Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRETUL Nr. 156 din 24 decembrie 1975 privind organizarea si functionarea Consiliului National al Apelor, directiilor apelor si oficiilor de gospodarire a apelor
*) Republicat în temeiul art. 14 din Decretul nr. 236 din 2 august 1985. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Consiliul Naţional al Apelor se organizeazã şi funcţioneazã ca organ central al administraţiei de stat, avînd sarcina de a infaptui politica partidului şi statului în domeniul apelor şi meteorologiei. ART. 2 Consiliul Naţional al Apelor îndeplineşte, potrivit legii, funcţia de organ central coordonator pentru activitãţile din domeniul sau, fata de toate unitãţile socialiste din subordinea organelor centrale sau locale de stat, precum şi pentru organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti. ART. 3 Pentru coordonarea unitarã pe bazine sau grupuri de bazine hidrografice a activitãţilor din domeniul apelor, se înfiinţeazã, în subordinea Consiliului Naţional al Apelor, direcţiile apelor, organe teritoriale de gospodãrire a apelor, de meteorologie şi hidrologie, ca unitãţi bugetare cu personalitate juridicã. Direcţiile apelor se organizeazã pe trei tipuri de mãrime, potrivit structurilor organizatorice şi criteriilor de constituire prevãzute în anexa nr. 1**. Încadrarea pe tipuri de mãrime se face de Consiliul Naţional al Apelor. Unitãţile de baza prin care se realizeazã activitatea de gospodãrire a apelor, meteorologice şi hidrologie sînt: sisteme hidrotehnice; staţii meteorologice; staţii hidrologice; formaţii de reparaţii şi întreţinere utilaje, echipamente şi aparatura hidrometeorologica; colective sau ateliere de studii şi proiectare; oficii de calcul; compartimente de investiţii, de supraveghere a lucrãrilor de investiţii şi tehnico-productive. ** Anexa a fost comunicatã instituţiilor interesate. ART. 4 Pentru gospodãrirea apelor pe teritoriul judeţelor şi municipiului Bucureşti, oficiile de gospodãrire a apelor se organizeazã ca organe locale de specialitate ale administraţiei de stat, subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene sau ale municipiului Bucureşti şi Consiliul Naţional al Apelor. Oficiile de gospodãrire a apelor sînt unitãţi bugetare cu personalitate juridicã, finanţate de la bugetul de stat, şi pot avea în subordine subunitati şi activitãţi care funcţioneazã pe baza de autofinanţare. Consiliul Naţional al Apelor şi comitetele executive ale consiliilor populare şi ale municipiului Bucureşti vor acţiona pentru creşterea condiţiilor necesare organizãrii pe principii economice a întregii activitãţi a oficiilor de gospodãrire a apelor, potrivit <>art. 8 şi 9 din Decretul nr. 151/1975 privind autofinantarea unor activitãţi ale instituţiilor de stat. Oficiile de gospodãrire a apelor se organizeazã pe doua tipuri de mãrime, potrivit structurilor organizatorice şi criteriilor de constituire prevãzute în anexa nr. 2*. Unitãţile de baza prin care se realizeazã activitatea de gospodãrire a apelor sînt: districte de gospodãrire a apelor; sisteme hidrotehnice; laboratoare de hidrochimie şi hidrobiologie; formaţii de reparaţii şi întreţinere utilaje şi echipamente; colective sau ateliere de studii şi proiectare; compartimente tehnico-productive, precum şi compartimente functionale, care se organizeazã potrivit normelor de structura pentru activitatea teritorialã de gospodãrire a apelor, meteorologie şi hidrologie. * Anexa a fost comunicatã instituţiilor interesate. ART. 5 Consiliul Naţional al Apelor conduce, indruma şi controleazã activitatea unitãţilor din subordinea sa şi rãspunde, în calitate de titular de plan, de realizarea sarcinilor ce îi revin din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. ART. 6 Consiliul Naţional al Apelor colaboreazã cu ministerele şi celelalte organe centrale, precum şi cu organele locale, în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin. În îndeplinirea atribuţiilor sale, Consiliul Naţional al Apelor are dreptul sa ceara organelor prevãzute la alineatul precedent şi unitãţilor din subordinea acestor studii, date şi informaţii ce îi sînt necesare, iar acestea sînt obligate, potrivit legii, sa le transmitã. Direcţiile apelor şi oficiile de gospodãrire a apelor colaboreazã, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, cu organizaţiile de stat şi cooperatiste de pe teritoriul bazinelor hidrografice sau judeţelor pentru care sînt organizate; acestea sînt obligate sa le punã la dispoziţie datele şi informaţiile ce le sînt necesare. ART. 7 Consiliul Naţional al Apelor asigura în activitatea sa aplicarea hotãrîrilor partidului, legilor, decretelor şi a hotãrîrilor Consiliului de Miniştri şi rãspunde de realizarea într-o conceptie unitarã a întregii activitãţi de gospodãrire a apelor, de organizarea şi desfãşurarea activitãţii de meteorologie şi hidrologie. CAP. 2 Consiliul Naţional al Apelor Secţiunea 1 Atribuţii ART. 8 Consiliul Naţional al Apelor are urmãtoarele atribuţii principale: A. Atribuţii cu privire la meteorologie a) organizeazã, în mod unitar, activitatea de observaţii şi mãsurãtori meteorologice şi agrometeorologice, transmiterea operativã a datelor obţinute pe plan naţional şi internaţional, centralizeazã, prelucrarea şi stocarea acestor date; b) asigura efectuarea de studii, analize şi prognoze meteorologice cu caracter general şi zonal, pentru deservirea organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat; c) organizeazã activitatea de deservire a întregului sector agricol al tarii cu date, informaţii, prognoze şi studii de specialitate; d) organizeazã, împreunã cu Ministerul Apãrãrii Naţionale, activitatea de protecţie meteorologica a navigaţiei aeriene; e) organizeazã activitatea de masurari a radioactivitatii aerului şi a rãspîndirii impuritatilor în