Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECRET nr. 99 din 20 februarie 1953 privind republicarea cu unele modificari a Legii Nr. 5 din 19 iunie 1952 , pentru organizarea judecatoreasca
EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 8 din 4 martie 1953
"LEGEA Nr. 5
Pentru organizarea judecãtoreascã
TITLUL I
Dispoziţiuni generale
ART. 1
În Republica Populara Romana justiţia are ca sarcina sa apere:
a) oranduirea socialistã şi oranduirea de stat a Republicii Populare Romane;
b) drepturile fundamentale ale oamenilor muncii, precum şi celelalte drepturi şi interese garantate de legile Republicii Populare Romane;
c) drepturile şi interesele aparate de lege ale organelor şi instituţiilor de stat, întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, gospodariilor agricole colective şi celorlalte organizatiuni şi întreprinderi cooperatiste, precum şi ale oricãror altor organizatiuni cu caracter obştesc.
Justiţia are sarcina de a asigura respectarea întocmai a legilor Republicii Populare Romane, de cãtre organele şi instituţiile de stat, întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, gospodãriile agricole colective şi alte organizatiuni şi întreprinderi cooperatiste, de cãtre celelalte organizatiuni cu caracter obştesc, precum şi de toţi cetãţenii Republicii Populare Romane.
ART. 2
Tribunalele, în Republica Populara Romana, aplicând sancţiuni penale, urmãresc apãrarea regimului de democratie populara şi în acelaşi timp reeducarea infractorilor.
Prin activitatea lor, tribunalele educa pe cetãţenii Republicii Populare Romane în spiritul devotamentulul fata de Patrie, al construirii socialismului, al îndeplinirii întocmai a legilor Republicii Populare Romane, al grijei deosebite fata de proprietatea socialistã, al disciplinei în munca, al atitudinii cinstite fata de îndatoririle cetatenesti şi sociale, precum şi al respectului fata de regulile de convieţuire socialã în statul democrat popular.
ART. 3
În Republica Populara Romana, funcţioneazã urmtoarele tribunale:
a) tribunalele populare de raion, de oraş şi de raion orasenesc;
b) Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane şi tribunalele regionale;
c) Tribunalul Suprem.
Pentru unele ramuri de activitate funcţioneazã urmãtoarele tribunale speciale:
a) tribunalele militare;
b) tribunalele populare pentru cãile ferate;
c) tribunalele populare maritime şi fluviale.
ART. 4
Sarcinile justiţiei se realizeazã prin:
a) judecarea cauzelor penale şi aplicarea pedepselor prevãzute de lege pentru sancţionarea tradatorilor de Patrie, a spionilor, a celor ce saboteaza construirea socialismului, a celor ce comit crime impotriva pãcii şi a umanitãţii, a atatatorilor la rãzboi, a delapidatorilor şi a celor ce irosesc proprietatea socialistã, precum şi a talharitor, hotilor, huliganilor şi a celorlalţi infractori;
b) judecarea cauzelor civile privind drepturile şi interesele cetãţenilor, ale organelor şi instituţiilor de stat, ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, ale gospodariilor agricole colective şi ale celorlalte organizatiuni şi întreprinderi cooperatiste, precum şi ale oricãror alte organizatiuni cu caracter obştesc.
ART. 5
Justiţia în Republica Populara Romana se infaptueste pentru toţi cetãţenii fãrã a se face deosebire de sex, naţionalitate, rasa, religie sau grad de cultura.
ART. 6
Judecãtorii de orice grad sunt independenţi şi se supun, în exercitarea atributiunilor lor, numai legii.
ART. 7
În Republica Populara Romana tribunalele folosesc limba romana.
În regiunile şi raioanele locuite de populaţie de alta naţionalitate decât cea romana, se asigura folosirea limbei acelei populaţii.
În toate cazurile, în fata tribunalelor din intreaga ţara, se garanteazã, pentru cei ce nu cunosc limba folositã de tribunal, dreptul de a lua cunostinta de dosar şi de desbateri, precum şi de a participa la judecata, prin interpret.
ART. 8
Judecarea de cãtre tribunale se face prin desbateri publice, afarã de excepţiile prevãzute de lege.
