Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
(1) Dispozitiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004 stabilesc masurile tehnico-organizatorice, principiile, cerintele si conditiile tehnice necesare in vederea prevenirii formarii scanteilor produse de descarcarea sarcinilor electrostatice, care in anumite imprejurari pot initia incendii sau explozii.
(2) Prevederile prezentelor dispozitii se aplica si sunt obligatorii indiferent de titularul dreptului de proprietate.
ART. 2
Masurile tehnico-organizatorice se stabilesc, se realizeaza si se mentin in exploatare de catre proiectantii, executantii sau proprietarii (utilizatorii) constructiilor si amenajarilor, echipamentelor, utilajelor si instalatiilor tehnologice, potrivit obligatiilor legale ce le revin, pe timpul desfasurarii proceselor tehnologice, precum si al manipularii, transportului si al depozitarii materialelor.
ART. 3
In sensul prezentelor dispozitii, termenii si expresiile utilizate au urmatoarele semnificatii:
a) aditiv antistatic - substanta solida (praf, pulbere) sau lichida care, introdusa intr-un volum de lichid combustibil, are rolul de a reduce efectul difuziei turbulente datorat pulsatiilor de viteza, in cazul transvazarii, transportului etc. lichidelor prin conducte cilindrice si de a limita astfel riscul datorat incarcarilor electrostatice;
b) antistatic - caracteristica intrinseca a materialului de a nu se incarca cu electricitate statica; in mod obisnuit aceasta caracteristica este avuta in vedere la materialele care se utilizeaza in medii cu risc de incendiu sau explozie;
c) corp electrostatic la pamant - substanta, material, circuit, aparat, masina, recipient sau instalatie a carei rezistenta de scurgere a sarcinilor electrostatice nu depaseste 10^6 ohmi, rezistenta fiind masurata intre pamant si un punct oarecare al elementului considerat;
d) descarcare corona - descarcare electrica incompleta (nu se dezvolta pe toata distanta dintre electrozii configuratiei) care apare in zone ale conductoarelor cu raza de curbura mica; descarcarea corona se dezvolta numai daca intensitatea campului electric in zona depaseste o valoare determinata;
e) descarcare electrostatica - proces de realizare a unui canal conductor intre doua corpuri aflate la potentiale diferite fata de pamant; in functie de valoarea medie a campului electric intre cele doua corpuri, descarcarea poate fi incompleta (corona) sau completa (strapungere);
f) dispersie - fenomen de imprastiere, raspandire, risipire; in sensul prezentelor dispozitii, definitia se refera la pulberi, prafuri, gaze, ceturi, care se pot aprinde; de exemplu, praful este o forma dispersa a substantelor solide, iar ceata este o forma dispersa a lichidelor combustibile;
g) electricitate statica - energie de natura electrica ce apare datorita unor fenomene electrochimice, frecari, incalziri si de deformare a corpurilor, plasarii acestora intr-un camp electric, precum si ca urmare a altor actiuni fizice care presupun schimbarea relativa a suprafetelor de contact; energia acumulata ramane practic constanta sau prezinta variatii foarte lente; energia acumulata, daca se disipeaza intr-o descarcare electrica, poate initia explozia unor amestecuri inflamabile, daca este mai mare decat energia minima de aprindere a acestora;
h) influenta electrostatica - fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un conductor neutru izolat sau modificarea repartitiei sarcinilor electrice pe un conductor incarcat si izolat, sub actiunea unui camp electric exterior;
i) incaltaminte antistatica - incaltaminte incercata in conformitate cu metoda 5.7 din SR EN 344; rezistenta electrica trebuie sa fie cuprinsa intre 100 kΩ si 1.000 MΩ;
j) incarcare electrostatica - proces fizic prin care, pe corpuri solide, lichide sau vapori, apar sarcini electrice datorita unor actiuni mecanice (frecare, ciocnire, vibratii), termice, chimice etc;
k) legare la pamant - legatura electrica a unui corp conductor la priza de pamant, pentru a asigura acestuia, in mod permanent, potentialul pamantului (considerat nul);
l) legatura de echipotentializare - legatura electrica realizata intre diferite puncte pentru a asigura acestora acelasi potential fata de pamant;
m) pardoseala izolanta electric (electroizolanta) - pardoseala realizata din materiale izolante electric (lemn, cauciuc, bachelita etc.), care acopera intreaga suprafata a pardoselii, sunt lipite pe suport, nu prezinta crapaturi, iar rosturile nu depasesc 3 mm;
n) priza de pamant - instalatie care asigura o legatura electrica directa cu pamantul a unei instalatii electrice sau a unor echipamente electrice;
o) rezistenta electrica de dispersie a unei prize de pamant - rezistenta electrica echivalenta a prizei de pamant;
p) scanteie electrostatica - descarcare brusca de electricitate, printr-un interval, intre doua corpuri;
r) transvazare - operatiune de trecere a unui fluid (lichid, gaz etc.) sau a unui material pulverulent dintr-un vas in altul prin curgere gravitationala, pompare etc.;
s) zona cu pericol de explozie - spatiul in care, in conditii normale de functionare, se pot acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori sau praf in cantitati suficiente pentru a da nastere unei atmosfere explozive in amestec cu aerul sau cu oxigenul.
CAP. 2
Formarea si acumularea incarcarilor electrostatice
ART. 4
Formarea si acumularea incarcarilor electrostatice reprezinta fenomene de sistem sau de asociatie cu aparitia unei sarcini electrice pe suprafata unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al conductibilitatii electrice.
ART. 5
Cele mai frecvente moduri de electrizare a corpurilor sunt: frecarea, contactul direct, influenta, actiunea electrochimica si actiunea fotoelectrica.
ART. 6
(1) Principalele materiale si substante utilizate frecvent si pe scara larga, susceptibile sa formeze si sa acumuleze sarcini electrostatice, sunt:
a) solide: cauciucul natural si sintetic, masele plastice, fibrele artificiale, textilele pe baza de lana, fibrele artificiale, hartia, sticla, sulful, rasinile sintetice, unele rasini naturale (chihlimbarul);
b) lichide: sulfura de carbon, eterul, benzina, hidrocarburile, esterii, hidrocarburile clorurate, cetonele inferioare si alcoolii;
c) gaze (vapori): dioxidul de carbon, metanul, propanul, etanul, butanul, acetilena si hidrogenul.
(2) Principalele operatiuni cinetice in care sunt prezente materiale si substante mentionate la alin. (1), pe timpul carora pot sa apara incarcari electrostatice, sunt:
a) incarcare, descarcare, umplere, golire, transvazare, alimentare;
b) amestecare, malaxare, agitare, barbotare, omogenizare;
c) filtrare, separare, sortare, cernere, centrifugare;
d) ventilare, exhaustare, desprafuire, aerisire, vacuumare;
e) pulverizare, injectare, dispersare, stropire, purjare, refulare;
f) frecare, angrenare, transmisie;
g) spalare, curatare, purificare, ambalare;
h) transport, vehiculare, manipulare;
i) polizare, slefuire, sablare;
j) rulare, derulare, lipire, dezlipire;
k) macinare, concasare, sfaramare.