atmosfera; f) informeazã permanent organele superioare de conducere ale partidului şi statului asupra stãrii şi evoluţiei vremii, semnalind posibilitatea producerii fenomenelor meteorologice periculoase; g) asigura, prin unitãţile sale de specialitate, avertizarea asupra producerii fenomenelor meteorologice periculoase şi informarea permanenta asupra evoluţiei acestora; urmãreşte ca institutul de meteorologie şi hidrologie şi unitãţile reţelei meteorologice sa efectueze avertizarea şi informarea potrivit prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 155/1975 privind organizarea apãrãrii impotriva efectelor fenomenelor meteorologice periculoase; h) coordoneazã şi indruma activitatea de cercetare pentru îmbunãtãţirea calitãţii prognozelor meteorologice şi a protecţiei meteorologice a navigaţiei aeriene şi pentru crearea de prototipuri de instrumente, aparate şi utilaje meteorologice, în vederea asimilarii şi producerii acestora în ţara; i) asigura dezvoltarea reţelei meteorologice şi modernizarea dotãrii tehnice a acesteia. B. Atribuţii cu privire la hidrologie şi resurse de apa a) organizeazã, în mod unitar, activitatea de observaţii şi mãsurãtori hidrologice, hidrogeologice şi de gospodãrire a apelor, pentru cunoaşterea resurselor de apa de suprafata şi subterane, a regimului acestora şi a evoluţiei calitãţii apelor, precum şi pentru elaborarea de prognoze hidrologice şi hidrogeologice; b) organizeazã transmiterea, centralizarea, prelucrarea şi stocarea datelor hidrologice, hidrogeologice şi de gospodãrire a apelor, obţinute de unitãţile de specialitate proprii şi ale altor ministere şi organe centrale; c) asigura efectuarea de informãri, prognoze şi studii hidrologice şi hidrogeologice pentru deservirea organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat, a organizaţiilor de proiectare şi unitãţilor economice interesate; d) coordoneazã şi indruma activitatea de cercetare pentru stabilirea condiţiilor de producere, evoluţie şi repartiţie a fenomenelor hidrologice şi hidrogeologice pe teritoriul tarii, pentru îmbunãtãţirea calitãţii prognozelor hidrologice şi hidrogeologice şi pentru crearea de prototipuri de aparate şi instalaţii hidrometrice, în vederea asimilarii şi producerii acestora în ţara; e) asigura dezvoltarea reţelelor hidrologice şi hidrogeologice şi modernizarea tehnica a acestora; f) emite normative tehnice în domeniul hidrologiei şi hidrogeologiei. C. Atribuţii cu privire la amenajarea şi folosirea apelor a) elaboreazã studii pentru fundamentarea politicii şi orientarilor de baza în domeniul apelor; b) rãspunde de întocmirea şi reactualizarea periodicã a schemelor cadru de amenajare a bazinelor hidrografice şi de elaborarea, în corelare cu planurile privind dezvoltarea economicã şi socialã, a programelor de dezvoltare a lucrãrilor de amenajare a apelor tarii pentru valorificarea şi protejarea resurselor de apa şi pentru apãrarea impotriva acţiunilor distructive ale apelor; asigura unitatea de conceptie la elaborarea schemelor şi programelor, precum şi la realizarea lucrãrilor de amenajare, folosind colective stabile de specialişti din organizaţiile de proiectare, pe care le organizeazã, pentru fiecare bazin hidrografic, sub conducerea unui şef de proiect; c) elaboreazã, împreunã cu Comitetul de Stat al Planificarii, proiectele planurilor naţionale de dezvoltare economicã şi socialã, cincinale şi anuale, de lucrãri pentru amenajarea cursurilor de apa şi pentru protecţia calitãţii apelor; în acest scop, împreunã cu Comitetul de Stat al Planificarii şi în colaborare cu titularii de plan pentru astfel de lucrãri, asigura corelarea propunerilor de lucrãri ale acestora cu lucrãri ce rezulta ca necesare din studii proprii pentru satisfacerea cerinţelor celorlalte ministere, organe centrale şi comitete executive ale consiilor populare judeţene şi ale municipiului Bucureşti; d) asigura şi rãspunde de dezvoltarea lucrãrilor de amenajare a cursurilor de apa, de folosire şi protecţie a calitãţii resurselor de apa, în ritmul necesar satisfacerii continuie a cerinţelor dezvoltãrii social-economice; e) asigura şi coordoneazã realizarea într-o conceptie unitarã a barajelor şi lacurilor de acumulare, canalelor şi galeriilor de derivatie de debite între cursurile de apa, lucrãrilor de indiguire şi de regularizare a cursurilor de apa; f) exercita atribuţiile ce decurg din calitatea de titular de plan de investiţii şi asigura cercetarea, studiile, proiectarea, executarea, administrarea, exploatarea şi întreţinerea pentru: - baraje şi lacuri de acumulare, canale şi galerii de derivatie de debite între cursurile de apa; se excepteazã lucrãrile ce au drept scop principal producerea de energie hidroelectrica şi navigaţia care rãmîn, dupã caz, în sarcina Ministerului Energiei Electrice şi Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, precum şi lacurile de acumulare mici, în interes local, cu folosinta agricolã, piscicolã şi agrement, sau de atenuare a torenţilor ce se descarca în sistemele de desecare; - îndiguiri de apãrare impotriva inundatiilor a centrelor populate şi terenurilor agricole; se excepteazã administrarea, exploatarea şi întreţinerea indiguirilor de apãrare a terenurilor agricole care se asigura de cãtre organizaţiile Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, sub controlul şi îndrumarea organelor de gospodãrire a apelor; - regularizari de albii şi apãrãri de maluri ale cursurilor de apa; se excepteazã lucrãrile de regularizare a albiilor în aval de baraje pînã la primul afluent important, care rãmîn în sarcina organelor ce administreazã barajele; g) rãspunde de coordonarea, pe bazine hidrografice, a exploatãrii tuturor lacurilor de acumulare şi canalelor de derivatie de debite între cursurile de apa; h) asigura şi rãspunde, în condiţiile legii, de menţinerea