Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
GHID din 19 martie 2018 pentru gestionarea siguranţei şi protecţiei sănătăţii navigatorilor la bordul navelor care arborează pavilion român, conform prevederilor Convenţiei privind munca în sectorul maritim (MLC 2006)
EMITENT: Ministerul Transporturilor PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 300 din 3 aprilie 2018
──────────
Aprobat prin Ordinul nr. 333 din 19 martie 2018, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 300 din 3 aprilie 2018.
──────────
1. Scop şi obiective
Scopul prezentului ghid este de aducere la cunoştinţa navigatorilor, armatorilor sau persoanelor desemnate cu răspunderi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la bordul navelor a aspectelor tratate de Convenţia privind munca în sectorul maritim (MLC 2006), denumită în continuare Convenţia MLC 2006 cu privire la:
- prevenirea accidentelor şi bolilor sau efectelor nocive asupra sănătăţii navigatorilor, care rezultă din munca şi activitatea la bordul navei sau în port;
– faptul că responsabilitatea pentru siguranţa şi sănătatea în muncă este înţeleasă şi rămâne o prioritate pentru toţi cei implicaţi în transportul maritim (autorităţi, armatori, navigatori);
– promovarea consultării şi cooperării între autorităţi, organizaţii de armatori şi organizaţii de navigatori, în vederea îmbunătăţirii sănătăţii şi siguranţei muncii la bord;
– reprezentarea corespunzătoare a echipajului în problemele legate de securitatea şi sănătatea în muncă la bord.
Autoritatea competentă naţională responsabilă cu gestionarea siguranţei şi securităţii în muncă la bordul navelor este Ministerul Transporturilor (MT), care, prin Autoritatea Navală Română (ANR), urmăreşte respectarea legislaţiei interne şi internaţionale specifice din domeniul maritim.
Siguranţa şi sănătatea în muncă, denumită în continuare SSM, este centrată pe managementul riscului prin aplicarea măsurilor de prevenţie şi protecţie. Mediul naval cuprinde factori fizici, ergonomici, chimici, biologici, psihologici şi/sau sociali, care pot conduce la accident de muncă, vătămare sau boală. Domeniul naval este relativ periculos şi cu puţine date înregistrate în ceea ce priveşte accidentele de muncă.
Navigatorii trebuie să fie sănătoşi din punct de vedere psihic şi fizic pentru a-şi putea desfăşura activitatea în mod productiv şi sigur. Mulţi armatori (angajatori) recunosc importanţa îmbunătăţirii siguranţei pe navă, lucru care duce la menţinerea personalului experimentat, dar şi la atragerea de noi candidaţi în sectorul maritim. Astfel, normele de protecţie a muncii nu trebuie privite drept costuri economice, ci investiţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Convenţia MLC 2006, „al patrulea pilon“, împreună cu SOLAS, STCW şi MARPOL, reprezintă un angajament de lungă durată pentru respectarea drepturilor muncitorilor din domeniu, incluzând navigatorii, la condiţii de muncă şi viaţă decente, sigure şi sănătoase. Ca urmare a consultărilor cu reprezentanţii armatorilor şi navigatorilor vor fi dezvoltate măsurile din prezentul ghid cu norme, legi sau alte reglementări, cel puţin cu privire la articolele obligatorii din Convenţia MLC 2006.
Punerea în aplicare şi respectarea cerinţelor sunt stabilite la art. V şi titlul 5 ale Convenţiei MLC 2006, iar securitatea, sănătatea şi prevenirea accidentelor sunt prevăzute în anexa 5-I la Convenţia MLC 2006, pentru a fi inspectate de către ANR (inspectori autorizaţi sau organizaţii reprezentative). Toate navele supuse Convenţiei MLC 2006 (>500 TRB) trebuie să deţină Declaraţia de conformitate ataşată la Certificat, iar în partea I este prevăzută cerinţa de respectare a securităţii, sănătăţii şi prevenirii accidentelor, aşa cum este prevăzut la Regula 4.3 din Convenţia MLC 2006. Aceste prevederi vor fi inspectate şi de către inspectorii PSC în timpul voiajului.