(3) Principalele procese tehnologice in care sunt prezente materialele si substantele prevazute la alin. (1), cu capacitate ridicata de incarcare electrostatica, sunt:
a) fabricarea fibrelor si firelor textile;
b) fabricarea foliilor de polietilena sau de policlorura de vinil;
c) fabricarea pulberilor pentru explozivi;
d) egrenarea bumbacului;
e) fabricarea hartiei si imprimarea acesteia;
f) fabricarea cauciucului si produselor de cauciuc.
(4) Exemplele de operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara incarcari electrostatice sunt prezentate in anexa nr. 1 iar aspectele referitoare la pericolul de explozie si/sau incendiu, in cazul unor operatiuni si procese tehnologice care genereaza electricitate statica, sunt prezentate in anexa nr. 2.
ART. 7
Electricitatea statica poate provoca incendiu sau explozie urmata sau nu de incendiu, in cazul indeplinirii simultane a urmatoarelor conditii:
a) existenta materialului combustibil sau a atmosferei explozive;
b) deplasarea sarcinilor cu aparitia descarcarilor disruptive;
c) energia eliberata prin descarcare sa fie mai mare decat energia minima pentru aprinderea materialului combustibil sau a atmosferei explozive.
ART. 8
In cazul in care atmosfera din spatiile inchise este uscata artificial, prin sisteme de incalzire sau ventilare cu aer uscat, apar conditii favorizante astfel incat incarcarile electrostatice pot provoca incendiu sau explozie.
CAP. 3
Riscuri sau pericole de explozie si/sau de incendiu determinate de electricitatea statica
ART. 9
Pericolul de explozie poate sa apara la manipularea substantelor combustibile sau oxidabile, daca acestea se prezinta sub forma de dispersie fina de gaze, vapori, ceata (particule fine de lichid, aerosoli) sau prafuri (particule fine de solid, respectiv aerosoli), atunci cand concentratia acestora in amestec cu aerul se afla intre limitele de explozie si cand exista un potential electrostatic egal sau mai mare decat energia minima de aprindere a unor substante combustibile din mediul respectiv.
ART. 10
Scanteile electrice care provin din diferente de potential inferioare nivelului de 350 volti sunt considerate nepericuloase datorita insuficientei caldurii la varfurile scanteilor.
ART. 11
Nivelul riscului generat de incarcarile electrostatice intr-o zona de lucru se apreciaza in functie de energia minima de aprindere, astfel:
a) foarte redus ≥ 100 mJ
b) redus 50-100 mJ
c) mediu 10-50 mJ
d) mare 0,1-10 mJ
e) foarte mare ≤ 0,1 mJ.
ART. 12
Pericolul de explozie si/sau incendiu depinde de viteza si de modul de manipulare a lichidelor prin conducte sau instalatii pe timpul desfasurarii operatiunilor de alimentare, golire, transport si distributie.
ART. 13
Stratul de praf combustibil se comporta diferit la descarcarile electrostatice, in functie de natura produsului de aprindere.
CAP. 4
Masuri generale de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statica
SECTIUNEA 1
Solutii pentru dispersia electricitatii statice
ART. 14
In functie de caracteristicile proceselor tehnologice si de capacitatea de reactie a operatorilor se pot adopta solutii care sa conduca la dispersia electricitatii statice. Solutiile cele mai eficiente sunt:
a) legarea la pamant (sisteme echipotentiale);
b) neutralizarea sarcinilor;
c) reducerea frecarilor;
d) umidificarea atmosferei;
e) marirea conductivitatii corpurilor izolante.
ART. 15
(1) La o valoare a rezistentei de scurgere a sarcinilor electrice mai mica de 10^6 ohmi, pentru majoritatea substantelor inflamabile se elimina posibilitatea formarii sarcinilor electrostatice mari si se considera realizata legarea la pamant.
(2) In locurile in care se manipuleaza substante explozive valorile limita care se aleg sunt de ordinul 10^4 -10^5 ohmi pentru rezistenta de curgere a sarcinilor electrice.
ART. 16
Legarea la pamant a obiectelor metalice asigura reducerea diferentei de potential dintre obiecte si pamant, pana la limite nepericuloase, iar conductibilitatea materialelor utilizate trebuie sa fie suficient de mare, astfel incat sa permita scurgerea fara descarcare disruptiva a incarcarilor electrostatice.
ART. 17
(1) Este obligatoriu sa fie legate la pamant:
a) constructiile metalice, echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele si instalatiile (pentru amestec, valturile, calandrele, masinile de extrudare sau injectie etc.) care vehiculeaza materiale si substante care produc electricitate statica;
b) elementele bune conducatoare de electricitate care nu participa direct la procesul tehnologic;
c) partile metalice ale echipamentelor electrice (carcase, motoare, aparataj, tablouri etc.), ale instalatiilor, utilajelor, incarcatoarelor si cisternelor, inclusiv ale sinelor de cale ferata de la rampele de incarcare-descarcare.
(2) Conductibilitatea electrica a legaturilor se asigura prin:
a) fixarea demontabila (strangere);
b) fixarea nedemontabila (sudare, lipire etc.).
ART. 18
(1) Atunci cand continuitatea tubulaturii metalice este intrerupta prin burdufuri din materiale textile sau plastice, se prevad sisteme de echipotentializare intre tronsoanele bune conducatoare de electricitate.
(2) Legaturi echipotentiale se prevad la racordurile si flansele cu garnituri izolatoare de pe traseele de conducte, tuburi si furtunuri pentru vehicularea fluidelor generatoare de electricitate statica si, dupa caz, la dispozitivele (capetele) de pulverizare, refulare sau debitare a acestora.
ART. 19
Conductele si recipientele racordate la gurile de aspiratie, fixe sau mobile, precum si filtrele sau ciururile care intra in contact cu o substanta capabila sa acumuleze sarcini electrostatice in timpul unui proces de fabricatie, stocare sau al operatiunii de transvazare trebuie sa fie legate intre ele (pentru a se asigura echipotentialitatea), precum si la pamant.
ART. 20
Legaturile la pamant trebuie verificate astfel:
a) zilnic, vizual;
b) periodic, prin personal specializat se masoara valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant, precum si asigurarea continuitatii la instalatiile electrice.
ART. 21
Legarea la pamant a bobinelor, cilindrilor si a tamburelor metalice ale caror extremitati se rotesc in lagare prevazute cu ungere se asigura prin sisteme speciale cu perii alunecatoare pe arbore, tangentiale si de capat.
ART. 22
Reducerea frecarilor intre corpurile (suprafetele) aflate in contact se poate realiza prin diminuarea presiunii exercitate pe corpuri.
