Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, in cimp, a productiei agricole vegetale
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Evaluarea producţiei agricole vegetale se efectueazã în scopul cunoaşterii, urmãririi şi înregistrãrii evoluţiei culturilor, precum şi determinãrii cantitative şi calitative a producţiei. Evaluara se face în toate unitãţile agricole socialiste, în alte unitãţi deţinãtoare de terenuri agricole, precum şi în gospodãriile populaţiei. Producţia agricolã vegetala se evalueaza la produsele prevãzute în anexa nr. 1 "Nomenclatorul produselor agricole vegetale", potrivit normelor metodologice şi tehnice de evaluare prevãzute în anexele nr. 2, 3 şi 4 la prezentul decret. ART. 2 Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare rãspund de intreaga activitate de evaluare, în care scop sînt obligate sa asigure aplicarea întocmai a prevederilor prezentului decret cu privire la evaluarea producţiei agricole vegetale. CAP. 2 Organizarea activitãţii de evaluare a producţiei agricole vegetale ART. 3 Pentru elaborarea şi coordonarea lucrãrilor de evaluare se organizeazã Comisia centrala de evaluare a producţiei agricole vegetale, care îşi desfãşoarã activitatea pe lîngã Consiliul de Miniştri. Comisia este formatã din reprezentanţi ai conducerilor unor ministere şi organe centrale, prevãzuţi în anexa nr. 5 a). Preşedintele Comisiei centrale de evaluare a producţiei agricole vegetale este un prim-viceprim-ministru al guvernului. Activitatea de secretariat a comisiei centrale se realizeazã de Direcţia Centrala de Statistica. ART. 4 În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se organizeazã o comisie de evaluare a producţiei agricole vegetale, care funcţioneazã pe lîngã comitetul executiv al consiliului popular judeţean şi al municipiului Bucureşti. Comisia este formatã din reprezentanţi ai conducerii organelor şi unitãţilor, prevãzuţi în anexa nr. 5 b). Preşedintele comisiei judeţene şi a municipiului Bucureşti este preşedintele comitetului executiv al consiliului popular. Activitatea de secretariat a comisiei se realizeazã de cãtre direcţiile de statistica judeţene şi a municipiului Bucureşti. ART. 5 În fiecare municipiu, oraş, Sectorul agricol Ilfov, sectoarele municipiului Bucureşti şi în comune se organizeazã comisii de evaluare a producţiei agricole vegetale, care funcţioneazã pe lîngã comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare respective. Comisiile sînt formate din reprezentanţi ai organelor şi unitãţilor, prevãzuţi în anexele nr. 5 c) - 5 f). Presedinti ai comisiilor de evaluare sînt: la municipii, preşedintele comitetului executiv al consiliului popular; la oraşe, Sectorul agricol Ilfov, sectoarele municipiului Bucureşti şi comune, preşedinţii birourilor sau comitetelor executive ale consiliilor populare, dupã caz. Activitatea de secretariat a comisiilor se realizeazã de cãtre aparatul propriu al comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare respective. ART. 6 În fiecare unitate agricolã socialistã se constituie o subcomisie de evaluare a producţiei agricole vegetale formatã din reprezentanţi ai organelor şi unitãţilor, prevãzuţi în anexa nr. 5 g). Preşedintele subcomisiei este reprezentantul consiliului popular. ART. 7 Comisiile desfãşoarã o activitate permanenta de cunoaştere a stãrii de vegetaţie şi întreţinere a culturilor şi propun operativ unitãţilor socialiste şi consiliilor populare mãsuri corespunzãtoare pentru realizarea producţiei agricole prevãzute în plan. CAP. 3 Atribuţiile comisiilor şi subcomisiilor de evaluare a producţiei agricole vegetale ART. 8 Comisia centrala indruma şi controleazã activitatea comisiilor judeţene, municipale, sectoarelor municipiului Bucureşti, Sectorului agricol Ilfov, orãşeneşti, comunale şi a subcomisiilor din unitãţi, asigurind funcţionarea permanenta a acestora, şi controleazã în unitãţile de producţie modul cum a fost efectuatã lucrarea de evaluare a producţiei agricole vegetale, în care scop: a) verifica dacã s-au insamintat la termen toate suprafeţele de teren prevãzute a fi cultivate, calitatea lucrãrilor executate, densitatea plantelor şi evoluţia vegetatiei culturilor; controleazã modul cum este ţinuta evidenta în registrul culturilor şi ia mãsuri tehnice şi organizatorice în