2. Principiile securităţii şi sănătăţii în muncă şi aplicarea lor în sectorul maritim
Pericol - sursă, situaţie sau acţiune cu un potenţial de a produce o vătămare, în termeni de rănire sau îmbolnăvire profesională sau o combinaţie a acestora
Risc - combinaţie a probabilităţii de apariţie a unui pericol sau a expunerii (expunerilor) la acesta şi a severităţii rănirii sau îmbolnăvirii profesionale, care poate fi cauzată de eveniment sau de expunerea (expunerile) la acesta şi/sau un eveniment ce poate afecta realizarea obiectivelor
Relaţia dintre pericol şi risc este dependentă de natura expunerii, durata, intensitatea şi eficacitatea măsurilor luate. Reducerea riscului - baza principiilor SSM pentru îmbunătăţirea raportului beneficiu/risc asumat
Evaluarea riscului - este punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, constând în identificarea tuturor factorilor de risc şi cuantificarea dimensiunii acestora. Managementul riscului este un proces de evaluare a riscului în cinci paşi după cum urmează:
- identificarea pericolului;
– identificarea părţii afectate şi a modului de afectare;
– evaluarea riscului - identificare şi decizie asupra măsurilor de control al riscului privind SSM;
– înregistrarea persoanelor responsabile de implementarea măsurilor şi de intervalul de timp;
– înregistrarea constatărilor, monitorizarea şi revizuirea evaluărilor de risc şi aducerea lor la zi.
Riscurile identificate trebuie evaluate având în vedere locul de muncă pe navă, specificul muncii, resursele de personal şi competenţele acestuia. Evaluarea riscurilor se va revizui când se schimbă metodele de lucru, armatorul sau personalul, pentru a fi asigurată implementarea de proceduri de securitate corespunzătoare. Revizuirea este necesară după producerea unor accidente de muncă şi investigarea situaţiilor periculoase pentru prevenirea în viitor a unor astfel de evenimente. Evaluarea riscurilor constă în analiza probabilităţii de apariţie a unui pericol (frecvenţa), precum şi a severităţii acestuia, prin gravitatea efectelor asupra sănătăţii navigatorului (gravitatea efectului acţiunii pericolului descris asupra sănătăţii).
Gravitatea pericolelor este clasificată în 3 niveluri:
- MARE - consecinţe fatale, îmbolnăviri sau accidente grave care se pot manifesta imediat sau după o perioadă mai lungă de timp;
– MEDIE - consecinţe substanţiale asupra sănătăţii şi/sau integrităţii;
– MICĂ - consecinţe minore asupra sănătăţii şi/sau integrităţii.
Frecvenţa reprezintă numărul apariţiilor pericolului respectiv într-o anumită perioadă de timp. În urma analizei, frecvenţa apariţiei pericolelor poate fi:
- MARE - apare în mod sistematic, repetat;
– MEDIE - poate apărea întâmplător;
– MICĂ - improbabilă sau imposibil să apară din punct de vedere practic (risc teoretic).
Prevenţia - principiile de prevenire a accidentelor implică combaterea riscului la sursă, adaptarea muncii la individ, în special în ceea ce priveşte proiectarea locului de muncă, înlocuirea locurilor de muncă periculoase cu unele nepericuloase sau mai puţin periculoase. Aceste măsuri au întâietate asupra echipamentului individual de protecţie (EIP) pentru navigatori, conform B4.3.1 paragraful 3 din Convenţia MLC 2006, care este considerată ultima resursă când expunerea la riscuri nu poate fi prevenită, minimizată sau eliminată. Elaborarea programelor de protecţie a SSM şi de prevenire a accidentelor are la bază mai curând metode colective decât individuale şi care presupun măsuri de control al riscului, ierarhizate după cum urmează:
- eliminarea riscului;
– substituirea riscului;
– izolarea sau combaterea riscului la sursă;
– măsuri tehnice - prin automatizări, ventilaţie, metode de lucru, scule etc.;
– măsuri organizaţionale - prin separarea locurilor de muncă, întreţinerea echipamentului, instrucţiuni specifice sau limitarea timpului de lucru.
Utilizarea echipamentului de lucru depinde de factorul uman şi trebuie considerată ca unică şi ultimă măsură de prevenţie, ţinând seama de următoarele aspecte:
- purtarea EIP este potrivită cu scopul propus;
– întreţinerea şi depozitarea în bună regulă a echipamentului;
– ataşarea de instrucţiuni de folosire corespunzătoare a echipamentului; şi
– folosirea corectă de către navigatori a EIP.
