Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie -

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "HEPATITA" - Anexa 7*)

EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

Comenteaza legea

-------------
    *) Aprobat prin <>Ordinul nr. 1.216/2010 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 29 octombrie 2010.

    Ghiduri terapeutice pentru tratamentul antiviral la pacienţii adulţi cu hepatitã cronicã viralã B, C şi D, precum şi la pacienţii cu cirozã hepaticã de etiologie viralã B, C şi D

    HEPATITA VIRALĂ B

    HEPATITA ACUTĂ CU VHB

    Criterii de includere în tratament:
    ● biochimic: ALT ≥ 5 x N
    ● virusologic:
      - AgHBs pozitiv;
      - IgM antiHBc pozitiv;
      - AgHBe pozitiv sau negativ
      - IgG antiVHD negativ;
      - ADN-VHB pozitiv.

    Schema de tratament
    ● entecavir 0,5 mg/zi timp de 6 luni, cu repetarea ADN-VHB la 12 sãptãmâni precum şi urmãrirea seroconversiei Ag/Ac Hbe şi respectiv Ag/Ac HBs

    HEPATITA CRONICĂ CU VHB

    1. HEPATITA CRONICĂ CU VHB - PACIENŢI NAIVI
    1.1. HEPATITA CRONICĂ CU VHB CU AgHBe POZITIV
    Criterii de includere în tratament:
    ● biochimic:
       - ALT ≥2 x N
    ● virusologic:
       - AgHBs pozitiv;
       - AgHBe pozitiv şi antiHBe negativ;
       - IgG antiHVD negativ;
       - ADN- VHB ≥ 20.000 UI/ ml.
    ● evaluarea fibrozei şi a activitãţii necro-inflamatorii prin PBH sau Fibromax
       - pacienţii cu criteriile de mai sus nu necesitã evaluarea fibrozei şi a activitãţii necroinflamatorii
       - la pacienţii cu ALT<2xN şi vârsta > 40 ani, , se efectueazã puncţie biopsie hepaticã sau Fibromax şi se trateazã dacã este boalã semnificativã;
    ● Indicaţii terapeutice în funcţie de vârstã:
       - la pacienţii ≤ 50 de ani se recomandã tratament cu entecavir*, adefovir sau interferon pegylat
       - Interferonul pegilat se recomanda la pacientii tineri cu valori moderate ale ALT şi viremiei
       - la pacienţii > 50 de ani dar ≤ 65 ani se recomandã tratament cu lamivudinã sau interferon pegylat
       - la pacienţii > 65 de ani de preferat tratament cu lamivudinã

    Schema de tratament
    ● Entecavir
       - Doza recomandatã: 0,5 mg/zi
       - Durata terapiei: > 1 an
    sau
    ● Adefovir
       - Doza recomandatã: 10 mg/zi
       - Durata terapiei: > 1 an
    sau
    ● Lamivudina
       - Doza recomandatã: 100 mg/zi
       - Durata terapiei: > 1 an
    sau
    ● Interferon pegylat α-2a
       - Doza recomandatã: 180 mcg / sãpt
       - Durata terapiei: 48 de sãptãmâni
    Evaluarea rãspunsului la tratamentul cu entecavir, adefovir sau lamivudinã
    ● Evaluarea rãspunsului iniţial se face la 6 luni de terapie prin determinarea:
       - ALT
       - ADN-VHB. Dacã acesta nu a scãzut cu mai mult de 2 log 10, se considerã rezistenţã primarã şi se opreşte tratamentul.
    ● Ulterior se vor verifica periodic, la interval de şase luni:
       - ALT;
       - Seroconversia pe HBs;
       - Seroconversia pe HBe;
       - ADN-VHB.
    ● În funcţie de rãspunsul biochimic şi virusologic tratamentul se va opri sau se va putea continua pânã la 5 ani.
    ● Creşterea transaminazelor pe parcursul tratamentului impune efectuarea viremiei, iar creşterea viremiei sub tratament se considerã rezistenţã şi lipsã de rãspuns terapeutic.
    ● Rezistenţa şi lipsa de rãspuns impun reevaluarea pacientului şi luarea unei noi decizii terapeutice.
    ● Apariţia Ac anti HBs impune oprirea terapiei

