Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
CAP. 1
Întocmirea şi pãstrarea carnetului de munca
ART. 1
(1) Carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedeşte vechimea în munca, vechimea neîntreruptã în munca, vechimea neîntreruptã în aceeaşi unitate, vechimea în funcţie, meserie sau specialitate, timpul lucrat în locuri de munca cu condiţii deosebite, retributia tarifara de încadrare şi alte drepturi ce se includ în aceasta.
(2) În carnetul de munca se înscriu datele cu privire la situaţiile arãtate la alin. (1), precum şi cele privind starea civilã, pregãtirea şcolarã şi pregãtirea profesionalã a titularului, recompensele şi orice alte situaţii care, potrivit dispoziţiilor legale, se menţioneazã în carnetul de munca.
ART. 2
(1) Carnetul de munca se întocmeşte pentru personalul încadrat pe baza de contract de munca şi pentru membrii cooperativelor meşteşugãreşti.
(2) Pentru fiecare persoana se va întocmi un singur carnet de munca.
ART. 3
(1) Carnetul de munca se întocmeşte, se completeazã şi se pãstreazã de cãtre unitatea socialistã sau societatea mixtã care funcţioneazã pe teritoriul Republicii Socialiste România, unde cel în cauza s-a încadrat pentru prima data în munca; pentru cei încadraţi pentru prima data în munca la persoane juridice, altele decît unitãţile socialiste sau la persoane fizice, inclusiv la mestesugarii cu ateliere proprii, carnetele de munca se întocmesc, se completeazã şi se pãstreazã de cãtre direcţiile judeţene pentru probleme de munca şi ocrotiri sociale şi a municipiului Bucureşti.
(2) Carnetul de munca se întocmeşte în termen de cel mult 30 de zile de la încadrarea în munca.
ART. 4
(1) Carnetul de munca este un act personal al titularului şi nu poate fi cedat sau înstrãinat. Carnetul se pãstreazã de unitate atît timp cît titularul este încadrat în munca, acesta avînd dreptul sa verifice exactitatea tuturor datelor înscrise în carnet.
(2) La încetarea activitãţii sau în caz de transferare, carnetul de munca se inmineaza titularului, completat cu toate înscrierile la zi.
(3) La reincadrarea în munca, precum şi în cazul încadrãrii prin transfer, unitatea este obligatã sa ceara, iar cel în cauza sa depunã carnetul de munca.
ART. 5
Carnetul de munca poate fi reţinut numai de organul de urmãrire penalã, pentru cercetãri în legatura cu datele pe care le cuprinde. Organul de urmãrire penalã este obligat sa elibereze, unitãţii sau titularului, dovada de reţinere a carnetului de munca.
ART. 6
(1) Modificãrile intervenite în executarea contractului de munca, dupã întocmirea carnetului de munca, se înscriu în acesta în termen de 15 zile de la data producerii lor.
(2) În termenul prevãzut la alin. (1), socotit de la data prezentãrii actului, se înscriu şi schimbãrile intervenite în ceea ce priveşte starea civilã, pregãtirea şcolarã şi pregãtirea profesionalã a titularului. Actele care atesta astfel de schimbãri vor fi prezentate de cãtre titular în termen de 15 zile de la data producerii schimbãrii.
(3) Personalul însãrcinat cu întocmirea şi completarea carnetului de munca este obligat sa efectueze înscrierile la termenele prevãzute în alineatele precedente, sa le certifice prin semnatura şi prin aplicarea parafei cu numele şi funcţia detinuta, la locul prevãzut în formularul carnetului de munca şi sa pãstreze carnetele în bune condiţii. În caz de schimbare a acestui personal, predarea carnetelor de munca se va face pe baza de proces-verbal, fiind descãrcat de pãstrarea şi evidenta acestora numai dupã aprobarea procesului-verbal de cãtre conducãtorul unitãţii sau de persoana delegatã de conducerea unitãţii.
ART. 7
(1) În cazul cînd exista îndoieli asupra unor date înscrise în carnetul de munca sau în actele prezentate de titular, unitatea va cere prezentarea actelor originale în baza cãrora au fost fãcute înscrierile sau dupã caz, informaţiile de la unitãţile care au înscris datele în carnetul de munca ori au emis actele respective.
(2) Înscrierile eronate sau efectuate fãrã respectarea prevederilor legale vor fi rectificate de unitatea care pãstreazã carnetul de munca sau, dacã cel interesat nu mai este încadrat de ultima unitate, în baza actelor oficiale care atesta alte situaţii decît cele înscrise, rectificãrile certificindu-se în carnetul de munca.
