutrition 1998; 26(3): 351-352
    112. Fanaro S, Boehm G, Garssen J, Knol J, Mosca F, Stahl B, Vigi V: Galacto-oligosaccharides and long-chain fructo-oligosaccharides as prebiotics in infant formulas: A review. Acta Pædiatrica 2005; 94 (Suppl 449): 22-26
    113. Fujita H, Okada T, Inami I, Makimoto M, Hosono S, Minato M et al: Low-density lipoprotein profile changes during the neonatal period. J Perinatol 2008; 28: 335-340
    114. Furrie E: Probiotics and allergy. Proceedings of the Nutrition Society 2005, 64: 465-469
    115. Geraghty S, Pinney S, Sethuraman G, Roy-Chaudhury A, Kalkwarf H: Breast milk feeding rates of mothers of multiples compared to mothers of singletons. Ambulatory Pediatrics 2004; 4(3): 226-231
    116. Gordon CM, Feldman HA, Sinclair L, LeBoff WA, Kleinman PK, Perez-Rosello J et al: Prevalence of vitamin D deficiency among healthy infants and toddlers. Arch Pediatr Adolesc Med 2008; 162(6): 505-512
    117. Greer FR, Sicherer SH, Burks WA, The Committeee on Nutrition and Section on Allergy and Immunology: Effects of early nutritional interventions on the development of atopic disease in infants and children: the role of maternal dietary restriction, breastfeeding, timing of introduction of complementary foods and hydrolyzed formulas. Pediatrics 2008; 121(1): 183-190
    118. Guarino A, Guandalini A: The Composition of Infant Formula: A Worldwide Approach. J Pediatr Gastroenterol Nutrition 2005; 41: 578-579
    119. Guerra-Hernandez E, Leon C, Corzo N, Garcia-Vilanova B, Romera JM: Chemical changes in powdered infant formulas during storage; International Journal of Dairy Technology 2002; 55(4): 171-174
    120. Heird WC: Taurine in neonatal nutrition - revisited. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed 2004; 89: F473-F474
    121. de la Hunty A: The EU Childhood Obesity Project. British Nutrition Foundation Nutrition Bulletin 2009; 34: 403-406
    122. Jefferson WN, Padilla-Banks E, Newbold RR: Disruption of the developing female reproductive system by phytoestrogens: Genistein as an example. Mol Nutr Food Res 2007; 51: 832-844
    123. Kim J, Peterson KE: Association of infant child care with infant feeding practices and weight gain among US infants. Arch Pediatr Adolesc Med 2008; 162(7): 627-633
    124. Koletzko B: Nutrient intake values: concepts and applications. In Koletzko B et al: Pediatric Nutrition in Practice. Karger AG Basel 2008; 27-30
    125. Koletzko B: Early nutrition and long-term health. In Koletzko B et al: Pediatric Nutrition in Practice. Karger AG Basel 2008; 27-30
    126. Lentze MJ: Gastrointestinal development, nutrient digestion and absorbtion. In Koletzko B et al: Pediatric Nutrition in Practice. Karger AG Basel 2008; 76-79
    127. Manglano P, Lagarda MJ, Silvestre MD, Vidal C, Clemente G, Farrι R: Stability of the lipid fraction of milk-based infant formulas during storage. Eur J Lipid Sci Technol 2005; 107: 815-823
    128. Michalski M-C, Calzada C, Makino A, Michaud S, Guichardant M: Oxidation products of polyunsaturated fatty acids in infant formulas compared to human milk - A preliminary study. Mol Nutr Food Res 2008; 52: 1478-1485
    129. Moro GE, Stahl B, Fanaro S, Jelinek J, Boehm G, Coppa GV: Dietary prebiotic oligosaccharides are detectable in the faeces of formula-fed infants. Acta Pædiatrica 2005; 94(Suppl 449): 27-30
    130. Moro GE, Arslanoglu S: Reproducing the bifidogenic effect of human milk in formula-fed infants: Why and how? Acta Pædiatrica 2005; 94(Suppl 449): 14-17
    131. Morrow AL, Ruiz-Palacios GM, Altaye M, Jiang X, Guerrero L, Meinzen-Derr JK et al: Human milk oligosaccharides are associated with protection against diarrhea in breast-fed infants. J Pediatr 2004; 145: 297-303
    132. Mortensen A, Kulling SE, Schwartz H, Rowland I, Ruefer CE, Rimbach G et al: Analytical and compositional aspects of isoflavones in food and their biological effects. Mol Nutr Food Res 2009; 53: S266-S309
    133. Niers L, Stasse-Wolthuis M, Rombouts FM, Rijkers GT: Nutritional Support for the Infant's Immune System. Nutrition Reviews 2007; 65(8): 347-360
    134. Ouwehand AC: Antiallergic Effects of Probiotics. J Nutr 2007; 137: 794S-797S
    135. Parimi PS, Kalhan SC: Glutamine supplementation in the newborn infant. Semin in Fetal and Neonatal Med 2007; 12: 19-25
    136. Parracho H, McCartney AL, Gibson GR: Probiotics and prebiotics in infant nutrition. Proceedings of the Nutrition Society 2007; 66: 405-411
    137. Pencharz P, Elango R: Protein. In Koletzko B et al: Pediatric Nutrition in practice. Karger AG Basel 2008; 37-41
    138. Pereira-da-Silva L, Pitta-Gros Dias M, Virella D, Serelha M: Osmolality of elemental and semi-elemental formulas supplemented with nonprotein energy supplements. J Hum Nutr Diet 2008; 21: 584-590
    139. Perez-Conesa D, Lopez G, Ros G: Fermentation Capabilities of Bifidobacteria Using Nondigestible Oligosaccharides, and Their Viability as Probiotics in Commercial Powder Infant Formula. J of Food Science 2005; 70(6): M279-M285
