Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Glosar 1. Gaze cu efect de serã (GHG) - cele şase gaze cu efect de serã, reglementate de Protocolul de la Kyoto şi prevãzute în anexa A la acesta, sunt: - dioxid de carbon - CO(2) (1); - metan - CH(4) (21); - protoxid de azot - N(2)O (310); - hidroflurocarburi - HFC-uri (140-11.700); - perfluorocarburi - PFC-uri (6.500-9.200); - hexafluorurã de sulf - SF(6) (23.900). NOTĂ: Potenţialele de încãlzire globalã (GWP) ale acestor gaze sunt prezentate în parantezã în conformitate cu Decizia nr. 2/CP3. Potenţialul de încãlzire globalã reprezintã un index al efectului asupra încãlzirii globale a fiecãrui GHG remanent în atmosferã şi puterea acestuia în absorbţia radiaţiilor infraroşii emise de Pãmânt. 2. Dioxid de carbon echivalent (CO(2)eq.) - unitatea de mãsurã universalã utilizatã pentru a indica potenţialul global de încãlzire a celor 6 GHG. Dioxidul de carbon este gazul de referinţã cu ajutorul cãruia sunt calculate şi raportate celelalte GHG. 3. Perioada de angajament - perioada prevãzutã de Protocolul de la Kyoto, în timpul cãreia emisiile de GHG ale pãrţilor incluse în anexa B (ca medie în aceastã perioadã) trebuie sã se încadreze în limita cantitativã prevãzutã. Prima perioadã de angajament acoperã intervalul 2008-2012. 4. Implementare în comun (JI - Joint Implementation) - mecanism prevãzut de art. 6 al Protocolului de la Kyoto, prin care o ţarã inclusã în anexa I la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbãrilor climatice, semnatã la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, denumitã în continuare UNFCCC, obţine unitãţi de reducere a emisiilor (ERU) prin sprijinirea finanţãrii unui proiect care genereazã reduceri de emisii de GHG în altã ţarã industrializatã din anexa I la UNFCCC (inclusiv ţãri cu economie în tranziţie). 5. Participant la proiect - o parte implicatã sau o entitate legalã autorizatã de cãtre o parte pentru a participa la un proiect JI. Cel puţin unul dintre participanţi trebuie sã fie dintr-o ţarã (parte) aflatã în anexa I la UNFCCC, diferitã de ţara (parte) gazdã a proiectului, care trebuie sã fie, de asemenea, în anexa I la UNFCCC. 6. Pãrţi aflate în anexa B la Protocolul de la Kyoto (aproape identicã cu anexa I la UNFCCC) - ţãrile cuprinse în aceastã anexã au acceptat reduceri de emisii în perioada 2008-2012. Aceasta include ţãrile dezvoltate (membrii OECD, UE) şi ţãrile cu economie în tranziţie. 7. Cantitatea atribuitã (AA - Assigned Amount) - cantitatea de emisii de GHG pe care o ţarã inclusã în anexa B la Protocolul de la Kyoto (România) o poate genera în prima perioadã de angajament a Protocolului de la Kyoto (2008-2012). 8. Unitate a cantitãţii atribuite (AAU - Assigned Amount Unit) - reprezintã o parte din cantitatea atribuitã şi este egalã cu o tonã metricã de CO(2) echivalent, calculatã pe baza potenţialului de încãlzire globalã a fiecãrui GHG reglementat de Protocolul de la Kyoto. 9. Unitate de reducere a emisiilor (ERU - Emission Reduction Unit) - unitatea de mãsurã pentru reducerile de emisii de GHG rezultate în urma dezvoltãrii unui proiect JI, care este egalã cu o tonã metricã de CO(2) echivalent, calculatã pe baza potenţialului de încãlzire globalã a fiecãrui GHG reglementat de Protocolul de la Kyoto. 10. Data de începere a unui proiect - data la care începe implementarea, construcţia sau acţiunea realã a proiectului. Proiectele începute dupã anul 2000 pot fi eligibile ca proiecte JI dacã respectã cerinţele prevãzute în deciziile privind aplicarea mecanismului JI. 11. Perioada de creditare - perioada pentru care reducerile de emisii antropice de la surse sau intensificarea absorbţiilor prin sechestrarea CO(2) pot fi determinate de cãtre o AIE. ERU-urile pot fi eliberate doar pentru o perioadã de creditare ce începe din anul 2008. Participanţii la proiect trebuie sã aleagã data de începere a perioadei de creditare care sã fie înainte sau dupã data generãrii primelor reduceri de emisii de cãtre proiectul JI. Perioada de creditare nu poate fi extinsã mai mult decât durata de viaţã operaţionalã a proiectului. În general perioada de creditare a proiectelor JI este reprezentatã de prima perioadã de angajament al Protocolului de la Kyoto. 12. Document iniţial de prezentare a proiectului (PIN - Project Idea Note) - documentaţie sumarã ce însoţeşte o propunere de proiect JI, care prevede prezentarea participanţilor, descrierea tehnicã sumarã a proiectului, planificarea activitãţii, confirmarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, situaţia de referinţã şi adiţionalitatea, estimarea reducerilor de emisii, aspecte financiare, prezentarea efectelor sociale şi de mediu ale proiectului. 13. Document de descriere a proiectului JI (PDD - Project Design Document) - documentaţie specificã, care constituie suportul de analizã pentru aprobarea unui proiect JI. PDD-ul cuprinde informaţii detaliate privind implementarea proiectului, justificarea alegerii situaţiei de referinţã, perioada de desfãşurare şi de creditare a proiectului, planul de monitorizare, estimarea reducerilor de emisii de GHG, descrierea evaluãrii impactului asupra mediului (potrivit legislaţiei interne a ţãrii gazdã a proiectului) şi comentariile factorilor implicaţi. Pe baza acestui document transmis de cãtre participanţi, AIE va determina îndeplinirea de cãtre proiect a urmãtoarelor condiţii: aprobarea pãrţilor implicate, posibilitatea realizãrii reducerilor adiţionale de emisii de GHG şi existenţa unui scenariu de referinţã conservator şi a unui plan de monitorizare corespunzãtor. 14. Plan de monitorizare - este inclus în PDD şi reprezintã structura şi modul de monitorizare a ERU-urilor pe toatã perioada de creditare a proiectului, monitorizare care trebuie sã se realizeze cu metodologii recunoscute, bazându-se pe factori de emisie specifici. 15. Situaţia de referinţã - scenariul conservator care reprezintã în mod rezonabil emisiile antropice de GHG de la surse sau absorbţiile prin sechestrare a CO(2) care ar apãrea în absenţa proiectului JI. Situaţia de referinţã trebuie sã acopere emisiile de la toate gazele, sectoarele şi sursele cuprinse în anexa A la Protocolul de la Kyoto, din cadrul graniţelor proiectului. Participanţii la proiect trebuie sã justifice alegerea celei mai conservatoare situaţii de referinţã. Situaţia de referinţã trebuie sã fie stabilitã conform anexei B la Decizia 9/CMP.1 privind liniile directoare pentru aplicarea mecanismului JI şi ţinând cont de deciziile ulterioare ale JISC. Având în vedere aceeaşi decizie, JISC este responsabil pentru revizuirea şi modificarea criteriilor privind situaţia de referinţã prezentate în anexa B, luând în considerare şi activitatea organismului executiv al CDM. NOTĂ: Diferenţa dintre situaţia de referinţã aleasã şi potenţialele emisii de GHG ce vor apãrea în urma realizãrii proiectului JI reprezintã cu aproximaţie reducerile de emisii (ERU-uri) ce vor fi obţinute prin proiectul respectiv în perioada 2008-2012. 16. Adiţionalitate - este condiţia principalã care trebuie îndeplinitã pentru ca un proiect sã fie considerat JI şi se referã la demonstrarea faptului cã reducerea emisiilor de GHG generate de cãtre un proiect JI este suplimentarã faţã de ceea ce s-ar fi obţinut în lipsa realizãrii acestuia. Criteriul adiţionalitãţii este îndeplinit acolo unde existã o diferenţã pozitivã între emisiile care se regãsesc în scenariul de bazã şi emisiile care sunt generate în propunerea de proiect. Tipuri de adiţionalitate (emisii, legalã, financiarã, tehnologicã, investiţionalã). 17. Monitorizare - colectarea şi arhivarea tuturor datelor relevante necesare estimãrii sau mãsurãrii emisiilor de GHG, care apar în cadrul graniţelor proiectelor în timpul perioadei de creditare, precum şi identificarea tuturor surselor potenţiale şi colectarea şi arhivarea datelor privind emisiile semnificative de GHG din afara graniţelor proiectului care pot fi atribuite proiectului în perioada de creditare. 