ART. 8
(1) Rectificarea din oficiu a inscrierilor efectuate, precum şi refuzul de a înscrie în carnetul de munca unele date rezultind din acte sau de a efectua rectificãrile unor înscrieri, se comunica celui în cauza, în scris şi motivat, în termen de 15 zile de la data luãrii mãsurii.
(2) Impotriva mãsurii luate potrivit alin. (1), precum şi în cazul neeliberarii carnetului la încetarea activitãţii, titularul carnetului de munca se poate adresa cu plîngere la judecãtoria în a carei raza teritorialã îşi are sediul unitatea care a luat mãsura respectiva, în termen de 30 de zile de la data comunicãrii.
(3) Plingerile se vor soluţiona de cãtre judecãtorie, cu precãdere, cu citarea pãrţilor, instanta constituindu-se conform art. 2 din Legea nr. 58/1968, cu modificãrile ulterioare.
(4) Hotãrîrile pronunţate de judecãtorii în soluţionarea plingerilor sînt definitive.
ART. 9
(1) În caz de furt, pierdere sau distrugere a carnetului de munca, se va elibera celui în cauza un carnet de munca duplicat, de cãtre ultima unitate la care acesta a lucrat sau lucreazã. Dacã ultima unitate a fost supusã reorganizãrii, duplicatul se va elibera de cãtre unitatea care deţine scriptele unitãţii reorganizate.
(2) Eliberarea duplicatului în caz de furt sau pierdere a carnetului de munca, se face numai dupã publicarea pierderii acestuia în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.
ART. 10
(1) În vederea pensionãrii persoanei încadrate în munca, unitatea va întocmi fişa de pensie - în dublu exemplar -, cu datele din carnetul de munca necesare pensionãrii, din care unul se înainteazã organului de pensii, împreunã cu dosarul întocmit în acest scop, precum şi cu carnetul de munca, celãlalt exemplar raminind la unitate. Dupã stabilirea pensiei, organul de pensii este obligat sa înscrie în carnetul de munca numãrul şi data deciziei de pensionare, categoria pensiei, cuantumul acesteia şi data înscrierii la pensie, inminind carnetul de munca titularului.
(2) În cazul în care pensionãrii pentru limita de virsta sau de invaliditate se reincadreaza în munca, activitatea depusa dupã pensionare se trece în acelaşi carnet de munca.
CAP. 2
Actele pe baza cãrora se întocmeşte carnetul de munca şi condiţiile de valabilitate a acestora. Stabilirea vechimii în munca şi a altor situaţii privind activitatea desfasurata în cazul lipsei actelor oficiale
ART. 11
(1) Datele privind activitatea depusa pe baza unui contract de munca se înscriu în carnetul de munca, asa cum acestea rezulta din contract sau din actele originale eliberate de unitãţi pe baza scriptelor pe care le deţin.
(2) Actele pe baza cãrora se fac înscrieri în carnet, privind activitatea desfasurata, vor cuprinde: denumirea unitãţii şi perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de munca, precum şi precizarea modului de încadrare - pe durata nedeterminatã sau determinata, prin transfer în interesul serviciului sau la cerere -, în toate cazurile cu menţionarea temeiurilor legale pe baza cãrora a avut loc încadrarea, modificarea sau încetarea contractului de munca; de asemenea, în acte se vor mentiona şi funcţia, meseria sau specialitatea exercitatã, retributia tarifara de încadrare, precum şi alte drepturi ce se includ în aceasta şi, dupã caz, locurile de munca cu condiţii deosebite care dau dreptul la încadrarea în grupele 1 şi 2 de munca la pensie.
(3) Actele vor purta numãr, data eliberãrii, ştampila unitãţii, precum şi semnatura celui care angajeazã unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unitãţii.
(4) Perioadele de timp lucrate în strãinãtate de cetãţenii romani se dovedesc cu actele originale emise de unitãţile la care s-a desfãşurat activitatea, în afarã de cazurile în care, în convenţiile încheiate de Republica Socialistã România cu alte state, se prevede altfel. Perioadele de activitate desfãşurate în R.S.România de cetãţeni strãini se dovedesc prin mijloacele prevãzute în convenţiile încheiate între Republica Socialistã România şi statele respective.
ART. 12
(1) Pregãtirea şcolarã şi cea profesionalã se dovedeşte şi se înscrie în carnetul de munca cu actele originale de studii şi calificare.