    1.2. HEPATITA CRONICĂ CU VHB CU AgHBe NEGATIV
    Criterii de includere în tratament:
    ● biochimic:
      - ALT ≥2 x N
    ● virusologic:
      - AgHBs pozitiv ;
      - AgHBe negativ şi antiHBe pozitiv;
      - IgG antiHVD negativ;
      - ADN- VHB ≥ 2.000 UI/ ml.
    ● evaluarea fibrozei şi a activitãţii necro-inflamatorii prin PBH sau Fibromax
      - pacienţii cu criteriile de mai sus nu necesitã evaluarea fibrozei şi a activitãţii necroinflamatorii
      - la pacienţii cu ALT<2xN şi vârsta > 40 ani, se efectueazã puncţie biopsie hepaticã sau Fibromax şi se trateazã dacã este boalã semnificativã;
    ● Indicaţii terapeutice în funcţie de vârstã:
      - la pacienţii ≥ 50 de ani se recomandã tratament cu entecavir*, adefovir sau interferon pegylat
      - Interferonul pegilat se recomanda la pacientii tineri cu valori moderate ale ALT şi viremiei
      - la pacienţii > 50 de ani dar ≤ 65 ani se recomandã tratament cu lamivudinã sau interferon pegylat
      - la pacienţii > 65 de ani de preferat tratament cu lamivudinã

    Schema de tratament
    ● Entecavir
      - Doza recomandatã: 0,5 mg/zi
      - Durata terapiei: > 1 an
    sau
    ● Adefovir
      - Doza recomandatã: 10 mg/zi
      - Durata terapiei: > 1 an
    sau
    ● Lamivudina
      - Doza recomandatã: 100 mg/zi
      - Durata terapiei: > 1 an
    sau
    ● Interferon pegylat α-2a
      - Doza recomandatã: 180 mcg / sãpt
      - Durata terapiei: 48 de sãptãmâni
    Evaluarea rãspunsului la tratamentul cu entecavir, adefovir sau lamivudinã
    ● Evaluarea rãspunsului iniţial se face la 6 luni de terapie prin determinarea:
      - ALT
    - ADN-VHB. Dacã acesta nu a scãzut cu mai mult de 2 log10, se considerã rezistenţã primarã şi se opreşte tratamentul.
    ● Ulterior se vor verifica periodic, la interval de şase luni:
      - ALT;
      - AgHBs;
      - AgHBe;
      - Ac anti-Hbe;
      - ADN-VHB.
    ● În funcţie de rãspunsul biochimic şi virusologic tratamentul se va opri sau se va putea continua pânã la 5 ani.
    ● Creşterea transaminazelor pe parcursul tratamentului impune efectuarea viremiei, iar creşterea viremiei sub tratament se considerã rezistenţã şi lipsã de rãspuns terapeutic.
    ● Rezistenţa şi lipsa de rãspuns impun reevaluarea pacientului şi luarea unei noi decizii terapeutice.
    ● Apariţia Ac anti HBs impune oprirea terapiei

    1.3. CIROZA HEPATICĂ COMPENSATĂ

    Criterii de includere în tratament:
    ● ADN-VHB ≥ 2.000 UI/ml, se recomandã tratament
    ● ADN-VHB < 2.000 UI/ml, se recomandã monitorizarea pacientului sau tratament
    ● AgHBe pozitiv / negativ;
    ● IgG anti-VHD negativ;