Sisteme de management al SSM - pot să prevadă mijloace de evaluare şi îmbunătăţire a securităţii şi sănătăţii prin managementul riscurilor şi al pericolelor ocupaţionale din sectorul maritim. Aceste mijloace se bazează pe principiul de abordare de tip Planifică/Efectuează/Verifică/Acţionează (PEVA), destinat unei monitorizări continue a performanţei. Principiul PEVA se poate aplica managementului SSM, atribuirii de responsabilităţi, demonstrării de abilităţi şi competenţe şi respectării regulilor de siguranţă la bordul navei. În vederea îmbunătăţirii continue a siguranţei, armatorii trebuie să elaboreze un sistem de management al SSM şi proceduri de evaluare a riscului pentru toate locurile de muncă, pentru asigurarea unui climat sănătos de muncă navigatorilor aflaţi pe navele sub pavilion român. Armatorii vor implementa un sistem de management al siguranţei (în cadrul ISM), care să respecte prevederi cerute şi neacoperite din Convenţia MLC 2006.
Îmbunătăţirea continuă - pentru îmbunătăţirea continuă a politicilor de SSM, programelor de evaluare a riscului şi a măsurilor de prevenţie, armatorii vor lua în considerare schimbările în tehnologie şi cercetare navală şi, dacă este cazul, rezultatele rapoartelor de investigaţii, ca urmare a unor accidente sau incidente maritime.
3. Responsabilităţile ANR
3.1. Prevederi generale
ANR, prin responsabilităţile şi obligaţiile pe care le are referitoare la managementul SSM, se asigură că:
- navigatorii de pe navele cu pavilion român au asigurată protecţia sănătăţii în muncă şi trăiesc, lucrează şi se pregătesc la bordul navelor într-un mediu sigur şi igienic;
– participă cu experţi la elaborarea de legi, regulamente sau alte măsuri privitoare la protecţia SSM la bordul navelor cu pavilion român.
3.2. Instrucţiuni de management al SSM în sectorul maritim
ANR are un rol activ în implementarea programelor de protecţie şi prevenire pentru promovarea siguranţei şi sănătăţii în muncă, împreună cu armatorii, navigatorii sau reprezentanţii lor sau alte organisme, prin participarea în comisii mixte sau grupuri de lucru. Aceste comisii sau grupuri de lucru vor promova programele de protecţie şi prevenire prin:
- sesiuni de informare;
– adoptarea directivelor privind nivelurile maxime de expunere la factori ambientali;
– procese de evaluare a riscului sistematic.
3.3. Politici şi programe de management al SSM în sectorul maritim
ANR va urmări implementarea programelor şi politicilor de SSM la bordul navelor cu pavilion românesc, respectarea legilor şi regulamentelor care privesc securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi instruirea şi pregătirea navigatorilor.
ANR va urmări implementarea unui sistem de raportare a accidentelor de muncă de la bordul navelor, precum şi a bolilor profesionale care afectează navigatorii.
4. Responsabilităţile armatorilor şi ale navigatorilor
Având în vedere prevederile Convenţiei MLC 2006, armatorii şi navigatorii au prevăzute obligaţii specifice privitoare la respectarea programelor şi politicilor legate de securitatea şi sănătatea în muncă.
4.1. Responsabilităţile şi obligaţiile armatorilor
Codul ISM prevede că armatorii trebuie să implementeze programe de bune practici în managementul siguranţei şi politici în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale navigatorilor.
