Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. 182 din 18 iulie 2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 653 din 6 august 2019.
──────────
CAP. I
Domeniu, scop, definiţii
SECŢIUNEA 1
Domeniu şi scop
ART. 1
(1) Prin prezentul ghid se stabilesc recomandările Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, numită în continuare CNCAN, privind dezvoltarea şi evaluarea culturii de securitate nucleară.
(2) Recomandările din prezentul ghid se aplică atât titularilor, cât şi solicitanţilor de autorizaţie, pentru fazele de proiectare, amplasare, construcţie şi montaj, punere în funcţiune, exploatare şi dezafectare a unei instalaţii nucleare, după caz.
ART. 2
Recomandările din prezentul ghid se aplică următoarelor categorii de instalaţii nucleare:
a) centrale nuclearoelectrice;
b) reactoare de cercetare, reactoare de putere zero şi ansambluri subcritice;
c) reactoare de demonstraţie;
d) fabrici de combustibil nuclear;
e) instalaţii de depozitare a combustibilului nuclear uzat;
f) orice alte instalaţii nucleare a căror autorizare este necesară în baza prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 3
Recomandările din prezentul ghid au ca scop facilitatea îndeplinirii, de către titularii şi solicitanţii de autorizaţie, a cerinţelor privind cultura de securitate nucleară, stabilite de CNCAN prin următoarele norme:
a) Normele fundamentale de securitate nucleară pentru instalaţiile nucleare, aprobate prin Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 114/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 14 iunie 2017;
b) Normele privind politica de securitate nucleară şi evaluarea independentă a securităţii nucleare, aprobate prin Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 177/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 septembrie 2015;
c) Normele de securitate nucleară privind pregătirea, calificarea şi autorizarea personalului organizaţiilor care exploatează instalaţii nucleare, aprobate prin Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 108/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 13 iunie 2017.
SECŢIUNEA a 2-a
Definiţii
ART. 4
(1) Termenii utilizaţi în prezentele norme sunt definiţi în Normele fundamentale de securitate nucleară pentru instalaţiile nucleare, aprobate prin Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 114/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 14 iunie 2017.
(2) Abrevierea SSCE se utilizează pentru a face referire în mod generic la sistemele, structurile, componentele şi echipamentele unei instalaţii nucleare, inclusiv software-ul pentru sistemele de instrumentaţie şi control.
(3) Termenul generic de „lucrări“ este utilizat în acest ghid pentru a face referire la toate activităţile care implică SSCE ale instalaţiei nucleare, inclusiv montajul, punerea în funcţiune, testele, inspecţiile, întreţinerea şi reparaţiile, modificările, diferitele manevre etc.
CAP. II
Recomandări generale privind dezvoltarea şi evaluarea culturii de securitate nucleară
ART. 5
(1) Se recomandă ca titularul de autorizaţie să îşi construiască, în baza unei autoevaluări, propriul model al culturii organizaţionale, ţinând cont de standardele şi bunele practici internaţionale, precum şi de rezultatele activităţilor de cercetare în acest domeniu, cu identificarea elementelor care susţin şi promovează securitatea nucleară.
(2) Elementele modelului culturii organizaţionale, menţionat la alin. (1), vor fi încadrate în următoarele categorii:
a) artefacte sau elemente concrete, vizibile, cum ar fi, de exemplu, structura organizatorică, sistemul de management, strategiile, procesele, procedurile, standardele de excelenţă, normele şi regulile aplicabile, codurile de conduită, interfeţele, modul de organizare a muncii în diferite sectoare de activitate, protocoalele şi modul de comunicare, limitele şi condiţiile tehnice de operare, mediul de lucru, echipamentele de protecţie specifice, exerciţiile de pregătire şi răspuns la urgenţă, programele de pregătire, calificările personalului, criteriile de recrutare şi promovare a personalului, colectarea şi utilizarea experienţei de exploatare, modificările de proiect şi modificările organizaţionale planificate şi implementate, comportamentele şi atitudinile personalului, deciziile importante, prioritizarea activităţilor, resursele alocate, rezultatele evaluărilor externe etc.;
b) valorile adoptate sau promovate la nivelul întregii organizaţii, cum ar fi, de exemplu, prioritatea pentru securitatea nucleară, îmbunătăţirea continuă, atitudinea interogativă, abordarea conservativă, lucrul în echipă, utilizarea experienţei de exploatare pentru îmbunătăţirea performanţei, menţinerea marjelor de securitate nucleară etc.;
c) ipotezele de bază împărtăşite de personalul din diversele structuri organizatorice şi grupuri de lucru, precum şi la nivelul întregii organizaţii; acestea pot include, de exemplu, încrederea în eficacitatea şi corectitudinea proceselor şi procedurilor de lucru, evaluarea riscurilor asociate activităţilor nucleare, angajamentul personal pentru securitatea nucleară, disponibilitatea pentru transferul de cunoştinţe, viziunea asupra relaţiilor de muncă, deschiderea pentru inovaţie etc.
(3) Inventarul ipotezelor de bază împărtăşite de personal se poate realiza în baza sondajelor şi interviurilor; se recomandă ca sondajele şi interviurile efectuate în vederea identificării ipotezelor de bază comune să fie adresate atât personalului propriu, cât şi personalului contractorilor şi furnizorilor de produse şi servicii importante pentru securitatea nucleară, în particular pentru acele categorii de personal care desfăşoară activităţi pe amplasamentul instalaţiilor nucleare.
ART. 6
Pentru dezvoltarea şi evaluarea culturii de securitate nucleară se recomandă ca titularii de autorizaţie să adopte şi să utilizeze trăsăturile, atributele şi exemplele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la prezentul ghid. Acestea reprezintă, în cea mai mare parte, artefacte sau elemente concrete, vizibile, care pot fi promovate prin sistemul de management, politicile organizaţiei, programele de pregătire şi prin exemplu personal.
ART. 7
Se recomandă ca, pe lângă identificarea elementelor care susţin şi promovează securitatea nucleară, titularul de autorizaţie să identifice şi potenţialele aspecte care pot avea impact negativ asupra culturii de securitate nucleară, cu scopul de a preveni manifestarea acestora.
ART. 8
Atunci când se observă discrepanţe între valorile adoptate sau promovate la nivelul organizaţiei şi artefacte, se vor analiza cauzele şi se vor stabili acţiunile necesare pentru a asigura că valorile şi principiile care susţin securitatea nucleară se reflectă în mod consecvent în procesele şi practicile de lucru.
ART. 9
(1) Metodele de evaluare a culturii de securitate nucleară vor fi documentate şi vor include atât activităţi de autoevaluare şi sondaje în rândul personalului, cât şi evaluări independente.
(2) Se vor stabili şi se vor utiliza indicatori de performanţă relevanţi pentru cultura de securitate nucleară, care vor fi monitorizaţi periodic.
(3) Evaluarea culturii de securitate nucleară se va efectua periodic, conform cerinţelor din normele aplicabile.
(4) Personalul implicat în realizarea evaluărilor culturii de securitate nucleară va avea pregătirea, experienţa şi calificările necesare, conform bunelor practici recunoscute la nivel internaţional aplicabile acestui domeniu de activitate.
(5) Rezultatele evaluărilor culturii de securitate nucleară vor fi documentate, vor fi aduse la cunoştinţa conducerii şi a întregului personal, împreună cu orice eventuale oportunităţi şi acţiuni de îmbunătăţire identificate.
ART. 10
Documentele de referinţă menţionate în anexa nr. 3 la prezentul ghid reprezintă standarde şi ghiduri privind bune practici recunoscute pe plan internaţional şi se recomandă ca orice nouă revizie a acestora să fie luată în considerare de către titularul de autorizaţie, în vederea îmbunătăţirii procesului de dezvoltare şi evaluare a culturii de securitate nucleară.
CAP. III
Prevederi generale privind utilizarea ghidului
ART. 11
(1) Aplicarea recomandărilor din prezentul ghid se verifică de către CNCAN în cadrul procesului de autorizare, precum şi periodic, pe toată durata de valabilitate a autorizaţiei.
(2) Pentru instalaţiile nucleare aflate în faza de exploatare la momentul intrării în vigoare a prezentului ghid, CNCAN verifică utilizarea recomandărilor din ghid în cadrul proceselor curente de reglementare şi control.
(3) Se recomandă ca, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ghid, titularii de autorizaţie pentru instalaţiile nucleare aflate în faza de exploatare să transmită la CNCAN un raport privind utilizarea acestui ghid, însoţit de un plan cu eventualele măsuri suplimentare necesare pentru alinierea la recomandările din ghid.