18. Determinare (validarea) PDD - evaluarea PDD-ului unui proiect JI, dezvoltat pe baza modului II, de cãtre o entitate independentã acreditatã (AIE), privind respectarea cerinţelor relevante prevãzute de liniile directoare pentru aplicarea mecanismului JI. Evaluarea ulterioarã a cantitãţii de reduceri de emisii de GHG generate prin proiecte JI şi CDM ţinând seama de cerinţele asociate mecanismelor JI şi CDM. 19. Determinarea (verificarea) ERU-urilor - evaluarea şi verificarea, de cãtre o entitate independentã acreditatã (AIE), a rapoartelor de monitorizare anuale privind ERU-urile obţinute în cadrul proiectului, prezentate de participanţii la proiect, conform cerinţelor relevante prevãzute de liniile directoare pentru aplicarea mecanismului JI. 20. Entitate independentã acreditatã (AIE) - o companie acreditatã de cãtre JISC în conformitate cu standardele şi procedurile prevãzute în anexa A la Decizia 9/CMP.1 privind liniile directoare pentru aplicarea mecanismului JI. AIE este responsabilã pentru determinarea PDD-ului şi determinarea ERU-urilor în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor relevante ale art. 6 din Protocolul de la Kyoto şi a liniilor directoare pentru aplicarea mecanismului JI. Pânã la momentul când Comitetul de Acreditare al JISC va acredita AIE, entitãţile operaţionale desemnate (DOE), acreditate de cãtre Comitetul de Acreditare al Organismului Executiv al CDM, pot fi utilizate provizoriu pentru determinãri. Aceste DOE care aplicã pentru acreditare se pot comporta provizoriu ca şi AIE, pânã când se ia o decizie finalã privind acreditarea, iar determinãrile realizate de cãtre acestea sunt valide numai dupã ce a fost obţinut statutul final de AIE. 21. Graniţele proiectului (project boundary) - includ toate reducerile de emisii antropice de GHG de la surse şi/sau intensificarea absorbţiilor prin sechestrarea CO(2), aflate sub controlul participanţilor la proiect, care pot fi atribuite în mod semnificativ şi rezonabil proiectului JI respectiv. 22. Externalitãţi (leakage) - schimbãri nete ale emisiilor antropice de GHG de la surse şi/sau intensificarea absorbţiilor prin sechestrarea CO(2), care apar în afara graniţelor proiectului şi care sunt mãsurabile şi pot fi atribuite proiectului. Externalitãţile sunt efectele pozitive sau negative, involuntare, ce pot apãrea prin implementarea proiectului. 23. Înţelegere/contract de achiziţionare a reducerilor de emisii (ERPA - Emission Reduction Purchase Agreement) - documentul încheiat între participanţii la proiect, respectiv entitatea desemnatã de ţara investitoare cu implementarea proiectului şi beneficiarul proiectului din ţara gazdã, pentru achiziţionarea ERU-urilor provenite de la un proiect JI. 24. Factorii implicaţi - publicul, inclusiv indivizii, grupuri sau comunitãţi afectate sau posibil a fi afectate de proiect. 25. Comitet de Supervizare a Proiectelor JI (JISC) - organismul internaţional independent înfiinţat la începutul anului 2006 şi sprijinit de Secretariatul Convenţiei, care asigurã supervizarea şi înregistrarea proiectelor JI dezvoltate pe baza modului II. I. Introducere România a semnat Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbãrilor climatice (UNFCCC) în anul 1992, cu prilejul Summit-ului Pãmântului de la Rio de Janeiro, şi a ratificat-o prin <>Legea nr. 24/1994 , fiind înscrisã în anexa I la Convenţie, cu statut de ţarã cu economie în tranziţie. Prin adoptarea Convenţiei, România şi-a asumat o serie de obligaţii, manifestându-şi în mod clar preocuparea faţã de schimbãrile climatice la nivel global şi voinţa politicã de a îndeplini angajamentele ce derivã din aceasta. În anul 1997, la cea de-a treia Conferinţã a pãrţilor la Convenţie, a fost aprobat Protocolul de la Kyoto, în vederea stabilirii unor mãsuri, ţinte şi perioade clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serã (GHG). România a semnat Protocolul de la Kyoto în 1999, fiind apoi prima parte aflatã în anexa I la UNFCCC, care l-a ratificat prin <>Legea nr. 3/2001 . Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de GHG adoptat de România este de 8% în perioada 2008-2012 faţã de anul de bazã 1989. Protocolul de la Kyoto a intrat în vigoare la nivel internaţional la 16 februarie 2005. Protocolul de la Kyoto permite pãrţilor care l-au ratificat sã îşi îndeplineascã angajamentele de reducere a emisiilor de GHG, combinând politicile şi mãsurile interne cu trei mecanisme flexibile, şi anume: - implementare în comun - Joint Implementation (JI) - art. 6; - mecanism de dezvoltare curatã - Clean Development Mechanism (CDM) - art. 12; - comercializarea internaţionalã a emisiilor - International Emissions Trading (IET) - art. 17. Primele douã mecanisme au la bazã proiecte reale de investiţii, prin care pãrţile pot reduce costurile de realizare a angajamentelor de reducere a emisiilor proprii de GHG, profitând de oportunitãţile de realizare a acestor proiecte JI şi CDM în alte ţãri, proiecte ce vor avea ca efect reducerea emisiilor de GHG sau intensificarea absorbţiei şi sechestrãrii CO(2) din atmosferã cu costuri mai mici, comparativ cu realizarea unor reduceri similare în ţãrile respective. Astfel, beneficiarii proiectelor de investiţii care au ca efect reducerea emisiilor de GHG au posibilitatea de a acoperi o parte a schemei financiare din transferul unitãţilor de reducere a emisiilor (ERU) cãtre o ţarã dezvoltatã care participã la dezvoltarea proiectului. Comercializarea internaţionalã a emisiilor dã posibilitatea ţãrilor incluse în anexa B la Protocolul de la Kyoto (similarã cu anexa I la Convenţie) sã comercializeze între ele unitãţi ale cantitãţii atribuite (AAU-uri). Astfel, o ţarã care a realizat o reducere a emisiilor de GHG faţã de angajamentul prevãzut în anexa B la Protocolul de la Kyoto are posibilitatea sã vândã surplusul realizat unei alte ţãri, care nu şi-a îndeplinit acest angajament. Mecanismul "implementare în comun" a fost folosit de cãtre România, în calitate de ţarã gazdã, încã din anul 2000, iar mecanismul "comercializarea internaţionalã a emisiilor (IET)" urmeazã sã fie implementat din acest an conform Strategiei naţionale privind schimbãrile climatice, adoptatã în iulie 2005 prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 645/2005 . Cel de-al treilea mecanism nu prezintã interes pentru România în acest moment, având în vedere cã acesta se referã la posibilitatea ca o ţarã aflatã în anexa I la Convenţie sã investeascã în proiecte de reducere a emisiilor de GHG în ţãri în curs de dezvoltare şi sã primeascã reducerile de emisii astfel obţinute. Prin dezvoltarea de proiecte de tip "implementare în comun" în România de cãtre ţãri dezvoltate, acestea îşi realizeazã angajamentele prevãzute de Protocolul de la Kyoto cu costuri mai mici (decât dacã ar fi redus aceeaşi cantitate de emisii în propria ţarã), iar România implementeazã proiecte cu beneficii asupra mediului, care au ca efect retehnologizarea instalaţiilor şi reducerea emisiilor de GHG din diferite sectoare, cum ar fi: energie, industrie, agriculturã, transporturi, deşeuri etc., sprijinind astfel dezvoltarea economicã şi socialã într-o manierã durabilã. Aceste mecanisme fac parte din politicile "win-win", unde ambele pãrţi beneficiazã de pe urma implementãrii acestora. Pãrţile trebuie totuşi sã ţinã seama de principiul suplementaritãţii utilizãrii acestor mecanisme faţã de politicile şi mãsurile interne de reducere sau limitare a emisiilor de gaze cu efect de serã. Deşi mecanismele prevãzute de Protocolul de la Kyoto sunt voluntare, România s-a implicat cu succes în realizarea proiectelor de reducere a emisiilor de GHG şi, implicit, de îmbunãtãţire a eficienţei energetice şi a calitãţii mediului. II. Implementare în comun (JI) Art. 6 al Protocolului de la Kyoto prevede cã "pentru a-şi îndeplini obligaţiile ce îi revin din art. 3 orice parte inclusã în anexa I la Convenţie poate transfera cãtre sau achiziţiona de la orice altã parte unitãţi de reducere a emisiilor (ERU-uri) rezultate din proiecte ce au ca scop reducerea emisiilor antropice de la surse sau intensificarea absorbţiilor de gaze cu efect de serã în orice sector al economiei, asigurându-se cã: a) orice astfel de proiect are aprobarea tuturor pãrţilor implicate; b) orice astfel de proiect are ca scop o reducere a emisiilor de la surse sau creşterea absorbţiilor, suplimentar faţã de ceea ce ar fi rezultat fãrã implementarea proiectului; c) nu se poate achiziţiona nicio ERU în cazul nerespectãrii obligaţiilor prevãzute la art. 5 şi 7; d) achiziţionarea de ERU-uri va fi suplimentarã