În vederea introducerii unor standarde de siguranţă în muncă la bordul navei, armatorii au următoarele obligaţii:
- consultarea navigatorilor sau a reprezentanţilor organizaţiilor acestora (dacă există) în redactarea şi implementarea politicilor în domeniul SSM;
– introducerea unor politici în domeniul SSM, care să respecte prevederile convenţiilor internaţionale şi ale legilor şi regulamentelor interne în domeniu;
– constituirea comitetului de sănătate şi securitate în muncă la bordul navelor pe care le operează;
– introducerea unui sistem de cercetare a accidentelor de muncă şi de raportare a acestora conform prevederilor legale;
– asigurarea unor condiţii gratuite de cazare, hrană şi recreere pentru navigatori, respectând cerinţele minime prevăzute de Reg. 3.1 din Convenţia MLC 2006, inspectarea în vederea conformării iniţiale şi continue a acestor standarde şi promovarea siguranţei traiului şi muncii la bord, respectând prevederile Reg. 4.3 şi dispoziţiile conexe din aceeaşi Convenţie;
– proiectarea locurilor de muncă de la bord, prin luarea în considerare a principiilor de prevenţie, progresul tehnologic şi respectarea legilor internaţionale şi naţionale, a standardelor şi codurilor de bună practică aplicabile;
– informarea, pregătirea şi instruirea navigatorilor cu privire la pericolele, măsurile de prevenţie şi protecţie a SSM, legate de procesele de muncă de la bord;
– suportarea cheltuielilor legate de instruirea şi pregătirea navigatorilor, care au sarcini legate de SSM la bordul navei;
– asigurarea necesarului de echipament de protecţie, scule sau dispozitive de muncă sau protecţie, materiale de informare, necesare desfăşurării în siguranţă a muncii la bordul navei;
– asigurarea echipamentului de protecţie şi a antidotului specific pentru cazul în care la bord se află materiale periculoase, a căror prezenţă poate afecta sănătatea navigatorilor;
– organizarea şi planificarea muncii la bordul navei luând în considerare mărimea echipajului, perioada de muncă şi odihnă, oboseala şi prevenirea riscurilor.
Armatorii asigură întreaga susţinere comandantului, în executarea responsabilităţilor pe care acesta le are la bordul navei, în managementul SSM.
4.2. Responsabilităţile şi obligaţiile comandantului
Comandantul navei se asigură că:
- politicile şi programele armatorului în domeniul SSM sunt implementate corect la bordul navei şi aduse în mod clar la cunoştinţa echipajului;
– introducerea şi menţinerea unei culturi a siguranţei la bord prin adoptarea unor măsuri rezonabile de siguranţă şi îmbunătăţirea continuă a măsurilor de prevenire a accidentelor sau bolilor profesionale;
– munca la bord este astfel planificată, executată şi supravegheată încât să asigure minimizarea posibilităţii de accidentare sau îmbolnăvire a navigatorilor;
– navigatorii sunt repartizaţi la muncă, în conformitate cu vârsta, pregătirea şi starea de sănătate şi niciunui navigator sub 18 ani nu îi sunt repartizate sarcini de muncă la bord inadecvate vârstei;
– echipamentul de protecţie, inclusiv cel de urgenţă, este menţinut şi depozitat în bună regulă;
– rolurile şi exerciţiile de la bord sunt efectuate în mod cât mai realist, la intervalele prevăzute şi în concordanţă cu regulile şi regulamentele în vigoare;
– manualele de operare, planurile navei, legi şi regulamente interne şi internaţionale, proceduri de siguranţă sau alte documente necesare sunt puse la dispoziţia echipajului spre informare, în vederea desfăşurării în siguranţă a activităţii pe navă;
– cel puţin un reprezentant al navigatorilor este ales sau desemnat să ia parte la şedinţele comitetului de sănătate şi securitate în muncă, atunci când echipajul este format din cel puţin 5 membri. Dacă acest comitet nu este întrunit la bordul navei, comandantul se va asigura că toţi navigatorii de la bord sunt informaţi adecvat în legătură cu SSM la bord.
Comandantul asigură desemnarea unei persoane la bord, responsabilă cu implementarea politicii de SSM la bordul navei (ofiţer de siguranţă).
4.3. Responsabilităţile şi obligaţiile navigatorilor
În aplicarea prezentului ghid, navigatorii au cel puţin următoarele obligaţii:
- să participe activ la promovarea unei culturi a siguranţei şi să îşi exprime punctele de vedere, cu privire la aspecte de muncă în siguranţă şi evaluare a riscurilor la bord;
– să coopereze cu comandantul şi armatorul în implementarea politicilor de SSM la bordul navei sau alte măsuri;
– să participe la instructajele în domeniul SSM;
– să depună toate eforturile pentru menţinerea siguranţei în muncă la bord, atât pentru propria persoană, cât şi pentru colegi;
– să aplice principii de prevenţie şi să poarte echipamentul individual de protecţie sau îmbrăcăminte adecvată, când este cazul;
– să utilizeze echipamentele de la bord, aşa cum sunt prevăzute cu protecţii, fără a interveni în vreun fel la eliminarea unor astfel de protecţii;
– să raporteze conducătorului locului de muncă sau superiorului orice situaţie care poate părea periculoasă şi pe care nu o poate manageria în mod corespunzător.