Dreptul de apãrare este garantat prin modul în care tribunalele sunt organizate potrivit prezentei legi, prin dispoziţiunile din legile de procedura, precum şi prin asistenta judiciarã.
ART. 9
Pentru motive temeinice şi în scopul unei mai bune judecati, tribunalele ierarhic superioare, fiecare în cadrul circumscripţiei respective, pot lua din competenta celor ierarhic inferioare, orice cauza aflatã în curs de judecata în fond, spre a o judeca sau a o trimite spre judecare altui tribunal de acelaşi fel şi de grad cel puţin egal cu cel de la care cauza a fost luatã.
Tribunalele pot judeca şi în afarã sediilor lor, dacã aceasta este necesar în vederea realizãrii scopului educativ al justiţiei.
ART. 10
Tribunalele, prin judecarea recursurilor, verifica legalitatea şi temeinicia sentinţelor (hotãrârilor).
Tribunalul Suprem, judecand cererile de îndreptare, verifica sentinţele (hotãrârile) judecãtoreşti definitive.
ART. 11
Tribunalele judeca în fond în complet format dintr-un judecãtor şi doi asesori populari.
Recursurile şi cererile de îndreptare se judeca în complet format din trei judecãtori.
ART. 12
Dispoziţiunile legale privitoare la menirea atributiunilor judecãtorilor se aplica şi asesorilor populari.
ART. 13
Asesorii populari se aleg la propunerea organizaţiilor oamenilor muncii; organizaţiile Partidulul Muncitoresc Roman, sindicatele, cooperativele, organizaţiile de tineret şi alte organizaţii de masa, precum asociaţiile culturate.
Alegerea asesorilor populari pentru tribunalele populare, se face de cãtre alegatori, în cadrul adunãrilor generale ale oamenilor muncii, pe întreprinderi şi instituţii pe gospodãrii agricole de stat, gospodãrii agricole colective, comune şi sate, din raza de activitate a tribunalului respectiv.
Asesorii populari pentru tribunalele populare pentru cãile ferate, pentru tribunalele populare maritime şi fluviale şi pentru tribunalele regionale, se aleg de sfatul popular al regiunii în centrul cãreia tribunalul respectiv îşi are sediul.
Asesorii populari pentru Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane; se aleg de Sfatul Popular al Capitalei Republicii Populare Romane.
Asesorii populari pentru Tribunalul Suprem se aleg de Marea Adunare Nationala, odatã cu alegerea judecãtorilor Tribunalului Suprem şi pentru acelaşi termen ca şi aceştia.
Asesorii populari pentru celelalte tribunale se aleg pe timp de un an.
Varsta pentru a alege este de cel puţin 18 ani împliniţi, iar pentru a putea fi ales asesor popular este de cel puţin 23 ani împliniţi.
Nu pot alege şi nu pot fi aleşi ca asesori populari persoanele lipsite de facultãţile mintale, cele condamnate prin sentinta (hotãrâre) judecãtoreascã la pierderea dreptului electoral şi cei declaraţi nedemni potrivit legii pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Nationala.
Desemnarea asesorilor, populari pentru tribunalele militare, se face potrivit dispoziţiunilor Legii pentru organizarea tribunalelor şi procuraturilor militare.
ART. 14
Sarcina de asesor popular este obligatorie.
Asesorii populari sunt chemaţi de preşedintele tribunalului iar îndeplinirea obligaţiunilor lor, pe rând şi pentru mai multe perioade, din lista celor aleşi pentru tribunalul respectiv, fãrã ca aceste perioade sa poatã totaliza în cursul anului, mai mult de 30 zile.
Asesorii populari îşi pãstreazã locul ce-l ocupa în producţie.
Pe timpul exercitãrii mandatului de asesor popular, acesta va fi retribuit cu o indemnizaţie zilnica, egala cu câştigul mediu zilnic calculat în conformitate cu dispoziţiunile art. 135 din Codul Muncii.
Sumele plãtite de întreprinderi vor fi restituite acestora trimestrial de cãtre Ministerul Justiţiei.
Dacã asesorul popular nu este angajat, el va fi retribuit cu o indemnizaţie zilnica stabilitã de organele în drept.
ART. 15
Asesorii populari dau socoteala celor ce l-au ales, pentru activitatea lor.