    Schema de tratament
    ● Entecavir
      - Doza recomandatã: 0,5 mg/zi
      - Durata terapiei: > 1 an
    sau
    ● Adefovir
      - Doza recomandatã: 10 mg/zi
      - Durata terapiei: > 1 an
    sau
    ● Lamivudinã
      - Doza recomandatã: 100 mg/zi
      - Durata terapiei: > 1 an
    Evaluarea rãspunsului la tratamentul cu entecavir, adefovir sau lamivudinã
    ● Se vor verifica periodic, la interval de şase luni ALT şi ADN-VHB în primul an de terapie şi apoi ALT din 3 în 3 luni şi ADN-VHB odatã pe an. În funcţie de rãspunsul biochimic şi virusologic tratamentul se va opri sau se va putea continua.
    ● Creşterea transaminazelor pe parcursul tratamentului impune efectuarea viremiei, iar creşterea viremiei sub tratament se considerã rezistenţã şi lipsã de rãspuns terapeutic.
    ● Rezistenţa şi lipsa de rãspuns impun reevaluarea pacientului şi luarea unei noi decizii terapeutice în funcţie de rezultatul testelor de rezistenţã.

    1.4. CIROZA HEPATICĂ DECOMPENSATĂ
    Criterii de includere în tratament:
    ● ADN-VHB pozitiv indiferent de valoare
    ● AgHBe pozitiv / negativ;
    ● IgG anti-VHD negativ.

    Schema de tratament
    ● Entecavir
      - Doza recomandatã: 0,5 mg/zi
      - Durata terapiei: > 1 an
    sau
    ● Adefovir
    - Doza recomandatã: 10 mg/zi
    - Durata terapiei: > 1 an
    sau
    ● Lamivudinã
    ● Doza recomandatã: 100 mg/zi
    ● Durata terapiei: > 1 an
    Evaluarea rãspunsului la tratamentul cu entecavir, adefovir sau lamivudinã
    ● Se vor verifica periodic, la interval de şase luni ALT şi ADN-VHB VHB în primul an de terapie şi apoi ALT din 3 în 3 luni şi ADN-VHB odatã pe an. În funcţie de rãspunsul biochimic şi virusologic tratamentul se va opri sau se va putea continua.
    ● Creşterea transaminazelor pe parcursul tratamentului impune efectuarea viremiei, iar creşterea viremiei sub tratament se considerã rezistenţã şi lipsã de rãspuns terapeutic.
    ● Rezistenţa şi lipsa de rãspuns impun reevaluarea pacientului şi luarea unei noi decizii terapeutice în funcţie de rezultatul testelor de rezistenţã.

    1.5. HEPATITA CRONICĂ prin COINFECŢIE VHB + VHC
    ● se trateazã virusul replicativ;
    ● Tratamentul se face cu interferon pegylat activ împotriva ambelor virusuri;
    ● Dacã VHC este dominant replicativ sau ambele virusuri active: interferon pegylat + ribavirinã.

    1.6. COINFECŢIE VHB-HIV - fãrã criterii de iniţiere a terapiei ARV
    Tratamentul acestor pacienţi se va face în servicii de Boli infecţioase dedicate
    Criterii de includere în tratament:
    ● ca la monoinfecţia cu VHB;
    ● alegerea tratamentului depinde de instituirea sau nu a terapiei HAART.

    1.6.1. Tratament doar pentru VHB
    ● nu se folosesc antivirale active şi pe HIV (lamivudinã, tenofovir, emtricitabinã, entecavir) dacã între timp pacientul nu primise deja una din aceste terapii pentru infecţia cu HIV;

    Schema de tratament
    ■ AgHBe pozitiv
      ● Interferon standard α-2a/ α-2b
        - Doza recomandatã: 4,5- 5 MU x 3/ sãptãmânã,
        - Durata terapiei: 4-6 luni;
      sau
      ● Interferon pegylat α-2a
        - Doza recomandatã: 180æg/ sãptãmânã,
        - Durata terapiei: 12 luni
      sau
      ● Adefovir
        - Doza recomandatã: 10mg/zi
        - Durata terapiei: >1an
    ■ AgHBe negativ
      ● Interferon standard α-2a / α-2b
        - Doza recomandatã: 4,5- 5 MU x 3/ sãptãmânã,
        - Durata terapiei: 12 luni;
    sau
      ● Interferon pegylat α-2a
        - Doza recomandatã: 180æg/ sãptãmânã,
        - Durata terapiei: 12 luni
    sau
      ● Adefovir
        - Doza recomandatã: 10mg/zi
        - Durata terapiei: >1an
    1.6.2. Tratament doar pentru HIV - fãrã criterii de iniţiere a terapiei antivirale faţã de VHB
    Criterii de includere în tratament:
    ● AgHBe pozitiv / negativ;
    ● ADN-VHB <2 000 UI/ml