    140. Przyrembel H: Food safety. In Koletzko B et al: Pediatric Nutrition in Practice. Karger AG Basel 2008; 71-75
    141. Raes M, Scholtens PAMJ, Alliet P, Hensen K, Jongen H, Boehm G et al: Exploration of basal immune parameters in healthy infants receiving an infant milk formula supplemented with prebiotics. Pediatr Allergy Immunol 2009; DOI: 10.1111/j.1399-3038.2009.00957
    142. Raiha NCR, Fazzolari-Nesci A, Cajozzo C, Puccio G, Monestier A, Moro G et al: Whey predominant, whey modified infant formula with protein/energy ratio of 1,8g/100kcal: adequate and safe for term infants form birth to four months. J Pediatr Gastroenterol and Nutrition 2002; 35: 275-281
    143. Rao R, Georgieff MK: Iron in fetal and neonatal nutrition. Semin in Fetal & Neonatal Med 2007; 12: 54-63
    144. Rautava S: Potential uses of probiotics in the neonate. Semin in Fetal & Neonatal Med 2007; 12: 45-53
    145. Rinne MM, Gueimonde M, Kalliomaki M, Hoppu U, Salminen SJ, Isolauri E: Similar bifidogenic effects of prebiotic-supplemented partially hydrolyzed infant formula and breastfeeding on infant gut microbiota. FEMS Immunology and Medical Microbiology 2005; 43: 59-65
    146. Salvia G, De Vizia B, Manguso F et al: Effect of intragastric volume and osmolality on mechanisms of gastroesophageal reflux in children with gastroesophageal reflux disease. Am J Gastroenterol 2001; 96: 1725-1732
    147. Schlemmer U, Fr??lich W, Prieto RM, Grases F: Phytate in foods and significance for humans: Food sources, intake, processing, bioavailability, protective role and analysis. Mol Nutr Food Res 2009; 53: S330-S375
    148. Sidnell A, Greenstreet E: Infant nutrition - protein and its influence on growth rate. British Nutrition Foundation Nutrition Bulletin 2009; 34: 395-400
    149. Solomons N: Vitamins and trace elements. In Koletzko B et al: Pediatric Nutrition in Practice. Karger AG Basel 2008; 57-61
    150. Solomons N: Iron deficiency and other nutrient deficiencies. In Koletzko B et al: Pediatric Nutrition in Practice. Karger AG Basel 2008; 137-141
    151. The Canadian Nutrient File, Health Canada. Available at: http://www.hc-sc.gc.ca/food-aliment/nssc/ nrrn/surveillance/cnf-fcen/e.index.html; accesat noiembrie 2009
    152. Toschke A, Grote V, Koletzko B, von Kries R: Is weight gain during the first two years suitable to identify children at high risk for overweight at school entry? Arch Pediatr Adolesc Med 2004; 158: 449-452
    153. Uauy R: Nutrition in early life: present gaps in knowledge in designing optimal diets for the first two years of life. Annales Nestle 2002; vol. 60/1;
    154. Uauy R, Araya M: Novel oligosaccharides in human milk: understanding mechanisms may lead to better prevention of enteric and other infections. J Pediatr 2004; 145: 283-285
    155. Vendt N, Grunberg H, Tuure T, Malminiemi O, Wuolijoki E, Tillmann V et al: Growth during the first 6 months of life in infants using formula enriched with Lactobacillus rhamnosus GG: double-blind, randomized trial. J Hum Nutr Dietet 2006; 19: 51-58
    156. Wagner LC, Greer FR, American Academy of Pediatrics, Section on Breastfeeding and Committee on Nutrition: Prevention of rickets and vitamin D deficiency in infants, children and adolescents. Pediatrics 2008; 122: 1141-1152
    157. Weizman Z, Asli G, Alsheikh A: Effect of a Probiotic Infant Formula on Infections in Child Care Centers: Comparison of Two Probiotic Agents. Pediatrics 2005; 115: 5-9
    158. Weston S, Halbert A, Richmond P, Prescott SL: Effects of probiotics on atopic dermatitis: a randomised controlled trial. Arch Dis Child 2005; 90: 892-897
    159. Wharton BA, Morely R, Isaacs EB, Cole TJ, Lucas A: Low plasma taurine and later neurodevelopment. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed 2004; 89: F497-F498
    160. WHO/UNICEF: Indicators for assessing infant and young child feeding practices Part 1. Definitions Conclusions of a consensus meeting held 6-8 November 2007 in Washington, DC, USA. WHO Library Cataloguing-in-Publication Data. WHO Press, World Health Organization, Geneva, 2008; http://whqlibdoc.who.int/publications/2008/9789241596664_eng.pdf; accesat noiembrie 2009
    161. World Health Organization: Planning Guide for national implementation of the Global Strategy for Infant and Young Child Feeding. WHO Press, World Health Organization, Geneva, 2007. http://whqlibdoc.who.int/publications/2007/9789241595193_eng.pdf; accesat noiembrie 2009
    162. Yau K, Huang C, Chen W et al: Effect of nucleotides on diarrhea and immune responses in haelthy term infants in Taiwan. J Pediatr Gastro Nutr 2003; 36: 37-43
    163. Yu W: Scientific rationale and benefits of nucleotide supplementation of infant formula. J Paediatr Child Health 2002; 38: 543-549
    164. Zipitis CS, Markides GA, Swann IL: Vitamin D deficiency: prevention or treatment? Arch Dis Child 2006; 91: 1011-1014;