ART. 16
Retragerea calitãţii de asesor popular nu se poate face decât prin rechemare de cãtre cei ce l-au ales sau în temeiul unei sentinţe (hotãrâri) penale de condamnare.
ART. 17
Modul de alegere al asesorilor populari stabilite prin Hotãrârea Consiliului de Miniştri.
ART. 18
Pornirea urmãririi penale şi trimiterea în judecata se face, pentru judecãtorii de la tribunalele populare din circumscripţia unui tribunal regional, precum şi pentru judecãtorii acestui tribunal, de cãtre procurorul regiunii, cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Romane.
Pentru judecãtorii de la Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane, precum şi pentru acel de la tribunalele populare din Capitala Republicii Populare Romane, pornirea urmãririi penale şi trimiterea în judecata se face de procurorul Capitalei Republicii Populare Romane, cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Romane.
Pornirea urmãririi penale şi trimiterea în judecata se face, pentru membrii Tribunalului Suprem, de cãtre Procurorul General al Republicii Populare Romane, cu aprobarea Prezidiului Marii Adunãri Naţionale.
TITLUL II
Tribunalele
CAP. I
Tribuna1e populare de raion, de oraş şi de raion orasenesc
ART. 19
În fiecare raion funcţioneazã unul sau mai multe tribunale populare de raion.
În oraş pot funcţiona tribunale populare de oraş şi tribunale populare de raion orasenesc.
Numãrul tribunalelor populare se stabileşte prin ordin de Ministrul Justiţiei. În acelaşi mod se stabilesc sediile şi circumscripţiile tribunalelor populare.
ART. 20
Fiecare tribunal popular este compus dintr-un numãr de judecãtori şi este condus de un preşedinte.
Preşedintele tribunalului popular stabileşte pe întregul tribunal ordinea în care este înlocuit, în caz de lipsa, de cãtre judecãtori. El repartizeazã pe judecãtorii care trebuie sa îndeplineascã însãrcinãri speciale în cadrul atributiunilor tribunalului popular.
ART. 21
Tribunalele populare judeca în fond toate cauzele, în afarã celor date de lege în competenta altor tribunale.
CAP. II
Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane şi tribunalele regionale
ART. 22
În Capitala Republicii Populare Romane, funcţioneazã Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane.
În fiecare centru regional funcţioneazã un tribunal regional pentru regiunea respectiva.
Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane, precum şi tribunalele regonale, au câte unul sau mai multe colegii penale şi câte unul sau mai multe colegii civile.
Numãrul colegiilor se stabileşte prin ordinul Ministrului Justiţiei.
ART. 23
Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane şi fiecare tribunal regional este compus dintr-un numãr de judecãtori şi este condus de un preşedinte, ajutat de unul sau mai mulţi presedinti adjuncţi.
În caz de lipsa sau împiedicare, preşedintele este înlocuit de unul dintre preşedinţii adjuncţi, în ordinea fixatã de preşedinte.
Preşedintele desemneazã pe înlocuitorii preşedinţilor adjuncţi şi stabileşte pe întregul tribunal şi pe colegii, ordinea în care aceştia sunt înlocuiţi, în caz de lipsa, de cãtre ceilalţi. El repartizeazã judecãtorii pe colegii şi desemneazã pe judecãtorii care trebuie sa îndeplineascã însãrcinãri speciale în cadrul atributunilor tribunalului.
Preşedintele conduce unu dintre colegiile penale. El are dreptul sa prezideze orice complet de judecata al tribunalului.
ART. 24
Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane şi Tribunalele regionale judeca recursurile impotriva sentinţelor (hotãrîrilor) pronunţate de tribunalele populare de raion, de oraş şi de raion orasenesc.
Tribunalul Capitalei Repubilcii Populare Romane şi tribunalele regionale judeca în fond cauzele date prin lege în competenta lor.
ART. 25
Unul dintre colegiile penale ale acelor tribunale regionale care îşi au sediile în oraşele de resedinta ale direcţiilor regionale C.F.R., judeca şi recursurile impotriva sentinţelor (hotãrârilor) pronunţate de tribunalele populare pentru cãile ferate; acelaşi colegiu judeca în fond şi toate cauzele date prin lege în competenta tribunalelor regionale, privind infracţiunile din sectorul cãilor ferate.