    Schema de tratament:
    ● nu necesitã antivirale cu acţiune dualã;
    ● dupã iniţierea terapiei ARV se va monitoriza statusul VHB prin determinarea ALT şi ADN-VHB la 3 luni. Dacã ADN-VHB >2.000 UI/ml se iniţiazã terapiei antiviralã şi faţã de VHB cu tenofovir+ lamivudinã sau emtricitabinã pentru a preveni hepatita asociatã sindromului de reconstrucţie imunã;
    ● de evitat monotrerapia cu lamivudinã sau emtricitabinã.

    1.6.3. Tratament combinat HIV-VHB
    Criterii de includere în tratament:
    ● ca la hepatita cu VHB (AgHBe pozitiv sau negativ) şi HIV;
    ● tratament ARV ce include tenofovir + lamivudinã sau emtricitabinã;
    ● de evitat monoterapia cu lamivudinã sau emtricitabinã pentru evitarea dezvoltãrii rezistenţei.
    Pacienţii cu VHB rezistent la lamivudinã dau cu HIV cu sensibilitate pãstratã la Lamivudinã şi creşterea ADN-VHB >1log10 copii/ml faţã de nadir;
    ● se menţine lamivudina şi adãugarea tenofovirului la schema ARV;
    ● pot fi alese entecavirul sau adefovirul.

    1.6.4. Pacienţii cu cirozã VHB şi HIV - naivi
    ● evitarea decompensãrii bolii hepatice prin sindromul de reconstrucţie imunã;
    ● tratament cu tenofovir + lamivudinã sau emtricitabinã şi completarea schemei ARV - tip HAART.

    1.7. COINFECŢIE VHB + VHD
    Criterii de includere în tratament:
    ● biochimic:
      - ALT ≥2 x N.
    ● virusologic:
      - AgHBs pozitiv;
      - AgHBe pozitiv/negativ;
      - IgG anti-HVD pozitiv;
      - ADN- VHB pozitiv sau negativ;
      - ARN- VHD pozitiv.
    ● vârsta
      - ≤ 65 ani.
      - > 65 ani - se va evalua riscul terapeutic în funcţie de comorbiditãţi**.
    ** Se exclud de la terapia cu interferon pacienţii cu:
    - Boli neurologice
    - Boli psihice (demenţã, etc.)
    - Diabet zaharat decompensat
    - Boli autoimune
    - Boala ischemicã coronarianã sau inscuficienţa cardiaca severã necontrolatã
    - Afecţiuni respiratorii severe, necontrolate
    - Hb < 11g/dl
    - Numãr de leucocite < 5.000 /mmc
    - Numãr de PMN < 1.500 /mmc

    Schema de tratament
    ● Interferon pegylat alfa-2a:
      - Doza recomandatã: 180 mcg / sãptãmânã
      - Durata terapiei: 48 sãptãmâni
    sau
    ● Interferon pegylat alfa-2b
      - Doza recomandatã: 1,5 mcg/ kgc/ sãptãmânã
      - Durata terapiei: 48 sãptãmâni
    sau
    ● Interferon standard α2a/ α2b:
      - Doza recomandatã: 9-10 MU x 3/ sãptãmânã
      - Durata terapiei: 48 sãptãmâni
    Se monitorizeazã biochimic la fiecare 3 luni