capacitãţii de transport a albiilor cursurilor de apa, precum şi de întreţinerea curenta a albiilor minore ale acestora; i) coordoneazã, indruma şi controleazã conservarea, amenajarea şi folosirea resurselor de apa de suprafata şi subterane; j) emite norme de consum de apa, cu consultarea ministerelor şi celorlalte organe centrale interesate, precum şi normative tehnice în domeniul gospodãririi apelor; k) organizeazã întocmirea şi ţinerea la zi a cadastrului general al apelor tarii şi a evidentei drepturilor de folosire a apelor. D. Atribuţii cu privire la protecţia calitãţii apelor a) coordoneazã, indruma şi controleazã protecţia calitãţii resurselor de apa de suprafata şi subterane, precum şi a apelor maritime interioare şi marii teritoriale; b) emite norme cu privire la calitatea apelor uzate restituite, cu consultarea ministerelor şi celorlalte organe centrale interesate, precum şi normative tehnice în domeniul protecţiei calitãţii apelor; c) asigura cercetarea proceselor tehnologice de epurare a apelor uzate provenite de la centrele populate şi colaboreazã cu Ministerul Industriei Chimice la organizarea cercetãrii proceselor tehnologice de epurare a apelor uzate industriale; d) întocmeşte, în colaborare cu organele centrale şi locale interesate, programe de realizare sau completare a statiilor de epurare a apelor uzate de la centrele populate şi de la unitãţile care evacueaza astfel de ape, în cazul în care nu au staţii de epurare sau capacitatea acestora este insuficienta; e) elaboreazã, împreunã cu Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi celelalte organe centrale interesate, programe de asimilare şi introducere în fabricaţie a utilajelor şi aparatajelor necesare statiilor de epurare; f) înfiinţeazã, potrivit Legii apelor, comisii de supraveghere a calitãţii apei pentru cursurile de apa, lacurile sau zonele litorale maritime care necesita mãsuri deosebite pentru prevenirea şi combaterea poluarii şi numeşte, cu acordul organelor centrale şi locale interesate, pe membrii acestor comisii. E. Atribuţii cu privire la apãrarea impotriva inundatiilor a) iniţiazã, organizeazã şi coordoneazã pe întreg cuprinsul tarii activitatea de prevenire a inundatiilor; b) aproba planurile de apãrare impotriva inundatiilor ale judeţelor şi municipiului Bucureşti şi controleazã mãsurile luate în vederea aplicãrii acestor planuri; c) organizeazã sistemul de avertizare asupra fenomenelor hidrometeorologice periculoase care pot produce inundatii din revarsarea cursurilor de apa; d) informeazã organele superioare de conducere ale partidului şi statului asupra fenomenelor hidrometeorologice periculoase, care pot produce inundatii, precum şi asupra evoluţiei şi efectelor acestora; e) indruma şi sprijinã, prin Comisia centrala de apãrare impotriva inundatiilor, activitatea comisiilor judeţene de apãrare impotriva inundatiilor şi efectelor meteorologice periculoase şi stabileşte, cînd este cazul, mãsuri operative obligatorii, în perioadele de inundatii, pentru aceste comisii. F. Atribuţii generale a) emite, în cazurile prevãzute de lege, acorduri de gospodãrire a apelor; b) exercita controlul respectãrii de cãtre organele şi organizaţiile de stat, organizaţiile cooperatiste, alte persoane juridice, precum şi de cãtre toţi locuitorii, a prevederilor legale în domeniul apelor; c) organizeazã activitatea de informare şi documentare tehnica, editarea de publicaţii şi lucrãri în domeniul sau de activitate şi efectueazã acţiuni de propaganda cu privire la conservarea, folosirea raţionalã şi economisirea resurselor de apa, protecţia calitãţii acestora şi apãrarea impotriva acţiunilor distructive ale apelor; d) întreţine, în domeniul sau de activitate, relaţii de colaborare şi cooperare cu organe similare din alte state, precum şi cu organizaţii internaţionale; rãspunde de aplicarea convenţiilor şi acordurilor hidrotehnice privind apele ce formeazã sau traverseaza frontiera de stat, precum şi alte convenţii internaţionale în domeniul apelor, la care Republica Socialistã România este parte; e) rãspunde de utilizarea judicioasã a mijloacelor economice şi financiare de care dispune, în care scop: - elaboreazã proiectele planurilor anuale şi de perspectiva, pe baza studiilor proprii şi ale unitãţilor subordonate; - desfãşoarã şi precizeazã, pe unitãţi subordonate, sarcinile şi indicatorii din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi din bugetul de stat; - determina necesarul de mijloace circulante pentru unitãţile subordonate şi le doteaza cu astfel de mijloace, potrivit normelor legale; - urmãreşte şi rãspunde de îndeplinirea indicatorilor ce-i revin din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi bugetul de stat, informind periodic Consiliul de Miniştri; - analizeazã bilanţurile şi dãrile de seama periodice ale unitãţilor subordonate şi întocmeşte pe cele care privesc activitatea pe întregul consiliu; - întocmeşte şi executa planul de venituri şi cheltuieli pentru administraţia centrala şi unitãţile bugetare subordonate; f) coordoneazã şi indruma activitatea de cercetare şi proiectare din unitãţile subordonate şi ia mãsuri pentru inzestrarea acestora cu mijloace tehnico-materiale necesare; urmãreşte rezultatele cercetãrii ştiinţifice şi valorificarea acestora; rãspunde de introducerea progresului tehnic, ştiinţific şi economic în unitãţile subordonate; g) indruma şi coordoneazã activitatea de organizare a producţiei şi a muncii în unitãţile subordonate; organizeazã activitatea de elaborare, aplicare şi urmãrire a normativelor şi normelor de munca, pentru toate categoriile de personal din domeniul sau de activitate; organizeazã elaborarea de normative şi norme de munca unificate pe economie la lucrãrile pentru care se stabileşte ca este initiator; h) asigura aplicarea politicii partidului şi statului