Navigatorii au dreptul de a părăsi imediat orice situaţie sau loc de muncă periculos când au motive întemeiate să considere că acest lucru este iminent. Acest lucru va fi adus imediat la cunoştinţa conducătorului locului de muncă sau superiorului.
5. Comitetul de sănătate şi securitate în muncă
În conformitate cu prevederile Convenţiei MLC 2006, la bordul fiecărei nave cu pavilion românesc care are un echipaj de cel puţin 5 membri, va fi înfiinţat un comitet de securitate şi sănătate în muncă.
5.1. Scopul şi obiectivele comitetului de securitate şi sănătate în muncă
Scopul comitetului de securitate şi sănătate în muncă este să se asigure că armatorul împreună cu navigatorii, indiferent de nivel sau departament, conlucrează pentru dezvoltarea şi promovarea SSM şi se ocupă de problemele legate de mediu de muncă de la bordul navei.
Funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă include, fără a se limita la:
- cooperarea dintre comandant şi armator în implementarea politicilor şi programelor de sănătate în muncă. Comitetul va constitui un forum de dezbatere a problemelor navigatorilor în legătură cu SSM la bord;
– participarea la planificarea, conducerea şi coordonarea activităţilor în siguranţă pe navă. Comitetul va propune măsuri de prevenţie şi soluţii pentru probleme legate de SSM la bord;
– participarea, prin reprezentanţi, la investigarea accidentelor de muncă de la bord sau cazuri de îmbolnăviri profesionale;
– propuneri şi implicare în prevenirea reapariţiei unor astfel de accidente sau boli profesionale;
– contribuţia la definirea principiilor de formare şi instruire specifică condiţiilor de lucru ale navigatorilor la bord;
– inspectarea continuă a modului de respectare a procedurilor de siguranţă la bord;
– cooperarea cu orice serviciu care se ocupă de probleme legate de SSM;
– aducerea la cunoştinţa armatorului, prin comandantul navei, a declaraţiilor şi recomandărilor echipajului;
– discutarea şi luarea de măsuri în legătură cu probleme de SSM şi evaluarea echipamentelor de siguranţă şi protecţie, inclusiv echipamentele de salvare.
5.2. Componenţă şi responsabilităţi
Componenţa comitetului de securitate şi sănătate în muncă trebuie să asigure reprezentativitatea tuturor membrilor de echipaj. În plus, comandantul navei va face parte din comitet sau va desemna pentru acest lucru o persoană responsabilă cu SSM la bord.
Numărul membrilor va fi stabilit de către armator având în vedere numărul total de membri de echipaj, în aşa fel încât să acopere un număr suficient de compartimente de la bordul navei.
5.3. Şedinţele comitetului de securitate şi sănătate în muncă
Şedinţele vor avea loc cu o frecvenţă minimă stabilită prin reglementările legislative în vigoare. Ritmul şedinţelor va avea în vedere tipul şi caracteristicile navei şi activităţile ce se desfăşoară la bord, pentru promovarea unui climat de siguranţă şi îmbunătăţirea continuă a securităţii muncii.
Şedinţele pot avea loc şi la cererea a cel puţin doi membri ai comitetului sau mai mulţi după cum este stabilit prin proceduri la bord. O şedinţă a comitetului va avea loc pentru analizarea şi raportarea accidentelor de muncă. Vor fi elaborate măsuri sau recomandări pentru evitarea reapariţiei aceluiaşi tip de accident, prin informarea navigatorilor cu privire la aceste măsuri sau recomandări.
Procesul-verbal al fiecărei şedinţe va fi adus la cunoştinţa echipajului şi a armatorului, iar la cerere, inspectorilor autorităţilor competente naţionale.