    6.6. Anexe

    Anexa 1. Compoziţia laptelui de mamã matur
    Anexa 2. Compoziţia recomandatã a formulelor de început pentru alimentaţia nou-nãscutului la termen sãnãtos
    Anexa 3. Aminoacizi esenţiali şi condiţionat-esenţiali din laptele matern
    Anexa 4. Tipul şi concentraţia de nucleotide care pot fi adãugate în formulele de început destinate nou-nãscutului la termen sãnãtos
    Anexa 5. Curbele de creştere ale copilului alimentat cu formule

    6.6.1. Anexa 1. Compoziţia laptelui de mamã matur


┌───────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
│                               │          Lapte de mamã matur                 │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Valoare energeticã             │           65 - 67 kcal/100 ml                │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Proteine                       │       0,85 g/100 ml; 1,27 g/100 kcal*1)      │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Lipide                         │            3,8 - 4,2 g/100 ml*2)             │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Carbohidrati                   │             6,9 - 7,2 g/100 ml               │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Lactozã                        │       55 - 70 g/l; 8,2 - 10,4 g/100 kcal     │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Sodiu                          │   15 mg/100 ml; 0,87 ± 0,45 mEq/100 kcal     │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Potasiu                        │    55 mg/100 ml; 1,65 ± 0,27 mEq/100 kcal    │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Clor                           │    33 mg/100 ml; 1,68 ± 0,69 mEq/100 kcal    │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Vitamina A                     │    150 - 1100 æg/l; 22 - 160 æg/100 kcal     │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Vitamina D                     │   4 - 110 UI/l; 0,015 - 0,4 æg/100 kcal      │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Vitamina E                     │   2 - 5 mg/l (0,5 - 1,6 mg α-TE/g PUFA)      │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Vitamina K                     │                0,6 - 10 æg/l                 │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Vitamina C                     │      30 - 100 mg/L; 4,5 - 15 mg/100 kcal     │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Vitamina B1 (tiamina)          │            30 - 35 æg/100 kcal               │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Vitamina B2 (riboflavina)      │            60 - 90 æg/100 kcal               │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Vitamina B3 (niacina)          │   1100 - 2300 æg/L; 164 - 343 æg/100 kcal    │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Vitamina B5 (acid pantotenic)  │     2 - 2,5 mg/l; 269 - 552 æg/100 kcal      │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Vitamina B6 (piridoxina)       │    70 - 310 æg/l; 10,4 - 46,3 æg/100 kcal    │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Vitamina B12 (cobalamina)      │   0,16 - 0,64 æg/l; 0,02 - 0,09 æg/100 kcal  │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Acid folic                     │     24 - 141 æg/l; 3,8 - 20,9 æg/100 kcal    │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Biotina                        │       5 - 9 æg/l; 0,75 - 1,3 æg/100 kcal     │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Calciu                         │      194 - 268 mg/l; 29 - 40 mg/100 kcal     │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Fosfor                         │      107 - 164 mg/l; 16 - 24 mg/100 kcal     │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Raport calciu : fosfor         │                     2:1                      │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Fier                           │            0,02 - 0,04 mg/100 ml             │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Magneziu                       │    31,4 - 35,7 mg/l; 4,8 - 5,5 mg/100 kcal   │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Cupru                          │           220 æg/l; 33 æg/100 kcal           │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Zinc                           │                0,5 - 4,7 mg/l                │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Mangan                         │                  3,5 æg/l                    │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Fluor                          │              0,007 - 0,011 mg/l              │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Iod                            │        10 - 20 æg/l - peste 300 æg/l*3)      │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Seleniu                        │                 15 - 17 æg/l                 │
└───────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘




───────────
    *1) valorile reprezintã conţinutul minim de proteine în laptele matern matur;
    *2)conţinutul de lipide din laptele matern este extrem de variabil în funcţie de dieta mamei;
    *3)valorile reprezintã variaţia conţinutului de iod în laptele matern în Europa (dupã Koletzko B et al: Global Standard for the Composition of Infant Formula: Recomandations of an ESPGHAN Coordinated International Expert Group[3]; Scientific Committee on Food, European Commission, Health and Consumer Protection: Report of the Scientific Committee on Food on the Revision of Essential Requirements of Infant Formulae and Follow-on Formulae[10]; Thompkinson DK, Kharb S. Aspects of Infant Food Formulation[39]).