în probleme de personal, în care scop: - stabileşte criterii unitare de selecţionare, pregãtire, perfecţionare şi promovare a personalului din administraţia centrala şi din unitãţile subordonate; - stabileşte necesarul de personal în perspectiva pentru unitãţile subordonate şi ia mãsuri pentru pregãtirea acestuia; - organizeazã şi asigura perfecţionarea pregãtirii profesionale a personalului; - încadreazã personalul pentru aparatul propriu; numeşte organele de conducere ale unitãţilor din subordinea sa; asigura aplicarea unitarã a elementelor sistemului de retribuire în unitãţile sale şi controleazã modul lor de aplicare; stabileşte mãsuri de ansamblu pentru îmbunãtãţirea continua a condiţiilor de munca şi de trai ale personalului; i) stabileşte, potrivit legii, norme de protecţie a muncii şi ia mãsurile necesare, în scopul asigurãrii celor mai bune condiţii de munca, al prevenirii accidentelor de munca şi imbolnavirilor profesionale la unitãţile în subordine; j) prezintã Consiliului de Miniştri proiecte de acte normative şi alte acte prevãzute de lege privind activitatea din domeniul apelor; avizeazã proiectele de acte normative şi cu alt caracter, care intereseazã domeniul sau de activitate, elaborate de ministere şi alte organe centrale; k) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege. Secţiunea a 2-a Organizare şi funcţionare ART. 9 Activitatea Consiliului Naţional al Apelor este coordonata, în mod direct, de un viceprim-ministru al guvernului. ART. 10 Consiliul Naţional al Apelor este condus de consiliul de conducere, care hotãrãşte în problemele generale privind activitatea acestuia; conducerea colectivã a activitãţii operative şi asigurarea aducerii la îndeplinire a hotãrîrilor consiliului de conducere se realizeazã prin biroul executiv al acestuia. Consiliul de conducere şi biroul executiv, organe cu caracter deliberativ, sînt organizate şi funcţioneazã potrivit Decretului nr. 76/1973 privind conducerea ministerelor şi celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat pe baza principiului conducerii colective. ART. 11 Consiliul Naţional al Apelor are în conducerea sa un preşedinte şi doi vicepreşedinţi. Preşedintele Consiliului Naţional al Apelor este membru al Consiliului de Miniştri şi se numeşte prin decret prezidential. Vicepreşedinţii Consiliului Naţional al Apelor se numesc prin decret prezidential, iar atribuţiile acestora se stabilesc de Consiliul de conducere al Consiliului Naţional al Apelor. ART. 12 Preşedintele reprezintã Consiliul Naţional al Apelor în raporturile cu celelalte organe de stat şi organizaţii din ţara, precum şi în relaţii internaţionale şi angajeazã Consiliul Naţional al Apelor în raporturile cu persoanele juridice şi fizice; în acest scop, poate da şi împuterniciri de reprezentare altor membri ai conducerii consiliului. ART. 13 În executarea hotãrîrilor consiliului de conducere şi ale biroului executiv, precum şi în exercitarea atribuţiilor proprii, preşedintele Consiliului Naţional al Apelor emite, potrivit legii, ordine, instrucţiuni şi alte acte prevãzute de lege. ART. 14 Preşedintele informeazã Consiliul de conducere al Consiliului Naţional al Apelor asupra principalelor probleme rezolvate în perioada dintre şedinţe. ART. 15 În cadrul Consiliului Naţional al Apelor se organizeazã şi funcţioneazã, potrivit Decretului nr. 78/1973 privind organizarea şi funcţionarea consiliilor şi comisiilor tehnico-economice, Consiliul tehnico-economic, organ de lucru pe lîngã organele de conducere colectivã. ART. 16 Consiliul Naţional al Apelor are urmãtoarea structura organizatoricã; a) Direcţia planurilor de amenajare şi folosire a apelor; b) Direcţia de exploatare a lucrãrilor hidrotehnice şi de întreţinere a cursurilor de apa; c) Direcţia investiţii; d) Inspecţia de stat a apelor; e) Direcţia plan-finanţe şi aprovizionare. În cadrul Inspecţiei de stat a apelor se desfãşoarã activitatea de organizare, control, normare, retribuire a muncii, personal, învãţãmînt, iar în cadrul Direcţiei de exploatare a lucrãrilor hidrotehnice şi de întreţinere a cursurilor de apa, activitatea de relaţii externe, ape de frontiera şi activitatea de cadastrul apelor. Direcţia planurilor de amenajare şi folosire a apelor îndeplineşte şi funcţia de direcţie tehnica. Structura organizatoricã pe compartimente de munca şi numãrul maxim de posturi în aparatul Consiliului Nationala al Apelor sînt cele prevãzute în anexa nr. 3* şi anexa nr. 4*. ART. 17 Pe lîngã Consiliul Naţional al Apelor funcţioneazã Comisia centrala de apãrare impotriva inundatiilor şi Comisia centrala de supraveghere a comportãrii lucrãrilor hidrotehnice. Aceste comisii au cîte un secretariat tehnic permanent al cãror numãr de posturi se asigura în cadrul numãrului de posturi aprobat Consiliului Naţional al Apelor. ART. 18 Consiliul Naţional al Apelor are în subordine direcţii ale apelor pe bazine hidrografice, oficii de gospodãrire a apelor, institute de cercetare, studii şi proiectare, un trust de construcţii-montaj, întreprinderi de dragaje pentru decolmatarea albiilor cursurilor de apa, licee de specialitate, precum şi un oficiu de informare documentara pentru hidrotehnica. ART. 19 Atribuţiile şi modul de funcţionare a unitãţilor prevãzute la art. 16 se stabilesc de Consiliul de conducere al Consiliului Naţional al Apelor, potrivit normelor legale. * Anexele au fost comunicate instituţiilor interesate. CAP. 3 Direcţiile apelor ART. 20 Direcţia apelor exercita administrarea directa a apelor din bazinul sau grupul de bazine hidrografice pentru care sînt organizate şi asigura gospodãrirea într-o conceptie unitarã a acestora, raspunzind, pe ansamblul bazinului sau grupului de bazine hidrografice, de cunoaşterea situaţiei meteorologice şi hidrologice, de avertizarea pericolului de inundatii şi a fenomenelor