ART. 12
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ghid.
ANEXA 1
la ghid
Trăsăturile unei culturi de securitate nucleară sănătoase Trăsăturile şi atributele acestora
Trăsătura este definită ca fiind un model de gândire, percepţie şi comportament care pune accentul pe securitatea nucleară în raport cu alte priorităţi concurente. Experienţa a demonstrat că trăsăturile individuale şi organizaţionale descrise mai jos sunt cele care există într-o cultură sănătoasă de securitate nucleară şi că deficienţele la nivelul acestor trăsături şi atribute contribuie într-o măsură însemnată la apariţia de evenimente nedorite la instalaţiile nucleare.
Atunci când sunt adoptate, aceste trăsături şi atribute se reflectă în valorile, ipotezele, comportamentele, convingerile şi normele unei organizaţii şi ale membrilor săi. În mod ideal, trăsăturile descriu ce înseamnă a lucra într-o instalaţie nucleară şi cum se desfăşoară activitatea într-o astfel de unitate.
Trăsăturile descrise în cele ce urmează sunt împărţite în trei categorii. Categoriile şi principalele lor trăsături sunt următoarele:
1. Angajamentul individual pentru securitate nucleară:
- responsabilitatea personală;
– atitudinea interogativă;
– comunicarea eficientă în domeniul securităţii nucleare.
2. Angajamentul conducerii pentru securitatea nucleară:
- valorile şi acţiunile conducerii în domeniul securităţii nucleare;
– luarea deciziilor;
– mediul de lucru bazat pe respect.
3. Sistemele de management:
- învăţarea continuă;
– identificarea şi rezolvarea problemelor;
– mediul propice pentru comunicarea motivelor de îngrijorare;
– procesele de lucru.
Managerii organizaţiilor din domeniul nuclear sunt încurajaţi să realizeze comparaţii aprofundate între aceste trăsături şi politicile şi practicile lor curente şi să folosească orice diferenţe ca oportunităţi de îmbunătăţire.
Cultura de securitate nucleară este o responsabilitate a conducerii. Experienţa a demonstrat că liderii din organizaţiile cu o cultură sănătoasă de securitate nucleară stimulează cultura de securitate prin activităţi precum următoarele:
a) Liderii profită de orice ocazie pentru a consolida cultura de securitate. Sănătatea culturii de securitate nu este tratată ca fiind un lucru de la sine înţeles.
b) Liderii evaluează frecvent sănătatea culturii de securitate, concentrându-şi atenţia mai mult asupra tendinţelor decât asupra valorilor absolute.
c) Liderii comunică ceea ce constituie o cultură sănătoasă de securitate nucleară şi se asigură că toţi cei implicaţi îşi înţeleg rolul în promovarea acesteia.
d) Liderii recunosc faptul că o cultură de securitate nu înseamnă totul sau nimic, ci, mai curând, o evoluţie constantă de-a lungul unui continuum. Ca atare, se poate discuta relaxat despre cultura de securitate atât în interiorul organizaţiei, cât şi cu grupuri din exterior, cum ar fi autorităţile de reglementare.
1. Angajamentul individual pentru securitate nucleară
PA. Responsabilitatea personală pentru securitatea nucleară
Toţi lucrătorii îşi asumă responsabilitatea personală pentru securitatea nucleară. Responsabilitatea şi autoritatea pentru securitatea nucleară sunt bine definite şi clar înţelese. Relaţiile ierarhice, autoritatea funcţiilor şi responsabilităţile în cadrul echipei evidenţiază importanţa de prim rang a securităţii nucleare.
Atribute:
PA.1 Standardele: Lucrătorii înţeleg importanţa respectării standardelor din domeniul nuclear. Toate nivelurile organizaţiei îşi asumă răspunderea pentru neajunsurile în respectarea standardelor.
Exemple de comportament:
a) Lucrătorii se încurajează reciproc să respecte standarde ridicate.
b) Lucrătorii demonstrează că acordă atenţie corespunzătoare securităţii nucleare şi consolidează această abordare prin îndrumarea colegilor şi discuţiile cu aceştia.
c) Lucrătorii se consideră personal răspunzători pentru modelarea comportamentelor de securitate nucleară.
d) Lucrătorii de la nivelul întregii organizaţii aplică în mod consecvent standardele de securitate nucleară.
e) Lucrătorii solicită în mod activ şi sunt deschişi să primească feedback.
f) Lucrătorii ajută membrii personalului temporar să înţeleagă şi să aplice comportamentele şi acţiunile aşteptate.
PA.2 Asumarea răspunderii la locul de muncă: Lucrătorii înţeleg şi dau dovadă de responsabilitate personală pentru comportamentele şi practicile de lucru care susţin securitatea nucleară.
Exemple de comportament:
a) Lucrătorii îşi înţeleg responsabilitatea personală de a promova un mediu de lucru profesional, a încuraja lucrul în echipă şi a identifica provocările la adresa securităţii nucleare.
b) Lucrătorii îşi înţeleg responsabilitatea personală de a aduce în discuţie problemele de securitate nucleară, inclusiv pe cele identificate de ceilalţi.
c) Lucrătorii îşi asumă răspunderea pentru pregătirea şi executarea sarcinilor de lucru care le sunt atribuite.
d) Lucrătorii participă în mod activ la instructajele preliminare efectuării lucrărilor, înţelegând responsabilitatea de a semnala motivele de îngrijorare legate de securitatea nucleară înainte de a începe lucrul.
e) Lucrătorii se asigură că sunt pregătiţi şi calificaţi pentru a executa sarcinile de lucru care le sunt atribuite.
f) Lucrătorii înţeleg obiectivul sarcinii de lucru, rolul care le revine în cadrul activităţii şi responsabilitatea pe care o au în îndeplinirea în condiţii de securitate a obiectivului de ansamblu.
PA.3 Lucrul în echipă: Lucrătorii şi grupurile de lucru comunică şi îşi coordonează activităţile în interiorul limitelor organizaţiei şi în afara acestora, în scopul de a menţine securitatea nucleară.
Exemple de comportament:
a) Lucrătorii fac dovada unui simţ dezvoltat al cooperării şi colaborării în legătură cu proiectele şi activităţile de exploatare.
b) Lucrătorii muncesc împreună ca o echipă pentru asigurarea verificărilor colegiale, verificării certificărilor şi a pregătirii practicilor de securitate nucleară detaliate, pentru îndrumarea activă a noilor colegi şi pentru utilizarea în comun a instrumentelor şi publicaţiilor.
c) Lucrătorii se străduiesc să îşi respecte angajamentele.
QA. Atitudinea interogativă
Lucrătorii evită mulţumirea de sine şi pun în permanenţă sub semnul întrebării condiţiile şi activităţile existente pentru a identifica neconcordanţele care pot duce la erori sau acţiuni inadecvate. Toţi angajaţii sunt atenţi la ipoteze/presupuneri, anomalii, valori, condiţii sau activităţi care pot avea un efect nedorit asupra securităţii instalaţiei nucleare.
Atribute:
QA.1 Domeniul nuclear este recunoscut ca fiind special şi unic. Lucrătorii înţeleg că tehnologiile complexe pot suferi moduri de defectare imprevizibile.
Exemple de comportament:
a) Organizaţia asigură că activităţile care pot afecta reactivitatea sunt efectuate cu deosebită atenţie, precauţie şi cu supravegherea necesară.
b) Lucrătorii recunosc caracteristicile speciale şi pericolele specifice ale tehnologiei nucleare, incluzând expunerea la radiaţii ionizante, concentrarea energiei în zona activă a reactorului şi căldura reziduală.
c) Lucrătorii recunosc importanţa aparte a caracteristicilor destinate menţinerii funcţiilor critice de securitate nucleară, cum ar fi răcirea zonei active a reactorului şi a combustibilului nuclear uzat.
d) Membrii conducerii superioare pun întrebări de aprofundare pentru a înţelege implicaţiile şi consecinţele condiţiilor anormale ale instalaţiei nucleare.
e) Membrii conducerii superioare îi provoacă la discuţii pe manageri pentru a se asigura că situaţiile de degradare a performanţelor SSCE sunt complet înţelese şi remediate corespunzător, în special în cazul echipamentelor importante pentru securitatea nucleară.
QA.2 Reacţia în situaţii neprevăzute: Lucrătorii se opresc atunci când sunt puşi în faţa unor condiţii incerte. Riscurile sunt evaluate şi controlate înainte de a trece la acţiune.