vederea realizãrii sarcinilor de plan; b) organizeazã şi rãspunde de instruirea comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti de evaluare a producţiei agricole vegetale, în vederea efectuãrii lucrãrilor, potrivit normelor metodologice şi tehnice de evaluare; c) controleazã în unitãţile agricole de producţie modul în care a fost evaluatã producţia agricolã vegetala şi temeinicia datelor comunicate; d) analizeazã datele privind evaluarea producţiei agricole vegetale transmise de comisiile de evaluare judeţene şi a municipiului Bucureşti, le centralizeazã şi, în urma controlului efectuat, stabileşte concluzii proprii asupra nivelurilor evaluãrii producţiei agricole; e) înainteazã la Consiliul de Miniştri, la termenele stabilite, situaţiile cuprinzînd rezultatul evaluãrii producţiei agricole vegetale şi propune mãsurile necesare a fi luate. ART. 9 Comisiile judeţene şi comisia municipiului Bucureşti rãspund de aplicarea întocmai de cãtre comisiile municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orãşeneşti, Sectorului agricol Ilfov şi comunale şi subcomisiile din unitãţi a normelor metodologice şi tehnice de evaluare a producţiei agricole vegetale, precum şi de exactitatea datelor ce se prezintã comisiei centrale, în care scop: a) controleazã, urmãresc şi verifica dacã s-au insamintat la timp suprafeţele prevãzute a fi cultivate, calitatea lucrãrilor executate, densitatea plantelor, precum şi curãţirea, fertilizarea, insamintarea şi suprainsamintarea pasunilor şi finetelor naturale, evoluţia vegetatiei culturilor şi iau mãsuri pentru realizarea producţiei la nivelul prevãzut prin plan; b) verifica, în toate categoriile de unitãţi şi la gospodãriile populaţiei, modul de evaluare a producţiei agricole vegetale, în vederea asigurãrii exactitatii datelor şi a respectãrii termenelor stabilite; c) analizeazã, verifica şi centralizeazã datele la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, şi întocmeşte rapoarte privind evaluarea producţiei agricole vegetale, pe care le prezintã comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti şi le înainteazã comisiei centrale; d) instruiesc membrii comisiilor municipale, orãşeneşti, Sectorului agricol Ilfov, sectoarelor municipiului Bucureşti şi comunale, precum şi ai subcomisiilor din unitãţile agricole socialiste. ART. 10 Comisiile municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, Sectorului agricol Ilfov, orãşeneşti şi comunale desfãşoarã o activitate permanenta de cunoaştere a respectãrii epocilor optime de insamintare a culturilor, a stãrii de vegetaţie şi de întreţinere a acestora, propun conducerii unitãţilor şi consiliilor populare mãsuri de realizare a producţiei prevãzute, rãspund de exactitatea datelor obţinute şi de prezentarea lor în termen la comisia judeteana şi a municipiului Bucureşti, în care scop: a) urmãresc îndeplinirea sarcinilor prevãzute în planurile unitãţilor agricole socialiste şi ale altor unitãţi deţinãtoare de terenuri agricole, în ceea ce priveşte insamintarea la timp a suprafeţelor cultivate, calitatea lucrãrilor executate, insamintarea şi suprainsamintarea pasunilor şi finetelor naturale, realizarea cantitativã şi calitativã a producţiei planificate; b) evalueaza producţia agricolã vegetala de pe loturile aflate în folosinta personalã şi de pe terenurile gospodariilor populaţiei, cu respectarea normelor metodologice şi tehnice de evaluare; c) indruma şi controleazã permanent activitatea subcomisiilor din unitãţile agricole socialiste; d) definitiveaza şi rãspund de exactitatea datelor privind evaluarea producţiei agricole vegetale şi le prezintã comitetului executiv al consiliului popular municipal, al sectoarelor municipiului Bucureşti, Sectorului agricol Ilfov, respectiv biroului executiv al consiliului popular orasenesc sau comunal, precum şi comisiei judeţene sau a municipiului Bucureşti, la termenele stabilite. ART. 11 Subcomisiile din unitãţile agricole socialiste rãspund de evaluarea corecta şi la termen a producţiei agricole vegetale, cu respectarea normelor metodologice şi tehnice de evaluare, desfãşoarã o activitate permanenta de cunoaştere a stãrii de vegetaţie şi întreţinere a culturilor şi iau mãsurile necesare pentru realizarea producţiei prevãzute în plan, în care scop: a) controleazã