Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie -

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "LITIAZA BILIARA" - Anexa 11*)

EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

Comenteaza legea

-------------
    *) Aprobat prin <>Ordinul nr. 1.216/2010 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 29 octombrie 2010.

    INTRODUCERE
    Litiaza biliarã se defineşte ca prezenţa calculilor în tractul biliar. Calculii se pot forma în orice segment al tractului biliar, dar mai frecvent în vezicula biliarã.
    Litiaza este semnificativ mai frecventã la femei decât la bãrbaţi, şi la vârstã avansatã.
    Majoritatea persoanelor cu litiazã vezicularã (70-80%) sunt asimptomatice. Litiaza devine boalã propriu-zisã în prezenţa durerilor şi a complicaţiilor.
    Calculii în calea biliarã principalã sunt prezenţi la 10-15% dintre persoanele cu calculi veziculari, mai ales la vârstã avansatã.
    Prin prevalenţa sa ridicatã în ţãrile industrializate şi prin morbiditate, litiaza biliarã (una dintre "bolile civilizaţiei") are importante implicaţii economico-sociale.
    Incidenţa bolii este de 0,8-0,9/100 persoane/an.
    Prevalenţa litiazei biliare în ţara noastrã, ajustatã dupã vârstã, este de 10%.

    DIAGNOSTIC ŞI ISTORIE NATURALĂ

    Litiaza veziculei biliare
    - Litiaza asimptomaticã, descoperitã întâmplãtor prin ecografie abdominalã, sau mai rar intraoperator, este fie complet lipsitã de simptome, fie asociatã cu simptome dispeptice nespecifice (balonãri, eructaţii, intoleranţã la grãsimi, flatulenţã). Persoanele cu calculi asimptomatici rãmân ades asimptomatice: rata de dezvoltare a simptomelor este de 1,5-2% pe an, iar a complicaţiilor de 0,3-1,2% pe an.
    - Litiaza simptomaticã se manifestã prin colicã / durere biliarã. Durerea biliarã este simptomul definitoriu. Are sediul în epigastru sau hipocondrul drept, poate iradia în umãrul drept sau spate, survine la 3-4 ore dupã un prânz gras, dureazã cel puţin 15 minute şi se poate însoţi de greţuri, vãrsãturi, subfebrilitãţi. Complicaţiile apar de obicei când litiaza este simptomaticã, cu o ratã de 0,7-2% pe an.
    - Litiaza complicatã se manifestã prin dureri subintrante sau continue ce dureazã mai mult de 6 ore, icter, febrã cu frisoane, tahicardie, colecist palpabil, semne de iritaţie peritonealã sau de pancreatitã.
    - Riscul dezvoltãrii cancerului de veziculã biliarã este de 0,3% pe o perioadã de 30 de ani, şi este mai ridicat pentru litiaza simptomaticã decât pentru asimptomaticã.
    Diagnosticul imagistic de litiazã vezicularã se stabileşte prin ecografie abdominalã. Prezenţa peretelui vezicular îngroşat sau a fluidului pericolecistic sugereazã complicaţia cea mai frecventã - colecistita.

    Litiaza cãii biliare principale
    - Poate fi asimptomaticã, descoperitã ecografic sau cu ocazia colecistectomiei.
    - Este însã mai frecvent simptomaticã şi predispune la complicaţii. Triada clasicã în succesiunea cronologicã durere - febrã cu frisoane - icter obstructiv se întâlneşte doar la o treime din pacienţi. Ceilalţi manifestã icter, durere abdominalã, angiocolitã, semne de pancreatitã acutã.
    - Litiaza intrahepaticã poate fi asimptomaticã (descoperitã ecografic) sau simptomaticã (febrã şi frisoane, icter).
    Diagnosticul de litiazã a cãii biliare principale: suspectat pe baza manifestãrilor clinice şi a modificãrilor biologice (cresc enzimele de colestazã, bilirubina, transaminazele). Explorãrile biologice pot sã fie normale.
    Ecografia transabdominalã este explorarea imagisticã tradiţionalã de diagnostic, dar are o sensibilitate mult mai redusã decât pentru litiaza vezicularã. Ecografia normalã asociatã cu teste biologice normale are valoare predictivã negativã foarte ridicatã (95%).
    Pentru diagnostic se mai utilizeazã tehnici neinvazive - tomografia computerizatã, ecoendoscopia, RMN - sau invazive: colangiografia endoscopicã retrogradã (ERCP), colangiografia percutanatã transhepaticã (PTC).
    Stratificarea pacienţilor în funcţie de riscul de litiazã a cãii biliare principale are drept scop limitarea investigaţiilor diagnostice extensive şi minimalizarea riscului acestora. Algoritmul de investigare în cazul unei ecografii neconcludente depinde de gradul de suspiciune pentru prezenţa calculilor în calea biliarã principalã:
    - în caz de suspiciune redusã: urmãrire clinicã, biologicã şi repetarea ecografiei;
    - în caz de suspiciune moderatã, sau la o persoanã cu risc de morbiditate înalt: ecoendoscopie, CT spiral sau RMN-colangiografie, dupã accesibilitate. Dacã nu sunt accesibile, se practicã ERCP;
    - în caz de suspiciune înaltã de litiazã coledocianã: de la început ERCP, care permite extracţia calculilor;
    - la pacienţii cu angiocolitã sau pancreatitã acutã suspectatã a fi biliarã: ERCP de urgenţã.