6. Reprezentantul navigatorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii navigatorilor
În conformitate cu prevederile Convenţiei MLC 2006 şi a legislaţiei naţionale relevante, la bordul fiecărei nave cu pavilion românesc va fi numită, aleasă sau desemnată o persoană din partea echipajului (sau mai multe persoane, în funcţie de mărimea echipajului şi conform procedurilor stabilite de armator), care se ocupă şi îi reprezintă pe aceştia în problemele legate de securitatea şi sănătatea în muncă la bordul navei şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul comitetului de securitate şi sănătate în muncă la bordul navei. Acest lucru va fi menţionat de către comandant în jurnalul de bord sau în procesul-verbal al şedinţei comitetului de securitate şi sănătate în muncă de la bord. Este recomandabil ca persoana aleasă din partea echipajului să aibă experienţă suficientă la bordul navei.
Acest reprezentant al navigatorilor trebuie:
- să reprezinte echipajul sau compartimentul care l-a ales sau desemnat, la şedinţele comitetului de securitate şi sănătate în muncă de la bord;
– să nu fie concediat, sancţionat sau persecutat în vreun fel, ca urmare a activităţii desfăşurate în cadrul acestei funcţii;
– să aibă acces pe întreaga navă sau la informaţii, rapoarte de investigaţii sau documente relevante pentru sarcina sa;
– să ia parte la planificarea sarcinilor la bord, incluzând măsuri preventive şi evaluarea riscurilor;
– să participe la investigarea accidentelor de la bord, dacă decide comandantul astfel, mai puţin cazul în care este direct implicat în vreun fel în acest accident;
– să participe la pregătire şi instruire în domeniu.
7. Ofiţerul de siguranţă
La bordul navelor unde există ofiţer de siguranţă, acesta trebuie:
- să implementeze, împreună cu comandantul, politicile şi programele de SSM;
– să efectueze în mod regulat evaluarea riscurilor şi să urmărească implementarea măsurilor luate ca urmare a acestor evaluări, asigurând îmbunătăţirea continuă a mediului de muncă sigur şi sănătos la bord;
– să identifice şi să investigheze problemele de SSM care pot apărea la bord;
– să fie membru al comitetului de securitate şi sănătate în muncă la bord şi să participe la activitatea acestui comitet în cazul investigaţiilor accidentelor de muncă;
– să asigure instruirea echipajului la bord în probleme de SSM în conformitate cu planul elaborat de armator;
– să primească instruire şi pregătire, conform legislaţiei în domeniul SSM.
Atribuţiile ofiţerului de siguranţă vor fi preluate de comandant la navele unde nu există posibilitatea numirii sau desemnării acestei responsabilităţi.
8. Riscurile implicate la bordul navelor
Riscurile pentru sănătatea în muncă (care poate conduce la boli, dizabilitate de lungă durată sau reducerea capacităţii de muncă) derivă din expunerea la nivel periculos la diverşi factori nocivi întâlniţi la locul de muncă. În cazul în care unele riscuri nu pot fi complet eliminate, trebuie implementate măsuri de reducere a nivelului de expunere la pericole care pot conduce la boli sau accidente.
8.1. Expunerea la factori nocivi
Armatorii, prin politicile şi programele de securitate şi sănătate în muncă pe care le implementează la bordul navelor, vor trebui să ia în considerare măsuri de prevenţie pentru reducerea expunerii navigatorilor la factori nocivi întâlniţi la bordul navei precum: zgomot, vibraţii, iluminat, lumina ultravioletă (UV), radiaţii nonionizante sau temperaturi extreme.
Măsurile vor conţine informaţii legate de efectele pe care factorii nocivi le au asupra sănătăţii, mijloace de combatere sau echipamente de protecţie potrivite, antidot.
Armatorii vor lua măsuri de informare a navigatorilor cu privire la efectele consumului de alcool şi droguri şi vor adopta politici stricte, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi a unei bune practici de viaţă la bord.
8.2. Riscuri specifice muncii şi activităţii la bord
Armatorii vor prevedea în programele de securitate şi sănătate la bord proceduri care să cuprindă măsuri specifice de prevenţie pentru diferite tipuri de activităţi printre care: lucrul în spaţii închise sau cu acces limitat, la înălţime sau în afara bordului, lucrul cu echipamente şi munca în compartimentul maşină, încărcarea şi descărcarea navei, manevrarea parâmelor şi ancorarea, lucrul cu substanţe periculoase.
Pentru toate activităţile periculoase, ale căror riscuri nu pot fi în totalitate eliminate, vor fi prevăzute proceduri de muncă cu permis de lucru.