insamintarea la timp a suprafeţelor prevãzute a fi cultivate, calitatea lucrãrilor efectuate, densitatea plantelor, precum şi curãţirea, fertilizarea, insamintarea şi suprainsamintarea pasunilor şi finetelor naturale pentru realizarea cantitativã şi calitativã a producţiei planificate; b) urmãresc evoluţia stãrii de vegetaţie a plantelor şi înscrierea în registrul culturilor a datelor privind tehnologia aplicatã; c) transmit comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti rezultatele evaluãrii producţiei agricole vegetale, aprobate de comisiile comunale, orãşeneşti, sectoarelor municipiului Bucureşti, Sectorului agricol Ilfov sau municipale, dupã caz. Comisiile predau conducerilor unitãţilor, sefilor de ferma sau de brigada, cu proces-verbal, producţia agricolã vegetala rezultatã la ultima evaluare. Conducerile unitãţilor agricole, şefii de ferme sau brigazi semneazã de luarea în primire a producţiei agricole ce trebuie realizatã potrivit ultimei evaluãri. CAP. 4 Sancţiuni ART. 12 Încãlcarea prevederilor prezentului decret atrage rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz, a persoanelor cu sarcini de efectuare şi control a lucrãrilor de evaluare şi raportare a datelor privind producţia agricolã vegetala. ART. 13 Constituie contravenţii, dacã nu sînt sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni, urmãtoarele fapte: a) nerespectarea de cãtre membrii subcomisiilor şi comisiilor teritoriale de evaluare a termenelor stabilite în metodologia de evaluare a producţiei agricole vegetale; b) distrugerea actelor cu privire la evaluarea producţiei agricole vegetale. Contravenţiile prevãzute la lit. a) se sancţioneazã cu amenda de la 500 la 2.000 lei, iar cele de la lit. b), cu amenda de la 1.000 la 2.000 lei. Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac de cãtre împuterniciţii comisiei centrale, precum şi ai comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti de evaluare a producţiei agricole vegetale. Contravenţiilor prevãzute în prezentul decret le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. CAP. 5 Dispoziţii finale ART. 14 Preşedinţii comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare, conducerile unitãţilor agricole socialiste, precum şi întreg personalul care participa la acţiunea de evaluare a producţiei agricole vegetale, au obligaţia de a semna de luare la cunostinta a prevederilor prezentului decret şi de a asigura aplicarea riguroasã a acestuia. ART. 15 Anexele nr. 1, 2, 3, 4 şi 5 a) - 5 g) fac parte integrantã din prezentul decret. ART. 16 Pe data prezentului decret Decretul nr. 79/1973 cu privire la evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale se abroga. ANEXA 1 NOMENCLATORUL
de evaluare în cimp a producţiei agricole vegetale
1. Evaluarea producţiei agricole vegetale cuprinde doua etape: a) În prima etapa se urmãreşte starea de vegetaţie a culturilor în fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor, pentru culturile de toamna de la intrarea în iarna, iar pentru culturile de primavara, dupã rasarirea plantelor şi pînã la intrarea în pirga. Pe aceasta baza se evalueaza producţia dupã aspectul vegetativ. Verificarea stãrii de vegetaţie a culturilor se face periodic, în funcţie de fazele caracteristice fiecãrei culturi, astfel: grîu-secara, orz şi orzoaica de periodic, la intrarea şi ieşirea din iarna
toamna
porumb şi sorg boabe la formarea primelor 3-4 frunze
orzoaica de primavara la rasarire
orez la rasarire şi la înfrãţire
fasole şi soia la formarea primelor 3-4 frunze şi la în-
florit
floarea-soarelui la formarea primelor 4-6 frunze
sfecla de zahãr dupã rasarire şi la formarea primelor 4-6
frunze
în şi cinepa pentru fibra şi în la formarea primelor 3-4 frunze şi la
pentru ulei inflorit
rapita boabe la intrarea şi ieşirea din iarna
tutun la 15 zile dupã plantare
cartofi de toamna dupã rasarire şi la inflorit
tomate timpurii, de vara şi la 15 zile dupã plantare şi la
toamna inflorit
ceapa uscata la formarea primelor 3-4 frunze
varza de toamna la 15 zile dupã plantare
prun dupã cãderea fiziologica a fructelor
mar dupã cãderea fiziologica a fructelor
struguri la formarea ciorchinilor şi a boabelor
leguminoase perene şi amestecuri
cu graminee pentru fin la pornirea vegetatiei
fîneţe naturale la pornirea vegetatiei.