Exemple de comportament:
a) Liderii reiterează faptul că se aşteaptă ca lucrătorii să îşi acorde timpul necesar pentru a-şi îndeplini sarcina corect de prima dată, cerând îndrumări atunci când nu sunt siguri şi oprindu-se dacă se confruntă cu o situaţie sau un răspuns neaşteptat al echipamentelor.
b) Lucrătorii menţin o atitudine interogativă în timpul instructajului preliminar efectuării lucrării şi al evaluărilor la faţa locului unde trebuie să desfăşoare lucrarea, pentru a identifica şi soluţiona situaţiile neprevăzute. Evaluările la faţa locului unde trebuie să se desfăşoare lucrarea se referă la o acţiune efectuată de un individ sau un grup cu scopul îmbunătăţirii cunoaşterii sau conştientizării condiţiilor prezente în zona respectivă; aceste evaluări sunt cunoscute şi sub denumirea de regula celor două minute.
c) Lucrătorii pun la îndoială şi investighează rezultatele neprevăzute ale testelor, în loc să caute justificări. De exemplu, valorile anormale indicate nu sunt puse automat pe seama erorilor de măsură, ci sunt investigate în profunzime înainte de a se permite continuarea activităţilor.
d) Lucrătorii comunică în camera de comandă orice comportament şi condiţii neprevăzute ale instalaţiei nucleare.
e) Lucrătorii opresc lucrul în momentul în care se confruntă cu o situaţie neprevăzută, comunică cu superiorii şi rezolvă situaţia înainte de a continua lucrul. Dacă este cazul, îi consultă pe specialiştii în proiectarea şi funcţionarea SSCE respective, pentru a obţine toate informaţiile necesare.
f) Dacă o procedură sau un document de lucru nu sunt clare sau nu se pot aplica aşa cum sunt scrise, lucrătorii opresc lucrul până la rezolvarea problemei.
QA.3 Punerea la îndoială a presupunerilor: Lucrătorii pun la îndoială presupunerile şi oferă puncte de vedere contrare atunci când consideră că un anumit lucru nu este corect.
Exemple de comportament:
a) Liderii solicită punerea la îndoială a presupunerilor/ipotezelor atunci când se evaluează aspecte legate de securitatea nucleară.
b) Lucrătorii pun întrebări pentru a înţelege pe deplin bazele deciziilor de exploatare şi de management care par contrare securităţii nucleare.
c) Managerii pun la îndoială presupunerile, deciziile şi justificările care nu par a ţine seama suficient de impactul asupra securităţii nucleare.
QA.4 Evitarea atitudinii de autosatisfacţie: Lucrătorii recunosc posibilitatea apariţiei erorilor, problemele latente şi riscurile inerente şi fac planuri în acest sens, chiar dacă se aşteaptă la rezultate pozitive.
Exemple de comportament:
a) Organizaţia recunoaşte faptul că pot exista probleme latente, le rezolvă atunci când sunt descoperite şi analizează amploarea şi cauzele situaţiilor respective.
b) Înainte de a autoriza efectuarea lucrărilor, lucrătorii verifică dacă sunt întrunite premisele procedurilor, în loc să presupună că acestea sunt întrunite, bazându-se pe condiţiile generale ale instalaţiei nucleare.
c) Lucrătorii analizează în profunzime situaţia din teren şi activitatea planificată, de fiecare dată când se efectuează lucrări, în loc să se bazeze pe succesele anterioare şi condiţiile presupuse.
d) Liderii se asigură că acţiunile concrete pentru situaţii neprevăzute sunt discutate şi înţelese în timpul planificării activităţilor şi instructajelor preliminare efectuării lucrărilor.
e) Înainte de efectuarea lucrărilor, lucrătorii iau în considerare posibilele consecinţe nedorite ale acţiunilor lor şi implementează instrumente adecvate de reducere a erorilor.
CO. Comunicarea eficientă în domeniul securităţii nucleare
Comunicarea menţine în atenţie securitatea nucleară. Comunicarea în domeniul securităţii nucleare este vastă şi cuprinde comunicarea la nivel de organizaţie, comunicarea legată de activităţile de lucru, comunicarea la nivelul lucrătorilor, etichetarea echipamentelor, experienţa de exploatare şi documentaţia. Liderii folosesc comunicarea formală şi informală pentru a reitera importanţa securităţii nucleare. Fluxul informaţional ascendent la nivelul organizaţiei este considerat la fel de important ca fluxul descendent.
Atribute:
CO.1 Comunicarea referitoare la procesele de lucru: Comunicarea privind securitatea nucleară face parte din activităţile de lucru ale întregului personal.
Exemple de comportament:
a) Comunicările în cadrul grupurilor de lucru sunt oportune, frecvente şi exacte.
b) Grupurile de lucru şi supervizorii comunică despre situaţia lucrărilor cu celelalte grupuri de lucru şi ceilalţi supervizori pe parcursul desfăşurării activităţilor.
c) Lucrătorii comunică între ei, astfel încât toţi să deţină informaţiile necesare pentru executarea activităţilor în condiţii de siguranţă şi în mod eficient.
d) Comunicarea în timpul schimbului de tură şi al instructajelor preliminare efectuării lucrărilor furnizează informaţiile necesare pentru susţinerea securităţii nucleare.
e) Grupurile de lucru integrează mesajele referitoare la securitatea nucleară în activităţile şi şedinţele zilnice.
CO.2 Bazele deciziilor: Liderii se asigură că bazele deciziilor de exploatare şi de organizare sunt comunicate în timp util.
Exemple de comportament:
a) Liderii comunică prompt rezultatele aşteptate, posibilele probleme, planurile de acţiune pentru situaţiile neprevăzute şi criteriile în baza cărora se opreşte o activitate sau se renunţă la o strategie, pentru deciziile operaţionale importante.
b) Liderii schimbă informaţii cu toţi lucrătorii pe o varietate largă de subiecte şi verifică periodic înţelegerea acestor informaţii de către întreg personalul.
c) Liderii iau măsuri pentru a evita transmiterea de mesaje neintenţionate sau contradictorii prin deciziile operaţionale.
d) Liderii încurajează lucrătorii să pună întrebări dacă nu înţeleg bazele unei decizii operaţionale sau de management.
e) Conducerea superioară comunică motivele deciziilor privind alocarea resurselor, inclusiv implicaţiile deciziilor respective pentru securitatea nucleară.
CO.3 Fluxul liber al informaţiilor: Lucrătorii comunică deschis şi direct, atât pe verticală şi pe orizontală, în interiorul organizaţiei, cât şi cu organizaţiile de evaluare independentă, audit şi reglementare.
Exemple de comportament:
a) Liderii încurajează fluxul liber al informaţiilor.
b) Lucrătorii transmit informaţiile în mod deschis şi fără constrângeri.
c) Liderii le răspund lucrătorilor într-o manieră deschisă, onestă şi fără atitudine defensivă.
d) Lucrătorii furnizează informaţii complete, exacte şi la obiect organizaţiilor de evaluare independentă, audit şi reglementare.
e) Liderii solicită în mod activ feedback, ascultă îngrijorările şi comunică deschis cu toţi lucrătorii.
f) Liderii comunică sincer rezultatele monitorizărilor şi evaluărilor în întreaga organizaţie, precum şi organizaţiilor de evaluare independentă.
CO.4 Aşteptările: Liderii comunică şi întăresc frecvent aşteptarea ca securitatea nucleară să fie principala prioritate a organizaţiei.
Exemple de comportament:
a) Conducerea superioară comunică aşteptările în ceea ce priveşte securitatea nucleară astfel încât lucrătorii să înţeleagă că securitatea nucleară este principala prioritate.
b) Conducerea superioară implementează o strategie de comunicare frecventă folosind o varietate de instrumente pentru a întări faptul că securitatea nucleară este principala prioritate.
c) Conducerea superioară reiterează importanţa securităţii nucleare prin comunicarea clară a relaţiei dintre aceasta şi aspectele strategice, incluzând bugetul, planificarea forţei de muncă, fiabilitatea echipamentelor şi planurile de afaceri.
d) Liderii le comunică lucrătorilor comportamentele de securitate nucleară dorite, dând exemple de moduri în care comportamentele pot influenţa pozitiv sau negativ securitatea nucleară.
e) Liderii verifică regulat dacă toate comunicările privind importanţa securităţii nucleare au fost primite şi înţelese.
f) Liderii se asigură că personalul contractor înţelege comportamentele şi acţiunile aşteptate, necesare pentru menţinerea securităţii nucleare.