    1.8. HEPATITĂ CRONICĂ CU VHB ASOCIATĂ CU:
    ● Imunosupresie (tratament chimioterapic şi/sau imunosupresor)- lamivudinã.
    - Se recomandã iniţierea terapiei cu lamivudinã cu o sãptãmânã înainte de începerea tratamentului chimioterapic şi/sau imunosupresor şi continuarea terapiei cu lamivudinã timp de 6 luni de la oprirea tratamentului chimioterapic şi/sau imunosupresor.
    - Tratamentul imunosupresor aplicat afecţiunilor imune cronice (B.Crohn, Colitã ulcerativã, Poliartritã reumatoidã etc) nu implicã obligativitatea Lamivudinei
    ● Hemodializã - se recomandã interferon sau analogi în doze adaptate funcţiei renale.
    2. HEPATITA CRONICĂ CU VHB - PACIENŢI PRETRATAŢI
    Categorii de pacienţi pretrataţi:
    I. Pacienţi cu recãdere la minim 6 luni dupã tratament anterior cu lamivudinã
    Criterii de includere în tratament:
    ● Identice cu pacienţii naivi
    ● În plus, se efectueazã testarea rezistenţei la lamivudinã. Rezistenţa la Lamivudinã poate fi relevatã şi de comportamentul viremiei sub tratamentul cu Lamivudinã.

    Schema de tratament
    Dacã nu existã rezistenţã la lamivudinã, se trateazã ca pacienţii naivi. În cazul apariţiei rezistenţei la lamivudinã, se trateazã cu:
    ● Entecavir
      - Doza recomandatã: 1 mg/zi
      - Durata terapiei: > 1 an
    sau
    ● Adefovir
      - Doza recomandatã: 10 mg/zi
      - Durata terapiei: > 1 an
    sau
    ● Interferon pegylat α-2a
      - Doza recomandatã: 180 mcg / sãpt
      - Durata terapiei: 48 de sãptãmâni
    pãstrându-se criteriile de monitorizare de la pacienţii naivi.
    II. Pacienţi cu recãdere la minim 6 luni dupã un tratament anterior cu interferon
    Criterii de includere în tratament:
    ● Se evalueazã şi se trateazã cu analogi nucleozidici/nucleotidici ca pacienţii naivi.
    III. Pacienţi cu lipsã de rãspuns sau eşec terapeutic la lamivudinã
    Criterii de includere în tratament:
    ● Se efectueazã testarea rezistenţei la lamivudinã sau se ia în considerare comportamentul viremiei sub tratamnentul cu Lamivudinã.

    Schema de tratament
    Dacã nu existã rezistenţã la lamivudinã, se trateazã ca pacienţii naivi. În cazul apariţiei rezistenţei la lamivudinã, se trateazã cu:
    ● Entecavir
      - Doza recomandatã: 1 mg/zi
      - Durata terapiei: > 1 an
    sau
    ● Se adaugã Adefovir menţinându-se Lamivudina (add-on)
      - Doza recomandatã: 10 mg/zi
      - Durata terapiei: > 1 an
    sau
    ● Interferon pegylat α-2a
      - Doza recomandatã: 180 mcg / sãpt
      - Durata terapiei: 48 de sãptãmâni
    pãstrându-se criteriile de monitorizare de la pacienţii naivi.

    HEPATITĂ VIRALĂ C

    HEPATITA ACUTĂ CU VHC
    Criterii de includere în tratament:
    ● Biochimice:
      - ALT > N
    ● Virusologice:
      - AcHCVc-IgM pozitivi
      - ARN VHC pozitiv

    Schema de tratament
    ● Interferon pegylat α-2a 180æg/sãptãmânã + ribavirinã:
      - 1000mg/zi la greutate corporalã < 75 kg;
      - 1200mg/zi la greutate corporalã > 75 kg.
    pe o duratã de 24 de sãptãmâni.
    ● Interferon pegylat α-2b 1,5æg/kgc/sãptãmânã + ribavirinã:
      - 1000mg/zi la greutate corporalã < 75 kg;
      - 1200mg/zi la greutate corporalã > 75 kg
    pe o duratã de 24 de sãptãmâni cu monitorizarea ARN-VHC la 4, 12, 24 şi 48 de sãptãmâni