b) În etapa a II-a se face evaluarea în cimp a producţiei agricole dupã normele tehnice de evaluare a producţiei agricole vegetale prevãzute în anexele nr. 3 şi 4 la decret, în acel stadiu de vegetaţie care permite determinarea mãrimii reale a recoltei. 2. La unitãţile agricole socialiste evaluarea producţiei se face pe baza probelor luate de pe intreaga suprafata, iar la gospodãriile populaţiei, pe 25% din suprafata fiecãrei culturi, înscrisã în registrul agricol. 3. Evaluarea producţiei agricole vegetale va cuprinde, pentru fiecare cultura, urmãtoarele date: - suprafata productiva de primavara raportatã prin darea de seama statistica; - producţia totalã; - producţia medie raportatã la suprafata productiva de primavara. 4. Rapoartele privind evaluarea producţiei agricole vegetale vor fi transmise de subcomisiile din unitãţi şi comisiile comunale, orãşeneşti, sectoarelor municipiului Bucureşti, Sectorului agricol Ilfov şi municipale la comisiile judeţene sau a municipiului Bucureşti, în termen de 5 zile de la începerea acţiunii de evaluare a producţiei. Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti de evaluare vor analiza, definitiva şi centraliza datele privind evaluarea producţiei agricole vegetale primite de la subcomisiile din unitãţi şi comisiile teritoriale şi le vor inainta comisiei centrale în termen de 2 zile de la primirea lor. Comisia centrala de evaluare înainteazã la Consiliul de Miniştri rapoartele privind evaluarea producţiei agricole vegetale în termen de 3 zile de la primirea datelor de la comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti. Termenele de prezentare la Consiliul de Miniştri a datelor privind producţia la principalele produse vegetale, în anii cu condiţii climatice normale, sînt prevãzute în anexa nr. 1 la decret. Aceste termene pot fi modificate şi diferenţiate pe zone, în funcţie de condiţiile climatice anuale, de cãtre Comisia centrala de evaluare, care va informa Consiliul de Miniştri despre modificãrile şi diferentierile fãcute. 5. Datele privind producţia agricolã vegetala de la insamintare pînã la recoltare vor fi înscrise în mod obligatoriu în registrul culturilor de inginerii şefi din unitãţile agricole socialiste. Evidenta producţiei agricole vegetale pentru loturile date în folosinta şi pentru terenurile producãtorilor particulari va fi ţinuta de personalul însãrcinat cu completarea şi ţinerea la zi a registrului agricol. 6. Pierderile rezultate dupã evaluare, ca urmare a unor calamitati naturale (grindina, inundatii, invazii de daunatori şi altele) care diminueazã producţia agricolã vegetala, vor fi constatate şi determinate de subcomisiile din unitãţi, de comisiile comunale, orãşeneşti, sectoarelor municipiului Bucureşti, Sectorului agricol Ilfov şi municipale, împreunã cu reprezentanţii organelor prevãzute de lege. Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti de evaluare a producţiei agricole vegetale vor confirma şi comunica comisiei centrale cauzele calamitãţilor, în termen de maximum 48 de ore de la producerea lor, precum şi culturile, suprafeţele afectate, pagubele produse şi mãsurile luate. Primãrii comunelor, oraşelor şi municipiilor au obligaţia de a înştiinţa despre aceste cazuri comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti în termen de 24 de ore de la producerea lor. Pierderile datorate ca urmare a calamitãţilor vor fi luate în considerare la evaluare numai dupã verificarea exactitatii comunicãrilor de cãtre comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti de evaluare a producţiei agricole vegetale. Anexa nr. 3 se afla în Buletinul Oficial nr. 12 din 10 martie 1986. ANEXA 4 NORME TEHNICE