ART. 23
Neutralizarea sarcinilor electrostatice inmagazinate pe corpurile neconducatoare se realizeaza prin:
a) ionizarea permanenta a atmosferei;
b) inductie electrostatica;
c) umidificarea atmosferei.
ART. 24
(1) Ionizarea atmosferei se realizeaza cu:
a) generatori de campuri electrostatice foarte intense, create in apropierea mediului incarcat electrostatic;
b) neutralizatori radioactivi cu radiatii tip α sau â.
(2) Neutralizatoarele radioactive se recomanda pentru procesele tehnologice de fabricare a foliilor de plastic, de cauciuc sau a hartiei, precum si la prelucrarea firelor si fibrelor sintetice, ionizarea aerului realizandu-se de-a lungul materialului.
ART. 25
Inductia electrostatica se realizeaza cu dispozitive care formeaza un camp electrostatic autoindus, ele constand dintr-un fir metalic fix legat de o bara prevazuta cu un capat miscator sau o tija terminata prin varfuri. Legata la pamant, bara trebuie sa fie asezata foarte aproape de suprafata materialului (obiectului) incarcat cu sarcini electrostatice, fara sa o atinga insa, fapt pentru care nu este recomandata utilizarea dispozitivelor in atmosfere inflamabile sau explozive.
ART. 26
(1) Umidificarea atmosferei se recomanda sa fie utilizata in cazul operatiunilor de fabricatie sau de manipulare care permit acest procedeu.
(2) Pentru impiedicarea formarii sarcinilor electrostatice se recomanda umiditati relative ale aerului peste 70%.
(3) Masura devine sigura atunci cand este combinata cu utilizarea eliminatorilor inductivi sau radioactivi.
ART. 27
Marirea conductivitatii corpurilor izolante (textile, cauciuc, materiale plastice, hartie, lichide pure etc.) poate fi facuta, in masa lor sau superficial, prin adaosul sau aplicarea pe suprafata acestora a unor produse antistatice cum sunt compozitiile organice azotate (aminele, sarurile de amoniu cuaternare, amidele etc.), derivatii acidului fosforic sau fosforos.
SECTIUNEA a 2-a
Masuri tehnico-organizatorice
ART. 28
Stabilirea masurilor tehnico-organizatorice de prevenire a producerii scanteilor electrostatice trebuie sa se bazeze pe o analiza detaliata care vizeaza:
a) identificarea operatiunilor si instalatiilor care conduc la formarea si acumularea sarcinilor electrostatice;
b) cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale materiilor prime si materialelor folosite;
c) evaluarea valorilor tensiunilor de incarcare;
d) evaluarea mediului in care se lucreaza;
e) modul de manipulare a materialelor;
f) controlul eficacitatii acestor masuri.
ART. 29
Masurile tehnico-organizatorice rezultate in urma analizei, conform art. 28 trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie in concordanta cu caracteristicile specifice ale constructiilor, instalatiilor tehnologice, utilajelor pentru care sunt adoptate;
b) sa aiba la baza calcule, determinari, metode si experimentari stiintifice;
c) sa aiba cea mai mare eficienta pentru limitarea acumularii sarcinilor electrostatice;
d) sa fie in concordanta cu noutatile in domeniu.
ART. 30
Reducerea riscurilor determinate de electricitatea statica se realizeaza prin actiuni de prevenire care vizeaza:
a) locul de munca;
b) legaturile la pamant;
c) imbracamintea sau echipamentul de protectie a personalului;
d) operatiunile si procesele de fabricatie;
e) conductorii electrici;
f) izolantii.
ART. 31
Actiunea asupra locului de munca are in vedere, in primul rand, controlul amestecurilor, respectiv crearea unei atmosfere care sa fie in afara intervalului cuprins intre limitele inferioare si superioare de explozie ale amestecului. Principalele metode utilizate sunt:
a) inertizarea incintelor inchise (rezervoare, reactoare etc.) pentru produsele cu niveluri de risc mare si foarte mare;
b) ventilarea mecanica fortata a spatiilor sau a incintelor de lucru.
ART. 32
Protectia impotriva electricitatii statice se realizeaza prin conectarea la priza de pamant, care in mod uzual poate avea si alte functionalitati cum ar fi, legarea la pamant a instalatiilor si utilajelor din motive de securitate a muncii sau legarea la pamant a instalatiilor de protectie impotriva trasnetului.
ART. 33
Legarea la pamant trebuie realizata cu ajutorul unor conductoare din otel zincat, cu aria sectiunii transversale de minimum 10 mmp.
ART. 34
Elementele de contact cu solul si circuitul de legare la pamant trebuie sa fie protejate impotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice etc.
ART. 35
Rezistenta intre obiectul legat la pamant si sol se compune din rezistenta conductorului de legatura si a electrodului din sol.
ART. 36
Elementele conducatoare ale unui obiect, aparat, utilaj sau ale unei instalatii susceptibile sa acumuleze sarcini electrostatice ca urmare a procesului de fabricatie sau a procedeului de manipulare trebuie sa fie legate la pamant.
ART. 37
Se interzice folosirea imbracamintei si incaltamintei confectionate din materiale care se incarca electrostatic.
ART. 38
In zonele in care exista pericolul formarii atmosferei explozive personalul trebuie sa utilizeze echipament special de protectie.
ART. 39
In procesele de productie in care se produce electricitate statica trebuie sa se aiba in vedere:
a) inlocuirea, pe cat posibil, a elementelor izolante cu elemente conducatoare de electricitate;
b) marirea conductibilitatii electrice a benzilor transportoare, curelelor de transmisie si a tubulaturilor prin realizarea puntilor echipotentiale sau tratarea acestora cu adezivi buni conducatori de electricitate;
c) efectuarea proceselor de fabricatie in incaperi cu atmosfera controlata si inertizata;
d) limitarea vitezelor de curgere a lichidelor si a materialelor pulverulente;
e) legarea la pamant pe toata durata desfasurarii operatiunilor generatoare de sarcini electrostatice, inclusiv a celor care se desfasoara ocazional sau pentru a caror efectuare se folosesc sisteme demontabile;
f) evitarea miscarilor suplimentare ale persoanelor care executa ori supravegheaza activitatile prevazute la art. 6 alin. (2).
ART. 40
Actiunea asupra conductorilor vizeaza:
a) asigurarea echipotentialitatii intre materialele si obiectele legate la pamant;
b) realizarea unor contacte sigure, de buna calitate.
ART. 41
Actiunea asupra izolantilor se refera la utilizarea selectiva, in functie de procesele tehnologice, a limitatorilor de sarcini electrostatice prin ionizari inductive, electrice sau radioactive, precum si a substantelor antistatice.
ART. 42
Descarcarea electricitatii statice din baloturile de textile, materiale sintetice, hartie etc. se realizeaza eficient prin ionizare, cu varfuri, ace metalice, perii de descarcare, benzi metalice sau prin umezirea locala a aerului.