    HEPATITA CRONICĂ CU VHC

    1. HEPATITA CRONICĂ CU VHC - PACIENŢI NAIVI

    1.1. HEPATITA CRONICĂ CU VHC
    Criterii de includere în tratament:
    ● Biochimic:
      - ALT normale sau crescute;
    ● Virusologic:
      - ARN-VHC detectabil.
    ● Histologic:
      - Puncţie biopsie hepaticã, Fibromax cu: A ≥1, F ≥1 şi/sau S≥1, Fibroscan> 1
    ● Vârsta
      - ≤65 ani.
      - >65 ani se va evalua riscul terapeutic în funcţie de comorbiditãţi**
--------------
    ** Se exclud de la terapia cu interferon pacienţii cu:

      - Boli neurologice
      - Boli psihice (demenţã, etc.)
      - Diabet zaharat decompensat
      - Boli autoimune
      - Boala ischemicã coronarianã sau inscuficienţa cardiaca severã necontrolatã
      - Afecţiuni respiratorii severe,necontrolate
      - Hb < 11g/dl
      - Numãr de leucocite < 5.000 /mmc
      - Numãr de PMN < 1.500 /mmc

    Schema de tratament
    ● Interferon pegylat α2a 180æg/sãptãmânã + ribavirinã:
      - 1000 mg/zi la greutate corporalã < 75 kg;
      - 1200 mg/zi la greutate corporalã > 75 kg
    sau
    ● Interferon pegylat α2b 1,5æg/kgc/sãptãmânã + ribavirinã:
      - 1000 mg/zi la greutate corporalã < 75 kg;
      - 1200 mg/zi la greutate corporalã > 75 kg

    Evaluarea rãspunsului la tratament
    Definiţii ale rãspunsului la tratament
    ● RVR (Rapid Virologic Response / Rãspuns Viral Rapid) = negativarea ARN - VHC dupã 4 sãptãmâni de terapie
    ● EVR (Early Virologic Response / Rãspuns Viral Precoce) = negativarea sau scãderea ≥ 2 log10 a ARN - VHC dupã 12 sãptâmâni de terapie
    ● Non Response (Lipsa de rãspuns) = scãderea ARN - VHC cu < 2 log10 la 12 sãptãmâni de tratament
    ● Slow Response (Rãspuns Lent) = negativarea ARN - VHC la 24 de sãptãmâni de tratament
    ● EOT (End of Treatment Response / Rãspuns Viral la Sfârşitul Tratamentului) = ARN - VHC nedetectabil la sfârşitul tratamentului.
    ● SVR (Sustained Virologic Response / Rãspuns Viral Susţinut) = ARN - VHC nedetectabil la 24 sãptãmâni dupã terminarea terapiei
    ● Breaktrough = ARN - VHC detectabil în cursul tratamentului, dupã obţinerea EVR
    ● Relapse (Recãdere) = pozitivarea ARN -VHC dupã obţinerea rãspunsului viral la sfârşitul tratamentului
    Rãspunsul iniţial la terapie se apreciazã:
    ● biochimic: ALT normal.
    . virusologic: scãderea ARN-VHC cu ≥2log sau sub limita de detecţie la 4,12 sau 24 de sãptãmâni.
    ARN-VHC se determinã:
    ● la începutul terapiei;
    ● la 4 sãptãmâni de terapie;
    ● la 12 sãptãmâni de terapie dacã ARN-VHC a fost detectabil la 4 sãptãmâni;
    ● la 24 sãptãmâni de terapie dacã nu s-a obţinut negativarea dar s-a obţinut scãderea ≥ 2 log10 a ARN - VHC dupã 12 sãptãmâni de terapie
    ● la terminarea terapiei (48 sãptãmâni de terapie din momentul negativãrii ARN- VHC);
    ● la 24 sãptãmâni de la terminarea terapiei.