    6.6.2. Anexa 2. Compoziţia recomandatã a formulelor de început
        pentru alimentaţia nou-nãscutului la termen sãnãtos






┌───────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────┬─────────────────────┐
│Recomandarea pentru    │Formulã pe bazã de proteinã din│Formulã pe │   Formulã pe bazã   │
│compoziţia formulei    │laptele de vacã                │bazã de    │  de hidrolizate de  │
│de început (şi tipul   │                               │hidrolizate│  proteinã din soia  │
│   recomandãrii)       │                               │de proteinã│                     │
│                       │                               │din laptele│                     │
│                       │                               │de vacã    │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Valoare energeticã     │      250 - 295 kJ/100 ml      │    -      │         -           │
│(S*1))                 │      60 - 70 kcal/100 ml      │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Osmolaritate (S)       │        maxim 450 mOsm/l       │    -      │         -           │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Proteine (S)           │       0,45 - 0,7g/100 kJ      │   idem    │ 0,56 - 0,7g/100 kJ  │
│                       │       1,8 - 3 g/100 kcal      │           │  2,25- 3 g/100 kcal │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Raport zer:cazeinã (S) │         minim 60:40           │    -      │    nu este cazul    │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Aminoacizi esenţiali şi│în cantitãţi egale cu cele din │   idem    │        Idem         │
│condiţionat esenţiali  │proteina de referinţã (din     │           │                     │
│(S)                    │  laptele matern)              │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Raport metioninã:      │        maxim 2*4)             │   idem    │        Idem         │
│   cistinã (S)         │                               │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Raport fenilalaninã:   │        maxim 2*5)             │   idem    │        idem         │
│  tirozinã (S)         │                               │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│L-carnitinã (S)        │             -                 │0,3 mg/    │    0,3 mg/100 kJ    │
│                       │                               │  100 kJ   │                     │
│                       │                               │1,2 mg/    │    1,2 mg/100 kcal  │
│                       │                               │   100 kcal│                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Taurina (R*2)/O*3))    │     maxim 2,9 mg/100 kJ*5)    │5,25 mg -  │         -           │
│                       │     maxim 12 mg/100 kcal      │12 mg/100  │                     │
│                       │                               │kcal*6)    │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Colina (S)             │      1,7 - 12 mg/100 kJ       │    -      │         -           │
│                       │       7- 50 mg/100 kcal       │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Nucleotide (O/R)       │      maxim 5 mg/100kcal       │    -      │ nu se recomandã*9)  │
│                       │     maxim 1,2 mg/100 kJ*8)    │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ Aminoacizi (O)        │nespecificat, dar numai în     │   idem    │        Idem         │
│                       │scopul ameliorãrii valorii     │           │                     │
│                       │nutritive a proteinelor şi doar│           │                     │
│                       │în cantitãţile necesare acestui│           │                     │
│                       │scop                           │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Carbohidrati (S)       │       2,2 - 3,4 g/100 kJ      │     -     │          -          │
│                       │        9 - 14 g/100 kcal      │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Lactozã (S)            │       minim 1,1 g/100 kJ      │     -     │          -          │
│                       │       minim 4,5 g/100 kcal    │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Maltozã, maltodextrine │astfel încât sã se asigure     │     -     │          -          │
│(O)                    │conţinutul minim de lactozã    │           │                     │
│                       │(1,1 g/100 kJ sau 4,5 g/       │           │                     │
│                       │100 kcal)                      │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Fructozã (S)           │            absentã            │  absentã  │       absentã       │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Zaharozã (S/O)         │            absentã            │maxim 20%  │       absentã       │
│                       │                               │din totalul│                     │
│                       │                               │de carbo-  │                     │
│                       │                               │hidraţi*10)│                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Glucozã (S/O)          │             absentã           │ maxim 2 g/│       absentã       │
│                       │                               │ 100 kcal  │                     │
│                       │                               │maxim 0,5  │                     │
│                       │                               │g/100 kJ   │                     │
│                       │                               │  *11)     │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Amidon prefiert sau    │         maxim 2 g/100 ml      │     -     │          -          │
│gelatinizat fãrã       │     maxim 30% din totalul de  │           │                     │
│gluten (O)             │            carbohidraţi       │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Fructo-oligozaharide şi│maxim 0,8 g/100 ml din care 90%│     -     │          -          │
│galactooligozaharide   │GOS*12) şi 10% FOS*13)         │           │                     │
│(O)                    │                               │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Lipide (S)             │      1,05 - 1,4 g/100 kJ      │     -     │          -          │
│                       │       4,4 - 6 g/100 kcal      │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Acid linoleic (S)      │       70 - 285 mg/100 kJ      │     -     │          -          │
│                       │      300- 1200 mg/100 kcal    │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Acid α-linolenic (S)   │       minim 12 mg/100 kJ      │     -     │          -          │
│                       │      minim 50 mg/100 kcal     │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Raport acid linoleic:  │          5:1 - 15:1           │     -     │          -          │
│acid α-linolenic (S)   │                               │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Acid miristic şi acid  │maxim 20% din totalul de       │     -     │          -          │
│lauric (S)             │grãsimi - împreunã sau separat │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Inozitol (S)           │       1 -10 mg/100 kJ         │     -     │          -          │
│                       │      4- 40 mg/100 kcal        │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Acid erucic (S)        │maxim 1% din totalul de grãsimi│     -     │          -          │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Izomeri trans ai acizi-│maxim 3% din totalul grãsimilor│     -     │          -          │
