Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
------------- *) Aprobat prin <>Ordinul nr. 1.216/2010 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 29 octombrie 2010. Definiţie: HDI acutã se defineşte ca sângerarea cu sediul distal de ligamentul lui Treitz, cu debut recent (maxim 3 zile) şi care poate determina instabilitate hemodinamicã, anemie şi/sau necesitatea transfuziilor (1,2). Frecvent se manifestã sub forma hematocheziei, necesitând spitalizare, evaluare şi management de urgenţã (3). Etiologie Tabelul 1 Cauze de hematochezie
┌──────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────────────────────┐
│ Leziune │Frecvenţa│ Comentarii │
├──────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Boala diverticularã │17-40% │Oprire spontanã la 80% din cazuri ; │
│ │ │a fost necesarã intervenţia chirurgicalã │
│ │ │la 60% din pacienţii care au necesitat │
│ │ │>4 unitãţi de sânge/24 de ore (4) │
├──────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Ectazie vascularã colonicã│ 2-30% │Variabilitate mare în diferite studii a │
│ │ │acestor leziuni;frecvenţa mai mare a │
│ │ │hemoragiei în cazul ectaziilor │
│ │ │vasculare ale colonului proximal (5) │
├──────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Colita (ischemicã, │ 9-21% │Colita ischemicã se manifestã frecvent │
│infecţioasã, IBD, proctita│ │prin durere abdominalã şi │
│radicã) │ │hematochezie autolimitate. Colita este │
│ │ │segmentalã, cel mai frecvent afectând │
│ │ │unghiul splenic (6) │
│ │ │Diareea cu sânge reprezintã │
│ │ │simptomul cel mai frecvent al colitei │
│ │ │infecţioase şi a RUH. │
├──────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Neoplasm colonic/sângerare│ 11-14% │Sângerarea post polipectomie este │
│post polipectomie │ │frecvent autolimitatã şi poate sã aparã │
│ │ │pânã la 14 zile dupã polipectomie. │
├──────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Cauze anorectale (inclusiv│ 4-10% │Anuscopia trebuie sã facã parte din │
│hemoroizi, varice rectale)│ │evaluarea iniţialã a acestor pacienţi. │
├──────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Hemoragie digestivã │ 0-11% │Aspiratul nazogastric negativ nu │
│superioarã (inclusiv ulcer│ │exclude HDS │
│duodenal/gastric, varice) │ │ │
├──────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Sediul hemoragiei la │ 2-9% │Evaluare prin enterocapsulã │
│nivelul intestinului │ │/enteroscopie dupã remiterea │
│subţire (inclusiv ileita │ │episodului de hemoragie acutã │
│Crohn, ectazia vascularã, │ │ │
│diverticulul Meckel, │ │ │
│tumori) │ │ │
├──────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Colopatie indusã de AINS │ │Consumul de AINS creşte riscul de │
│ │ │hemoragie diverticularã (7,8) │
│ │ │Poate exacerba leziunile de IBD │
│ │ │preexistente │
├──────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Fistula aortoentericã │ │ │
├──────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Leziuni Dieulafoy │ │ │
├──────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Ulceraţii colonice │ │ │
└──────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────────────────────┘
Evaluarea iniţialã Evaluarea severitãţii episodului de HDI: Anamneza: - aspectul şi durata sângerãrii ( inclusiv culoarea şi frecvenţa scaunului) - simptomele asociate: durere abdominalã, modificãri recente ale tranzitului defecaţie imperioasã/tenesme, scãdere ponderalã - antecedente: episoade anterioare de HDI, traumatisme, chirurgie abdominalã, boalã ulceroasã în antecedente, istoric de IBD, istoric de radioterapie la nivelul abdomenului şi pelvisului - medicaţie recentã (AINS, aspirina şi anticoagulante) - prezenţa/absenţa durerilor precordiale/palpitaţiilor, dispnee la repaus Examenul clinic: - monitorizarea semnelor vitale (scãderea TAS cu >10 mmHg sau creşterea FC cu > 10 bãtãi/min indicã o pierdere sanguinã de peste 800ml (3) ; iar tahicardia şi tahipneea marcatã asociate cu hipotensiune şi alterarea stãrii de conştienţã indicã o pierdere de sânge de peste 1500 ml (3). - evaluare cardiopulmonarã, abdominalã - efectuarea tuşeului rectal (TR). Testele de laborator: - hemograma completã, ionograma sericã, urea, creatinina, evaluarea coagulãrii: PT/PTT ( dacã existã istoric de hepatopatie consum de anticoagulante), determinarea grupului da sânge - Înainte de endoscopia diagnosticã şi terapeuticã se va proceda la resuscitarea şi reechilibrarea bolnavilor. Bolnavii şocaţi şi cei cu risc crescut prin comorbiditãţi severe vor fi monitorizaţi în secţii de terapie intensivã (1,2,3). Determinarea cauzei sângerãrii