(2) Se considera acte de calificare, dupã caz: diploma sau certificatul de absolvire a şcolilor profesionale şi a uceniciei la locul de munca, potrivit dispoziţiilor legale; adeverinta eliberata pe baza procesului-verbal al comisiei tehnice de încadrare şi promovare a muncitorilor pentru cei calificaţi prin practica la locul de munca, precum şi pentru pregãtirea tehnico-productiva prevãzutã în planurile de învãţãmînt ale liceelor de cultura generalã şi şcolilor generale de 10 ani; certificatul de calificare pentru absolvenţii cursurilor de calificare; diploma sau certificatul de absolvire a liceelor de specialitate; diploma de absolvire a şcolilor de specializare postliceala şi a şcolilor de maiştri; diploma sau certificatul eliberat de institutele de învãţãmînt superior.
ART. 13
(1) Actele originale pe baza cãrora se fac înscrieri în carnetul de munca vor fi verificate, în ce priveşte îndeplinirea condiţiilor legale de valabilitate - înainte de înscrierea în carnetul de munca - şi vizate de cãtre jurisconsultul care asigura asistenta juridicã a unitãţii sau de o alta persoana cu pregãtire corespunzãtoare, delegatã pentru acestea de conducerea unitãţii. Actele originale de studii şi calificare, certificatele de stare civilã şi livretul militar nu se vizeazã.
(2) Actele originale în baza cãrora s-au fãcut înscrierile în carnetul de munca se restitue titularului. Copiile ce se fac de pe aceste acte, certificate pentru conformitate cu originalul şi vizate, se pãstreazã de unitate. De pe certificatele de stare civilã nu se fac copii.
ART. 14
(1) În cazul în care se dovedeşte cu acte ca arhivele au fost distruse, se va putea reconstitui, în condiţiile prezentului decret, activitatea care s-a depus pe baza unui contract de munca, funcţia, meseria sau specialitatea.
(2) Pot cere reconstituirea situaţiilor prevãzute la alin. (1) numai persoanele care depun activitatea pe baza unui contract de munca, cadrele permanente ale Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne şi membrii cooperativelor meşteşugãreşti.
ART. 15
(1) Reconstituirea se face de comisii care funcţioneazã pe lîngã comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau de sector în municipiul Bucureşti. Comisia de reconstituire a vechimii în munca este compusa din cîte un delegat al Oficiului raporturi de munca, al Oficiului de pensii, ambii din cadrul Direcţiei pentru probleme de munca şi ocrotiri sociale judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi un delegat al consiliului sindical local. Fiecare dintre membrii comisiei va avea cîte un supleant.
(2) Desemnarea preşedintelui comisiei, a membrilor şi a secretarului care asigura lucrãrile de secretariat precum şi a supleanţilor acestora, se va face prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau de sector în municipiul Bucureşti.
(3) Comisia lucreazã valabil în prezenta tuturor membrilor sãi şi hotãrãşte cu majoritate de voturi.
ART. 16
(1) Cererile de reconstituire se adreseazã comisiei competente, dupã locul unde solicitantul îşi are domiciliul, însoţite de înscrisuri din care sa rezulte ca între pãrţile arãtate în cerere a existat un raport de munca, precum şi de dovezi care sa confirme ca nu s-au putut obţine actele necesare dovedirii situaţiilor ce urmeazã a se stabili de cãtre comisie.
(2) Prin cerere se vor indica cel puţin doua persoane pentru fiecare perioada reconstituita, dintre cele care dovedesc cu acte ca au lucrat în aceeaşi perioada şi unitate cu solicitantul.
(3) Dacã persoanele propuse a fi audiate nu domiciliazã într-o localitate de pe raza de activitate a comisiei la care s-a depus cererea, aceasta va putea transmite cererea de audiere la comisia în a carei raza de activitate se afla localitatea unde domiciliazã persoanele propuse.
ART. 17
(1) Dupã efectuarea probatoriilor, comisia consemneazã într-un proces-verbal de reconstituire a vechimii în munca, semnat de cãtre toţi membrii, concluzia în legatura cu fiecare din situaţiile arãtate la art. 14 (1), ce s-au cerut a fi stabilite, cu indicarea perioadei şi a unitãţii unde s-a desfãşurat munca, mentionindu-se înscrisurile prezentate, din care a rezultat ca între pãrţi a existat un raport de munca şi ca persoanele care au fost audiate au lucrat în aceeaşi perioada în unitate cu persoana care a solicitat reconstituirea.