2. Angajamentul conducerii pentru securitatea nucleară
LA. Valorile şi acţiunile conducerii în domeniul securităţii nucleare
Liderii fac dovada angajamentului pentru securitatea nucleară prin deciziile şi comportamentul lor. Membrii conducerii superioare sunt principalii susţinători ai securităţii nucleare şi fac dovada angajamentului lor în acest sens atât prin vorbe, cât şi prin fapte. Mesajul privind securitatea nucleară este comunicat frecvent şi coerent, inclusiv ocazional ca o temă de sine stătătoare. Liderii de la nivelul întregii organizaţii nucleare dau un exemplu de urmat în privinţa securităţii nucleare. Politicile companiei pun accentul pe importanţa prioritară a securităţii nucleare.
Atribute
LA.1 Resursele: Liderii se asigură că personalul, echipamentele, procedurile şi celelalte resurse sunt disponibile şi adecvate pentru susţinerea securităţii nucleare.
Exemple de comportament:
a) Managerii au grijă ca nivelul de personal să corespundă cu necesităţile de menţinere a securităţii nucleare şi a fiabilităţii.
b) Managerii au grijă să existe suficient personal calificat pentru a menţine orele de muncă în limitele liniilor directoare privind programul de lucru, în toate regimurile de exploatare.
c) Managerii asigură disponibilitatea şi întreţinerea regulată a instalaţiilor, spaţiilor de lucru, utilităţilor şi echipamentelor, inclusiv în ce priveşte îmbunătăţirile fizice, fidelitatea simulatoarelor şi centrele pentru pregătirea şi răspunsul la situaţii de urgenţă.
d) Liderii asigură disponibilitatea instrumentelor, echipamentelor, procedurilor şi resurselor materiale pentru susţinerea executării cu succes a lucrărilor, inclusiv a instrumentelor de management al riscurilor şi echipamentelor pentru situaţii de urgenţă.
e) Conducerea superioară are grijă să se aloce resurse suficiente la nivelul companiei pentru organizaţia de exploatare a instalaţiei nucleare, pentru a se asigura operarea în condiţii de securitate nucleară şi fiabilitate, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.
f) Conducerea superioară asigură o evaluare riguroasă a implicaţiilor pe care lucrările amânate le pot avea asupra securităţii nucleare.
LA.2 Prezenţa pe teren: Liderii sunt văzuţi frecvent în zonele de lucru ale instalaţiei nucleare, observând, instruind şi consolidând standardele şi aşteptările. Abaterile de la standarde şi aşteptări sunt corectate cu promptitudine.
Exemple de comportament:
a) Conducerea superioară asigură urmărirea activităţilor de lucru din punctul de vedere al supravegherii şi managementului, inclusiv a activităţilor personalului contractor, pentru a susţine securitatea nucleară.
b) Liderii de la toate nivelurile organizaţiei sunt implicaţi în supravegherea activităţilor de lucru.
c) Managerii şi supervizorii practică o manieră de conducere vizibilă pe teren şi în timpul evoluţiilor semnificative din perspectiva securităţii nucleare, „stând cu ochii pe problemă“, instruind, îndrumând, consolidând standardele şi întărind practicile şi comportamentele decizionale pozitive.
d) Managerii şi supervizorii îşi discută în detaliu observaţiile cu grupul observat şi oferă feedback util cu privire la modul de îmbunătăţire a performanţei individuale.
e) Managerii îi încurajează pe liderii informali să modeleze comportamentele care susţin securitatea nucleară şi standardele ridicate de responsabilitate.
LA.3 Stimulente, sancţiuni şi recompense: Liderii asigură alinierea stimulentelor, sancţiunilor şi recompenselor la politicile de securitate nucleară şi consolidează comportamentele şi rezultatele care reflectă prioritatea absolută a securităţii nucleare.
Exemple de comportament:
a) Managerii au grijă ca acţiunile disciplinare să fie adecvate, consecvente şi să susţină atât securitatea nucleară, cât şi un mediu de lucru în care să se conştientizeze importanţa securităţii nucleare şi a raportării condiţiilor anormale.
b) Managerii îi recompensează pe lucrătorii care identifică şi semnalează probleme care afectează securitatea nucleară.
c) Liderii încurajează dezvoltarea şi menţinerea unui mediu în care să se promoveze responsabilitate şi fiecare individ să fie răspunzător pentru acţiunile sale.
d) Managerii ţin seama de efectul potenţial intimidant al acţiunilor disciplinare şi alte acţiuni potenţial adverse ale personalului şi iau măsuri de compensare atunci când este cazul.
e) Liderii laudă public comportamentele care reflectă o cultură pozitivă de securitate nucleară.
LA.4 Angajamentul strategic pentru securitatea nucleară: Liderii asigură alinierea priorităţilor instalaţiei nucleare astfel încât să reflecte caracterul de prioritate absolută a securităţii nucleare.
Exemple de comportament:
a) Conducerea superioară reiterează prioritatea absolută a securităţii nucleare.
b) Managerii dezvoltă şi implementează obiective, în materie de costuri şi planificare, într-o manieră care să consolideze importanţa securităţii nucleare.
c) Managerii asigură stabilirea, comunicarea şi punerea în practică a cerinţelor de producţie într-un mod care să consolideze securitatea nucleară.
d) Conducerea superioară foloseşte informaţiile obţinute de la organizaţiile de evaluare independentă pentru a stabili priorităţi aliniate la cerinţele şi standardele de securitate nucleară.
e) Conducerea superioară stabileşte planuri strategice şi planuri de afaceri care reflectă importanţa prioritară a securităţii nucleare în raport cu producţia.
f) Conducerea superioară asigură alinierea priorităţilor companiei la nivel corporativ la cerinţele şi standardele de securitate nucleară.
LA.5 Managementul schimbărilor: Liderii utilizează un proces sistematic pentru evaluarea şi implementarea schimbărilor, astfel încât securitatea nucleară să rămână prioritatea absolută.
Exemple de comportament:
a) Atunci când se iau decizii legate de schimbări majore, managerii folosesc un proces sistematic pentru planificarea, coordonarea şi evaluarea impactului din punctul de vedere al securităţii nucleare, precum şi pentru evaluarea posibilelor efecte negative asupra disponibilităţii lucrătorilor de a semnala motive de îngrijorare în privinţa securităţii nucleare. Acestea includ deciziile referitoare la schimbarea structurii organizatorice şi a funcţiilor, conducerii, politicilor, programelor, procedurilor şi resurselor.
b) Conducerea superioară asigură menţinerea securităţii nucleare atunci când se planifică, se comunică şi se pun în aplicare schimbări majore.
c) Managerii îşi menţin concentrarea pe aspectele de securitate nucleară atunci când implementează procesul de management al schimbărilor, pentru a evita apariţia unor consecinţe nedorite semnificative.
d) Managerii se asigură că lucrătorii înţeleg importanţa procesului de management al schimbărilor şi rolul care le revine în cadrul acestuia.
e) Managerii anticipează, gestionează şi comunică efectele schimbărilor iminente.
f) Managerii şi supervizorii monitorizează activ şi contracarează posibilele abateri ale atenţiei de la aspectele de securitate nucleară în perioadele de schimbare.
LA.6 Rolurile, responsabilităţile, atribuţiile şi autoritatea: Liderii definesc în mod clar rolurile, responsabilităţile, atribuţiile şi autoritatea pentru asigurarea securităţii nucleare.
Exemple de comportament:
a) Liderii se asigură că rolurile, responsabilităţile, atribuţiile şi autoritatea sunt clar definite, înţelese şi documentate.
b) Managerii deleagă în mod corespunzător responsabilitatea şi autoritatea pentru a promova angajamentul personal şi asumarea răspunderii.
c) Conducerea superioară are grijă ca atât managerii de la nivelul companiei care sprijină organizaţia de exploatare a instalaţiei nucleare, cât şi cei care lucrează la instalaţia nucleară să îşi înţeleagă rolurile şi responsabilităţile.
d) Recomandările şi feedbackul din partea guvernanţei corporative, a comitetelor de analiză şi a organizaţiilor de evaluare independentă nu diminuează responsabilitatea ultimă a conducerii superioare pentru deciziile care afectează securitatea nucleară.
LA.7 Examinarea constantă: Liderii se asigură că securitatea nucleară este analizată constant prin diverse tehnici de monitorizare, inclusiv prin evaluarea culturii de securitate nucleară.