meteorologice periculoase, de exploatarea corespunzãtoare a lucrãrilor de amenajare a apelor şi de dezvoltare a acestor lucrãri, de îndrumarea, reglementarea şi controlul folosirii şi protecţiei apelor. ART. 21 Direcţiile apelor au urmãtoarele atribuţii principale în bazinul sau grupul de bazine hidrografice pentru care sînt organizate: a) întocmesc, în mod corelat, pe ansamblul fiecãrui bazin hidrografic, propuneri de lucrãri noi de amenajare a acestuia, necesare satisfacerii cerinţelor de apa, protecţiei calitãţii şi prevenirii acţiunilor distructive ale apelor, pe care le transmit Consiliului Naţional al Apelor în vederea reactualizarii periodice a schemei-cadru de amenajare a bazinului şi a elaborãrii proiectelor de plan cincinale şi anuale; b) elaboreazã studii de detaliere a schemelor-cadru de amenajare a bazinelor hidrografice, proiecte pentru lucrãri de regularizare şi de indiguire a albiilor cursurilor de apa, pentru lucrãri hidrotehnice şi instalaţii de mãsurare a debitelor captate şi evacuate şi pentru dezvoltarea bazei materiale a activitãţii proprii, cum sînt construcţiile hidrometrice, forajele hidrogeologice, staţiile meteorologice şi hidrologice; c) administreazã, exploateazã şi întreţin barajele, lacurile de acumulare, derivatiile de debite între cursurile de apa, cu influenta pe ansamblul bazinului hidrografic sau grupului de bazine, şi asigura paza acestor obiective, cu excepţia barajelor, lacurilor de acumulare şi derivatiilor de debite, care au drept scop principal producerea de energie hidroelectrica şi navigaţiei; d) coordoneazã, controleazã şi rãspund, din punct de vedere al gospodãririi apelor, de exploatarea tuturor barajelor, lacurilor de acumulare şi canalelor de derivatie de debite; dispun, în conformitate cu prevederile legii, mãsuri operative obligatorii asupra modului de exploatare în perioadele critice de ape mari şi pericol de inundatii sau seceta şi lipsa de apa; e) asigura avertizarea imediata a oficiilor de gospodãrire a apelor şi a Consiliului Naţional al Apelor asupra fenomenelor hidrometeorologice periculoase care pot produce inundatii sau pot avea alte consecinţe grave, precum şi asupra poluarilor accidentale; asigura avertizarea comisiilor judeţene de apãrare impotriva inundatiilor şi efectelor meteorologice periculoase, asupra posibilitatii de producere şi asupra evoluţiei acestor fenomene; f) întocmesc şi ţin la zi planurile de apãrare impotriva inundatiilor şi coordoneazã acţiunile tehnice operative de apãrare impotriva inundatiilor, pe ansamblul fiecãrui bazin hidrografic; g) exercita atribuţiile de beneficiar de investiţii pentru lucrãrile din domeniul sau de activitate, avînd la baza schemele generale de amenajare ale bazinelor hidrografice, creeazã condiţiile şi urmãreşte realizarea acestora; h) efectueazã întregul complex de observaţii şi mãsurãtori hidrologice, hidrogeologice şi meteorologice, pentru cunoaşterea resurselor de apa şi a regimului acestora, a fenomenelor atmosferice, evoluţiei vremii, caracteristicilor climatice şi stãrii de impurificare a aerului; transmit datele obţinute Institutului de meteorologie şi hidrologie; elaboreazã informãri hidrologice, hidrogeologice şi meteorologice, precum şi prognoze hidrologice pentru deservirea organelor locale, a oficiilor de gospodãrire a apelor şi a altor organizaţii interesate; activitãţi de meteorologie, hidrologie şi hidrogeologie sînt indrumate şi coordonate din punct de vedere ştiinţific şi metodologic de institutul de meteorologie şi hidrologie; i) elaboreazã, în colaborare cu institutele de cercetãri şi proiectari din subordinea Consiliului Naţional al Apelor, studii periodice de gospodãrire cantitativã a apelor, pe bazine hidrografice; j) întocmesc, pe baza datelor primare, transmise de oficiile de gospodãrire a apelor, sinteze anuale de cadastrul apelor pe bazine, hidrografice şi furnizeazã date de cadastrul apelor unitãţilor interesate; k) coordoneazã şi rãspund de modul de folosire a apelor pe ansamblul fiecãrui bazin hidrografic; controleazã, la obiectivele a cãror funcţionare poate influenta regimul cantitativ şi calitativ al apelor pe ansamblul bazinului hidrografic, modul în care se efectueazã prelevarea şi folosirea apelor, evacuarea apelor uzate, exploatarea statiilor de epurare şi eficienta acestora şi stabilesc mãsuri obligatorii de remediere a situaţiilor necorespunzãtoare constatate; l) elaboreazã, în condiţiile legii, planuri de restrictii temporare în folosirea apelor pentru cursurile de apa deficitare ce traverseaza mai multe judeţe şi controleazã aplicarea acestor planuri; m) urmãresc, în colaborare cu oficiile de gospodãrire a apelor şi alte unitãţi interesate, evoluţia calitãţii apelor pe ansamblul bazinelor hidrografice şi iau mãsuri pentru îmbunãtãţirea acestora; n) organizeazã sistemul de avertizare a poluarilor accidentale a apelor şi conlucreaza cu unitãţile interesate la stabilirea şi aplicarea mãsurilor operative necesare pentru eliminarea cauzelor şi efectelor acestor poluari; o) conduc şi rãspund de activitatea comisiilor de supraveghere a calitãţii apelor, înfiinţate pentru cursurile de apa, lacurile sau zonele litorale maritime, care necesita mãsuri deosebite pentru prevenirea şi combaterea poluarii apelor; p) coordoneazã realizarea de cãtre unitãţile ce folosesc ape sau evacueaza ape uzate, a instalaţiilor de mãsurare a debitelor captate şi evacuate; acorda asistenta tehnica la proiectarea, executarea şi tratarea acestor instalaţii, stabilesc condiţiile în care trebuie efectuate observaţiile şi mãsurãtorile, centralizeazã şi prelucreaza rezultatele obţinute; r) emit, în limitele competentelor atribute, acorduri de gospodãrire a apelor, precum şi autorizaţii de folosire a apelor, de evacuare a apelor uzate, de extragere de materiale din albiile şi malurile