ART. 43
Pentru imbunatatirea conductibilitatii partilor in miscare, in cazul lagarelor care folosesc lubrifianti, se utilizeaza adaosuri de grafit sau sulfat de molibden.
ART. 44
In procesele de uscare, prin pulverizare sau in strat fluidizat a substantelor pulverulente, pentru limitarea acumularilor de sarcini electrostatice atat in uscatorul propriu-zis, cat si in separatorul de praf, pe langa legarea la pamant trebuie asigurata inertizarea uscatoarelor pe toata durata desfasurarii operatiunilor de uscare.
ART. 45
La spalarea recipientelor de produse petroliere, viteza apei nu trebuie sa depaseasca 1 m/s, iar presiunea aburului 3 atm.
ART. 46
La descarcarea din cisterne a gazelor petroliere lichefiate (GPL) se limiteaza viteza acestora la 1 m/s.
ART. 47
Sunt interzise:
a) pomparea unor produse grele (petrol, motorina, ulei, pacura etc.) intr-un rezervor care a continut anterior benzina sau alte produse inflamabile, inainte de golirea completa a conductei de incarcare si a rezervorului de produsele anterioare sau inainte de evacuarea din rezervoare a gazelor rezultate;
b) desfundarea cu apa a robinetelor prin care s-au vehiculat lichide combustibile;
c) spalarea cu apa a conductelor aferente rezervoarelor, inainte de asigurarea unui strat de apa, care sa depaseasca cu minimum 3 cm cota racordului conductei;
d) vopsirea prin stropire sau pulverizare cu aer sau alte gaze a recipientelor deschise care contin produse volatile si care pot genera gaze inflamabile;
e) incarcarea recipientelor cum ar fi: rezervoare, vagoane, autocisterne etc., cu produse combustibile lichide prin curgere gravitationala sau fara utilizarea pentru incarcare a palniilor sau prelungitoarelor, care trebuie sa ajunga la cel mult 30 cm deasupra partii inferioare a recipientului;
f) accesul personalului pe rezervoare pe durata unor operatiuni cum ar fi, pompare, amestec etc.; in cazul in care necesitatile tehnologice impun totusi executarea unor masuratori sau luarea probelor in timpul operatiunilor de pompare sau amestecare se vor lua masuri corespunzatoare pentru asigurarea legarii la pamant a utilajelor sau dispozitivelor utilizate;
g) executarea de reparatii in timpul functionarii instalatiilor tehnologice;
h) utilizarea transmisiilor cu curele in medii unde apar frecvent amestecuri explozive;
i) utilizarea incarcatoarelor cu gauri sau neetanseitati, prin care produsul inflamabil pompat se poate raspandi sub forma de stropi, generand suplimentar sarcini electrostatice;
j) scurgerea brusca, sub forma de jet, a produselor inflamabile si volatile, prin legaturile de luat probe, pe la sticlele de nivel etc.;
k) desfundarea robinetelor de scurgere aferente aparatelor sau vaselor sub presiune prin lovire sau prin alte operatiuni mecanice;
l) transportul si manipularea produselor petroliere in ambalaje din material plastic, cu exceptia celor antistatizate si special destinate in acest scop;
m) folosirea indicatoarelor de nivel cu plutitor in rezervoare de produse inflamabile, daca nu sunt luate masuri de punere la pamant a plutitorului;
n) agitarea sau omogenizarea in rezervoare, vase etc. a lichidelor usor inflamabile; omogenizarea poate fi facuta numai prin recirculare sau cu amestecatoare mecanice avand palete situate sub nivelul lichidului;
o) utilizarea unor instalatii pentru exhaustarea prafului de materiale combustibile sau a vaporilor inflamabili, comune cu cele pentru evacuarea materialelor pulverulente provenite de la utilajele de slefuit, polizat, strunjit etc.;
p) folosirea aerului comprimat pentru alimentarea reactoarelor; aceasta se face in circuit etans, mecanizat (automatizat) atat pentru incarcarea, cat si pentru descarcarea reactoarelor;
r) deschiderea capacului reactorului in timpul procesului tehnologic fara asigurarea in prealabil a pernei de gaz inert si punerea in functiune a sistemului de ventilare;
s) luarea probelor in timpul proceselor de cristalizare din reactor;
t) deschiderea capacului reactorului in care au fost efectuate diferite operatiuni, fara programarea prealabila a unei faze de linistire cu durata cel putin egala cu timpul de relaxare pentru substantele din reactor.
ART. 48
Vasele metalice portabile, butoaiele, canistrele metalice etc., care urmeaza sa fie incarcate cu produse petroliere lichide, trebuie sa fie asezate, pe durata incarcarii lor, pe o placa metalica legata la pamant si conectate, prin intermediul unei legaturi electrice, la recipientul sau racordul din care se face incarcarea.
ART. 49
Furtunurile flexibile de descarcare sau incarcatoarele trebuie prevazute cu armaturi din bronz si garnituri etanse.
ART. 50
Operatiunile de transvazare a lichidelor combustibile, cum ar fi alimentarea cu carburant, trebuie sa se intrerupa pe durata fenomenelor meteo insotite de furtuni cu descarcari sub forma de trasnet, daca aceste fenomene se produc in zone apropiate.
ART. 51
In cazul GPL, pentru egalizarea potentialelor cisterne si rezervorului se utilizeaza cablul de suntare, aflat in dotarea cisternei.
ART. 52
Este obligatorie instruirea personalului operator asupra modului de formare si acumulare a sarcinilor electrostatice, asupra metodelor de combatere a acestora, precum si asupra riscurilor determinate de incarcarile electrostatice.
CAP. 5
Unele masuri specifice de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statica
SECTIUNEA 1
Masuri de prevenire la vehicularea si depozitarea lichidelor inflamabile
ART. 53
(1) Incarcarea rezervoarelor cu lichide inflamabile se face pe la baza acestora, sub nivelul lichidului.
(2) Viteza de curgere poate fi marita numai dupa ce nivelul lichidului in recipient depaseste cu 2 cm gura conductei de intrare, iar in cazul rezervoarelor cu capac plutitor numai dupa ce capacul pluteste pe lichid.
ART. 54
(1) La umplerea rezervoarelor trebuie luate masuri pentru evitarea stropirii sau pulverizarii lichidului.
(2) In cazul palniilor confectionate din materiale izolante, inainte de inceperea operatiunii de umplere, prin palnie trebuie introdus un conductor legat la pamant, pana la partea inferioara a rezervorului.
ART. 55
In timpul incarcarii cu gaze petroliere lichefiate a vaselor tip termos trebuie introdusa in acestea o sarma sau tija metalica, in vederea realizarii contactului dintre lichidul din vas si racordul de incarcare legat la pamant.