│lor graşi (S)          │                               │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Fosfolipide (O)        │     maxim 300 mg/100 kcal     │     -     │          -          │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Acizi graşi polinesatu-│- maxim 1% din totalul de      │     -     │          -          │
│raţi cu lanţ lung      │grãsimi pentru LCPUFA-3        │           │                     │
│(LCPUFA) (O)           │- maxim 2% din totalul de      │           │                     │
│                       │grãsimi pentru LCPUFA-6        │           │                     │
│                       │- maxim 1% din totalul de      │           │                     │
│                       │grãsimi pentru AA*14)          │           │                     │
│                       │    - conţinutul de acid       │           │                     │
│                       │eicosapentaenoic nu trebuie sã │           │                     │
│                       │depãşeascã pe cel de DHA*15)   │           │                     │
│                       │- conţinutul de DHA nu trebuie │           │                     │
│                       │sã depãşeascã pe cel de        │           │                     │
│                       │LCPUFA-6                       │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Vitamina A (S)         │   14 - 43 æg-RE*16)/100 kJ    │     -     │          -          │
│                       │    60 - 180 æg-RE/100 kcal    │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Vitamina D (S)         │    0,25 - 0,65 æg*17)/100 kJ  │     -     │          -          │
│                       │      1 - 2,5 æg/100 kcal      │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Vitamina E (S)         │0,5 - 1,2 mg α-TE*18)/g acizi  │     -     │          -          │
│                       │graşi polinesaturaţi*19), dar  │           │                     │
│                       │în nici un caz mai puţin de    │           │                     │
│                       │0,1 mg/100 kJ disponibili      │           │                     │
│                       │0,5 - 5 mg α-TE/g acizi graşi  │           │                     │
│                       │polinesaturaţi*19) dar în nici │           │                     │
│                       │un caz mai puţin de 0,5 mg/    │           │                     │
│                       │100 kcal disponibile           │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Vitamina K (S)         │       1 - 6 æg/100 kJ         │     -     │          -          │
│                       │      4 - 25 æg/100 kcal       │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Vitamina C (S)         │      2,5 - 7,5 mg/100 kJ      │     -     │          -          │
│                       │      10 - 30 mg/100 kcal      │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Vitamina B1 (tiamina)  │      14 - 72 æg/100 kJ        │     -     │          -          │
│(S)                    │     60 - 300 æg/100 kcal      │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Vitamina B2            │      19 - 95 æg/100 kJ        │     -     │          -          │
│(riboflavina) (S)      │     80 - 400 æg/100 kcal      │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Vitamina B3 (niacina)  │      72 - 375 æg/100 k        │     -     │          -          │
│(S)                    │     300 - 1500 æg/100 kcal    │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Vitamina B5 (acid      │       95 - 475 æg/100 kJ      │     -     │          -          │
│pantotenic) (S)        │     400 - 2000 æg/100 kcal    │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Vitamina B6 (pirido-   │       9 - 42 æg/100 kJ        │     -     │          -          │
│xina) (S)              │      35 - 175 æg/100 kcal     │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Vitamina B12           │      0,1 - 0,5 æg/100 kcal    │     -     │          -          │
│(cobalamina) (S)       │                               │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Acid folic (S)         │       2,5 - 12 æg/100 kJ      │     -     │          -          │
│                       │       10 - 50 æg/100 kcal     │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Biotina (S)            │      0,4 - 1,8 æg/100 kJ      │     -     │          -          │
│                       │      1,5-7,5 æg/100 kcal      │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Sodiu (S)              │        5 - 14 mg/100 ml       │     -     │          -          │
│                       │      20 - 60 mg/100 kcal      │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Potasiu (S)            │       15 - 38 mg/100 ml       │     -     │          -          │
│                       │      60 - 160 mg/100 kcal     │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Clor (S)               │       12 - 38 mg/100 ml       │     -     │          -          │
│                       │     50 - 160 mg/100 kcal      │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Calciu (S)             │       12 - 33 mg/100 ml       │     -     │          -          │
│                       │      50 - 140 mg/100 kcal     │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Fosfor (S)             │       6 - 22 mg/100 ml        │     -     │  7,5-25 mg/100 kJ   │
│                       │      25 - 90 mg/100 kcal      │           │ 30-100 mg/100 kcal  │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Raport calciu:fosfor   │          1:1 - 2:1            │     -     │          -          │
│(S)                    │                               │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Fier (S)               │      0,07 - 0,3 mg/100 ml     │     -     │  0,12-0,5 mg/100 kJ │
│                       │      0,3 - 1,3 mg/100 kcal    │           │  0,45-2 mg/100 kcal │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Magneziu (S)           │       1,2 - 3,6 mg/100 kJ     │     -     │          -          │
│                       │        5 - 15 mg/100 kcal     │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Zinc (S)               │      0,12 - 0,36 mg/100 kJ    │     -     │          -          │
│                       │      0,5 - 1, 5 mg/100 kcal   │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Cupru (S)              │       8,4 - 25 æg/100 kJ      │     -     │          -          │
│                       │      35 - 100 æg/100 kcal     │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Iod (S)                │       2,5 - 12 æg/100 kJ      │     -     │          -          │
│                       │       10 - 50 æg/100 kcal     │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Seleniu (S)            │       0,25 - 2,2 æg/100 kJ    │     -     │          -          │
│                       │         1 - 9 æg/100 kcal     │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Mangan (S)             │       0,25 - 25 æg/100 kJ     │     -     │          -          │
│                       │        1 - 100 æg/100 kcal    │           │                     │
├───────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Fluor (S)              │        maxim 25 æg/100 kJ     │     -     │          -          │
│                       │       maxim 100 æg/100 kcal   │           │                     │
└───────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────┴─────────────────────┘