Exemple de comportament:
a) Conducerea superioară se asigură că membrii consiliului de administraţie, respectiv membrii organizaţiilor de evaluare independentă se întâlnesc cu liderii şi lucrătorii în mediul de lucru al acestora, pentru dezvoltarea înţelegerii culturii de securitate nucleară a organizaţiei.
b) Conducerea superioară obţine evaluări din exterior asupra securităţii nucleare, prin selectarea unor membri ai comitetelor de analiză independentă a securităţii nucleare calificaţi şi cu spirit critic, care să ofere o diversitate de experienţă şi perspective aplicate în industria nucleară sau în alte domenii cu tehnologii complexe şi problematici similare.
c) Conducerea superioară utilizează diverse instrumente de monitorizare - incluzând sondaje în rândul angajaţilor, evaluări independente şi autoevaluări, feedback din partea membrilor comitetelor externe de analiză şi investigarea problemelor semnalate de lucrători - pentru a monitoriza regulat cultura de securitate nucleară la nivelul organizaţiei.
d) Liderii susţin şi participă la evaluări imparţiale ale atitudinilor la locul de muncă şi a culturii de securitate nucleară şi acţionează asupra problemelor care afectează încrederea în management sau reprezintă abateri de la o cultură pozitivă de securitate nucleară.
LA.8 Comportamentele liderilor: Liderii manifestă comportamente care stabilesc standardul de securitate nucleară.
Exemple de comportament:
a) Liderii îşi transpun vorbele în fapte, modelând comportamentele corecte, în special atunci când rezolvă aparentele conflicte dintre securitatea nucleară şi producţie.
b) Liderii acţionează prompt atunci când este semnalată o problemă de securitate nucleară, pentru a se asigura că aceasta este înţeleasă şi rezolvată în mod corespunzător.
c) Liderii menţin standarde ridicate de conduită personală pentru a promova toate aspectele unei culturi pozitive de securitate nucleară.
d) Liderii dau dovadă de interes faţă de activitatea instalaţiei nucleare şi caută în mod activ să afle opiniile şi îngrijorările lucrătorilor de la toate nivelurile.
e) Liderii încurajează personalul să conteste comportamentele şi condiţiile contrare securităţii nucleare şi susţin membrii personalului care opresc activităţi în instalaţia nucleară din motive de securitate.
f) Liderii îi motivează pe ceilalţi membri ai personalului să practice comportamente specifice unei culturi pozitive de securitate nucleară.
DM. Luarea deciziilor
Deciziile care susţin sau influenţează securitatea nucleară sunt sistematice, riguroase şi temeinice. Operatorii sunt învestiţi cu autoritatea şi înţeleg aşteptarea de a aduce instalaţia nucleară în stare sigură atunci când se confruntă cu situaţii neaşteptate sau incerte. Liderii de la cel mai înalt nivel susţin şi întăresc deciziile prudente/conservative.
Atribute:
DM.1 Consecvenţa procesului: Lucrătorii utilizează o abordare consecventă şi sistematică în luarea deciziilor. Informaţiile privind riscurile sunt luate în considerare în mod adecvat.
Exemple de comportament:
a) Organizaţia stabileşte un proces decizional bine definit, care să permită variaţii în funcţie de complexitatea problemei la care se referă decizia.
b) Lucrătorii dau dovadă că înţeleg procesul decizional şi îl aplică în mod consecvent.
c) Liderii urmăresc să obţină contribuţii de la diferite grupuri de lucru sau organizaţii, după caz, atunci când iau decizii semnificative din punctul de vedere al securităţii nucleare sau al riscurilor.
d) Atunci când apar informaţii noi care pun sub semnul întrebării deciziile operaţionale anterioare, liderii reevaluează aceste decizii pentru a se asigura că rămân adecvate.
e) Organizaţia utilizează rezultatele analizelor de eficacitate în vederea îmbunătăţirii deciziilor viitoare.
DM.2 Înclinaţia spre precauţie/conservatism: Lucrătorii utilizează practici decizionale care promovează alegerile prudente în raport cu cele care sunt doar permise. Se stabileşte că o decizie este sigură pentru a se demara o acţiune, mai degrabă decât să se determine că este nesigură şi, ca urmare, să se întrerupă acţiunea.
Exemple de comportament:
a) Managerii se asigură că se porneşte de la ipoteze conservative atunci când se stabileşte dacă o lucrare neanticipată sau neplanificată poate fi executată în condiţii de siguranţă.
b) Liderii au o abordare precaută în luarea deciziilor, în special atunci când informaţiile sunt incomplete sau condiţiile sunt neobişnuite.
c) Liderii au în vedere consecinţele pe termen lung atunci când stabilesc modul de rezolvare a problemelor.
d) Managerii acţionează în timp util pentru a contracara degradarea condiţiei instalaţiilor, echipamentelor şi practicilor de lucru, proporţional cu importanţa acestora pentru securitatea nucleară.
e) Conducerea superioară întăreşte aşteptarea ca reactorul să fie oprit atunci când procedurile o cer, când marjele de funcţionare în condiţii de securitate nucleară s-au degradat dincolo de limitele acceptate sau când starea reactorului este incertă. Managerii pun în aplicare această aşteptare.
f) Lucrătorii nu îşi justifică în mod artificial presupunerile în scopul îndeplinirii unei sarcini.
DM.3 Răspunderea pentru decizii: Pentru luarea deciziilor cu implicaţii pentru securitatea nucleară se menţine un punct unic de responsabilitate.
Exemple de comportament:
a) Operatorii autorizaţi din camera de comandă aflaţi în tură au autoritatea şi responsabilitatea de a aduce instalaţia nucleară în stare sigură atunci când se confruntă cu situaţii neaşteptate sau incerte.
b) Există în tură un operator principal autorizat pentru camera de comandă, numit şi dispecer şef de tură, care are autoritatea şi responsabilitatea de a stabili dacă sistemele şi echipamentele sunt într-o stare corespunzătoare pentru exploatare.
c) Managerii menţin un punct de responsabilitate unic pentru luarea deciziilor importante pentru securitatea nucleară.
d) Organizaţia asigură că deciziile importante pentru securitatea nucleară sunt luate de persoana potrivită de la cel mai jos nivel corespunzător.
WE. Mediul de lucru bazat pe respect
Încrederea şi respectul se manifestă la nivelul întregii organizaţii. La nivelul organizaţiei se instaurează un nivel ridicat de încredere, stimulat, în parte, printr-o comunicare corectă şi la timp. Diferenţele de opinii profesionale sunt încurajate, discutate şi rezolvate în timp util. Angajaţii sunt informaţi cu privire la măsurile luate ca răspuns la îngrijorările exprimate.
Atribute:
WE.1 Respectul este evident: Toţi sunt trataţi cu demnitate şi respect.
Exemple de comportament:
a) Organizaţia tratează lucrătorii şi capabilităţile şi experienţele lor profesionale ca cele mai valoroase resurse.
b) Lucrătorii de la toate nivelurile organizaţiei se tratează reciproc cu demnitate şi respect.
c) Lucrătorii se tratează reciproc cu respect în cadrul grupurilor de lucru şi între grupuri.
d) Lucrătorii nu manifestă şi nu tolerează comportamente agresive sau umilitoare.
e) Liderii monitorizează apariţia de comportamente care pot avea un impact negativ asupra mediului de lucru şi iau măsuri corective cu promptitudine.
f) Liderii asigură aplicarea corectă şi consecventă a politicilor şi aşteptărilor, pentru toţi lucrătorii, la toate nivelurile organizaţiei.
g) Lucrătorii îi tratează cu respect pe factorii de decizie, chiar şi atunci când nu sunt de acord cu o anumită decizie.
h) Liderii se asigură că spaţiile şi instrumentele de lucru oferă un mediu de lucru productiv şi se păstrează curăţenia.
WE.2 Opiniile sunt apreciate: Lucrătorii sunt încurajaţi să îşi exprime motivele de îngrijorare, să ofere sugestii şi să pună întrebări. Diferenţele de opinie sunt respectate.
Exemple de comportament:
a) Organizaţia încurajează lucrătorii să îşi exprime ideile, îngrijorările, sugestiile, diferenţele de opinie şi întrebările, pentru a ajuta la identificarea şi rezolvarea problemelor.
b) Liderii sunt receptivi la idei, îngrijorări, sugestii, diferenţe de opinie şi întrebări.
c) Organizaţia promovează discuţiile temeinice, recunoscând faptul că opiniile diferite sunt rezultatul firesc al diferenţelor de competenţă şi experienţă.
d) Lucrătorii apreciază informaţiile şi perspectivele oferite de personalul responsabil cu auditurile sistemului de management, de personalul responsabil cu implementarea programului de monitorizare a îngrijorărilor personalului şi de personalul organizaţiilor de evaluare independentă.
WE.3 Un nivel ridicat de încredere: Se încurajează încrederea între lucrători şi între grupurile de lucru la nivelul întregii organizaţii.