ART. 56
Pentru a se evita patrunderea in interiorul rezervoarelor a corpurilor straine, acumulatoare de sarcini electrice, in circuitele de transvazare trebuie sa se utilizeze filtre.
ART. 57
Inainte de spalarea cu apa sau spuma a rezervoarelor, autocisternelor, tancurilor petroliere sau a slepurilor trebuie sa se asigure evacuarea amestecurilor inflamabile, utilizandu-se in acest scop gaz inert sau abur.
ART. 58
Furtunurile pentru spalarea cu apa a depunerilor din rezervoare, vase sau utilaje, precum si cele pentru abur trebuie sa fie prevazute cu insertie sau armare metalica si legate la pamant, inainte de inceperea operatiunilor de aburire si curatare.
ART. 59
Furtunurile flexibile ale pompelor de distributie a carburantilor trebuie sa fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de normativele in vigoare; ele trebuie mentinute in stare de utilizare, iar dispozitivele de inchidere trebuie realizate din materiale neferoase.
ART. 60
Fiecare sortiment de carburant se depoziteaza in rezervoarele sau compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul, fara asigurarea tuturor masurilor de pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.).
ART. 61
La gurile de descarcare a carburantilor in rezervoare se prevad borne de legare la pamant pentru conectarea autocisternelor.
SECTIUNEA a 2-a
Masuri de prevenire la separarea substantelor lichide si solide
ART. 62
La operatiunile de separare prin filtrare a suspensiilor din lichidele inflamabile se impun urmatoarele masuri:
a) utilizarea numai a filtrelor metalice conectate la priza de pamant;
b) conectarea la pamant a tuturor elementelor metalice ale instalatiei de separare;
c) marirea conductivitatii lichidelor prin adaugare de aditivi cu proprietati antistatice.
ART. 63
La operatiunile de separare prin centrifugare a substantelor lichide si solide se vor avea in vedere urmatoarele:
a) utilizarea unor instalatii de centrifugare care sa aiba in constructie partea interioara din materiale bune conducatoare de electricitate;
b) asigurarea inertizarii recipientului inaintea inceperii operatiunii de separare;
c) confectionarea cicloanelor in care sunt separate substantele pulverulente din materiale bune conducatoare de electricitate;
d) legarea individuala la pamant a utilajelor de amestec, valturilor, calandrelor, filtrelor, uscatoarelor cu aer.
SECTIUNEA a 3-a
Masuri de prevenire la vopsirea si/sau la lacuirea prin pulverizare
ART. 64
In zonele de lucru pentru operatiuni de vopsire si/sau lacuire prin pulverizare trebuie sa se asigure umezirea locala a aerului.
ART. 65
In camerele de pulverizat vopsea si/sau lac trebuie asigurate functionarea la parametri normali a instalatiilor de ventilatie generala, interblocarea dintre sistemul de ventilatie si cel de admisie a aerului comprimat la pistolul de pulverizare, precum si functionarea perdelelor cu apa.
ART. 66
Pentru operatiunile de vopsire si/sau lacuire prin pulverizare se va utiliza numai aer comprimat fara impuritati, iar temperatura acestuia, in cazul pulverizarii nitrolacului la cald, nu trebuie sa depaseasca 50°C.
ART. 67
La alimentarea utilajelor pentru turnarea lacului trebuie sa se utilizeze numai recipiente cu structura metalica, etanse in raport cu mediul de lucru.
SECTIUNEA a 4-a
Masuri de prevenire specifice vopsirii in camp electrostatic
ART. 68
La vopsirea in camp electrostatic se respecta regulile si masurile precizate la art. 64-67, precum si urmatoarele:
a) curentul maxim de scurtcircuit nu trebuie sa depaseasca 0,2 mA;
b) distanta de siguranta prevazuta in reglementarile tehnice specifice se mentine strict, pentru a nu se produce strapungeri ale dielectricului dintre pistolul/duza de pulverizare si piesele supuse vopsirii;
c) instalatia de vopsire prin pulverizare in camp electrostatic se prevede cu sisteme de protejare impotriva caderilor bruste de tensiune.
SECTIUNEA a 5-a
Masuri de prevenire la ansambluri si subansambluri aflate in miscare
ART. 69
In cazul transmisiilor prin curele trebuie sa se utilizeze materiale bune conducatoare de electricitate, obtinute prin aplicarea unui tratament antistatic pe toata suprafata acestora.
ART. 70
Legarea la pamant a benzilor transportoare este obligatorie si se poate realiza cu sisteme tip pieptene metalic, cu dinti ascutiti si indreptati spre partea interioara a benzii, in punctul in care aceasta se desparte de tambure (role).
ART. 71
Pentru scurgerea electricitatii statice generate de lagarele cu cuzineti din materiale izolatoare (teflon, nailon etc.) sau de cele care lucreaza pe perna de ulei sunt necesare realizarea legaturii electrice intre arborele si carcasele lagarului, precum si legarea la pamant a intregului sistem.
SECTIUNEA a 6-a
Masuri de prevenire la prelucrarea cauciucului si a maselor plastice
ART. 72
Toate elementele aflate in miscare ale utilajului tehnologic prin care se prelucreaza cauciuc si/sau mase plastice trebuie legate la pamant prin intermediul unor perii metalice sau din carbune.
ART. 73
Instalatiile si utilajele de prelucrare a cauciucului si/sau a maselor plastice trebuie prevazute cu ventilatie mecanica locala si sisteme de umidificare a atmosferei, iar incaperile in care sunt amplasate se prevad in mod obligatoriu cu pardoseala antistatica.
ART. 74
(1) Reducerea nivelului de incarcare electrostatica in procesele de prelucrare a maselor plastice se obtine prin introducerea in material a unor substante antistatice, cum sunt:
a) eter sau poliglicol multimolecular pentru polistiren, polietilena sau polivinilclorid;
b) combinatie de stearina-amoniac (18-50%), pentru cele mai multe dintre masele plastice;
c) fosfati de alcool gras pentru materialele plastice si fibrele sintetice.
(2) Suprafetele din materiale izolante ale utilajelor trebuie sa fie acoperite cu substante antistatice.
SECTIUNEA a 7-a
Masuri de prevenire la prelucrarea celulozei si hartiei
ART. 75
Formarea si acumularea sarcinilor electrostatice trebuie diminuate semnificativ prin reducerea presiunii dintre cilindri si modificarea unghiului sub care intra hartia la presare.
ART. 76
Pornirea masinilor de fabricat hartie este permisa numai dupa verificarea sistemelor de colectare a sarcinilor electrice care se monteaza pe intreaga latime a cilindrului de imprimare.
ART. 77
Instalatiile de fabricatie a celulozei si hartiei trebuie mentinute in stare de curatenie, dupa fiecare schimb de lucru personalul de deservire procedand la indepartarea deseurilor si materialelor combustibile si la curatarea acestora de praf, scame si ulei.