────────────
    *1)standard;
    *2)recomandare;
    *3)opţiune;
    *4)concentraţiile de metioninã şi cistinã se pot calcula împreunã dacã raportul concentraţiilor lor nu depãşeşte valoarea 2;
    *5) concentraţiile de fenilalaninã şi tirozinã se pot calcula împreunã dacã raportul concentraţiilor lor nu depãşeşte valoarea 2;
    *6) suplimentarea cu taurinã este opţionalã în cazul formulelor de început pe bazã de proteine din laptele de vacã;
    *7) suplimentarea cu taurinã este recomandatã în cazul formulelor de început pe bazã de hidrolizate de proteine din laptele de vacã;
    *8) suplimentarea cu nucleotide este opţionalã în cazul formulelor de început pe bazã de proteine din laptele de vacã;
    *9) suplimentarea cu nucleotide nu este recomandatã în cazul formulelor de început pe bazã de hidrolizate de proteine din soia;
    *10) suplimentarea cu zaharozã este opţionalã în cazul formulelor de început pe bazã de hidrolizate de proteine din laptele de vacã;
    *11) suplimentarea cu glucozã este opţionalã în cazul formulelor de început pe bazã de hidrolizate de proteine din laptele de vacã;
    *12) oligogalactozil-lactozã;
    *13) oligofructozil-zaharozã;
    *14) acid arahidonic;
    *15) acid docosahexanoic;
    *16) RE - toţi echivalenţii trans retinol;
    *17) sub formã de colecalciferol, din care 10 æg = 400 UI vitamina D;
    *18) α-TE - echivalent de d- α-tocoferol;
    *19) conţinutul de vitamina E se raporteazã în mg/1g de acizi graşi polinesaturaţi exprimaţi în acid linoleic corectat pentru legãturi duble: 0,5 mg α-TE/1 g acid linoleic; 0,75 mg α-TE/1 g acid α-linolenic; 1 mg α-TE/1 g acid arahidonic; 1,25 mg α-TE/1 g acid eicosapentaenoic, 1,5 mg α-TE/1 g acid docosahexanoic (dupã Monitorul Oficial al României, Acte ale Organelor de Specialitate ale Administraţiei Publice Centrale: Ordin pentru modificarea şi completarea Normelor privind alimentele cu destinaţie nutriţionalã specialã[4]; The Commission of the European Communities: Commission Directive 2006/141/EC of 22 December 2006 on infant formulae and follow-up formulae and amending Directive 199/21/EC[5]; Scientific Committee on Food, European Commission, Health and Consumer Protection: Report of the Scientific Committee on Food on the Revision of Essential Requirements of Infant Formulae and Follow-on Formulae[10])

    6.6.3. Anexa 3. Aminoacizi esenţiali şi condiţionat-esenţiali din laptele matern





┌───────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────┐
│                           │    Pentru 100 kJ*1)    │    Pentru 100 kcal    │
├───────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤
│Cistidinã                  │           9            │           38          │
│Histidinã                  │          10            │           40          │
│Izoleucinã                 │          22            │           90          │
│Leucinã                    │          40            │          166          │
│Lizinã                     │          27            │          113          │
│Metioninã                  │           5            │           23          │
│Fenilalaninã               │          20            │           83          │
│Treoninã                   │          18            │           77          │
│Triptofan                  │           8            │           32          │
│Tirozinã                   │          18            │           76          │
│Valinã                     │          21            │           88          │
└───────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────┘