cursurilor de apa, lacurilor sau marii şi de funcţionare a lucrãrilor ce se construiesc pe ape sau au legatura cu apele; s) întocmesc şi ţin la zi evidenta drepturilor de folosire a apelor; s,) aduc la îndeplinire, pe cursurile de apa, vaile, depresiunile şi sistemele hidrotehnice ce formeazã sau traverseaza frontiera de stat, sarcinile ce le revin din aplicarea convenţiilor hidrotehnice de frontiera; coordoneazã şi controleazã îndeplinirea sarcinilor ce decurg din aceste convenţii şi acorduri pentru alte unitãţi care desfãşoarã activitãţi în legatura cu apele; t) coordoneazã şi indruma activitatea tehnica de specialitate desfasurata de gospodãrire a apelor; t,) asigura supravegherea calitãţii apelor prin laboratoarele de hidrochimie şi hidrobiologie ale oficiilor de gospodãrire a apelor din cadrul bazinului hidrografic sau grupului de bazine hidrografice pentru care au fost organizate. ART. 22 Denumirea, sediul şi bazinul sau grupul de bazine hidrografice pentru care sînt organizate direcţiile apelor sînt cele prevãzute în anexa nr. 5. Coordonarea activitãţii de gospodãrire a apelor Dunãrii şi teritoriului Dobrogei, inclusiv litoralul romanesc al Marii Negre, se asigura direct de cãtre Consiliul Naţional al Apelor. ART. 23 Conducerea direcţiilor apelor se exercita de cãtre consiliul oamenilor muncii şi biroul executiv al acestuia care se organizeazã şi funcţioneazã potrivit normelor legale privind conducerea unitãţilor socialiste. ART. 24 Funcţiile şi retribuirea personalului direcţiilor apelor sînt cele stabilite prin reglementãrile în vigoare pentru întreprinderile industriale de gradul I şi II grupa a IV-a de ramuri. CAP. 4 Oficiile de gospodãrire a apelor ART. 25 Oficiile de gospodãrire a apelor rãspund de supravegherea sistematica a reţelei hidrografice, controleazã modul de folosire a apei şi de evacuare a apelor uzate şi efectueazã întreţinerea curenta a albiilor minore; realizeazã, exploateazã şi întreţin lucrãri cu caracter local, de amenajare a cursurilor de apa şi organizeazã din punct de vedere tehnic activitatea de apãrare impotriva inundatiilor. ART. 26 Oficiile de gospodãrire a apelor au urmãtoarele atribuţii principale: a) rãspund de administrarea directa a albiilor minore ale cursurilor de apa, a cuvetelor lacurilor şi baltilor în starea lor naturala şi, dupã caz, a fundului apelor maritime interioare şi a marii teritoriale; avizeazã modul de folosire a terenurilor din albiile majore ale cursurilor de apa; b) exercita administrarea directa şi atribuţiile de beneficiar de investiţii pentru toate lucrãrile de interes local, privind barajele şi lacurile de acumulare, digurile de apãrare impotriva inundatiilor, regularizãrile cursurilor de apa, consolidãrile de maluri şi alte lucrãri hidrotehnice, cu excepţia celor cu folosinta agricolã, piscicolã şi de agrement sau a celor de atenuare a torenţilor ce se descarca în sisteme de desecare; proiecteazã, exploateazã, întreţine şi asigura paza unor astfel de lucrãri; c) efectueazã controlul sistematic al reţelei hidrografice în scopul sesizãrii şi remedierii imediate a degradãrilor de albii şi maluri, culegerii datelor primare necesare ţinerii la zi a cadastrului apelor şi respectãrii normelor legale în domeniul apelor; d) asigura menţinerea capacitãţii de transport a albiilor cursurilor de apa prin efectuarea lucrãrilor de întreţinere a albiilor minore şi a cuvetelor lacurilor şi baltilor; coordoneazã, potrivit legii, celelalte lucrãri de întreţinere a albiilor, acordind asistenta tehnica la cele care se executa cu contribuţia în munca a populaţiei; e) asigura secretariatul comisiilor judeţene de apãrare impotriva inundatiilor şi efectelor fenomenelor meteorologice periculoase şi acorda acestora asistenta tehnica operativã; rãspund de mãsurile tehnice pe care le propun acestor comisii; f) alarmeaza, pe baza avertizarilor primite de la direcţiile apelor, organele locale şi unitãţile interesate asupra fenomenelor hidrometeorologice periculoase, care pot produce inundatii sau avea alte consecinţe grave; avertizeaza organele locale şi unitãţile ce pot fi afectate, informind totodatã direcţiile apelor interesate şi Consiliul Naţional al Apelor asupra celorlalte situaţii critice ce pot aparea pe cursurile de apa - lipsa de apa, poluari accidentale sau alte situaţii grave în gospodãrirea apelor; conlucreaza cu unitãţile interesate la stabilirea şi aplicarea mãsurilor operative ce se impun în astfel de situaţii; g) furnizeazã direcţiilor apelor date primare şi prelucrate privind gospodãrirea calitativã şi cantitativã a apelor; h) controleazã modul de prelevare şi de folosire a apei, de epurare şi de evacuare a apelor uzate, stabilind împreunã cu unitãţile interesate mãsuri obligatorii pentru evitarea risipei de apa şi pericolul de poluare a apelor; urmãresc sistematic influenta surselor de impurificare asupra calitãţii apelor de pe teritoriul judeţului şi dispun mãsuri pentru remedierea situaţiilor necorespunzãtoare; i) elaboreazã, în condiţiile legii, planuri de restrictii temporare de folosire a apelor pentru cursurile de apa deficitare ce nu depãşesc limitele judeţului şi controleazã aplicarea acestor planuri; j) elibereazã, în limita competentelor atribuite, acorduri de gospodãrire a apelor, precum şi autorizaţii de folosire a apelor, de evacuare a apelor uzate, de extragere de materiale din albiile şi malurile cursurilor de apa, lacurilor sau marii şi de funcţionare a lucrãrilor ce se construiesc pe ape sau au legatura cu apele; k) întocmesc propuneri privind necesarul de lucrãri de apãrare impotriva inundatiilor, de folosire a apelor şi de protecţie a calitãţii apelor, de interes local. ART. 27 Activitatea de gospodãrire a apelor a oficiilor de gospodãrire a apelor este indrumata, coordonata şi controlatã de Consiliul Naţional al Apelor, iar