ART. 78
La fabricarea sortimentelor de hartie trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
a) asigurarea functionarii instalatiei de ventilatie generala pentru introducerea aerului proaspat si evacuarea aerului viciat din compartimentele de fabricatie;
b) asigurarea permanenta a operationalitatii instalatiilor automate de stingere a incendiilor.
SECTIUNEA a 8-a
Unele masuri de prevenire la rampele auto si de cale ferata pentru incarcarea-descarcarea produselor petroliere
ART. 79
(1) La rampele auto si de cale ferata pentru incarcarea-descarcarea produselor petroliere se realizeaza echipotentializarea elementelor metalice.
(2) La intrarea in rampa si in zonele de descarcare sinele de cale ferata se leaga electric intre ele si se conecteaza la priza de pamant.
(3) Conductele prin care se transvazeaza produsele petroliere si recipientele aferente operatiunilor de incarcare/descarcare se conecteaza la priza de pamant.
SECTIUNEA a 9-a
Unele masuri de prevenire la alimentarea cu carburant a aeronavelor si navelor
ART. 80
Pe durata alimentarii cu carburant aeronavele nu trebuie sa se afle in imediata apropiere a unui radar de sol, la care se executa probe sau care se afla in stare de functionare.
ART. 81
Pe durata operatiunilor de alimentare cu carburant sunt interzise instalarea sau demontarea bateriilor de acumulatori ale aeronavei, precum si bransarea generatoarelor de sol.
ART. 82
(1) Pentru ca o aeronava sau nava sa poata fi alimentata cu carburant in timp ce pasagerii se afla la bord, se imbarca sau se debarca, este necesara prezenta la bord a personalului calificat care poate executa procedurile de protectie si evacuare a pasagerilor.
(2) Suplimentar se aplica urmatoarele masuri de prevenire:
a) traseul urmat de pasageri trebuie sa evite zonele in care exista riscul degajarii vaporilor de carburant; operatiunile de imbarcare/debarcare trebuie sa fie supravegheate;
b) prin sistemul de intercomunicatii al aeronavei sau prin orice alte mijloace adecvate trebuie asigurata comunicarea bilaterala intre echipa de la sol responsabila cu aceste operatiuni si personalul specializat de la bordul aeronavei.
ART. 83
(1) Legarea la pamant a unei aeronave sau nave consta in luarea urmatoarelor masuri:
a) legarea la priza de pamant a alimentatorului;
b) legarea la priza de pamant a aeronavei, respectiv a navei;
c) realizarea unei legaturi electrice intre aeronava, respectiv a navei si alimentator;
d) realizarea unei legaturi electrice intre aeronava si capatul furtunului flexibil pentru carburant, in cazul alimentarii prin extradosul aripilor.
(2) La terminarea operatiunii de alimentare toate legaturile electrice trebuie deconectate in ordinea inversa celei specificate mai sus.
ART. 84
In cazul in care nu este specificata obligatia legarii la pamant a aeronavei sau navei, se vor lua urmatoarele masuri pentru inlaturarea sarcinilor electrice:
a) realizarea unei legaturi electrice intre aeronava si alimentator;
b) realizarea unei legaturi electrice intre aeronava si capatul furtunului flexibil pentru carburant, in cazul alimentarii prin extradosul aripilor.
ART. 85
La alimentarea cu carburant de la o statie (sistem de pompare fix) se va evita conectarea la priza de pamant in zona statiei (pompei fixe), deoarece in momentul conectarii pot aparea descarcari electrice datorate diferentelor de potential.
ART. 86
Toate aeronavele aflate pe pista, precum si autoalimentatoarele de pe platformele pistelor de decolare/aterizare trebuie sa fie legate la pamant pe toata durata de stationare.
SECTIUNEA a 10-a
Masuri de prevenire la umplerea rezervoarelor din benzinarii si la alimentarea cu carburanti a autovehiculelor
ART. 87
Personalul benzinariilor trebuie sa urmareasca permanent mentinerea in bune conditii a capacelor si a ramelor chesoanelor rezervoarelor, pentru a evita formarea straturilor izolante electric.
ART. 88
(1) Furtunurile flexibile ale pompelor de distributie a carburantilor trebuie sa fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de normativele in vigoare.
(2) Dispozitivele de inchidere trebuie realizate din materiale metalice care nu produc scantei.
(3) Se interzice livrarea de carburanti in vase din mase plastice.
ART. 89
Fiecare sortiment de carburant se depoziteaza in rezervoarele sau in compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul fara asigurarea tuturor masurilor de pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.).
ART. 90
La gurile de descarcare a carburantilor in rezervoare se prevad borne de legare la pamant pentru conectarea autocisternelor.
SECTIUNEA a 11-a
Masuri de prevenire specifice activitatilor domestice (gospodaresti)
ART. 91
In cazul activitatilor domestice (gospodaresti) principalele masuri de prevenire a incendiilor, destinate reducerii riscurilor generate de electricitatea statica, se refera la:
a) interzicerea spalarii sau curatarii imbracamintei cu benzine, solventi si alte lichide inflamabile;
b) interzicerea utilizarii bidoanelor, canistrelor si a altor recipiente din mase plastice la transportul, stocarea sau manipularea benzinei, petrolului si a altor lichide inflamabile;
c) interzicerea folosirii palniilor din materiale plastice la transvazarea lichidelor inflamabile;
d) legarea la pamant, pe durata incarcarii cu produse petroliere sau cu alte lichide inflamabile a butoaielor si canistrelor metalice, prin asezarea acestora pe o placa metalica legata la pamant, respectiv prin conectarea la recipientul legat la pamant de la care se realizeaza incarcarea.
SECTIUNEA a 12-a
Verificarea la receptia si darea in exploatare a instalatiilor de legare la pamant
ART. 92
In vederea receptiei si darii in exploatare a instalatiilor de legare la pamant executantul trebuie sa intocmeasca si sa predea beneficiarului:
a) documentatia tehnica de executie;
b) procesul-verbal de lucrari ascunse pentru elementele ingropate;
c) buletinele de verificare.
ART. 93
Buletinele de verificare trebuie sa cuprinda:
a) data efectuarii verificarii;
b) functia, calitatea si numele persoanei care a efectuat verificarea;
c) denumirea instalatiei sau a partii din instalatie la care s-au efectuat verificari;
d) rezultatul verificarii continuitatii conexiunilor electrice intre utilaje si priza de pamant;
e) valoarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant, masurata la utilajul cel mai indepartat de priza de pamant;
f) metoda de masurare folosita, tipul si clasa de precizie a aparatelor utilizate in acest sens;
g) aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat);
h) observatii asupra defectelor constatate si inlaturate.
ART. 94
Masurarea rezistentei de dispersie pentru instalatia de legare la pamant se face:
a) in instalatii subterane si in instalatii locale de legare la pamant, cel putin de doua ori pe an;
b) la retelele generale de legare la pamant, cel putin o data pe an.