───────────
    *1)1kJ = 0,239kcal
    (dupã Monitorul Oficial al României, Acte ale Organelor de Specialitate ale Administraţiei Publice Centrale: Ordin pentru modificarea şi completarea Normelor privind alimentele cu destinaţie nutriţionalã specialã[4])

    6.6.4. Anexa 4. Tipul şi concentraţia de nucleotide care pot
          fi adãugate în formulele de început destinate
                nou-nãscutului la termen sãnãtos





┌─────────────────────────────┬───────────────────┬──────────────────────┐
│Nucleotidul                  │Maxim*1) (mg/100kJ)│ Maxim*1) (mg/100kcal)│
├─────────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Citidinã 5'- monofosfat      │       0,60        │         2,50         │
│Uridin 5'-monofosfat         │       0,42        │         1,75         │
│Adenozina 5'-monofosfat      │       0,36        │         1,50         │
│Guanozina 5'-monofosfat      │       0,12        │         0,50         │
│Inozina 5'-monofosfat        │       0,24        │         1,00         │
└─────────────────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘




────────────
    *1)concentraţia totalã de nucleotide trebuie sã nu depãşeascã 1,2 mg/100kJ (5mg/100kcal)
    (dupã Monitorul Oficial al României, Acte ale Organelor de Specialitate ale Administraţiei Publice Centrale: Ordin pentru modificarea şi completarea Normelor privind alimentele cu destinaţie nutriţionalã specialã[4])

    6.6.5. Anexa 5. Curbele de creştere ale copilului alimentat cu formule

    6.6.5.1. Anexa 5.1. Talia în funcţie de vârstã de la 0 la 2 ani pentru bãieţi (dupã Euro Growth Charts[84]).

    ----------
    NOTĂ(CTCE)
    Talia în funcţie de vârstã de la 0 la 2 ani pentru bãieţi se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 72 (a se vedea imaginea asociatã).

    6.6.5.2. Anexa 5.2. Talia în funcţie de vârstã de la 0 la 2 ani pentru fetiţe (dupã Euro Growth Charts[84])

    ----------
    NOTĂ(CTCE)
    Talia în funcţie de vârstã de la 0 la 2 ani pentru fetiţe se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 73 (a se vedea imaginea asociatã).

    6.6.5.3. Anexa 5.3. Indicele de masã corporalã în funcţie de vârstã de la 0 la 2 ani pentru bãieţi (dupã Euro Growth Charts[84]).

    ----------
    NOTĂ(CTCE)
    Indicele de masã corporalã în funcţie de vârstã de la 0 la 2 ani pentru bãieţi se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 73 (a se vedea imaginea asociatã).

    6.6.5.4. Anexa 5.4. Indicele de masã corporalã în funcţie de vârstã de la 0 la 2 ani pentru fetiţe (dupã Euro Growth Charts[84]).

    ----------
    NOTĂ(CTCE)
    Indicele de masã corporalã în funcţie de vârstã de la 0 la 2 ani pentru fetiţe se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 74 (a se vedea imaginea asociatã).

    6.6.5.5. Anexa 5.5. Greutatea în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani pentru bãieţi (dupã Euro Growth Charts[84]).

    ----------
    NOTĂ(CTCE)
    Greutatea în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani pentru bãieţi se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 74 (a se vedea imaginea asociatã).

    6.6.5.6. Anexa 5.6. Greutatea în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani pentru fetiţe (dupã Euro Growth Charts[84]).

    ----------
    NOTĂ(CTCE)
    Greutatea în funcţie de vârstã de la 0 la 5 ani pentru fetiţe se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 75 (a se vedea imaginea asociatã).

    7. Anexe comune
    7.1. Anexa 1. Lista participanţilor la Întâlnirile de Consens
    Anexa 1. Lista participanţilor la Întâlnirea de Consens de la Iaşi, 22 octombrie 2009
    Prof. Dr. Silvia Maria Stoicescu - IOMC Polizu, Bucureşti
    Prof. Dr. Maria Stamatin - Maternitatea Cuza Vodã Iaşi
    Prof. Dr. Gabriela Zaharie - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie I, Cluj Napoca
    Prof. Dr. Constantin Ilie - Maternitatea Bega, Timişoara
    Conf. Dr. Manuela Cucerea - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã, Tg. Mureş
    Şef Lucr. Dr. Luminiţa Pãduraru - Maternitatea Cuza Vodã Iaşi
    As. Dr. Marta Simon - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã, Tg. Mureş
    Dr. Gabriela Olariu - Spitalul de Obstetricã-Ginecologie "D. Popescu", Timişoara
    Dr. Adrian Ioan Toma - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti
    Dr. Adrian Crãciun - Maternitatea Cantacuzino, Bucureşti
    Dr. Doina Broscãuncianu - IMOC Polizu, Bucureşti
    Dr. Anca Bivoleanu - Maternitatea Cuza Vodã Iaşi
    Dr. Maria Alboi - Maternitatea Cuza Vodã Iaşi
    Dr. Andreea Avasiloaie - Maternitatea Cuza Vodã Iaşi
    Dr. Monika Rusneak - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã, Tg. Mureş
    Dr. Mihaela Ţunescu - Spitalul de Obstetricã-Ginecologie "D. Popescu", Timişoara
    Dr. Daniela Icma - Spitalul de Obstetricã-Ginecologie "D. Popescu", Timişoara
    Dr. Eugen Mâţu - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti
    Dr. Maria Livia Ognean - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu
    Invitat
    Dr. Mihai Horga - UNFPA
    Nicu Fota - CRED