    Durata tratamentului
    ● 24 de sãptãmâni pentru genotipul 2-3 (+ ribavirinã 800mg/zi).
    ● 24, 48 sau 72 de sãptãmâni pentru genotipurile 1-4 dupã cum urmeazã:

    ● Dacã ARN-VHC iniţial este < 600.000 UI/ml şi se obţine RVR (ARN-VHC nedetectabil la 4 sãptãmâni), se efectueazã 24 de sãptãmâni de tratament.
    ● Dacã la 12 sãptãmâni de la începerea terapiei ARN-VHC este nedetectabil, se continuã tratamentul pânã la 48 de sãptãmâni.
    ● Dacã la 12 sãptãmâni de la debutul terapiei ARN-VHC este detectabil dar a scãzut cu ≥2log faţã de nivelul preterapeutic, se continuã terapia pânã la 24 de sãptãmâni, când se face o nouã determinare a ARN-VHC.
      - Dacã ARN-VHC este pozitiv la 24 de sãptãmâni, terapia se opreşte.
      - Dacã ARN-VHC este negativ la 24 de sãptãmâni, se continuã tratamentul pânã la 72 de sãptãmâni.
    1.2. COINFECŢIA VHC-HIV
    Criterii de includere în tratament:
    ● ca la monoinfecţia cu VHC;

    Schema de tratament
    ● Dacã CD4 > 200/mmc: terapie combinatã interferon pegylat α2a/ α2b+ ribavirinã (dozele uzuale) 48 de sãptãmâni;
    ● Dacã CD4 <200/mmc: terapie HAART pentru creşterea CD4 la mai mult de 200 cell/mmc, ulterior iniţierea terapiei antivirale VHC (interferon pegylat α2a/ α2b+ ribavirinã (dozele uzuale) 48 de sãptãmâni.
      - de evitat zidovudina datoritã riscului de anemie şi neutropenie;
      - de evitat didanozina la pacienţii cu cirozã datoritã riscului de decompensare hepaticã;
      - de evitat stavudina în special în asociere cu didanozina datoritã riscului crescut de acidozã lacticã;
      - nu este recomandabilã utilizarea inhibitorilor de proteazã în terapia combinatã datoritã reducerii probabilitãţii obţinerii RVS;
      - monitorizarea tratamentului ca la VHC.

    1.3. CIROZA COMPENSATĂ CU VHC
    ● se trateazã conform schemei terapeutice din hepatita cronicã cu VHC;
    1.4. MANIFESTĂRI EXTRAHEPATICE FĂRĂ BOALĂ HEPATICĂ
    ● sunt de competenţa specialitãţilor respective;
    1.5. BOLNAVII CU TALASEMIE
    ● pot primi tratament;
    1.6. BOLNAVII CU HEMOFILIE
    ● pot primi tratament sub strictã supraveghere medicalã - sãptãmânalã, şi cu evaluarea constantã a riscului hemoragipar;
    1.7. BOLNAVII DIALIZAŢI
    ● pot primi tratament
    1.8. HEPATITA RECURENTĂ C POSTTRANSPLANT HEPATIC
    . Schema terapeuticã, durata tratamentului, urmãrirea pacinentului, adaptarea dozelor în funcţie de comportamentul hematologic, al funcţiei renale, viremiei şi rãspunsului histologic se stabilesc în Centrele spacializate acreditate. în cazuri particulare şi cu documentaţia corespunzãtoare, durata tratamentului poate depãşi 72 de sãptãmâni.
    2. HEPATITA CRONICĂ CU VHC - PACIENŢI PRETRATAŢI
    ● Pacienţii nonresponderi sau cu recãdere dupã monoterapia cu interferon convenţional se trateazã cu terapie combinatã cu interferon pegylat şi ribavirinã ca şi pacienţii naivi
    ● Pacienţii nonresponderi sau cu recãdere dupã terapia combinatã cu interferon convenţional şi ribavirinã se trateazã cu terapie combinatã cu interferon pegylat şi ribavirinã ca şi pacienţii naivi
    ● Pacienţii cu recãdere demonstratã conform definiţiei, dupã terapia combinatã cu interferon pegylat şi ribavirinã pot fi trataţi cu interferon pegylat şi ribavirinã conform indicatiilor produselor