CAP. 6
Dispozitii finale
ART. 95
Imbracamintea, incaltamintea si echipamentul de protectie a persoanelor care supravegheaza activitatile prevazute la art. 6 alin. (2) se aleg astfel incat sa indeplineasca conditiile de prevenire a formarii electricitatii statice stabilite in prezentele dispozitii.
ART. 96
(1) In vederea aplicarii prezentelor dispozitii factorii de decizie (patron, utilizator, administrator etc.) vor stabili, prin actele de autoritate prevazute de lege, aspectele de natura organizatorica si tehnica specifice si vor lua masuri de elaborare a procedurilor si instructiunilor proprii, pentru detalierea anumitor prevederi.
(2) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentelor dispozitii patronii vor analiza situatia existenta in raport cu prevederile prezentelor dispozitii si vor stabili, dupa caz, masurile de reabilitare necesare, specifice fiecarei instalatii, fiecarui utilaj, echipament sau produs, capabile sa produca incarcari electrostatice.
ART. 97
Unele date privind valorile tensiunilor de incarcare, ale energiilor minime de aprindere, pentru amestecuri inflamabile sau pulverulente, pulberi metalice, la prelucrarea unor produse agricole, precum si ale rezistivitatii lichidelor inflamabile vor fi cuprinse intr-un indrumator care va fi publicat in Revista "Pompierii Romani" cu scopul de a veni in sprijinul specialistilor care doresc sa aprofundeze unele aspecte privind riscul generat de electricitatea statica.
ART. 98
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentele dispozitii.
ANEXA 1
-------
la dispozitiile generale
-------------------------
EXEMPLE
de operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara incarcari electrostatice
Principalele operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara incarcari electrostatice sunt:
- vehicularea lichidelor combustibile sau a solventilor cu viteze relativ mari (peste 0,7 m/s) prin elemente sau portiuni de conducte;
- incarcarea si/sau descarcarea lichidelor combustibile aflate la presiunea atmosferica in/din rezervoare (cisterne);
- vehicularea lichidelor inflamabile prin elemente care determina reducerea sectiunii transversale a traseului, cum ar fi ajutaje, ventile, diafragme etc.;
- pulverizarea produselor combustibile (lichide, pulberi etc.) prin utilizarea principiului lui Bernoulli;
- purjarea sau incalzirea lichidelor inflamabile vascoase utilizandu-se aburul;
- transportul si manipularea produselor lichide inflamabile in ambalaje din materiale plastice;
- operatiunile de incarcare/descarcare in dane a navelor petroliere destinate transportului lichidelor combustibile;
- spalarea prin agitare, frecare etc. a tesaturilor si hainelor, utilizandu-se substante inflamabile;
- separarea prin centrifugare a substantelor solide si lichide inflamabile;
- operatiunile cum ar fi umplerea, golirea, agitarea lichidelor inflamabile, efectuate in vase emailate;
- operatiunile de filtrare a suspensiilor din lichide inflamabile;
- uscarea prin pulverizare sau in strat fluidizat;
- vacuumarea lichidelor inflamabile;
- alimentarea aeronavelor cu carburanti la sol;
- procesele de macinare, amestecare etc. a unor produse combustibile;
- procesele de filtrare prin site, materiale poroase etc. a unor pulberi (prafuri) combustibile;
- macinarea materialelor combustibile;
- procesele de producere a pulberilor (prafurilor) combustibile;
- operatiunile de slefuire si polizare a metalelor, maselor plastice, lemnului, plutei etc.;
- transportul pneumatic prin conducte al produselor pulverulente;
- sortarea, cernerea, ambalarea, macinarea, malaxarea si amestecarea produselor pulverulente;
- procesele de fabricatie a firelor si fibrelor in industria textila;
- fabricarea pulberilor explozive in industria de armament;
- operatiunile de sablare a structurilor metalice;
- filtrarea aerului sau a altor gaze impurificate cu pulberi metalice, pulberi (prafuri) agricole;
- desprafuirea suprafetelor metalice de diferite forme, utilizandu-se aer sau alte gaze sub presiune;
- transportul unor amestecuri de pulberi in flux de aer (uscare cu aer sau cu alte gaze);
- procesele locale si generale de ventilare, aerisire, desprafuire etc.;
- egrenarea bumbacului;
- antrenarea cu curele de transmisie din materiale izolante, dispuse pe roti dintate sau fulii, in procese care utilizeaza produse combustibile;
- frecarea imbracamintei si incaltamintei confectionate din materiale izolante (matase, fibre sintetice sau artificiale etc.) de corpul operatorului pe durata utilizarii acestora in procesul de productie;
- descarcarea accidentala, la presiune atmosferica, a unui recipient care a continut gaze inflamabile;
- transmisiile utilizand curele realizate din cauciuc izolant electric;
- spalarea cu jet pulverizant de apa si/sau abur supraincalzit a recipientelor (cazane, rezervoare, cisterne etc.) care au continut produse volatile si care mai pot contine vapori ai acestor produse;
- operatiunile de omogenizare in rezervoare a produselor combustibile prin agitarea cu aer, diverse alte gaze sau prin utilizarea de dispozitive mecanice;
- operatiunile de lacuire si vopsire a materialelor prin procedeul pulverizarii;
- pulverizarea electrostatica utilizand vopseluri, pulberi etc.;
- procesele de imprimare utilizandu-se procedeul gravarii;
- operatiunile de imprimare in instalatii tipografice (litografiere, vopsire etc.);
- detenta gazelor comprimate sau lichefiate;
- fabricarea foliilor de polietilena;
- procesele tehnologice de producere a hartiei;
- derularea unor filme sau pelicule, benzi din hartie si textile;
- manipularea foliilor din materiale plastice; procese de ambalare in saci din materiale izolante;
- transvazarea aburului, aerului sau a altor gaze, prin conducte sau furtunuri, cand aburul este umed, iar aerul sau gazul contine particule din materiale care se pot electriza usor;
- operatiunile de umplere sau golire cu jet sau prin cadere libera a unor utilaje, rezervoare etc.;
- purificarea gazelor continand particule coloidale;
- formarea cristalelor de gheata;
- zgarierea, comprimarea, intinderea structurilor din cuart;
- deformarea mecanica a unor materiale (de exemplu, mica);
- dezintegrarea radioactiva;
- efectul fotoelectric;
- purificarea gazelor de particule lichide si solide in suspensie etc.
Corpul uman intervine in acest fenomen in 3 moduri:
- ca generator de electricitate statica (acumulare-descarcare) datorita miscarii corpului operatorilor (indeosebi cei cu imbracaminte de nailon sau plastic) ori prin frecarea materialelor in timpul deplasarii;
- in transportul sarcinilor electrostatice de la un material incarcat la corpul uman;
- la descarcarea electrostatica de la corpul uman la pamant, mai rapid la cei cu pielea umeda.