implementãrii politicilor şi mãsurilor interne de reducere a emisiilor de GHG, în scopul îndeplinirii angajamentelor prevãzute de art. 3". Proiectele JI se dezvoltã pe baza unor proceduri clare conform celor douã moduri (modul I şi modul II). Avându-se în vedere cã în prezent cea mai mare parte a ţãrilor nu îndeplineşte criteriile pentru utilizarea modului I, cel mai probabil ţãrile vor dezvolta, în continuare, proiecte JI pe baza modului II. Cele douã moduri de prezentare şi aprobare a proiectelor JI se caracterizeazã astfel: Modul I permite ţãrii gazdã sã utilizeze proceduri naţionale de aprobare a proiectelor şi de monitorizare şi verificare a reducerilor de emisii de GHG. Modul I permite ţãrilor gazdã a proiectelor JI sã introducã proceduri naţionale simplificate, comparativ cu modul II, care trebuie sã respecte procedurile stabilite de cãtre JISC. Condiţiile pentru utilizarea modului I pentru ambele ţãri participante (identice cu cele pentru utilizarea mecanismului IET) sunt: - sã fie parte la Protocolul de la Kyoto; - sã aibã cantitatea atribuitã calculatã; - sã aibã un sistem naţional pentru estimarea emisiilor de GHG, în funcţiune; - sã aibã un registru naţional pentru urmãrirea operaţiunilor cu unitãţi ale cantitãţii atribuite, în funcţiune; - sã transmitã cel mai recent inventar naţional al emisiilor de GHG; - sã furnizeze informaţiile adiţionale solicitate. Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor urmeazã sã realizeze o procedurã naţionalã pentru aprobarea proiectelor şi pentru monitorizarea şi verificarea reducerilor de emisii de GHG pe baza modului I. Modul II se aplicã dacã ţara gazdã îndeplineşte doar 3 dintre condiţiile de mai sus, şi anume sã fie parte la Protocolul de la Kyoto, sã aibã cantitatea atribuitã calculatã şi sã aibã un registru naţional în funcţiune. În cadrul modului II, supravegherea internaţionalã într-un cadru de reguli şi proceduri bine stabilite are un rol hotãrâtor în validarea documentaţiei şi verificarea reducerilor de emisii provenite de la un proiect JI. Regulile şi procedurile pentru modul II sunt realizate în cadrul JISC. Acest ghid se referã exclusiv la dezvoltarea proiectelor JI pe baza modului II şi are la bazã cerinţele internaţionale prevãzute de deciziile relevante ale conferinţelor pãrţilor la Protocolul de la Kyoto şi documentele, deciziile şi recomandãrile JISC, care pot fi consultate pe pagina de internet http://ji.unfccc.int/. Transferurile unitãţilor de reducere a emisiilor se vor efectua începând cu anul 2009 (pentru reducerile de emisii generate în anul 2008), pe baza rapoartelor de verificare a reducerilor de emisii monitorizate. Având în vedere cã angajamentele de transfer al unitãţilor de reducere a emisiilor (ERU-uri) rezultate din proiectele JI aparţin pãrţilor şi conform legislaţiei naţionale în vigoare, România trebuie sã asigure cadrul legal prin semnarea unor memorandumuri de înţelegere sau acorduri între guverne sau între ministerele de resort. România a semnat 8 astfel de memorandumuri de înţelegere cu diferite ţãri (Elveţia, Olanda, Norvegia, Danemarca, Austria, Suedia, Franţa) şi cu Fondul prototip al carbonului înfiinţat de Banca Mondialã, urmând ca pe viitor sã existe acorduri de acest fel cu alte ţãri dezvoltate incluse în anexa I. Lista actualizatã cu acordurile semnate împreunã cu alte informaţii importante din acest domeniu se gãseşte pe site-ul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor (http://www.mmediu.ro/dep_mediu/schimbari climatice/schimbari climatice.htm). Pânã în prezent, 12 proiecte JI se aflã în diferite stadii de realizare. Marea majoritate a proiectelor aprobate se situeazã în zona autoritãţilor locale, şi anume: sisteme de încãlzire centralizatã (inclusiv prin utilizarea surselor regenerabile de energie - rumeguş, energie geotermalã), închideri de depozite de deşeuri. Aceste investiţii au un impact pozitiv nu numai prin reducerea emisiilor de GHG, ci şi asupra mediului în general sau din punct de vedere social (asigurarea unor condiţii de confort la preţuri mai rezonabile). Prin proiectele JI se oferã posibilitatea de a se completa schema financiarã a unui proiect, care are ca efect reducerea emisiilor de GHG. Rezultatele proiectului, materializate în ERU-uri, vor face obiectul transferului de la România cãtre ţara investitoare, conform perioadei de creditare, dar nu mai devreme de 2009. Reducerile de emisii generate în prima perioadã de angajament, monitorizate şi verificate de cãtre o entitate independentã acreditatã de JISC, urmeazã a fi transferate de cãtre România cu ajutorul registrului naţional, în urma solicitãrii Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor. Formatul, modul de securizare a informaţiilor cuprinse în notificarea de transfer şi modul de înregistrare în registrul naţional sunt stabilite prin deciziile conferinţelor pãrţilor la UNFCCC şi la Protocolul de la Kyoto. Pentru România, proiectele JI se pot referi la retehnologizarea şi eficientizarea instalaţiilor depãşite din punct de vedere fizic şi moral şi implementarea unor tehnologii noi în domenii (tipul proiectului) precum: - creşterea eficienţei energetice; - reabilitarea şi/sau eficientizarea unor sisteme de încãlzire centralizatã; - construcţia instalaţiilor de cogenerare sau transformarea unor centrale termice în centrale de cogenerare; - schimbarea combustibililor în instalaţiile de producere a energiei cu combustibili "curaţi" sau trecerea la utilizarea combustibililor cu conţinut scãzut de carbon; - reabilitarea şi/sau eficientizarea unor grupuri de la termocentrale; - finalizarea sau reabilitarea unor hidroagregate sau hidrocentrale; - promovarea surselor de energie regenerabilã (hidro-, geotermalã, eolianã, solarã, biomasã); - evitarea sau recuperarea - în scopul utilizãrii energiei - a gazelor de haldã provenite de la depozitarea deşeurilor urbane; - reabilitarea termicã a clãdirilor; - retehnologizarea unor instalaţii industriale; - reducerea emisiilor de GHG provenite din transporturi; - reducerea emisiilor de GHG provenite din agriculturã; - împãdurirea unor suprafeţe de teren. III. Procedura privind promovarea unui proiect JI III.1. Cadrul instituţional Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor (denumit în continuare MMGA) reprezintã instituţia responsabilã pentru implementarea prevederilor UNFCCC şi a Protocolului de la Kyoto în România, având calitatea de punct focal naţional la Secretariatul Convenţiei, în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. MMGA este instituţia responsabilã pentru aprobarea proiectelor JI. Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului, denumitã în continuare ANPM, reprezintã instituţia centralã care asigurã suportul tehnic al MMGA pentru implementarea unor prevederi ale UNFCCC şi ale Protocolului de la Kyoto, în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. ANPM analizeazã documentaţia tehnicã ce însoţeşte propunerile de proiecte JI, prezentând rezultatele evaluãrii MMGA. MMGA este sprijinit de cãtre Comisia Naţionalã pentru Schimbãri Climatice (CNSC) în vederea luãrii deciziilor din domeniul schimbãrilor climatice şi pentru aprobarea proiectelor JI în baza modului II. CNSC a fost reorganizatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 658/2006 privind reorganizarea Comisiei Naţionale privind Schimbãrile Climatice şi funcţioneazã ca principal organism consultativ al MMGA pentru deciziile referitoare la politica privind schimbãrile climatice. CNSC este un organism interministerial, fãrã personalitate juridicã, constituit din reprezentanţi ai tuturor ministerelor implicate în implementarea politicilor naţionale în domeniul schimbãrilor climatice. Decizia finalã privind acordarea scrisorii de susţinere sau a scrisorii de aprobare aparţine MMGA, ţinând seama de propunerile CNSC. Determinarea (validarea) documentului de descriere a proiectului JI (PDD) şi determinarea (verificarea) reducerilor de emisii de GHG monitorizate se realizeazã de cãtre entitãţi independente acreditate (AIE) de JISC. Pânã la momentul când JISC va acredita astfel de entitãţi, se pot utiliza entitãţile operaţionale desemnate (DOE), acreditate de Organismul Executiv al Mecanismului de Dezvoltare Curatã (CDM EB), cu condiţia cã acestea sã