Exemple de comportament:
a) Liderii promovează colaborarea între grupurile de lucru.
b) Liderii răspund într-o manieră deschisă şi onestă la întrebări şi îngrijorări.
c) Conştienţi de impactul negativ al lipsei de informaţii, liderii comunică în mod deschis, onest şi la timp informaţiile importante, astfel încât să se menţină un climat de încredere.
d) Liderii asigură comunicarea la nivelul întregii organizaţii a stării instalaţiei nucleare şi a etapelor importante ale planurilor de lucru.
e) Liderii recunosc performanţele pozitive şi le corectează prompt pe cele negative direct cu individul implicat. Se păstrează în mod corespunzător confidenţialitatea.
f) Liderii apreciază să primească feedback din întreaga organizaţie şi îşi schimbă comportamentul atunci când este cazul.
WE.4 Rezolvarea conflictelor: Pentru rezolvarea conflictelor se folosesc metode echitabile şi obiective.
Exemple de comportament:
a) Organizaţia implementează procese pentru a asigura rezolvarea echitabilă şi obiectivă a conflictelor şi diferenţelor de opinii.
b) Liderii asigură rezolvarea conflictelor într-o manieră echilibrată, echitabilă şi consecventă, chiar şi când acestea se situează în afara proceselor definite.
c) Lucrătorii au încredere în soluţionarea cu respect şi profesionalism a conflictelor.
3. Sistemele de management
CL. Învăţarea continuă
Oportunităţile de învăţare a modalităţilor de asigurare a securităţii nucleare sunt căutate şi utilizate. Experienţa de exploatare este foarte apreciată, iar capacitatea de a învăţa din experienţă este bine dezvoltată. Pregătirea, autoevaluarea şi analiza comparativă se utilizează în vederea stimulării învăţării şi a îmbunătăţirii performanţelor. Securitatea nucleară este analizată constant printr-o diversitate de tehnici de monitorizare, unele dintre acestea oferind o „viziune proaspătă“ independentă.
Atribute:
CL.1 Experienţa de exploatare: Organizaţia colectează, evaluează şi implementează, în mod sistematic, eficace şi în timp util, experienţa de exploatare internă şi externă relevantă.
Exemple de comportament:
a) Există un proces prin care se asigură o evaluare temeinică a experienţei de exploatare provenite din sursele interne şi externe.
b) Experienţa de exploatare este implementată şi instituţionalizată în mod eficient prin schimbări ale proceselor din instalaţia nucleară, ale procedurilor, echipamentelor şi programelor de pregătire.
c) Experienţa de exploatare este utilizată pentru a înţelege problemele legate de SSCE sau de practicile de exploatare şi provocările cu care se confruntă industria nucleară şi pentru a adopta idei noi în vederea îmbunătăţirii performanţelor.
d) Experienţa de exploatare este utilizată pentru susţinerea funcţiilor de lucru de zi cu zi, cu accent pe ideea că evenimente nedorite „s-ar putea întâmpla şi aici“.
e) Experienţa de exploatare a instalaţiei nucleare este împărtăşită în timp util.
CL.2 Autoevaluarea: Organizaţia efectuează în mod regulat evaluări autocritice şi obiective ale programelor şi practicilor sale.
Exemple de comportament:
a) Evaluările independente şi autoevaluările, inclusiv cele ale culturii de securitate nucleară, sunt temeinice şi eficace şi sunt folosite ca bază pentru implementarea îmbunătăţirilor.
b) Organizaţia valorifică informaţiile şi perspectivele pe care le furnizează evaluările.
c) Se efectuează autoevaluări pe diverse teme, inclusiv pe tema procesului de autoevaluare în sine.
d) Autoevaluările se realizează la intervale regulate şi oferă informaţii obiective, cuprinzătoare şi autocritice care stau la baza acţiunilor corective.
e) Se realizează autoevaluări focalizate atunci când este necesară o cunoaştere mai temeinică a unei anumite probleme.
f) Se foloseşte o abordare echilibrată a autoevaluării şi a evaluării independente, care este ajustată periodic în funcţie de schimbarea necesităţilor.
g) Din echipele de autoevaluare fac parte contributori individuali şi lideri din cadrul organizaţiei şi, atunci când este cazul, din cadrul organizaţiilor externe.
CL.3 Analiza comparativă: Organizaţia învaţă de la alte organizaţii pentru a-şi îmbunătăţi continuu cunoştinţele, abilităţile şi performanţele în materie de securitate nucleară.
Exemple de comportament:
a) Organizaţia utilizează analiza comparativă ca modalitate de obţinere de idei inovatoare pentru îmbunătăţirea securităţii nucleare.
b) Organizaţia participă la activităţi de analiză comparativă cu alte instalaţii nucleare sau din alte domenii de activitate relevante.
c) Organizaţia caută să obţină cele mai bune practici folosind analiza comparativă pentru a înţelege modul în care ceilalţi execută aceleaşi funcţii.
d) Organizaţia foloseşte analiza comparativă pentru a compara standardele instalaţiei nucleare cu cele din industrie şi pentru a face ajustări în vederea îmbunătăţirii performanţei.
e) Lucrătorii sunt implicaţi activ în analiza comparativă.
CL.4 Pregătirea: Organizaţia oferă programe de pregătire şi asigură transferul de cunoştinţe pentru a menţine cunoştinţele şi competenţele tehnice necesare pentru întreg personalul şi pentru a insufla valorile securităţii nucleare tuturor lucrătorilor.
Exemple de comportament:
a) Organizaţia promovează un mediu în care lucrătorii apreciază şi caută oportunităţile de învăţare continuă.
b) Lucrătorii, inclusiv personalul contractor, sunt instruiţi în mod adecvat pentru asigurarea competenţei tehnice şi a înţelegerii standardelor şi cerinţelor de lucru.
c) Lucrătorii cunosc bine caracteristicile fundamentale ale reactorului şi ale instalaţiei nucleare pentru a avea o bază temeinică pentru adoptarea deciziilor şi comportamentelor sănătoase.
d) Organizaţia dezvoltă şi implementează efectiv strategii de transfer şi conservare a cunoştinţelor.
e) Strategiile de transfer şi conservare a cunoştinţelor sunt aplicate în vederea captării cunoştinţelor şi abilităţilor lucrătorilor cu experienţă, pentru dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor celor mai puţin experimentaţi.
f) Competenţele de leadership şi de management sunt dezvoltate în mod sistematic.
g) Pregătirea este dezvoltată şi îmbunătăţită continuu folosind contribuţii şi feedback din partea întregului personal şi a experţilor din domeniu.
h) Membrii conducerii superioare beneficiază de pregătirea necesară pentru a înţelege bazele exploatării instalaţiei nucleare şi relaţiile dintre principalele funcţii şi organizaţii.
PI. Identificarea şi rezolvarea problemelor
Problemele cu potenţial impact asupra securităţii nucleare sunt identificate imediat, evaluate complet şi abordate şi rezolvate cu promptitudine, proporţional cu importanţa lor. Identificarea şi rezolvarea unui spectru larg de probleme, inclusiv organizatorice, se utilizează în scopul consolidării securităţii nucleare şi al îmbunătăţirii performanţei.
Atribute:
PI.1 Identificarea: Organizaţia implementează un proces de acţiuni corective cu un prag scăzut de identificare a problemelor. Lucrătorii identifică problemele complet, corect şi în timp util, conform procesului.
Exemple de comportament:
a) Lucrătorii recunosc abaterile de la standarde.
b) Lucrătorii înţeleg modul de introducere a problemelor în procesul de acţiuni corective.
c) Lucrătorii se asigură că situaţiile, problemele, degradarea condiţiilor şi evenimentele evitate în ultima clipă sunt raportate şi documentate cu promptitudine în procesul de acţiuni corective chiar de la primele semne de condiţii anormale.
d) Lucrătorii descriu problemele introduse în programul de acţiuni corective suficient de detaliat, astfel încât să se poată stabili în mod corespunzător prioritatea acestora, să se poată evalua tendinţele şi să fie programate pentru rezolvare.
PI.2 Evaluarea: Organizaţia evaluează temeinic problemele pentru a se asigura că modul de soluţionare abordează cauzele şi amploarea situaţiei, proporţional cu semnificaţia acestora pentru securitatea nucleară.