(2) Impotriva procesului-verbal al comisiei, solicitantul sau unitatea unde lucreazã acesta se va putea adresa, cu plîngere, judecãtoriei în a carei raza teritorialã funcţioneazã comisia, în termen de 15 zile de la comunicare, hotãrîrea judecãtoriei fiind definitiva.
(3) Perioada de vechime în munca şi celelalte situaţii reconstituite se vor inregistra în carnetul de munca pe baza procesului-verbal al comisiei, rãmas definitiv, sau a hotãrîrii judecãtoreşti.
ART. 18
Perioadele de îndeplinire a obligaţiilor militare, precum şi vechimea în serviciu în cadrele militare permanente, se dovedesc cu livretul militar sau cu actele eliberate de organele militare competente, ale cãror condiţii de valabilitate vor fi stabilite de Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul de Interne, pe baza prevederilor art. 11, cu respectarea normelor privind pãstrarea secretului de stat şi a celor care reglementeazã activitatea militarã.
ART. 19
(1) În cazul în care arhivele au fost distruse ori din scriptele existente nu rezulta toate datele necesare, cererile formulate de persoane interesate privind dovedirea activitãţii în cadrele militare permanente, precum şi îndeplinirea obligaţiilor militare, se soluţioneazã de comisii instituite în acest scop în cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale sau Ministerului de Interne, dupã caz.
(2) Comisia de reconstituire a situaţiilor prevãzute la alin. (1) este compusa din trei membri, dintre care unul va fi ofiţer de justiţie sau un alt ofiţer cu pregãtire juridicã.
(3) Hotãrîrea comisiei de reconstituire poate fi contestatã de solicitanti sau de minister, în termen de 15 zile de la data comunicãrii, la comisia superioarã, constituitã potrivit prevederilor alin. (2), la Ministerul Apãrãrii Naţionale sau la Ministerul de Interne, dupã caz.
(4) Prevederile art. 16 şi 17 din prezentul decret se aplica, în mod corespunzãtor, potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne, cu avizul Ministerului Muncii, iar numirea membrilor comisiilor se face prin ordinele ministrilor.
CAP. 3
Obligaţiile unitãţilor în legatura cu întocmirea, completarea, pãstrarea şi evidenta carnetelor de munca
ART. 20
(1) Conducerile unitãţilor rãspund de întocmirea, completarea, pãstrarea şi evidenta carnetelor de munca. Aceasta activitate va fi desfasurata în cadrul compartimentului care are în sarcina evidenta personalului, de cãtre persoane cu pregãtire corespunzãtoare, desemnate în acest scop de conducerea unitãţii.
(2) Conducerile unitãţilor au obligaţia sa asigure organizarea corespunzãtoare a arhivelor şi compartimentelor de lucru respective, în vederea satisfacerii operative a cererilor pentru eliberarea actelor privitoare la activitatea desfasurata în cadrul raporturilor de munca.
(3) În vederea pãstrãrii carnetelor de munca în bune condiţii, conducerea unitãţii este obligatã sa ia mãsuri pentru organizarea în mod special a locului unde se pãstreazã aceste carnete; locul trebuie sa îndeplineascã condiţiile necesare pentru pãstrarea lor îndelungatã şi corespunzãtoare.
(4) La încetarea raporturilor de munca ale persoanelor încadrate în munca se verifica, de cãtre şeful compartimentului care are în sarcina evidenta personalului din unitate sau, în unitãţile care nu au un asemenea compartiment, de cãtre persoana care îndeplineşte atribuţii de evidenta a personalului, valabilitatea tuturor înregistrãrilor fãcute în carnetul de munca din perioada cît aceasta s-a aflat în pãstrarea unitãţii. Persoana care a efectuat verificarea va semna dupã ultima menţiune facuta în carnet, capitolul inchizindu-se apoi prin semnatura conducatorului unitãţii sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unitãţii.
ART. 21
(1) Conducerile ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, conducerile centralelor industriale şi ale celorlalte unitãţi asimilate, conducerile întreprinderilor şi ale altor unitãţi rãspund de aplicarea întocmai a prevederilor prezentului decret.
(2) Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi celelalte organe ierarhic superioare ale întreprinderilor şi unitãţilor, vor indruma şi controla activitatea de întocmire, pãstrare şi evidenta a carnetelor de munca şi de întocmire a actelor pentru dovedirea vechimii în munca şi a altor situaţii decurgind din executarea raporturilor de munca, potrivit dispoziţiilor legale.
(3) Ministerul Muncii exercita îndrumarea şi controlul aplicãrii dispoziţiilor prezentului decret în toate unitãţile socialiste. Activitatea de îndrumare şi control se exercita şi de cãtre direcţiile judeţene pentru probleme de munca şi ocrotiri sociale şi a municipiului Bucureşti.