de evaluare a producţiei agricole vegetale
1. Grîu, secara, orz, orzoaica de toamna şi primavara, orez Metodologia de evaluare a producţiei în cimp este aceeaşi pentru toate culturile de mai sus. Pentru exemplificare se ia cultura griului. a) Numãrul punctelor de control se stabileşte în funcţie de mãrimea şi uniformitatea lanului, de omogenitatea densitatii culturii, pentru a se cuprinde aspectul mediu al lanului. În cazul unui lan uniform de pînã la 100 hectare se stabilesc 5 puncte de ridicare a probelor de control, iar pe suprafeţe mai mari de 100 hectare se stabilesc 10 puncte de control, echidistante, pe diagonala lanului. Determinarile se fac cu ajutorul ramei metrice. b) Evaluarea producţiei în punctele stabilite se face astfel: spicele din interiorul ramei metrice se numara. Se stabileşte proporţia de spice mari, mijlocii şi mici (ex. 60% spice mari, 30% spice mijlocii şi 10% spice mici). În acest caz vom lua 10 spice din care 6 spice mari, 3 spice mijlocii şi un spic mic la care se numara boabele. Totalul boabelor obţinute se împarte la spicele la care s-au numãrat boabele (10) obtinindu-se numãrul mediu de boabe în spic. Pe baza celor doua elemente, numãrul mediu de spice la mp şi numãrul mediu de boabe în spic, cunoscind masa a 1000 boabe (MMB) la soiurile în cultura (anexa nr. 3), se calculeazã producţia medie la hectar, folosind formula: Q kg/ha = Nsp X Nb X MMB/ 100
în care:
Q kg/ha = producţia medie kg/ha;
Nsp = numãr mediu de spice la mp;
Nb = numãr mediu de boabe în spic;
MMB = greutatea a 1000 boabe.
Exemplu: grîu irigat
Nsp = 500
Nb = 35
MMB = 38 grame
Q kg/ha = 500x35x38/100 = 6650 kg
Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fişa de calcul, determinindu-se producţia medie ponderatã pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1. 2. Porumb şi sorg boabe a) Numãrul punctelor de ridicare a probelor de control se stabileşte în funcţie de uniformitatea şi mãrimea solei; astfel, pentru o sola uniforma de pînã la 100 hectare se iau 5 puncte de control, iar pentru solele mai mari de 100 hectare se vor lua minimum 8 puncte situate la distanţe egale pe diagonala mare a solei. Suprafata unui punct de control este de 28 mp (4 rinduri x 0,70 x 10 m lungime). b) Evaluarea producţiei în punctele stabilite La fiecare punct de control se numara stiuletii. Numãrul de stiuleti la hectar se calculeazã folosind formula urmãtoare: N st/ha = nst x 10000/d x i
în care:
Nst = numãrul de stiuleti la hectar;
nst = numãrul de stiuleti numarati la toate punctele de control;
d = suprafata unui punct de control ( mp );
i = numãrul probelor de control.
Exemplu: porumb irigat
nst = 1050
d = 28
i = 5
Nst/ha = 1050x10000/28x5 = 75000
Din totalul stiuletilor la probele delimitate se stabileşte procentul stiuletilor mari, mijlocii şi mici (exemplu: 50% stiuleti mari, 30% stiuleti mijlocii, 20% stiuleti mici). În acest caz, se vor recolta 10 stiuleti din care, dupã exemplul luat revin 5 stiuleti mari, 3 mijlocii şi 2 mici. Determinarea numãrului mediu de boabe pe un stiulete se face ponderat la cei 10 stiuleti recoltati (5 stiuleti mari, 3 mijlocii şi 2 mici ). Avînd cele doua elemente (numãrul de stiuleti la hectar şi numãrul mediu de boabe pe un stiulete) şi cunoscind MMB (anexa nr. 3) se va calcula producţia medie la hectar dupã formula: Q kg/ha = Nst x Nb x MMB/ 1000 x 1000
în care:
Q kg/ha = producţia medie;
Nst = numãr de stiuleti la hectar;
Nb = numãrul mediu de boabe pe stiulete;
MMB = greutatea a 1000 boabe.