solicite ulterior acreditarea de cãtre JISC. O listã actualizatã permanent cu DOE acreditate de cãtre CDM EB poate fi consultatã la adresa de internet http://cdm.unfccc.int/DOE/list. Lista cu AIE acreditate de JISC va putea fi consultatã, în cel mai scurt timp, la adresa de internet: http://ji.unfccc.int/ AIEs/List.html. III.2. Criterii de eligibilitate pentru aprobarea proiectelor JI Acceptarea proiectului Pentru a fi acceptat un proiect trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele criterii: - sã sprijine dezvoltarea durabilã a României şi sã fie în concordanţã cu obiectivele prevãzute de strategiile naţionale în domeniul mediului; - sã fie prezentat conform procedurii şi sã respecte criteriile de eligibilitate; - sã respecte prevederile UNFCCC, ale Protocolului de la Kyoto şi ale tuturor regulilor, deciziilor, liniilor directoare şi procedurilor privind proiectele JI, adoptate subsecvent; - sã prezinte beneficii de mediu, sociale şi economice. Nu sunt acceptate: - proiectele care au ca obiectiv construcţia/ retehnologizarea centralelor sau echipamentelor nucleare; - proiectele a cãror finanţare pentru reducerea emisiilor de GHG provine din surse precum granturi, ODA, GEF, programe finanţate din fonduri europene. Proiectele pot primi astfel de fonduri dacã acestea nu se folosesc direct la realizarea proiectului, ci la realizarea studiilor de fezabilitate, a documentelor ce însoţesc proiectul sau la întãrirea capacitãţii instituţionale pentru implementarea proiectului. Adiţionalitatea proiectului Un proiect îndeplineşte criteriul adiţionalitãţii dacã se pot dovedi, simultan, urmãtoarele condiţii: - de mediu - reducerea emisiilor de GHG nu ar fi existat dacã proiectul nu ar fi fost implementat; - tehnologic - necesitatea utilizãrii unor tehnologii avansate (cea mai bunã tehnologie disponibilã, aşa cum este definitã de legislaţia Uniunii Europene), asigurarea transferului de know-how şi utilizarea forţei de muncã locale; - legislativ - nu sunt luate în considerare proiectele care au ca obiectiv conformarea cu reglementãri în vigoare, în România; - financiar - implementarea proiectului este condiţionatã de fondurile obţinute prin transferul unitãţilor de reducere a emisiilor generate de proiect; - planificare - nu sunt luate în considerare proiectele prevãzute într-un program sau într-o schemã de dezvoltare. Adiţionalitatea poate fi totuşi demonstratã dacã reducerile de emisii depãşesc obligaţiile asumate prin program. Demonstrarea capacitãţii de implementare a proiectului Participanţii la proiect trebuie sã facã dovada: - asigurãrii surselor de finanţare necesare realizãrii acestuia; - existenţei capacitãţilor privind managementul implementãrii proiectului pe întreaga duratã de viaţã a acestuia. Angajamentul pe termen lung al participanţilor trebuie sã se reflecte prin documente interne care sã descrie politicile ce sprijinã managementul proiectului. (O imposibilitate de a demonstra capacitatea privind managementul implementãrii proiectului nu va fi motiv de descalificare, dar este important de analizat abilitatea, pe termen lung, a companiilor de a obţine beneficiile de mediu prognozate şi de a rezolva problemele apãrute pe parcursul implementãrii); - disponibilitãţii unei infrastructuri suficiente şi corespunzãtoare, care sã sprijine realizarea proiectului, pentru asigurarea implementãrii în siguranţã a proiectului, pe întreaga sa duratã de viaţã; - existenţei condiţiilor necesare monitorizãrii reducerilor de emisii (colectarea, stocarea, prelucrarea şi arhivarea datelor conform unor metodologii recunoscute; metodologii de verificare a calitãţii datelor, inclusiv instruirea şi verificarea personalului responsabil cu monitorizarea); - asigurãrii, la cerere, a accesului la informaţiile necesare revizuirii proiectului. Externalitãţile proiectului - Externalitãţile privind emisiile de GHG (leakage) pot avea ca rezultat reducerea sau, în cazuri extreme, chiar depãşirea beneficiilor generale de limitare a emisiilor de GHG, pe care proiectul le poate genera. Aceastã situaţie nu va descalifica un proiect decât în situaţia în care externalitãţile potenţiale negative ajung sã depãşeascã beneficiile posibile ale proiectului. - Externalitãţile care nu se referã la emisiile de GHG pot include efecte asupra dezvoltãrii (sociale, economice, drepturi de proprietate, forţã de muncã) sau asupra mediului (disponibilitatea resurselor, emisii de poluanţi şi pierderea habitatelor şi/sau biodiversitãţii). Proiectele nu trebuie sã producã externalitãţi negative în exces, deoarece s-ar putea ca acestea sã depãşeascã beneficiile generale ale proiectului cu privire la reducerea emisiilor de GHG. Altele - Un proiect prevãzut într-un contract de privatizare nu poate fi implementat ca proiect JI. De asemenea, un proiect propus de cãtre un agent economic aflat în procedura de privatizare nu poate face obiectul unui proiect JI, pânã la clarificarea situaţiei. III.3 Etapele ce trebuie parcurse pentru aprobarea unui proiect JI În prima fazã, companiile interesate trebuie sã analizeze dacã existã oportunitãţi de a dezvolta proiecte JI în cadrul organizaţiilor respective, prin realizarea unei evaluãri a portofoliului. Suplimentar, proiectele identificate trebuie sã fie eligibile pentru a utiliza mecanismul JI. Existã o serie întreagã de criterii de eligibilitate (dupã cum au fost prezentate), dar cel mai important este ca participanţii la proiect sã demonstreze cã prin realizarea proiectului vor exista reduceri de emisii de GHG în comparaţie cu cel mai conservator scenariu prezentat în studiul situaţiei de referinţã şi cã aceste reduceri sunt suplimentare faţã de ceea ce s-ar fi obţinut în lipsa realizãrii acestuia. A. Obţinerea Scrisorii de susţinere (Letter of endorsement) (conform modelului din anexa nr. 3) 1. Participanţii la proiect prezintã la MMGA documentaţia iniţialã, pentru a primi Scrisoarea de susţinere. Documentaţia iniţialã cuprinde: - una sau mai multe scrisori de interes din partea participanţilor la proiect, din care sã rezulte cunoaşterea implicaţiilor proiectului JI, şi acceptarea obligaţiilor ce le revin pe parcursul aprobãrii şi pe întreaga duratã de viaţã a proiectului; - documentul iniţial de prezentare a proiectului (PIN)*) (utilizând modelul din anexa nr. 1).----- *) PIN-ul va fi transmis la MMGA concomitent în limbile românã şi englezã. 2. Experţii MMGA şi ANPM analizeazã documentaţia transmisã timp de maximum 15 zile de la data prezentãrii acesteia şi, dacã nu sunt solicitate alte informaţii, aceasta este trimisã membrilor CNSC. 3. Membrii CNSC analizeazã documentaţia şi în cadrul unei şedinţe ordinare, organizatã în termen de maximum 45 de zile de la data prezentãrii documentaţiei la MMGA, solicitã clarificãri de la reprezentanţii participanţilor la proiect, care sunt invitaţi la şedinţa respectivã pentru a prezenta proiectul. Astfel, CNSC propune MMGA, dupã caz, eliberarea Scrisorii de susţinere, amânarea luãrii unei decizii pânã la momentul când partenerii proiectului clarificã problemele identificate sau respingerea proiectului. 4. MMGA emite Scrisoarea de susţinere (decizia şi responsabilitatea eliberãrii Scrisorii de susţinere aparţin MMGA). B. Identificarea posibililor parteneri strãini ai proiectului C. Obţinerea Scrisorii de aprobare (Letter of Approval) (conform modelului din anexa nr. 4) 1. Participanţii la proiect prezintã la MMGA documentaţia detaliatã ce însoţeşte un proiect JI [Documentul de descriere a proiectului JI (PDD)*)] (utilizând modelul din anexa nr. 2), însoţitã de raportul de predeterminare (validare) elaborat de cãtre o AIE sau DOE. Modificãrile propuse în urma raportului de determinare şi a comentariilor publicului vor fi incluse în documentul final (PDD-ul trebuie pus la dispoziţia publicului, timp de 30 de zile, pentru comentarii conform acordurilor de la Marrakech).----- *) PDD-ul va fi transmis la MMGA concomitent în limbile românã şi englezã. 