(4) Sindicatele exercita, potrivit legii şi statutului lor, controlul asupra respectãrii dispoziţiilor legale în legatura cu dovedirea vechimii în munca şi a altor situaţii decurgind din executarea contractului de munca.
CAP. 4
Raspunderi şi sancţiuni
ART. 22
(1) Persoanele care elibereazã acte pentru dovedirea vechimii în munca şi a altor situaţii decurgind din executarea raporturilor de munca, cele care efectueazã înscrieri în carnetele de munca sau în fişele de pensii ori vizeazã acte în vederea înscrierii datelor în aceste carnete, precum şi cele care au obligaţii de control în legatura cu aceste operaţii, rãspund, dupã caz, disciplinar, administrativ, material, civil sau penal, în condiţiile legii, pentru neîndeplinirea sau executarea defectuoasã a sarcinilor ce le revin.
(2) Titularul carnetului de munca sau orice alta persoana, în afarã celor prevãzute la alin. (1), care falsifica carnetul de munca sau fişa de pensie, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lor în orice mod, ori scriu în acestea date privind atestarea unor fapte sau împrejurãri care nu corespund realitãţii, se pedepsesc în conformitate cu dispoziţiile Codului penal.
ART. 23
(1) Pierderea, degradarea ori distrugerea de cãtre titular a carnetului de munca constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 100 la 500 lei.
(2) De asemenea, constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 300 lei la 1000 lei:
a) încheierea contractului de munca, în cazul persoanelor care au mai fost încadrate în munca, precum şi neintocmirea carnetului în termenul legal pentru cei care se încadreazã pentru prima data în munca;
b) degradarea, distrugerea ori pierderea carnetului de munca de cãtre persoana desemnatã cu pãstrarea în unitate a acestui document;
c) neînregistrarea în carnetul de munca, fãrã motive temeinice, în termenul prevãzut de lege, a schimbãrilor intervenite în situaţia titularului carnetului, precum şi neeliberarea carnetului la data încetãrii raporturilor de munca.
(3) Constatarea contravenţiilor, aplicarea sancţiunilor şi soluţionarea plingerilor în cazul contravenţiilor prevãzute la acest articol se fac potrivit art. 12 alin. 5 şi 6, <>art. 13, 14 şi 15 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2494/1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul muncii şi ocrotirilor sociale, cu modificãrile ulterioare.
(4) Dispoziţiile alineatului precedent se intregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
CAP. 5
Dispoziţiile finale şi tranzitorii
ART. 24
Cererile şi plingerile prevãzute la art. 8, 16 şi 17 (2), precum şi orice acte ce se întocmesc în legatura cu acestea, sînt scutite de taxa de timbru.
ART. 25
(1) Modelul carnetului de munca şi al fisei de pensii, ce se întocmeşte pe baza carnetului de munca, se stabilesc de ministerul muncii, cu avizul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor şi cu aprobarea Comisiei guvernamentale pentru rationalizarea sistemului de evidenta în unitãţile socialiste. Metodologia de întocmire, completare, pãstrare şi evidenta a carnetului de munca se stabileşte de Ministerul Muncii, cu avizul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor.
(2) Confecţionarea carnetului de munca, precum şi distribuirea acestuia, se asigura prin grija Ministerului Muncii, pe baza necesarului unitãţilor, stabilit de ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.
ART. 26
(1) Carnetele de munca întocmite, înscrierile fãcute în acestea, cît şi dovezile privind activitatea în munca, pînã la data intrãrii în vigoare a prezentului decret, sînt valabile dacã au fost întocmite cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data efectuãrii lor.
(2) Prevederile prezentului decret se aplica şi cererilor pentru reconstituirea vechimii în munca, precum şi plingerilor în curs de soluţionare înregistrate înainte de data intrãrii în vigoare a acestui decret.
ART. 27
Prezentul decret intra în vigoare la 3 luni de la data publicãrii în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.
Pe aceeaşi data se abroga Decretul nr. 90/1960 pentru modificarea Decretului nr. 256/1958 cu privire la carnetul de munca, Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 90/1960 cu privire la carnetul de munca, aprobat prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 224/1960 , Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 508/1962 privind unele mãsuri pentru completarea, pãstrarea şi controlul carnetelor de munca şi <>art. 8 lit. d, e şi f din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2494/1969 , cu modificãrile ulterioare, precum şi orice dispoziţii contrare prezentului decret.
-----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