acţiunile operative de gospodãrire a apelor cu caracter local, de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti. ART. 28 Regulamentul de organizare şi funcţionare a oficiilor de gospodãrire a apelor se stabileşte, conform normelor legale, de Consiliul Naţional al Apelor, cu acordul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. ART. 29 Numirea, transferarea, detasarea şi desfacerea contractului de munca pentru personalul de conducere al oficiilor de gospodãrire a apelor se fac de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul Consiliului Naţional al Apelor. ART. 30 Mijloacele materiale şi financiare necesare desfãşurãrii activitãţii oficiilor de gospodãrire a apelor se prevãd în planul economic şi în bugetul de venituri şi cheltuieli al Consiliului Naţional al Apelor. CAP. 5 Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 31 Direcţiile apelor se organizeazã prin preluarea, împreunã cu personalul aferent, a activitãţilor prevãzute în anexa nr. 6*. Direcţiile apelor preiau în administrare directa toate lucrãrile ce formeazã obiectul atribuţiilor prevãzute la art. 21 lit. c), de la unitãţile care deţin în prezent aceste lucrãri. ART. 32 Oficiile de gospodãrire a apelor preiau de la oficiile de îmbunãtãţiri funciare şi proiectari pentru construcţii în agricultura activitatea de investiţii, proiectare, execuţie, exploatare şi întreţinere a lucrãrilor prevãzute la art. 26 lit b). ART. 33 Pe data prezentului decret trec din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare în subordinea Consiliului Naţional al Apelor urmãtoarele unitãţi: a) Institutul de meteorologie şi hidrologie, cu sediul în municipiul Bucureşti; b) Institutul de cercetãri şi proiectari pentru gospodãrirea apelor, cu sediul în municipiul Bucureşti; c) Întreprinderea de lucrãri hidrotehnice speciale cu sediul în municipiul Bucureşti; d) Trustul de construcţii pentru îmbunãtãţiri funciare, cu sediul în municipiul Oradea; e) Întreprinderea "Stinca", cu sediul în municipiul Iaşi; f) revista "Hidrotehnica". * Anexa a fost comunicatã instituţiilor interesate. ART. 34 Institutul de cercetãri şi proiectari pentru gospodãrirea apelor preia de la Institutul de cercetãri pentru îmbunãtãţiri funciare şi de la Institutul de studii şi proiectari pentru îmbunãtãţiri funciare, din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, compartimentele şi activitãţile prevãzute în anexa nr. 7*. Dupã preluarea acestor compartimente şi activitãţi, institutele din care se preiau se reorganizeazã conform reglementãrilor legale în vigoare. ART. 35 Întreprinderea de lucrãri hidrotehnice speciale Bucureşti se reorganizeazã, îşi schimba denumirea în Trustul de lucrãri hidrotehnice speciale Bucureşti ** şi preia activitatea Trustului de construcţii pentru îmbunãtãţiri funciare Oradea, care îşi înceteazã activitatea, precum şi activitatea de executare a barajelor, lacurilor de acumulare, canalelor şi galeriilor de derivatie de debite între cursurile de apa, indiguirilor de apãrare impotriva inundatiilor şi lucrãrilor de regularizari de albii şi de apãrãri de maluri ale cursurilor de apa, de la celelalte trusturi de construcţii pentru îmbunãtãţiri funciare şi de la Întreprinderea de foraje Bucureşti, din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare - Departamentul imbunatatirilor funciare şi construcţiilor agricole. Trustul de lucrãri hidrotehnice speciale este unitate de construcţii-montaj de grad special de organizare şi poate folosi, prin derogare, funcţiile de inginer şi economist principal I şi II, în limitele prevãzute pentru centrale la art. 27 (3) din Legea nr. 57/1974 a retribuirii dupã cantitatea şi calitatea muncii. Structura organizatoricã a Trustului de lucrãri hidrotehnice speciale esta prevãzutã în anexa nr. 8*. ART. 36 Preluarea unitãţilor şi activitãţilor prevãzute la art. 31, 32, 33, 34 şi 35 se face împreunã cu activul şi pasivul, indicatorii de plan, contractele economice în curs, arhiva, spaţiile de lucru, laboratoarele, atelierele de deservire, bazele de reparaţii, dotãrile, personalul de specialitate, aferente, precum şi cu cota-parte din personalul compartimentelor functionale economico-administrative ce deservesc activitãţile ce se preiau, pe data de 1 ianuarie 1976. Personalul preluat potrivit prevederilor alineatului precedent se considera transferat în interesul serviciului. * Anexa a fost comunicatã instituţiilor interesate. ** Prin Decretul nr. 92/1984, publicat în Buletinul Oficial nr. 21 din 19 martie 1984, Trustul de lucrãri hidrotehnice speciale Bucureşti a fost reorganizat pentru executarea lucrãrilor în acord global, prin preluarea acestora în antrepriza, sub denumirea de "Trust-antrepriza generalã de lucrãri hidrotehnice speciale Bucureşti". Structura organizatoricã tip pentru trusturile de antrepriza generalã a fost aprobatã prin acelaşi decret - anexa nr. 5 d) - care a fost comunicatã instituţiilor interesate. ART. 37 Numãrul de personal ce se preia de la oficiile judeţene de gospodãrire a apelor şi de la sectoarele teritoriale de meteorologie şi hidrologie pentru constituirea direcţiilor apelor este prevãzut în anexa nr. 9*. Pentru cuprinderea activitãţilor noi, ce revin direcţiilor apelor şi oficiilor de gospodãrire a apelor potrivit prevederilor prezentului decret, precum şi pentru dezvoltarea la nivelul impus de necesitaţi a altor activitãţi, numãrul de personal al acestor unitãţi se completeazã din rezerva la dispoziţia Consiliului de Miniştri, potrivit anexei nr. 10*. ART. 38 Clãdirile prevãzute în anexa nr. 11*, construite anterior ca sedii, laboratoare, baze de întreţinere şi reparaţii şi anexe gospodãreşti pentru unitãţile de gospodãrire a apelor şi care în prezent sînt în administrarea directa a altor unitãţi de stat, trec în administrarea directa şi în folosinta unitãţilor indicate în aceeaşi anexa, preluarea facindu-se pe baza de protocol. Direcţiile apelor vor asigura, în clãdirile ce trec în administrarea lor directa, suprafeţele locative necesare pentru birourile oficiale de gospodãrire a apelor care îşi au sediul în aceeaşi localitate. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene vor asigura suprafeţele locative şi anexele gospodãreşti necesare bunei funcţionari a direcţiilor apelor care nu au clãdiri proprii. ART. 39 Se autorizeaza Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor sa introducã modificãrile intervenite ca urmare a aplicãrii mãsurilor prevãzute în prezentul decret în planurile economice şi financiare pe anul 1976 şi perioada 1976 - 1980 ale unor organe centrale şi consilii populare judeţene, pe baza protocoalelor încheiate între Consiliul Naţional al Apelor şi acestea. ART. 40 Consiliul Naţional al Apelor împreunã cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor organiza, eşalonat pînã în anul 1980, activitatea de întreţinere curenta a albiilor minore ale cursurilor de apa, prin înfiinţarea districtelor de gospodãrire a apelor, organizate pe sectoare de cursuri de apa de minimum 50 km, ca formaţii de lucru permanente. În acest scop, Consiliul Naţional al Apelor va asigura dotarea tehnica necesarã, prin prevederi în planurile naţionale unice de dezvoltare economico-socialã anuale, precum şi pregãtirea în şcoli proprii a cadrelor de specialitate, iar comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor prevedea în planurile naţionale unice de dezvoltare economico-socialã anuale forţele de munca, materialele şi mijloacele financiare necesare. Consiliul Naţional al Apelor împreunã cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor definitiva, eşalonat, pînã în anul 1986, activitatea de întreţinere curenta a albiilor minore ale cursurilor de apa, prin înfiinţarea districtelor de gospodãrire a apelor, în cadrul numãrului de personal aprobat anual prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. * Anexa a fost comunicatã instituţiilor interesate. ART. 41 Atribuţiile Consiliului Naţional al Apelor, direcţiilor apelor şi oficiilor de gospodãrire a apelor prevãzute la art. 8, 21 şi 26 se exercita în condiţiile prevãzute de Legea apelor şi în ceea ce priveşte apele minerale şi termale, lacurile şi namolurile terapeutice. ART. 42 Programul de lucru al personalului care asigura urmãrirea permanenta şi informarea asupra fenomenelor meteorologice şi hidrologice va fi organizat în tura continua. Unitãţile, subunitatile, staţiile şi compartimentele în care se organizeazã serviciul în tura continua, ca şi modul de efectuare a acestuia, se stabilesc de Consiliul de Miniştri. ART. 43 Cheltuielile necesare pentru activitatea de mãsurãtori şi prelucrari de date meteorologice, hidrologice, hidrogeologice şi de radioactivitate atmosferica, transmiterea şi prelucrarea acestora, deservirea zilnica cu date, diagnoze şi prognoze, schimbul de informaţii şi alte acţiuni cu specific hidrometeorologic de interes general, care se desfãşoarã de Institutul de meteorologie şi hidrologie, vor fi prevãzute în planul de cheltuieli al Consiliului Naţional al Apelor şi se aproba de la bugetul de stat. Pentru lucrãrile prevãzute la alineatul precedent cota de beneficiu ce se prevede în contractele încheiate cu Consiliul Naţional al Apelor va fi de 1,5% . Pentru celelalte lucrãri cota de beneficiu se calculeazã potrivit reglementãrilor în vigoare. Institutul de meteorologie şi hidrologie beneficiazã de credite bancare, necesare pînã la decontarea lucrãrilor. ART. 44 Prin derogare de la prevederile pct. III/1 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 620/1973, autovehiculele din dotarea direcţiilor apelor pot fi utilizate în interes de serviciu pe întregul teritoriu al bazinului sau grupului de bazine hidrografice pentru care aceste direcţii sînt organizate. Se completeazã punctul I "Funcţii care au dreptul la consum maxim lunar de 400 litri benzina", poziţia 3, din anexa nr. 1/A la Decretul nr. 620/1973, cu "Consiliul Naţional al Apelor". ART. 45 Se aproba normele unitare de structura prevãzute în anexa nr. 12* pentru activitatea teritorialã de gospodãrire a apelor, meteorologie şi hidrologie, ca anexa la art. 2 alin. 2 şi la art. 20 alin. 3 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile economice. ART. 46 Anexele nr. 1 - 12 fac parte integrantã din prezentul decret. ART. 47 Pe data intrãrii în vigoare a prezentului decret se abroga: -art. 6 paragraful D "Atribuţii cu privire la gospodãrirea apelor", art. 20 lit. d), art. 23, 24 şi 28 alin. 2 din Decretul nr. 14/1971 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare; - prevederile referitoare la normele de structura ale oficiilor de gospodãrire a apelor din anexa "Direcţia generalã pentru agricultura, industrie alimentara şi ape la judeţe, Inspectoratul Agrozooveterinar al municipiului Bucureşti, unitãţile subordonate acestora" la art. 2 alin. 2 şi art. 20 alin. 3 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile economice; - prevederile referitoare la normele de structura ale sectoarelor teritoriale de meteorologie şi hidrologie din "anexa la art. 3, art. 4 alin. 1, art. 5, art. 7, art. 12 alin. 1 şi 2, art. 13 alin. 3 din Decretul nr. 297/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile de cercetare şi de proiectare - Unitãţi de cercetare şi producţie agricolã"; - prevederile referitoare la Consiliul Naţional al Apelor din punctul II poziţia 8 din anexa nr. 1/A la Decretul nr. 620/1973 cu privire la mãsurile de dezvoltare a bazei energetice şi de folosire mai judicioasã a combustibililor şi energiei; - orice ale dispoziţii contrare. * Anexa a fost comunicatã instituţiilor interesate. ----------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