    Nu se vor retrata:
    ● Non-responderii
    ● Pacienţii cu breacktrough patern

    MEDICAŢIA ADJUVANTĂ TERAPIEI ANTIVIRALE ÎN HEPATITELE CRONICE

    1. TRATAMENTUL ANEMIEI SECUNDARE TERAPIEI ANTIVIRALE
    Utilizarea de Epoetinum alfa şi beta pentru susţinerea terapiei antivirale optime
    ● Se administreazã dacã Hb scade < 10 g/dl (sau scãdere cu mai mult de 2 g în decursul unei sãptãmâni - de la o administrare la alta) pentru a preveni scãderea Hb sub 10 g/dl şi în consecinţã modificarea dozelor de ribavirinã.

    Schema de tratament


                         ┌─────────────────────────────────┐
                         │   Anemie secundarã ribavirine   │
                         │   Hb<10 g/dl (bãrbaţi/femei)    │
                         └──────────────┬──────────────────┘
                                        │
                                        v
                         ┌─────────────────────────────────┐
                         │ Iniţierea terapiei cu epoetinum │
                         │    40.000 UI/sc/sãptãmânã       │
                         └──────────────┬──────────────────┘
                                        │
                    ┌───────────────────┴─────────────────────┐
                    v                                         v
      ┌───────────────────────────────┐     ┌─────────────────────────────────┐
      │ Fãrã epoetinum dacã Hb        │     │ Creşterea dozei de epoetinum    │
      │         este:                 │     │ la 60.000 ui/sc/sãptãmânã dacã  │
      │   ≥ 12 g/dl (bãrbaţi/femei)   │     │ Hb nu a crescut cu 1g/dl dupã 4 │
      └──────────────┬────────────────┘     │     sãptãmâni, sau              │
                     │                      │    < 12 g/dl (bãrbaţi/femei)    │
                     │                      └─────────────────┬───────────────┘
                     │                                        │
                     v                                        v
      ┌───────────────────────────────┐     ┌─────────────────────────────────┐
      │ Se reincepe epoetinum dacã    │     │     Stoparea epoetinum          │
      │         Hb este:              │     │   dacã Hb nu creşte dupã 4      │
      │   < 10 g/dl (bãrbaţi/femei)   │     │        sãptãmâni                │
      └──────────────┬────────────────┘     └─────────────────────────────────┘
                     │
                     v
      ┌───────────────────────────────┐
      │    Modificarea dozei de       │
      │ epoietinum cu 5.000 - 10.000  │
      │   UI pentru menţinerea Hb     │
      └───────────────────────────────┘

    2. TRATAMENTUL NEUTROPENIEI SECUNDARE TERAPIEI ANTIVIRALE
    Utilizarea de Filgrastim pentru susţinerea terapiei antivirale la doze optime

    Schema de tratament - doze
    ● se începe administrarea de filgrastim 5æg/kgc/zi timp de 3 zile consecutiv dacã granulocitele scad la 1.000 mmc.
      - Gr: 750-1.000 mmc:
        ● filgrastim 5æg/kgc/zi timp de 3 zile;
        ● dozã întreagã de interferon.
      - Gr: 500-750 mmc
        ● filgrastim 5æg/kgc/zi timp de 3 zile;
        ● reducerea dozei de interferon conform indicaţiilor fiecãrui produs
      - Gr: <500/ mmc
        ● filgrastim 5æg/kgc/zi timp de 3 zile;
        ● întreruperea interferonului conform conform indicaţiilor fiecãrui produs

    Monitorizare

    ● Monitorizarea se realizeaza prin identificarea sãptãmânalã a numãrului de granulocite.

                                -------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ghid Operational, Ministerul Sanatatii, GHID din 16 septembrie 2010

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"