    Lista participanţilor la Întâlnirea de Consens din 7-8 decembrie 2009, Bucureşti
    Prof. Dr. Silvia Maria Stoicescu - IOMC Polizu, Bucureşti
    Prof. Dr. Maria Stamatin - Maternitatea Cuza Vodã Iaşi
    Prof. Dr. Constantin Ilie - Maternitatea Bega, Timişoara
    Prof. Dr. Gabriela Zaharie - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie I, Cluj Napoca
    Conf. Dr. Manuela Cucerea - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã, Tg. Mureş
    Conf. Dr. Valeria Filip - Spitalul Clinic Judeţean Oradea
    Şef Lucr. Dr. Ligia Blaga - Clinica de Obstetricã Ginecologie II, Cluj Napoca
    Şef Lucr. Dr. Luminiţa Pãduraru - Maternitatea Cuza Vodã Iaşi
    Dr. Gabriela Olariu - Spitalul de Obstetricã-Ginecologie "D. Popescu", Timişoara
    Dr. Adrian Ioan Toma - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti
    Dr. Adrian Crãciun - Maternitatea Cantacuzino, Bucureşti
    Dr. Mirela Ciurea - Maternitatea Cantacuzino, Bucureşti
    Dr. Anca Bivoleanu - Maternitatea Cuza Vodã Iaşi
    Dr. Mihaela Ţunescu - Spitalul de Obstetricã-Ginecologie "D. Popescu", Timişoara
    Dr. Eugen Mâţu - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti
    Dr. Monica Popa - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie I, Cluj Napoca
    Dr. Carmen Voicilã - IOMC Polizu, Bucureşti
    Dr. Maria Livia Ognean - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu
    Invitaţi:
    Dr. Roxana Iliescu - CRED

    7.2. Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor

    Tabel 1. Clasificarea tãriei aplicate gradelor de recomandare





┌───────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standard   │Standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid şi trebuie     │
│           │urmate în cvasitotalitatea cazurilor, excepţiile fiind rare şi    │
│           │greu de justificat.                                               │
├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Recomandare│Recomandãrile prezintã un grad scãzut de flexibilitate, nu au for-│
│           │ţa standardelor, iar atunci când nu sunt aplicate, acest lucru    │
│           │trebuie justificat raţional, logic şi documentat.                 │
├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Opţiune    │Opţiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei condui- │
│           │te, indicând faptul cã mai multe tipuri de intervenţii sunt posi- │
│           │bile şi cã diferiţi medici pot lua decizii diferite. Ele pot      │
│           │contribui la procesul de instruire şi nu necesitã justificare.    │
└───────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 2. Clasificarea puterii ştiinţifice a gradelor de recomandare


┌─────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Grad A   │Necesitã cel puţin un studiu randomizat şi controlat ca parte a unei│
│         │liste de studii de calitate publicate pe tema acestei recomandãri   │
│         │(nivele de dovezi Ia sau Ib).                                       │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grad B   │Necesitã existenţa unor studii clinice bine controlate, dar nu      │
│         │randomizate, publicate pe tema acestei recomandãri (nivele de dovezi│
│         │IIa, IIb sau III).                                                  │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grad C   │Necesitã dovezi obţinute din rapoarte sau opinii ale unor comitete  │
│         │de experţi sau din experienţa clinicã a unor experţi recunoscuţi ca │
│         │autoritate în domeniu (nivele de dovezi IV). Indicã lipsa unor stu- │
│         │dii clinice de bunã calitate aplicabile direct acestei recomandãri. │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grad E   │Recomandãri de bunã practicã bazate pe experienţa clinicã a grupului│
│         │tehnic de elaborare a acestui ghid.                                 │
└─────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi


┌─────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nivel Ia │Dovezi obţinute din meta-analiza unor studii randomizate şi contro- │
│         │late.                                                               │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel Ib │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu randomizat şi controlat,    │
│         │bine conceput.                                                      │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel IIa│Dovezi obţinute din cel puţin un studiu clinic controlat, fãrã      │
│         │randomizare, bine conceput.                                         │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel IIb│Dovezi obţinute din cel puţin un studiu quasi-experimental bine     │
│         │conceput, preferabil de la mai multe centre sau echipe de cercetare.│
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel III│Dovezi obţinute de la studii descriptive, bine concepute.           │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel IV │Dovezi obţinute de la comitete de experţi sau experienţã clinicã a  │
│         │unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu.                  │
└─────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



                         --------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ghid Operational, Alte Institutii, GHID din 2 august 2011

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016