Echipajul va fi informat în legătură cu toate riscurile inerente desfăşurării activităţilor de mai sus şi instruit în legătură cu procedurile care se aplică în aceste cazuri şi măsurile de prevenţie, incluzând modul corect de folosire al echipamentului individual de protecţie.
8.3. Proceduri în caz de urgenţă şi în caz de accident
Armatorii vor adopta pentru fiecare navă planuri care să cuprindă procedurile în caz de urgenţă sau accident de muncă.
Politica de siguranţă implementată de armator la bord va conţine exerciţii pe care echipajul le va desfăşura, cu simularea unor astfel de situaţii şi măsurile care urmează să fie luate. Aceste exerciţii vor asigura familiarizarea echipajului cu sistemul de răspuns în caz de urgenţă sau accident şi cu echipamentul, care se foloseşte în astfel de situaţii.
9. Investigarea şi raportarea accidentelor de muncă, leziunilor sau bolilor profesionale
Armatorii vor introduce proceduri specifice, care să cuprindă modul în care se desfăşoară cercetarea şi raportarea către armatori şi/sau autorităţi a accidentelor, leziunilor şi bolilor profesionale, care pot surveni la bordul navelor.
9.1. Obiectivele investigării accidentelor, leziunilor şi bolilor profesionale
Obiectivele investigării, analizei şi raportării accidentelor, leziunilor şi bolilor profesionale trebuie să:
- identifice cauzele şi factorii care au declanşat accidentele, leziunile sau bolile profesionale şi să identifice şi să implementeze măsuri preventive în acest sens;
– aducă la cunoştinţa tuturor navigatorilor aceste evenimente, contribuind prin aceasta la îmbunătăţirea continuă a politicilor şi programelor de SSM la bord;
– ofere îndrumare în stabilirea şi revizuirea cadrelor juridice, administrative şi a bunei practici marinăreşti;
– promoveze introducerea, monitorizarea şi validarea unor proceduri uniforme de raportare a accidentelor, leziunilor şi bolilor profesionale;
– încurajeze sensibilizarea în rândul: personalului navigant, comitetelor de securitate şi sănătate, precum şi furnizorilor de servicii medicale, de efectele potenţiale ale activităţii lor asupra sănătăţii navigatorilor şi, pentru a sprijini autorităţile competente, în colectarea de informaţii mai cuprinzătoare cu privire la accidentele de muncă, leziuni şi boli profesionale;
– minimizeze posibilitatea de recidivă a acestor evenimente.
9.2. Investigarea şi raportarea accidentelor de muncă
Investigarea accidentelor de muncă la bord va fi efectuată de o comisie numită de comandantul navei, comisie din care vor face parte ofiţerul de siguranţă şi reprezentantul navigatorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Armatorul va elabora o procedură specifică de investigare, care să respecte prevederile din legislaţia naţională referitoare la cercetarea evenimentelor. Aceasta va conţine, fără să se limiteze numai la acestea, schiţe, fotografii, declaraţii, copii ale actelor justificative, copie permis de lucru şi orice tip de probe relevante pentru stabilirea cât mai exactă a cauzelor şi împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.
Raportul complet de investigaţie va fi prezentat şi dezbătut în cadrul comitetului de securitate şi sănătate în muncă de la bord, pentru a elabora măsuri imediate pentru minimizarea riscului de recidivă.
Raportul va fi de asemenea transmis armatorului, care va informa autorităţile, conform prevederilor legale.
În cazul accidentelor soldate cu deces sau vătămare gravă, vor fi informate autorităţile din primul port de escală al navei.
10. Pregătirea şi instruirea echipajului
Armatorul va angaja la bordul navelor doar personal calificat şi care potrivit competenţelor poate ocupa funcţia corespunzătoare pregătirii şi certificării.
Armatorul va include în procedura de familiarizare a navigatorilor conform STCW şi aspectele care ţin de siguranţa muncii şi a vieţii la bord. De asemenea, armatorul va include în politica companiei proceduri specifice privind instructajul tuturor navigatorilor privind securitatea şi sănătatea muncii la bord.
Armatorul se va ocupa de pregătirea şi instruirea persoanelor care urmează să desfăşoare activităţi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii la bordul navei şi în cadrul companiei.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