    TRATAMENT
    LITIAZA BILIARĂ VEZICULARĂ
    Obiectivul tratamentului: îndepãrtarea calculilor şi prevenirea recurenţei acestora.
    Litiaza biliarã asimptomaticã nu necesitã tratament. Se recomandã expectativa şi instituirea tratamentului de îndatã ce apare prima colicã. Exceptate de la aceastã conduitã sunt urmãtoarele situaţii:
    - prezenţa unui risc de malignizare ("vezicula de porţelan", cancerul vezicular în familie);
    - pacienţii transplantaţi ce urmeazã a face tratament imunosupresiv, având risc crescut de angiocolitã. în plus, ciclosporina se asociazã cu risc litogenetic;
    - pacienţii ce trãiesc în regiuni îndepãrtate, cu accesibilitate problematicã la un spital în caz de urgenţã;
    - diabeticii, care prezintã un risc crescut de complicaţii pe mãsura progresiunii bolii.
    Nu se recomandã colecistectomia profilacticã pentru litiaza asimptomaticã. Aceasta ar implica costuri foarte ridicate, datã fiind prevalenţa înaltã a litiazei, şi ar expune la un risc de morbiditate şi mortalitate.
    Calculul raportului risc/beneficiu pentru colecistectomia profilacticã: dintre 10.000 pacienţi asimptomatici, 200 vor dezvolta complicaţii acute în urmãtorii 10 ani, cu o ratã a mortalitãţii de 2,5% (5 pacienţi), şi 100 vor dezvolta pancreatitã cu o mortalitate de 10% (10 pacienţi). În total, 15 pacienţi vor deceda prin complicaţiile litiazei. Dacã toţi cei 10.000 ar fi operaţi, între 10 şi 50 vor deceda printr-o complicaţie a intervenţiei. Aceste decese vor surveni imediat, spre deosebire de cele prin complicaţii, eşalonate pe o perioadã de 10 ani.

    Litiaza biliarã simptomaticã trebuie sã fie întotdeauna tratatã.
    Tratamentul este chirurgical. Doar în condiţii speciale, legate de terenul cu risc sau de refuzul intervenţiei, se recurge la tratament nechirurgical.
    Colecistectomia laparoscopicã: este tratamentul de elecţie, colecistectomia clasicã efectuându-se mai rar, de obicei în prezenţa complicaţiilor. Conversia la operaţia deschisã (convenţionalã) este impusã de prezenţa aderenţelor sau complicaţiilor.
    Mortalitate globalã: 0,14% şi 0,5% în diferitele serii de pacienţi.
    Morbiditate postoperatorie: posibilã datoritã lezãrii cãii biliare principale. Colecistectomia se asociazã cu un risc uşor crescut de reflux gastroesofagian sau de diaree. Posibilitatea unui risc crescut pentru cancerul colorectal la femei dupã 15 ani de la operaţie este controversatã.
    Tratamentul nechirurgical: se aplicã doar la pacienţii cu calculi colesterolici puri. Constã din disoluţia oralã cu acid ursodeoxicolic, sau litotripsia extracorporealã urmatã de disoluţie oralã. Dezavantaje: cost ridicat, recurenţa calculilor la 50% în 5 ani (colecist lãsat pe loc).

    Litiaza biliarã complicatã este tratatã întotdeauna chirurgical.
    Colecistectomia se practicã convenţional, mai rar laparoscopic, în urgenţã imediatã sau amânatã.

    LITIAZA CĂII BILIARE PRINCIPALE
    Litiaza cãii biliare principale trebuie sã fie întotdeauna îndepãrtatã, chiar dacã este asimptomaticã, deoarece riscul sãu de complicaţii este mult mai ridicat. Tratamentul este chirurgical sau nechirurgical: extracţie pe tub Kehr, percutanatã transhepatic sau, mai ales, endoscopicã.
    Extracţia endoscopicã
    Se practicã întotdeauna dacã pacientul este colecistectomizat, şi de asemenea la pacientul cu risc operator crescut, chiar dacã nu este colecistectomizat. Indicaţia s-a extins la pacienţii fãrã risc operator, extracţia fiind urmatã de colecistectomie laparoscopicã (abordare mini-invazivã).
    Tehnicã:
    - se efectueazã dupã cateterizarea papilei şi ERCP pentru vizualizarea calculilor şi cãilor biliare;
    - necesitã ades sfincterotomie pentru extracţia calculilor;
    - calculii se extrag cu sonda Dormia sau cu balonaş.
    Morbiditate: 2-7% prin pancreatitã acutã (formã mai ades uşoarã), hemoragie sau perforaţie. Extracţia se face în condiţii de spitalizare (supraveghere dupã procedurã).
    Sfincterotomia nu se recomandã pentru calculii sunt foarte mari inclavaţi, la pacientul necooperant sau cu tulburãri de coagulare greu controlabile.
    Calculii "problematici" sunt calculii ce nu pot fi extraşi din calea biliarã principalã dupã sfincterotomie endoscopicã. în funcţie de dotarea serviciului se practicã:
    - litotripsie de contact (mecanicã, electrohidraulicã, laser) dupã cateterizarea papilei;
    - litotripsie extracorporealã;
    - plasare transpapilarã de endoproteze (soluţie temporarã pentru drenaj biliar).


         Calculi în vezicula biliarã
                     │
          ┌──────────┴──────────┐
          │                     │
          v                     v
    Asimptomatici          Simptomatici

          │                     │
          │                     │
          │                     │         Colecistectomie + explorarea
          │                     │         cãii biliare principale
          │                     │         (laparoscopicã sau deschisã,
          │                     │         în funcţie de experienţã
          v                     v         localã)
                                                   ^
     Expectativã       Calculi în calea      ┌─────┘
                       biliarã principalã? da│
                                             └─────┐
                              nu                   │
                               │                   v
                               │              Sfincterotomie şi
                               │              extragere endoscopicã
                               v                     │
                                                     │
                         Colecistectomie    <────────┘
                         laparascopicã           +

-------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ghid Operational, Ministerul Sanatatii, GHID din 16 septembrie 2010

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"