Recursurile impotriva sentinţelor (hotãrârilor) penale pronunţate de tribunalul popular pentru cãile ferate din Bucureşti, se judeca de unul dintre colegiile penale ale Tribunalului Capitalei Republicii Populare Romane; acelaşi colegiu judeca în fond şi toate cauzele date prin lege în competenta Tribunalului Capitalei Republicii Populare Romane, privind infracţiunile din sectorul cãilor ferate.
ART. 26
Unul dintre colegiile penale ale acelor tribunale regionale, în a cãror circumscripţie îşi au sediul tribunalele populare maritime şi fluviale, judeca şi recursurile impotriva sentinţelor (hotãrârilor) penale pronunţate de tribunalele populare maritime şi fluviale; recursurile impotriva sentinţelor (hotãrârilor) civile ale tribunalelor populare maritime şi fluviale, se judeca de unul dintre colegiile civile ale aceloraşi tribunale regionale.
Acelaşi colegiu penal, care judeca recursurile prevãzute în alineatul precedent, judeca în fond şi toate cauzele, date prin lege în competenta tribunalelor regionale, privind infracţiunile din sectorul maritim şi fluvial.
ART. 27
Judecãtorii colegiilor prevãzute în art. 25 şi 26, sunt desemnaţi prin ordin de Ministrul Justiţiei.
CAP. III
Tribunalele speciale
ART. 28
Tribunalele militare sunt urmãtoarele:
a) tribunalele militare pentru Marile Unitãţi şi tribunalele militare teritoriale;
b) tribunalele militare pentru regiunile militare şi pentru Marina Militarã, precum şi tribunalele militare pentru unitãţile Ministerului Securitãţii Statului.
ART. 29
Tribunalele militare au competenta stabilitã prin Legea pentru organizarea tribunalelor şi procuraturilor militare.
ART. 30
Tribunalele populare pentru cãile ferate funcţioneazã în oraşele de resedinta ale direcţiilor regionale C.F.R. Competenta teritorialã a fiecãrui tribunal popular pentru cãile ferate corespunde circumscripţiei Direcţiei Regionale C.F.R. respective.
ART. 31
Tribunalele populare pentru cãile ferate judeca în fond acele cauze care sunt date prin lege în competenta lor.
ART. 32
Tribunalele populare maritime şi fluviale funcţioneazã în numãrul şi la sediile stabilite prin ordinul Ministrului Justiţiei. În acelaşi fel se fixeazã şi circumscripţiile acestor tribunale.
ART. 33
Tribunalele populare maritime şi fluviale judeca în fond acele cauze care sunt date prin lege în competenta lor.
ART. 34
Tribunalele speciale sunt compuse dintr-un numãr de judecãtori şi sunt conduse de un preşedinte.
Preşedintele tribunalului special stabileşte pe întregul tribunal ordinea în care este înlocuit, în caz de lipsa, de cãtre judecãtori. El repartizeazã pe judecãtorii care trebuie sa îndeplineascã însãrcinãri speciale. În cadrul atributiunilor tribunalului special.
CAP. IV
Tribunalul Suprem
ART. 35
În Republica Populara Romana funcţioneazã un Tribunal Suprem.
Sediul Tribunalului Suprem este în Capitala Republicii Populare Romane.
ART. 36
Tribunalul Suprem are un colegiu penal, un colegiu civil şi un colegiu militar, compuse din numãrul necesar de judecãtori.
ART. 37
Tribunalul Suprem este condus de un preşedinte. El este ajutat de unul sau mai mulţi presedinti adjuncţi şi de preşedinţii de colegii, desemnaţi dintre judecãtorii Tribunalului Suprem, de cãtre Preşedintele Tribunalului Suprem.
ART. 38
Preşedintele şi judecãtorii Tribunalului Suprem se aleg de Marea Adunare Nationala.
ART. 39
Preşedintele prezideazã Plenul Tribunalului Suprem şi poate prezida orice complet de judecata al acestui tribunal.
În caz de lipsa sau împiedicare, preşedintele este înlocuit de unul dintre preşedinţii adjuncţi.