2. Experţii MMGA şi ANPM analizeazã documentaţia transmisã timp de maximum 15 zile de la data prezentãrii acesteia şi, dacã nu sunt solicitate alte informaţii, aceasta este trimisã membrilor CNSC. 3. Membrii CNSC analizeazã documentaţia şi, în cadrul unei şedinţe ordinare, organizate în termen de maximum 45 de zile de la data prezentãrii documentaţiei la MMGA, solicitã clarificãri de la reprezentanţii participanţilor la proiect, care sunt invitaţi la şedinţa respectivã pentru a prezenta PDD-ul. Astfel, CNSC propune MMGA, dupã caz, eliberarea Scrisorii de aprobare sau amânarea luãrii unei decizii pânã la momentul când partenerii proiectului clarificã problemele identificate. 4. MMGA emite Scrisoarea de aprobare (decizia şi responsabilitatea eliberãrii Scrisorii de aprobare aparţin MMGA). Scrisoarea de aprobare reprezintã garanţia oferitã de Guvernul României prin care se certificã faptul cã proiectul îndeplineşte condiţiile prevãzute de procedura pentru promovarea unui proiect JI şi prin care România se angajeazã sã transfere ţãrii investitoare cantitatea menţionatã de ERU-uri generate prin implementarea acestuia. D. Semnarea de cãtre participanţii la proiect a Contractului de achiziţionare a reducerilor de emisii (Emission Reduction Purchase Agreement). Contractul de achiziţionare a reducerilor de emisii este rezultatul negocierilor dintre participanţi şi prevede cantitatea de ERU-uri, preţul per ERU, termenele de platã şi celelalte aspecte legate de implementarea proiectului şi de verificarea monitorizãrii reducerilor de emisii. E. Pe baza rapoartelor anuale de verificare a reducerilor de emisii obţinute, MMGA va realiza, începând cu anul 2009, transferul efectiv al ERU-rilor generate în perioada 2008-2012, cu ajutorul Registrului naţional al emisiilor de GHG, conform regulilor stabilite prin deciziile conferinţelor pãrţilor la UNFCCC şi la Protocolul de la Kyoto. III.4 Ciclul proiectului
┌────────┐
│ │ ┌─────────────┐
│ │(1) PIN + Scrisoare de interes │ MMGA + ANPM │
│ ├──────────────────────────────────→│ │
│ │ └──────┬──────┘
│ │ ↓
│ │ Scrisoare de Sustinere ┌─────────────┐ ┌───────────┐
│ │←──────────────────────────────────┤ CNSC ├───→│ Respingere│
│ │ │ │ │ │
│Parti- │ └─────────────┘ └───────────┘
│cipantii│(2) PDD+Raport de pre-determinare ┌─────────────┐
│la ├──────────────────────────────────→│ MMGA + ANPM │
│proiect │ │ │
│ │ └──────┬──────┘
│ │ ↓
│ │ ┌─────────────┐ ┌───────────┐
│ │ Scrisoare de Aprobare │ CNSC ├───→│ Respingere│
│ │←──────────────────────────────────┤ │ │ │
│ │ └─────────────┘ └───────────┘
│ │
└───┬────┘
│
(3)│
↓
┌───────────────────────────────┐
│ Contractul de achizitionare a │
│ reducerilor de emisii (ERPA) │
└───────────────────────────────┘
Urmãtoarele documente sunt prevãzute în anexele ghidului, dupã cum urmeazã: -Documentul iniţial de prezentare a proiectului (PIN), în anexa nr. 1; -Documentul de descriere a proiectului JI (PDD), în anexa nr. 2; -Scrisoarea de susţinere pentru proiectul tip implementare în comun (JI), în anexa nr. 3; -Scrisoarea de aprobare pentru proiectul tip implementare în comun (JI), în anexa nr. 4. ANEXA 1 Document Initial de Prezentare a Proiectului (PIN) --------------------------------------------------
1 Identificarea Proiectului
┌───────────────────────────────────────────────────────┐
│Denumirea proiectului │
├───────────────────────────────────────────────────────┤
│Aplicantul proiectului │
├───────────────────────────────────────────────────────┤
│Data depunerii proiectului │
└───────────────────────────────────────────────────────┘
2 Participanţii la Proiect*
*(se va utiliza acest tabel pentru fiecare participant la proiect)
┌──────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│ │ │
│Numele companiei │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Rolul în proiect │ - Beneficiar │
│ │ - Finanţator │
│ │ - Consuitant │
│ │ - Altul:________________________ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Tipul organizaţiei │ - Guvern │
│ │ - Municipalitate │
│ │ - Companiei privatã │
│ │ - Organizaţie non-guvernamentalã │
│ │ - Altul:________________________ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Persoana de contact │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Adresa │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Telefon/Fax │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│E-mail şi site internet │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Activitãţi principale │ │
│(max. 5 linii) │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Aspecte financiare ale │ │
│companiei (venituri, │ │
│profit, etc.) │ │
│(max. 5 linii) │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Cunoştinţele şi experienţa în │ │
│domeniu (max. 5 linii) │ │
└──────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
3 INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│Tipul/categoria de proiect │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Tipul de gaz cu efect de serã │ │
│(CO(2), CH(4), N(2)O, PFC, HFC, │ │
│SF(6)) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Locaţia proiectului (max. 10 │ │
│linii) │ │
│ │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Stadiul curent al proiectului │ │
│indicând existenta │ │
│documentelor (studiului de pre- │ │
│/fezabilitate), contractelor şi │ │
│autorizaţiilor necesare │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Obiectivul proiectului │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Descrierea proiectului şi │ │
│activitãţile prepuse (max. 20 │ │
│linii) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Tehnologia propusa a fi │ │
│utilizatã incluzând riscurile │ │
│asociate implementãrii │ │
│acesteia (max. 10 linii) │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘
4 PLANIFICAREA ACTIVITATII
┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│Echipa proiectului │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Perioada de pregãtire a │ │
│documentaţiei finale a │ │
│proiectului (PDD) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Data începerii proiectului │ │
│(construcţiei) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Data la care proiectul va fi │ │
│operaţional │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Anul începerii generãrii de │ │
│reduceri de emisii │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Durata de viaţã a proiectului │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Perioada de creditare (în care │ │
│se vor obţine ERU-uri) │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘
5 SITUATIA DE REFERINTA SI ADITIONALITATEA
┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│Situatia de referinţã: │ │
│- Ce emisii vor fi reduse în cadrul │ ││proiectului? │ ││- Ce s-ar întâmpla fãrã │ ││implemientarea proiectului? │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Adiţionalitatea proiectului: │ │
│- de mediu │ ││- legislativã │ ││- financiarã │ ││- investiţionalã (riscuri, bariere) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Metodologie: │ │
│- Proiectul va utiliza o situaţie de │ ││referinţã şi un plan de │ ││monitorizare conform Anexei B a │ ││Liniilor directoare pentru JI │ ││(Acordurile de la Marrakesh)? │ ││- Proiectul va utiliza o metodologie │ ││CDM aprobatã? │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Graniţele proiectului (incluzand │ │
│toate emisiile importante de gaze │ │
│cu efect de serã aflate sub │ │
│controlul participanţilor, care pot fi│ │
│atribuite proiectului) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Descrierea şi estimarea │ │
│externalitãţilor proiectului │ │
│(insemnand modificãri nete ale │ │
│emisiilor de gaze ca efect de serã, │ │
│care au loc in afara graniţelor │ │
│proiectului şi care sunt mãsurabile │ │
│si pot fi atribuite proiectului) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Estimarea reducerilor de emisii de │Anual (medie): ____________ │
│gaze cu efect de serã, │ │
│ │Total:_____________________ │
│(în t CO(2) echivalent pânã in 2012) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Cantitatea de reduceri de emisii ce │ERU-uri: │
│vor fi tranzacţionate │_______________________________________│
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Cum se va realiza monitorizarea/ │ │
│verificarea reducerilor de emisii │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Existã cadrul legal (Memorandum │ │
│de Inţelegere/Acord) cu ţara │ │
│investitoare în proiect (in cazul in │ │
│care aceasta a fost identificatã) │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘
6 ASPECTE FINANCIARE
┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│Estimarea investiţiei totale │ │
│necesare (în Euro) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Estimarea costurilor asociate │ │
│elaborãrii documentaţiei finale │ │
│a proiectului (PDD), incluzând │ │
│determinarea acesteia │ │
│(validarea) (in Euro) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Estimarea costurilor anuale │ │
│de exploatare şi operare, │ │
│incluzând costurile asociate │ │
│determinãrii (verificãrii) │ │
│reducerilor de emisii obţinute │ │
│(in Euro) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Preţul solicitat per ERU (in │ │
│Euro) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Estimarea veniturilor anuale │ │
│(excluzand veniturile │ │
│provenite din vânzarea de │ │
│ERU-uri) (în Euro) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Estimarea veniturilor anuale │ │
│provenite din vânzarea de │ │
│ERU-uri (în Euro) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Schema de finanţare - Surse │ │
│de finanţare, (fonduri proprii, │ │
│împrumuturi, institutii │ │
│financiare) (în Euro) │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘
7 EFECTE SOCIALE SI DE MEDIU PREVIZIONATE (DEZVOLTARE DURABILA)
┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│Efecte globale, regionale, │ │
│locale asupra mediului ale │ │
│proiectului (pozitive şi │ │
│negative) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Efecte sociale şi economice │ │
│ale proiectului (pozitive şi │ │
│negative) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Stadiul evaluãrii impactului │ │
│asupra mediului │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Modul de realizare a │ │
│consultãrii publicului │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘
8 ALTE ASPECTE IMPORTANTE PRIVIND PROIECTUL ANEXA 2 DOCUMENT DE DESCRIERE A PROIECTULUI JI (PDD) Versiunea 01 - in vigoare din: 15 iunie 2006 CUPRINS A. Descrierea generala a proiectului B. Situaţia de referinţa C. Perioada de desfãşurare a proiectului/perioada de creditare D. Planul de monitorizare E. Estimarea reducerilor de emisii de gaze cu efect de sera F. Impactul asupra mediului G. Comentariile factorilor implicaţi Anexe ----- Anexa 1: Date de contact privind participanţii la proiect Anexa 2: Informaţii privind situaţia de referinţa Anexa 3: Planul de monitorizare
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SECŢIUNEA A. Descrierea generala a proiectului │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│A.1. Denumirea proiectului: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│A.2. Descrierea proiectului: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│A.3. Participanţii la proiect: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│A.4 Descrierea tehnica a proiectului: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ A.4.1 Locaţia proiectului: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ A.4.1.1. Tara (tarile) gazda: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ A.4.1.2. Regiunea/statul/provincia etc.: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ A.4.1.3. Municipiul/orasul/comunitatea etc.: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ A.4.1.4 Detalii despre locaţie, incluzând informaţii care permit │
│ identificarea unica a proiectului (maxim o pagina): │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ A.4.2. Tehnologie (tehnologii) care vor fi folosite, sau masuri, │
│ operaţiuni sau acţiuni care vor fi implementate prin dezvoltarea proiectului:│
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ A.4.3. Scurta descriere a modului in care emisiile antropice de gaze cu │
│efect de sera de la surse vor fi reduse prin proiectul JI propus, inclusiv │
│demonstrarea faptului ca reducerile de emisii nu s-ar produce in absenta │
│proiectului propus, tinand cont, de asemenea, de politicile si de │
│circumstanţele naţionale si/sau sectoriale: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ A.4.3.1 Cantitatea estimata de reduceri de emisii generata de-a lungul │
│perioadei de creditare │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│A.5. Aprobarea proiectului de cãtre tarile implicate: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SECTIUNEA B. Situaţia de referinţa │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│B.1. Descrierea si justificata situaţiei de referinţa alese: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│B.2. Descrierea modului in care emisiile antropice de gaze cu efect de │
│sera de la surse sunt reduse sub nivelul care ar fi rezultat in absenta │
│proiectului JI: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│B.3. Descrierea modului in care definiţia graniţelor proiectului este │
│aplicata proiectuiui: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│B.4. Prezentarea de informaţii suplimentare despre situaţia de referinţa, │
│incluzând date privind stabilirea situaţiei de referinţa si numele │
│persoanei/entitãţii care a stabilit situaţia de referinţa: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SECTIUNEA C. Durata proiectului/perioada de creditare: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│C.1. Data de incepere a proiectului: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│C.2. Durata de viata operaţionala planificata a proiectului: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│C.3. Durata perioadei de creditare: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SECTIUNEA D. Planul de monitorizare │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│D.1. Descrierea planului de monitorizare: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ D.1.1. Opţiunea 1 - Monitorizarea emisiilor conform scenariului │
│proiectului si scenariului situaţiei de referinţa: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ D.1.1.1. Date ce vor fi adunate pentru monitorizarea emisiilor din │
│proiect, si modul cum aceste date vor fi dobândite: │
├────────┬────┬─────┬──────┬─────┬─────┬─────────┬─────────────────┬───────────┤
│Numarul │Date│Sursa│Unita-│masu-│Frec-│Proportia│Modul de arhivare│Comentarii │
│ID (A │ │date-│te de │rate │venta│datelor │a datelor? │ │
│se uti- │ │lor │masura│(m), │inre-│ce vor fi│(electronic/ │ │
│liza │ │ │ │cal- │gis- │monitori-│pe suport de │ │
│numere │ │ │ │cula-│tra- │zate │hartie) │ │
│pentru │ │ │ │te(c)│rii │ │ │ │
│a in- │ │ │ │esti-│ │ │ │ │
│lesni │ │ │ │mate │ │ │ │ │
│iden- │ │ │ │(e) │ │ │ │ │
│tifi- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│carea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│in D.2.)│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────────┼─────────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────────┼─────────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴────┴─────┴──────┴─────┴─────┴─────────┴─────────────────┴───────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ D.1.1.2. Descrierea formulelor folosite pentru estimarea emisiilor │
│proiectului (pentru fiecare gaz, sursa, etc; emisiile vor fi exprimate in │
│CO(2) echivalent): │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ D.1.1.3. Date relevante necesare pentru determinarea situatiei de │
│referinta a emisiilor antropice de gaze cu efect de sera de la surse in │
│cadrul granitelor proiectului, si modul cum aceste date vor fi colectate │
│si arhivate: │
├────────┬────┬─────┬──────┬─────┬─────┬─────────┬─────────────────┬───────────┤
│Numarul │Date│Sursa│Unita-│masu-│Frec-│Proportia│Modul de arhivare│Comentarii │
│ID (A │ │date-│te de │rate │venta│datelor │a datelor? │ │
│se uti- │ │lor │masura│(m), │inre-│ce vor fi│(electronic/ │ │
│liza │ │ │ │cal- │gis- │monitori-│pe suport de │ │
│numere │ │ │ │cula-│tra- │zate │hartie) │ │
│pentru │ │ │ │te(c)│rii │ │ │ │
│a in- │ │ │ │esti-│ │ │ │ │
│lesni │ │ │ │mate │ │ │ │ │
│iden- │ │ │ │(e) │ │ │ │ │
│tifi- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│carea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│in D.2.)│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────────┼─────────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────────┼─────────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴────┴─────┴──────┴─────┴─────┴─────────┴─────────────────┴───────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ D.1.1.4. Descrierea formulelor folosite pentru estimarea emisiilor │