Evaluarea tractului digestiv superior: - Este necesarã efectuarea gastroscopiei la bolnavii la care nu s-a evidenţiat o sursã de sângerare la colonoscopie sau la cei cu antecedente de boalã ulceroasã sau anemie( !,2,7). - aceasta deoarece pânã la 11% din cazuri - sursa sângerãrii este deasupra unghiului Treitz (1,2,3) Colonoscopia: - se începe cu pregãtirea rectosigmoidianã cu 2-3 clisme evacuatorii pentru excluderea unei cauze rectosigmoidiene. - se recomandã în evaluarea precoce a bolnavilor cu HDI. - se efectueazã dupã pregãtirea în prealabil a colonului cu soluţie de polietilenglicol (PEG) (1,2) (în administrare oral sau pe sonda nazogastricã (1l la 30-45 min). În acest mod se imbunãtãţeşte vizualizarea endoscopicã şi şansa unui diagnostic corect şi scade riscul de perforaţie. - rata de diagnostic la colonoscopie: 48-90% - momentul colonoscopiei:12-48 de ore de la internare . - efectuarea precoce a colonoscopiei se asociazã cu durata de spitalizare mai redusã(8). Metode diagnostice de linia a2-a Scintigrafia cu hematii marcate cu Tc - detecteazã sângerãrile cu debit scãzut, de pânã la 0,1 ml/min (permiţând selecţionarea cazurilor care beneficiazã de terapie angiograficã)(1,4). Angiografia (arteriografia) (permite şi atitudine terapeuticã-angioterapie) - detecteazã sângerãri cu debit crescut (>1 ml/min). - indicatã la bolnavii cu hemoragie masivã, în situatiile în care nu se poate efectua endoscopia sau atunci când este prezentã hematochezie persistentã/recurentã, iar colonoscopia nu a evidenţiat sursa sângerãrii. Modalitãţi de terapie în funcţie de cauza sângerãrii (1):: HDI de origine diverticularã: - injectarea de adrenalinã - termocoagularea (heatprobe) - electrocoagularea (bipolarã) - hemostaza mecanicã (montarea de clipuri) Acestea se pot folosi independent sau asociat. HDI prin malformaţii vasculare: - eficienţa în oprirea sângerãrii la 87% din cazuri. Se pot folosi atât metodele termice cât şi cele de injectare. HDI prin colita radicã (leziuni telangiectatice multiple la nivelul colonului distal): poate fi tratatã eficient prin termocoagulare, terapie laser sau coagulare cu plasmã cu argon (APC). HDI dupã polipectomie: poate apare imediat sau tardiv dupã efectuarea manevrei - în majoritatea cazurilor se opreşte spontan. - terapeuticã endoscopicã: electrocauterizarea asociatã sau nu cu injectarea de adrenalinã, montarea de endoloop-uri, de clipuri metalice şi APC. HDI de cauzã anorectalã - fisuri, hemoroizi (<10% din cazurile de sângerare). - tratamentul endoscopic: injectarea de adrenalinã sau agenţi sclerozanţi sau ligatura elasticã a hemoroizilor interni. este obligatorie efectuarea colonoscopiei totale în vederea excluderii unei posibile surse proximale a hemoragiei. Tratamentul chirurgical de urgenţã este indicat în caz de - eşec al celorlalte metode terapeutice - persistenţa sau recidiva precoce a hemoragiei (care necesitã transfuzie masivã sau repetatã) Colectomia segmentarã - indicatã numai dupa evidenţierea în prealabil a sediului hemoragiei sau la pacienţii cu boalã diverticularã limitatã la nivelul colonului stâng la care sângerarea este persistentã sau recurentã. Colectomia totalã "blind"se indicã numai la bolnavii cu diverticulozã difuzã a colonului şi în situaţia în care nu s-a putut identifica cu precizie sediul hemoragiei (7).
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ DE REŢINUT │
│- HDI se defineşte ca sângerarea cu localizare distalã de unghiul Treitz, cu │
│manifestãri clinice variate (inclusiv pierdere sanguinã fecalã ocultã, anemie│
│feriprivã, melenã, hematochezie intermitentã şi sângerarea acutã). │
│- Colonoscopia este importantã atât în diagnosticul cât şi în tratamentul HDI│
│- Este necesarã efectuarea gastroscopiei la bolnavii la care nu s-a │
│evidenţiat o sursã de sângerare la colonoscopie sau la cei cu antecedente de │
│boalã ulceroasã sau anemie. │
│- Modalitãţile terapeutice endoscopice (incluzând termocoagularea, electro- │
│coagualrea şi/sau injectarea de adrenalinã) pot fi utilizate în tratamentul │
│HDI prin boala diverticularã, ectazie vascularã sau postpolipectomie. │
│ Angiografia şi/sau scintigrafia cu hematii marcate cu TC pot fi utilizate │
│în cazul sângerãrilor active ca metode diagnostice şi/sau terapeutice de │
│linia a 2-a. │
│- Este necesarã localizarea preoperatorie a sursei sângerãrii înainte de │
│ntervenţia chirurgicalã. │
│- Consumul de aspirinã şi AINS se poate asocia cu HDI şi ca urmare se indicã │
│întreruperea tratamentului la pacienţii cu istoric de HDI. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.