Preşedintele desemneazã pe înlocuitorii preşedinţilor de colegii şi stabileşte, pe întregul tribunal şi pe colegii, ordinea în care aceştia sunt înlocuiţi, în caz de lipsa, de cãtre ceilalţi judecãtori. El repartizeazã judecãtorii, pe colegii, dupã necesitate.
Preşedintele are dreptul sa sesizeze Tribunalul Suprem cu cererile de îndreptare privind sentinţele (hotãrârile) judecãtoreşti definitive.
ART. 40
Şedinţele Plenului Tribunalului Suprem au loc cu participarea a cel puţin jumãtate din numãrul membrilor fiecãrui colegiu şi întotdeauna cu un numãr de membri fãrã soţ.
ART. 41
Tribunalul Suprem supravegheazã activitatea judiciarã a tribunalelor prin:
a) judecarea cererilor de îndreptare.
În cazul când sentinta (hotãrârea) atacatã a fost pronunţatã de un colegiu al Tribunalulul Suprem, cererea de îndreptare se judeca de Plenul Tribunalului Suprem;
b) îndrumãrile pe care le da tribunalelor pe baza practicii judiciare a acestora, cu privire la justa aplicare a legilor.
În acest scop, Plenul Tribunalului Suprem se întruneşte cel puţin odatã la 3 luni, în prezenta Ministrului Justiţiei şi a Prucurorului General al Republicii Pupulare Romane, care pune concluziuni.
ART. 42
Tribunalul Suprem judeca recursurile declarate impotriva sentinţelor (hotãrîrilor) pronunţate în fond de Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane, de tribunalele regionale, de tribunalele militare pentru regiunile militare şi, pentru Marina Militarã, precum şi impotriva sentinţelor (hotãrârilor) pronunţate de tribunalele militare pentru unitãţile Ministerului Securitãţii Statului; el judeca în fond cauzele date prin lege în competenta sa.
CAP. V
Executorii judecãtoreşti
ART. 43
Executarea sentinţelor (hotãrârilor) pronunţate în cauzele civile, precum şi executarea laturei civile din sentinţele (hotãrârile) pronunţate în cauzele penale, se face de cãtre executorii judecitoresti.
ART. 44
Executorii judecãtoreşti funcţioneazã la tribunalele populare.
Prin ordinul Ministrului Justiţiei se va putea stabili funcţionarea lor şi la alte tribunale.
ART. 45
Actele pe care executorul judecãtoresc le îndeplineşte în executarea sarcinei sale sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice, organele administraţiei centrale şi locale de stat, instituţiile, întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, întreprinderile şi organizatiunile cooperatiste, organizaţiile de masa şi orice alte organizatiuni obşteşti.
CAP. VI
Dispoziţiuni comune
ART. 46
La fiecare tribunal sau la fiecare colegiu funcţioneazã unul sau mai multe complete.
Sentinţele (hotãrârile) se dau cu majoritatea voturilor membrilor completului.
În cazul când un membru al completului a decedat sau se gãseşte în imposibliitate de a-şi manifesta vointa sau de a se pronunţa, dacã ceilalţi membrii a completului care au luat parte la judecata pot forma majoritatea cerutã de alineatul precedent, sentinta (hotãrârea) va fi data. În caz contrar, cauza se va judeca din nou şi cu precãdere.
CAP. VII
Dispoziţiuni tranzitorii şi finale
ART. 47
Tribunalele populare, în circumscripţia cãrora sunt cuprinse comune sau oraşe pentru care, sunt întocmite cãrţi funciare, vor avea câte o secţie de carte funciarã.
ART. 48
Ori de câte ori legile întrebuinţeazã denumiri de instanţe sau de funcţiuni judecãtoreşti, stabilite sau înlocuite potrivit decretului 132/1949, aceste denumiri se socotesc înlocuite dupã cum urmeazã:
- Curtea Suprema, prin Tribunalul Suprem;
- Curtea, prin Tribunalul Regional;
- Tribunal şi judecãtorie populara, prin tribunalul popular;
- Prim preşedinte, prin preşedinte;
- Judecãtor şef, prin preşedinte."
Preşedintele
Prezidiului Marii
Adunãri Naţionale,
PETRU GROZA
Secretarul
Prezidiului Marii
Adunãri Naţionale,
GH. MARUSSI
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