│situaţiei de referinţa (pentru fiecare gaz, sursa, etc.; emisiile vor fi │
│exprimate in CO(2) echivalent): │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ D.1.2 Opţiunea 2 - Monitorizarea directa a reducerilor de emisii din │
│proiect (valorile trebuie sa fie în concordanta cu cele din secţiunea E.): │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ D.1.2.1. Date ce vor fi adunate pentru monitorizarea emisiilor din │
│proiect, si modul cum aceste date vor fi dobândite: │
├────────┬────┬─────┬──────┬─────┬─────┬─────────┬─────────────────┬───────────┤
│Numarul │Date│Sursa│Unita-│masu-│Frec-│Proportia│Modul de arhivare│Comentarii │
│ID se │ │date-│te de │rate │venta│datelor │a datelor? │ │
│vor uti-│ │lor │masura│(m), │inre-│ce vor fi│(electronic/ │ │
│liza │ │ │ │cal- │gis- │monitori-│pe suport de │ │
│numere │ │ │ │cula-│tra- │zate │hartie) │ │
│pentru │ │ │ │te(c)│rii │ │ │ │
│a in- │ │ │ │esti-│ │ │ │ │
│lesni │ │ │ │mate │ │ │ │ │
│iden- │ │ │ │(e) │ │ │ │ │
│tifi- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│carea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│in D.2.)│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────────┼─────────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────────┼─────────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴────┴─────┴──────┴─────┴─────┴─────────┴─────────────────┴───────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ D.1.2.2. Descrierea formulelor folosite pentru calcularea reducerilor│
│de emisii din proiect (pentru fiecare gaz, sursa, etc.; emisiile vor fi │
│exprimate in CO(2) echivalent): │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ D.1.3. Descrierea externalitatilor in planul de monitorizare: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ D.1.3.1. Acolo unde se aplica, se vor prezenta datele si informatiile │
│ce vor fi colectate pentru monitorizarea efectelor externalitatilor │
│proiectului: │
├────────┬────┬─────┬──────┬─────┬─────┬─────────┬─────────────────┬───────────┤
│Numarul │Date│Sursa│Unita-│masu-│Frec-│Proportia│Modul de arhivare│Comentarii │
│ID (A │ │date-│te de │rate │venta│datelor │a datelor? │ │
│se uti- │ │lor │masura│(m), │inre-│ce vor fi│(electronic/ │ │
│liza │ │ │ │cal- │gis- │monitori-│pe suport de │ │
│numere │ │ │ │cula-│tra- │zate │hartie) │ │
│pentru │ │ │ │te(c)│rii │ │ │ │
│a in- │ │ │ │esti-│ │ │ │ │
│lesni │ │ │ │mate │ │ │ │ │
│iden- │ │ │ │(e) │ │ │ │ │
│tifi- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│carea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│in D.2.)│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────────┼─────────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────────┼─────────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴────┴─────┴──────┴─────┴─────┴─────────┴─────────────────┴───────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ D.1.3.2. Descrierea formulelor folosite pentru estimarea │
│externalitatilor (pentru flecare gaz, sursa etc; emisiile vor fi exprimate in │
│CO(2) echivalent): │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ D.1.4. Descrierea formulelor folosite pentru estimarea reducerilor de │
│emisii ale proiectului (pentru flecare gaz, sursa, etc.; emisiile vor fi │
│exprimate in CO(2) chivalent): │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ D.1.5. Acolo unde se aplica, in concordanta cu procedurile existente │
│in tara gazda, se vor prezenta informaţii despre colectarea si arhivarea │
│datelor privind impactul proiectului asupra mediului: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ D.2. Procedurile privind controlul calitãţii (QC) si asigurarea │
│calitãţii (QA) prevãzute pentru datele monitorizate: │
├───────────┬─────────────┬────────────────────────────────────────────────────┤
│Date │Nivelul de │Explicarea procedurilor QA/QC planificate pentru │
│(se va │nesiguranta │aceste date, sau care dintre aceste proceduri nu │
│indica │al datelor │sunt necesare. │
│tabelul si │(inalt/ │ │
│numarul ID)│mediu/scazut)│ │
├───────────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │
└───────────┴─────────────┴────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ D.3. Descrierea structurii operationale si de management pe care │
│operatorul proiectului o va utiliza in implementarea planului de monitorizare:│
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│D.4. Numele persoanei/entitãţii care realizeazã planul de monitorizare: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SECTIUNEA E. Estimarea reducerilor de emisii de gaze cu efect de sera │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│E.1 Emisiile estimate alt proiectului: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│E.2. Externalitatile estimate: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│E.3. Suma dintre E.1 si E 2.: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│E.4. Emisiile estimate in situaţia de referinţa: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│E.5. Diferenţa dintre E.4 si E.3. reprezentând reducerile de emisii │
│ale proiectului: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│E.6. Tabel cu valorile obţinute aplicând formula de mai sus: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SECŢIUNEA F. Impactul asupra mediului │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│F.1. Documentaţia privind analiza impactului proiectului asupra mediului, │
│incluzând impactul transfrontier, in concordanta cu procedurile in vigoare │
│in tara gazda: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│F.2. Daca impactul asupra mediului este considerat important de cãtre │
│participanţii la proiect sau de cãtre tara gazda, se vor prezenta concluziile │
│si toate referinţele la documentaţia privind evaluarea impactului asupra │
│mediului realizata in concordanta cu procedurile in vigoare in tara gazda: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SECTIUNEA G. Comentariile factorilor interesati │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│G.1. Informaţii privind comentariile factorilor interesaţi asupra │
│proiectului, in cazul in care exista: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
>>
Anexa 1
DATE DE CONTACT PRIVIND PARTICIPANŢII LA PROIECT
┌──────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│Organizatia: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Strada/C.P.: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Numar: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Oras: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Stat/regiune: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Cod postal: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Tara: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Telefon: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Fax: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│E-mail: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Website: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Persoana de contact: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Titlul: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Formula de salut: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Nume: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Alte nume: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Prenume: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Departament: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Telefon(direct): │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Fax(direct): │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Mobil: │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Adresa de e-mail │ │
│personala: │ │
└──────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────┘
Anexa 2 ------- INFORMAŢII PRIVIND SITUAŢIA DE REFERINŢA Anexa 3 ------- PLANUL DE MONITORIZARE ------- NOTĂ: Acest model nu va fi modificat in niciun fel. Acesta va fi completat fara a modifica/adaugã titluri, logo-uri, formatul sau fonturile. ANEXA 3 ROMÂNIA
┌────────┐
│ │
│ STEMA │
│ │
└────────┘
MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR
CABINET MINISTRU
Nr......../S.B./............