Exemple de comportament:
a) Problemele sunt clasificate, prioritizate şi evaluate corespunzător, în funcţie de importanţa lor pentru securitatea nucleară.
b) Evaluările referitoare la operabilitatea/capacitatea de exploatare în siguranţă a SSCE şi la raportarea condiţiilor anormale şi evenimentelor sunt efectuate la momentul oportun.
c) Investigarea cauzelor aparente şi a celor de profunzime identifică în mod corespunzător cauzele directe şi factorii contributori.
d) Evaluările privind extinderea condiţiei şi extinderea cauzei se realizează în timp util, proporţional cu importanţa problemei pentru securitatea nucleară.
e) Problemele sunt investigate temeinic, în funcţie de importanţa lor pentru securitatea nucleară.
f) Analizele cauzelor de profunzime sunt aplicate în mod riguros pentru identificarea şi corectarea cauzei fundamentale a problemelor semnificative.
g) Factorii care ţin de cultura organizaţională şi de cultura de securitate nucleară şi care au contribuit la apariţia problemelor sunt evaluaţi temeinic şi se alocă timpul şi resursele necesare pentru înţelegerea clară a acestora.
h) Analiza cauzelor asigură identificarea şi înţelegerea bazelor deciziilor care au contribuit la apariţia problemelor.
i) Managerii efectuează analize de eficacitate a acţiunilor corective semnificative pentru a se asigura că rezolvarea abordează cauzele în mod efectiv.
PI.3 Rezolvarea problemelor: Organizaţia ia acţiuni corective eficace pentru rezolvarea în timp util a problemelor, proporţional cu importanţa acestora pentru securitatea nucleară.
Exemple de comportament:
a) Acţiunile corective sunt finalizate în timp util.
b) Amânările acţiunilor corective sunt reduse la minimum. Atunci când este necesar, termenele se prelungesc pe baza unui proces stabilit, care ţine seama în mod corespunzător de importanţa problemelor din punctul de vedere al securităţii nucleare.
c) Se iau acţiuni corective provizorii corespunzătoare pentru remedierea problemelor până la evaluarea şi înlăturarea cauzelor de profunzime.
d) Acţiunile corective rezolvă şi corectează problemele identificate, inclusiv cauzele şi extinderea condiţiilor.
e) Acţiunile corective previn recurenţa situaţiilor semnificative care afectează calitatea şi securitatea nucleară.
f) Se acţionează asupra tendinţelor indicatorilor de performanţă în domeniul securităţii nucleare în scopul rezolvării din timp a problemelor.
PI.4 Analiza tendinţelor: Organizaţia analizează periodic informaţiile din procesul de acţiuni corective şi din alte evaluări, în ansamblu, pentru a identifica problemele de proces sau de cauză comună.
Exemple de comportament:
a) Organizaţia dezvoltă indicatori prin care să monitorizeze atât performanţa SSCE, cât şi pe cea a organizaţiei, inclusiv cultura de securitate nucleară.
b) Managerii utilizează indicatori care oferă o reprezentare corectă a performanţei şi indicaţii timpurii privind tendinţele de declin.
c) Managerii pun în discuţie cu regularitate modul de înţelegere la nivelul organizaţiei a tendinţelor de declin al performanţelor.
d) Analizele de tendinţe la nivel de organizaţie şi departamente se realizează în timp util, conform aşteptărilor care decurg din procesul de acţiuni corective.
RC. Mediul propice pentru comunicarea motivelor de îngrijorare
Un mediu de lucru în care să se conştientizeze importanţa securităţii nucleare este întreţinut, astfel încât personalul se simte liber să comunice motivele de îngrijorare privind securitatea nucleară, fără teama de pedepse, intimidare, hărţuire sau discriminare. Organizaţia creează, menţine şi evaluează politicile şi procesele care permit personalului să comunice liber motivele de îngrijorare.
Atributele:
RC.1 Politica mediului de lucru în care se conştientizează importanţa securităţii nucleare: Organizaţia implementează efectiv o politică prin care sprijină drepturile şi responsabilităţile lucrătorilor de a comunica motivele de îngrijorare în privinţa securităţii nucleare şi nu tolerează hărţuirea, intimidarea, reprimarea şi discriminarea celor care fac acest lucru.
Exemple de comportament:
a) Lucrătorii se simt liberi să comunice motivele de îngrijorare privind securitatea nucleară, fără teama de pedepse şi cu încrederea că temerile semnalate vor fi luate în considerare.
b) Conducerea superioară stabileşte şi întăreşte aşteptările în ceea ce priveşte crearea şi menţinerea unui mediu de lucru în care să se conştientizeze securitatea nucleară.
c) Politicile şi procedurile întăresc faptul că lucrătorii au dreptul şi responsabilitatea de a comunica motivele de îngrijorare în ceea ce priveşte securitatea nucleară.
d) Politicile şi procedurile definesc responsabilităţile liderilor în crearea unui mediu în care lucrătorii să se simtă liberi să comunice îngrijorările legate de securitatea nucleară.
e) Politicile şi procedurile stabilesc aşteptarea ca liderii să răspundă cu respect şi să ofere feedback în timp util individului care comunică un motiv de îngrijorare referitor la securitatea nucleară.
f) Liderii sunt instruiţi să îşi ia angajamentul personal atunci când li se comunică îngrijorări privind securitatea nucleară şi când răspund la acestea, recunoscând confidenţialitatea, atunci când este cazul, şi având grijă ca faptele semnalate să fie abordate în mod adecvat în timp util.
g) Lucrătorii sunt instruiţi astfel încât să nu fie tolerate niciun fel de comportamente sau acţiuni care să împiedice comunicarea motivelor de îngrijorare, cum ar fi hărţuirea, intimidarea, pedepsirea sau discriminarea, şi să se înţeleagă că acestea constituie încălcări ale legii şi ale politicii de securitate nucleară.
h) Toate reclamaţiile privind repercusiunile în urma raportării problemelor sunt investigate şi se iau în timp util acţiunile corective necesare, inclusiv măsuri de atenuare a oricărui posibil efect de intimidare.
RC.2 Un proces alternativ de comunicare a motivelor de îngrijorare: Organizaţia implementează în mod eficient un proces de comunicare şi soluţionare a motivelor de îngrijorare, independent de influenţa conducerii ierarhice. Problemele privind securitatea nucleară pot fi semnalate în mod confidenţial şi sunt soluţionate în timp util şi în mod efectiv.
Exemple de comportament:
a) Conducerea superioară stabileşte, susţine şi promovează utilizarea proceselor alternative de comunicare a motivelor de îngrijorare privind securitatea nucleară şi asigură luarea acţiunilor corective.
b) Liderii îşi înţeleg rolul în susţinerea proceselor alternative de comunicare a motivelor de îngrijorare.
c) Procesele de comunicare a motivelor de îngrijorare sau de soluţionare a diferenţelor de opinii profesionale, care constituie alternative la procesul de acţiuni corective şi funcţionează în afara lanţului ierarhic de conducere, sunt aduse la cunoştinţă şi sunt accesibile întregului personal.
d) Procesele alternative sunt independente, includ opţiunea de comunicare confidenţială a motivelor de îngrijorare şi asigură rezolvarea corespunzătoare şi la timp a problemelor semnalate.
e) Lucrătorii primesc feedback în timp util.
f) Lucrătorii au încredere că problemele semnalate vor fi rezolvate corespunzător.
g) Lucrătorii însărcinaţi să răspundă la motivele de îngrijorare comunicate au competenţe adecvate.
WP. Procesele de lucru
Procesul de planificare şi control al lucrărilor este implementat astfel încât să se menţină securitatea nucleară. Managementul lucrărilor reprezintă un proces bine stabilit prin care activităţile sunt identificate, selectate, planificate, programate, executate, încheiate şi analizate critic. Întreaga organizaţie este implicată în acest proces şi îl susţine pe deplin.
Atribute:
WP.1 Managementul lucrărilor: Organizaţia implementează un proces de planificare, control şi execuţie a activităţilor de lucru, astfel încât securitatea nucleară reprezintă prioritatea absolută. Procesul de control al lucrărilor include identificarea şi managementul riscurilor, proporţional cu activitatea.
Exemple de comportament:
a) Lucrările sunt planificate şi executate în mod eficient, luând în considerare informaţiile referitoare la riscuri, condiţiile de la locul de desfăşurare a activităţilor şi necesitatea coordonării cu diferitele grupuri de lucru sau alte activităţi.
b) Procesul de lucru prioritizează în mod corespunzător activităţile şi înglobează planuri pentru situaţiile neprevăzute, acţiuni compensatorii şi criterii de oprire a activităţilor, în funcţie de necesităţi.
c) Liderii iau în considerare impactul schimbărilor la nivelul scopului lucrărilor şi de necesitatea de a informa personalul cu privire la stadiul curent al lucrărilor.
d) Procesul de lucru asigură cunoaşterea de către lucrători a situaţiei instalaţiei nucleare, a riscurilor pentru securitatea nucleară asociate activităţilor din teren şi a celorlalte activităţi aflate în desfăşurare în paralel.
e) Informaţiile obţinute din evaluarea probabilistică a securităţii nucleare sunt luate în considerare în activităţile de zi cu zi şi în procesele de schimbare.
f) Activităţile de lucru sunt coordonate pentru a se rezolva priorităţile contradictorii sau în schimbare, pentru tot spectrul activităţilor care contribuie la securitatea nucleară.
g) Procesul de lucru limitează modificările temporare.