ANEXA 2
-------
la dispozitiile generale
-------------------------
ASPECTE
referitoare la pericolul de explozie si/sau incendiu in cazul unor operatiuni si procese tehnologice care genereaza electricitate statica
Incarcarea electrostatica a materialelor sau conductelor din vecinatatea celor prin care se vehiculeaza lichide inflamabile se produce prin influenta, in acest caz avand loc descarcarea prin scanteie intre partile metalice aflate in apropiere.
La vehicularea hidrocarburilor prin pompare in/din recipiente apare o incarcare electrostatica a lichidului si a conductelor, respectiv a furtunurilor (curgere in conductele de legatura, turbulenta mare in pompa) cu producerea de descarcari prin scanteie intre partile metalice ale conductelor si recipientelor, in special la intrarea si iesirea din functiune a pompei.
La umplerea sau golirea mijloacelor de transport auto pot aparea descarcari electrostatice prin scanteie intre partile bune conducatoare de electricitate ale sistemelor de alimentare cu combustibil si mijlocul de transport, precum si intre sofer si autovehicul sau sistemul de alimentare.
La recipientele din materiale izolatoare (sticla, mase plastice etc.) cu capacitate sub 5 litri sarcinile electrostatice formate sunt nepericuloase, exceptie facand sulfura de carbon.
La incarcarea rezervoarelor mari din materiale izolatoare, datorita curgerii si turbulentei se pot produce descarcari prin scanteie intre partile conducatoare ale conductelor de alimentare (flansele de metal) si personalul de deservire.
Pe timpul incarcarii cu hidrocarburi a vaselor prevazute cu agitatoare pot avea loc descarcari electrostatice prin scantei intre lichid si vas cu consecinte grave (explozii, incendii).
Pe timpul manevrelor de la o gura de vizitare deschisa a unui reactor plin cel mai mare pericol de descarcare prin scanteie este in zona gurii de vizitare datorita amestecarii vaporilor inflamabili cu aerul. Pe timpul incarcarii cu substante solide (pulberi) a reactoarelor care contin hidrocarburi, in special la incarcarea vasului cu substante solide concomitent cu functionarea sistemului de agitare-omogenizare se incarca electrostatic substantele solide si lichidul inflamabil si pot avea loc descarcari prin scanteie atat la suprafata lichidului, cat si in zona gurii de vizitare.
La filtrarea suspensiilor din lichidele inflamabile sarcinile electrostatice preluate de pe materialele izolatoare ale filtrelor de catre conductele sau terminatiile metalice ale furtunurilor din material sintetic pot produce descarcarea prin scanteie la apropierea unei astfel de parti de un obiect legat la pamant, descarcarile fiind cu atat mai mari cu cat lichidul are polaritatea mai mica.
In situatia in care rezervorul este izolat fata de sol, potentialul format intre rezervor si sol poate sa creeze o descarcare electrostatica prin scanteie atat la operatiunile de umplere, cat si la cele de golire a rezervorului (izolat de sol prin pneurile autovehiculului).
Scanteile de aprindere din interiorul rezervoarelor conectate la sol nu pot fi oprite si nici evitate in totalitate prin simpla punere la pamant si nici prin scurgerea sarcinilor electrostatice. In exteriorul rezervorului insa formarea unei scantei de aprindere nu este probabila, cu exceptia cazului in care rezervorul este prevazut cu o izolatie fata de sol mai mare de 10^6 ohmi.
In cazul turbionarii substantelor pulverulente, la prelucrare, transport si depozitare pot aparea descarcari puternice care conduc la aprinderea pulberii, prima explozie avand loc in zona turbionara, dupa care pot avea loc si explozii secundare.
La operatiunile de uscare (prin pulverizare sau in strat fluidizat) descarcarile disruptive pot sa apara intre materialele pulverulente si partile conducatoare care vin in contact cu pulberea (cum ar fi cicloanele, separatoarele de praf, filtrele etc.), precum si intre corpurile incarcate electrostatic si personalul de deservire din imediata apropiere.
In cazul operatiunilor de prelucrare a cauciucului si materialelor plastice electricitatea statica poate constitui o sursa de aprindere.
La trecerea materialelor prin valturi, pentru omogenizare si plastifiere, acumularea sarcinilor electrostatice este insotita de degajarea vaporilor de plastifianti, acestia putand forma cu aerul amestecuri explozive.
Masinile de formare a colilor de hartie (in procesul de presare, dimensionare, taiere), precum si operatiunea de imprimare a colilor (ca urmare a tehnicii imprimarii rapide si folosirii unor solventi, cerneluri inflamabile cu uscare rapida) genereaza sarcini electrostatice care pot duce la aparitia descarcarilor disruptive intre materialele si partile conducatoare de electricitate din zona de lucru.
La lucrarile policrome procesul tehnologic se desfasoara in atmosfera inflamabila, electricitatea statica acumulata fiind influentata de umiditate. La viteze mari presele de policromie dezvolta sarcini electrostatice care pot aprinde vaporii inflamabili formati deasupra rezervorului cu solventi (cerneluri) sau in mediul inconjurator.
In cazul preselor pentru heliogravura sarcinile electrostatice se formeaza pe materiale si cilindri de cauciuc si de cupru, descarcarile disruptive care pot aparea avand energia suficienta pentru aprinderea vaporilor inflamabili formati in zona de lucru.
La operatiunile de aplicare a lacurilor, vopselelor sau materialelor de impregnare se pot produce acumulari electrostatice aparand totodata si descarcarile disruptive. In cazul metodei de vopsire sau lacuire prin pulverizare sarcinile electrostatice acumulate pe suprafata supusa pulverizarii pot produce doar un punct de aprindere care poate fi insa suficient pentru a ridica temperatura pana la punctul de aprindere a solventilor inflamabili, antrenand si o reactie in lant care poate avea urmari grave.
Sarcinile electrostatice produse pe timpul functionarii cu viteze mari a curelelor plate din piele sau din cauciuc, precum si in cazul benzilor transportoare utilizate pentru materiale incalzite sau foarte uscate produc descarcari disruptive la zonele de contact intre partile aflate in miscare. Si materialele care sunt varsate la capatul unui transportor cu banda pot produce descarcari disruptive ale caror energii sunt capabile sa aprinda amestecuri explozive de pulberi cu aer.
Cantitatea de electricitate ce poate fi acumulata pe corpul uman, care se comporta ca un capacitor, poate fi suficienta pentru a da nastere unei descarcari disruptive la contactul corpului omenesc cu o masa legata la pamant. In cazul in care persoanele (operatorii) sunt echipate cu incaltaminte izolanta, acestea se pot incarca si prin influenta de la vehiculele incarcate electrostatic, iar la atingerea unui corp (obiect) legat la pamant descarcarea se face prin scanteie.
Energia maxima susceptibila sa fie eliberata printr-o descarcare disruptiva poate sa atinga valoarea zecilor de milijouli, valoare suficienta pentru aprinderea mediilor explozive.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