Scrisoare de Susţinere
pentru proiectul tip Implementare în comun (JI)
.........................
Implementând politica globalã privind schimbãrile climatice, România, ca ţarã inclusã în Anexa I a Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbãrilor Climatice (UNFCCC), pe care a ratificat-o prin <>Legea nr. 24/1994 , aplicã principiile articolului 3.3 al acesteia, care prevede, între altele, faptul cã Pãrţile la UNFCCC trebuie sã ia în considerare cã "politicile şi mãsurile necesare în domeniul schimbãrilor climatice trebuie sã fie eficiente din punct de vedere al costurilor astfel încât sã asigure avantaje globale la cel mai scãzut cost posibil".
Articolul 6 al Protocolului de la Kyoto la UNFCCC, ratificat în România prin <>Legea nr. 3/2001 , dã posibilitatea oricãrei Pãrţi incluse în Anexa I a UNFCCC sã transfere cãtre, sau sã achiziţioneze de la orice altã Parte unitãţi de reducere a emisiilor (ERU-uri) generate de proiecte care au ca scop reducerea emisiilor antropice de gaze cu efect de serã sau intensificarea absorbţiilor prin sechestrarea CO(2), în scopul îndeplinirii angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serã, prevãzute de articolul 3 al Protocolului.
România a ratificat Protocolul de la Kyoto şi se conformeazã cu cerinţele privind participarea la aplicarea mecanismului Implementare în comun (JI), în conformitate cu art. 6 al Protocolului de la Kyoto, Acordurile de la Marrakech şi regulile, deciziile, liniile directoare, modalitãţile şi procedurile relevante adoptate subsecvent.
Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor, în calitate de reprezentant legal şi autorizat al României privind activitãţile desfãşurate în baza Protocolului de la Kyoto, declarã prin prezenta Scrisoare de Susţinere, urmãtoarele:
1. România doreşte sã continue politica de aplicare a mecanismelor flexibile prevãzute de Protocolul de la Kyoto, conform Strategiei şi Planului Naţional de Acţiune privind Schimbãrile Climatice.
2. Compania ......... ("Entitatea de proiect") a prezentat propunerea de proiect JI.................. ("Propunerea de proiect").
3. Propunerea de proiect a fost analizatã la întâlnirea din data de ..........................a Comisiei Naţionale privind Schimbãrile Climatice şi a primit sprijinul de principiu al acesteia pentru a continua pregãtirea documentaţiei tehnice şi procedurale necesare prezentãrii ulterioare a acesteia Comisiei, pentru obţinerea Scrisorii de aprobare.
4. In cazul în care rezultatele evaluãrii ulterioare a documentaţiei tehnice şi procedurale sunt pozitive, Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor va lua în considerare, în urma avizului favorabil al Comisiei Naţionale privind Schimbãrile Climatice, acordarea Scrisorii de aprobare pentru dezvoltarea propunerii de proiect, ca proiect JI conform art. 6 al Protocolului de la Kyoto, Acordurilor de la Marrakech şi a regulilor, deciziilor, liniilor directoare, modalitãţilor şi procedurilor adoptate subsecvent.
5. La momentul acordãrii Scrisorii de aprobare, trebuie sã fie cunoscut participantul strãin care va achiziţiona unitãţile de reducere a emisiilor (ERU-uri) generate de proiectul respectiv şi sã existe un Memorandum de înţelegere între România şi ţara (Parte a Protocolului de la Kyoto) respectivã.
Semnat în data de......., la Bucureşti, România.
MINISTRU
ANEXA 4
ROMÂNIA
┌────────┐
│ │
│ STEMA │
│ │
└────────┘
MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR
CABINET MINISTRU
Nr......../S.B./............
Scrisoare de Aprobare
pentru proiectul tip Implementare în comun (JI)
..........................
România este parte la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbãrilor climatice (UNFCCC), ratificatã prin <>Legea nr. 24/1994 şi, totodatã, la Protocolul de la Kyoto ratificat prin <>Legea nr. 3/2001 . România este înscrisã în Anexa I a UNFCCC, alãturi de ţãri dezvoltate şi de alte ţãri cu economie în curs de tranziţie.
Articolul 6 al Protocolului de la Kyoto la UNFCCC dã posibilitatea oricãrei Pãrţi incluse în Anexa I a UNFCCC sã transfere cãtre, sau sã achiziţioneze de la orice altã Parte unitãţi de reducere a emisiilor (ERU-uri) generate de proiecte ce au ca scop reducerea emisiilor antropice de gaze cu efect de serã sau intensificarea absorbţiilor prin sechestrarea CO(2), în scopul îndeplinirii angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serã, prevãzute de articolul 3 al Protocolului.
Guvernul României şi Guvernul .......... au ratificat Protocolul de la Kyoto şi se conformeazã cu cerinţele de participare pentru dezvoltarea proiectelor de tip Implementare în comun (JI) pe baza Protocolului de la Kyoto, a Acordurilor de la Marrakech şi a regulilor, deciziilor, liniilor directoare, modalitãţilor şi procedurilor relevante adoptate subsecvent.
Guvernul României şi Guvernul.......... au încheiat în data de ........... la............., un Memorandum de înţelegere bilateral în domeniul schimbãrilor climatice, având printre obiective şi facilitarea implementãrii prevederilor art. 6 al Protocolului de la Kyoto.
Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor, în calitate de reprezentant legal şi autorizat al României privind activitãţile desfãşurate pe baza Protocolului de la Kyoto, declarã prin prezenta Scrisoare de aprobare, urmãtoarele:
1. Compania ........... ("Entitatea de proiect") dezvoltã şi implementeazã proiectul JI ............................ ("Proiectul").
2. Proiectul a fost analizat la întâlnirea din data de ........... a Comisiei Naţionale privind Schimbãrile Climatice şi a fost aprobat pentru a fi dezvoltat ca proiect JI, conform art. 6 al Protocolului de la Kyoto, Acordurilor de la Marrakech şi regulilor, deciziilor, liniilor directoare, modalitãţilor şi procedurilor adoptate subsecvent.
3. România autorizeazã Entitatea de proiect şi orice viitor proprietar al Proiectului sã genereze reduceri de emisii de gaze cu efect de serã, sub forma de ERU-uri, în perioada 2008-2012, prin realizarea Proiectului.
4. Entitatea de proiect şi participantul strãin al Proiectului au convenit sã vândã şi sã cumpere ERU-urile generate de cãtre proiect în perioada 2008-2012.
5. România va înregistra şi va transfera din Registrul naţional în Registrul naţional al ţãrii de unde provine participantul strãin al proiectului, începând cu anul 2008, cantitatea de.................. ERU-uri generate de Proiect în perioada 2008-2012, în conformitate cu rapoartele de verificare şi cu contractul dintre Entitatea de proiect şi participantul strãin al Proiectului, fãrã alte taxe, impozite şi drepturi de retenţie.
6. România va informa Secretariatul UNFCCC despre Proiect şi va pune la dispoziţia publicului informaţiile despre Proiect.
7. România va îndeplini pânã la 1 ianuarie 2008 toate cerinţele de participare, menţionate în Acordurile de la Marrakech, pentru aplicarea mecanismelor flexibile prevãzute de Protocolul de la Kyoto.
8. In cazul în care România alocã certificate de emisii de gaze cu efect de serã, prin Planul naţional de alocare, oricãrei instalaţii care face obiectul Proiectului, pe baza schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã din interiorul Comunitãţii Europene (EU ETS), România va avea în vedere acţiunile desfãşurate în cadrul Proiectului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã şi va face ajustãrile necesare pentru a evita dubla contabilizare a certificatelor de emisii.
Semnat în data de ........ la Bucureşti, România.
MINISTRU
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.