WP.2 Marjele de securitate nucleară prevăzute prin proiectul instalaţiei nucleare: Organizaţia exploatează şi întreţine SSCE în limita marjelor de securitate nucleară prevăzute prin proiect. Marjele de securitate nucleară sunt respectate cu grijă şi sunt modificate numai printr-un proces sistematic şi riguros. Se acordă o atenţie deosebită menţinerii barierelor care previn eliberarea necontrolată a produselor de fisiune, protecţiei în adâncime şi echipamentelor importante pentru securitatea nucleară.
Exemple de comportament:
a) Procesul de lucru susţine securitatea nucleară şi menţinerea marjelor prevăzute prin proiect prin reducerea la minimum a problemelor de durată ale SSCE, a amânării lucrărilor de întreţinere preventivă şi lucrărilor de întreţinere, reparaţii şi inginerie neefectuate.
b) Procesul de lucru asigură concentrarea pe menţinerea barierelor care previn eliberarea necontrolată a produselor de fisiune, protecţiei în adâncime şi echipamentelor importante pentru securitatea nucleară.
c) Marjele de proiectare şi exploatare sunt respectate cu atenţie şi sunt modificate numai cu o analiză temeinică şi multă precauţie.
d) SSCE cu funcţii de securitate nucleară sunt exploatate şi întreţinute în limitele cerinţelor de proiectare.
WP.3 Documentaţia: Organizaţia elaborează şi menţine documentaţii complete, corecte şi actualizate.
Exemple de comportament:
a) Activităţile din cadrul instalaţiei nucleare sunt guvernate de programe, procese şi proceduri cuprinzătoare şi de înaltă calitate.
b) Documentaţiile de proiectare, procedurile şi pachetele de lucru sunt complete, temeinice, corecte şi la zi.
c) Componentele sunt etichetate clar, consecvent şi corect.
d) Întârzierile în actualizarea documentelor sunt înţelese, prioritizate şi gestionate în mod activ în scopul asigurării calităţii şi securităţii nucleare.
WP.4 Respectarea procedurilor: Lucrătorii respectă procesele, procedurile şi instrucţiunile de lucru.
Exemple de comportament:
a) Lucrătorii respectă procedurile.
b) Lucrătorii înţeleg şi folosesc tehnicile de reducere a erorilor umane.
c) Lucrătorii revăd procedurile şi instrucţiunile înainte de începerea lucrului pentru a se asigura că acestea corespund lucrării de executat şi că modificările necesare se efectuează înainte de implementare.
d) Lucrătorii manevrează echipamentele instalaţiei nucleare numai când sunt autorizaţi corespunzător, în conformitate cu procedurile sau instrucţiunile de lucru specifice aprobate.
e) Lucrătorii se asigură că situaţia lucrărilor este documentată corespunzător.
ANEXA 2
la ghid
Atributele generale ale culturii de securitate nucleară
1) A1: Prioritatea înaltă acordată securităţii nucleare se reflectă în documentaţie, comunicare şi în luarea deciziilor.
2) A2: Securitatea nucleară reprezintă factorul principal în alocarea resurselor.
3) A3: Importanţa strategică a securităţii nucleare este reflectată în planul de afaceri.
4) A4: Personalul este convins că securitatea nucleară şi producţia merg mână în mână.
5) A5: Procesele decizionale demonstrează o abordare proactivă şi pe termen lung a aspectelor de securitate nucleară.
6) A6: Comportamentul conştient de importanţa securităţii nucleare este acceptat social şi susţinut, atât formal, cât şi informal.
7) B1: Conducerea superioară susţine în mod clar securitatea nucleară.
8) B2: Angajamentul privind securitatea nucleară este evident la toate nivelurile de conducere.
9) B3: Leadershipul este vizibil, arătând implicarea conducerii în activităţile legate de securitatea nucleară.
10) B4: Aptitudinile de lider sunt dezvoltate în mod sistematic.
11) B5: Conducerea se asigură că există suficient personal competent.
12) B6: Conducerea susţine implicarea activă a personalului în îmbunătăţirea securităţii nucleare.
13) B7: Implicaţiile asupra securităţii nucleare sunt luate în considerare în cadrul schimbărilor organizatorice, inclusiv în ceea ce priveşte schimbările aduse proceselor de management.
14) B8: Conducerea demonstrează un efort continuu pentru realizarea unui proces de comunicare deschis şi pertinent în întreaga organizaţie.
15) B9: Conducerea are abilitatea să rezolve stările conflictuale.
16) B10: Relaţiile dintre personalul de conducere şi angajaţi se bazează pe încredere.
17) C1: Există o relaţie corespunzătoare cu autoritatea de reglementare, care asigură că răspunderea privind securitatea nucleară revine titularului de autorizaţie.
18) C2: Rolurile şi responsabilităţile în organizaţie sunt clar definite şi înţelese.
19) C3: Există un nivel înalt de respectare a regulamentelor şi procedurilor.
20) C4: Conducerea deleagă responsabilitatea împreună cu autoritatea necesară pentru a asigura în mod clar asumarea răspunderii.
21) C5: Angajamentul privind securitatea nucleară este evident la toate nivelurile organizaţiei şi pentru tot personalul.
22) D1: Încrederea se manifestă la nivelul întregii organizaţii.
23) D2: Sunt luate în considerare în mod evident toate aspectele de securitate şi siguranţă nucleară, inclusiv protecţia radiologică, sănătatea şi securitatea în muncă, cerinţele de mediu şi cele de protecţie fizică.
24) D3: Calitatea documentaţiei şi a procedurilor este bună.
25) D4: Calitatea proceselor de la planificare până la implementare şi analiză este bună.
26) D5: Personalul are cunoştinţele necesare şi înţelege procesele de lucru.
27) D6: Factorii care afectează motivaţia şi satisfacţia profesională sunt luaţi în considerare.
28) D7: Există condiţii bune de lucru privind timpul alocat, încărcarea şi stresul.
29) D8: Există cooperare interdisciplinară şi interfuncţională şi se lucrează în echipă.
30) D9: Gospodărirea, curăţenia şi condiţiile materiale reflectă angajamentul pentru excelenţă.
31) E1: Atitudinea interogativă predomină la toate nivelurile în organizaţie.
32) E2: Se încurajează raportarea deschisă a condiţiilor anormale, deviaţiilor şi a erorilor.
33) E3: Se utilizează evaluarea internă şi externă, inclusiv autoevaluarea.
34) E4: Se utilizează experienţa organizaţională şi de exploatare, atât internă, cât şi externă.
35) E5: Învăţarea este facilitată prin abilitatea de a recunoaşte şi diagnostica deviaţiile, de a formula şi implementa soluţii şi de a monitoriza efectele acţiunilor corective.
36) E6: Indicatorii de performanţă relevanţi pentru securitatea nucleară sunt urmăriţi, evaluaţi, tendinţele acestora se analizează şi se stabilesc măsurile necesare, respectiv acţiuni corective şi/sau de îmbunătăţire.
37) E7: Există o dezvoltare sistematică a competenţelor individuale.
ANEXA 3
la ghid
Documente de referinţă
1. INPO 12-012, Traits of a Healthy Nuclear Safety Culture, Revision 1, Institute of Nuclear Power Operations, 2013.
2. WANO PL 2013-1, Traits of a Healthy Nuclear Safety Culture, World Association of Nuclear Operators, 2013.
3. Application of the Management System for Facilities and Activities, Safety Guide, IAEA Safety Standards Series No. GSG-3.1, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2006.
4. The Management System for Nuclear Installations, Safety Guide, IAEA Safety Standards Series No. GS-G-3.5, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2009.
5. Safety Culture: A Report by the International Nuclear Safety Advisory Group, IAEA Safety Series No. 75-INSAG-4, International Atomic Energy Agency, Vienna, 1991.
6. Performing safety culture self-assessments, IAEA Safety Reports Series No. 83, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2016.
7. OSART Independent Safety Culture Assessment (ISCA) Guidelines, IAEA Services Series No. 32, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2016.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