Exemplu: porumb irigat
Nst = 75000 stiuleti
Nb = 500 boabe
MMB = 280 grame
Q kg/ha = 75000 x 500 x 280 / 1000 x 1000 = 10500
Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fişa de calcul, determinindu-se producţia medie ponderatã pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1. 3. Soia şi fasole boabe a) Numãrul punctelor de control se stabileşte în funcţie de mãrimea solei şi uniformitatea culturii. Pînã la 100 hectare se vor stabili 3 puncte de control, iar peste 100 hectare, minimum 5 puncte de control, situate la distanţe egale pe diagonala lanului. Punctele de unde se delimiteaza probele de control se stabilesc astfel încît sa reprezinte media lanului. Suprafata unui punct de control va fi de 10 mp masurata cu panglica (2 m lungime x 5 m latime). b) Evaluarea producţiei la punctele de control şi la hectar se face astfel: Se numara plantele existente în fiecare punct de control, numãrul mediu de pastai pe planta şi numãrul mediu de boabe în pastaie. Pe baza acestor elemente se calculeazã producţia medie la hectar, folosind formula: Q kg/ha = Npl x Npp x Nbp x MMB/ 100
în care:
Q kg/ha = producţia medie la hectar;
Npl = numãrul mediu de plante pe mp;
Npp = numãrul mediu de pastai pe planta;
Nbp = numãrul mediu de boabe pe pastaie;
MMB = masa a 1000 boabe.
Exemplu: soia
Npl = 30
Npp = 30
Nbp = 1,9
MMB = 150
Q kg/ha = 30x 30x 1,9x150 / 100 = 2565
Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fişa de calcul, determinindu-se producţia medie ponderatã pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1. 4. Floarea-soarelui a) Numãrul punctelor de control se stabileşte în funcţie de mãrimea şi uniformitatea culturii. Pînã la 100 hectare se stabilesc 5 probe, iar peste 100 hectare, minimum 8 puncte. Punctele de control se iau la distanţe egale pe diagonala mare a lanului. Suprafata unui punct de control va fi de 28 mp (4 rinduri x 0,70 x 10). b) Evaluarea producţiei în punctele stabilite şi la hectar La fiecare punct de control se numara capitulele şi se stabileşte numãrul mediu de capitule la mp şi la ha, dupã urmãtoarea formula: Ncp/ha = ncp x 10000/d x i
în care:
Ncp = numãrul total de capitule la hectar;
ncp = numãrul de capitule numarate la toate punctele de control;
d = suprafata unui punct de control (mp);
i = numãrul punctelor de control.
Exemplu:
ncp = 770
d = 28 mp
i = 5
deci: Ncp/ha = 770 x 10000/ 28x5 = 55000 capitule
Din totalul capitulelor la probele luate se stabilesc procentual capitulele mari, mijlocii şi mici (ex.: 40% mari, 40% mijlocii şi 20% mici). În acest caz se vor recolta 10 capitule din care, dupã exemplul luat, revin: 4 capitule mari, 4 mijlocii şi 2 mici. Determinarea numãrului mediu de seminţe pe capitul se face ponderat la cele 10 capitule recoltate. Avînd cele doua elemente, numãrul de capitule la hectar şi numãrul mediu de seminţe pe un capitul, şi cunoscind MMB (anexa nr. 3) se va calcula producţia medie la hectar dupã formula: Q kg/ha = Ncp x Ns x MMB/ 1000 x 1000
în care:
Q kg/ha = producţia medie;
Ncp = numãrul mediu de capitule la hectar;
Ns = numãrul de seminţe pe capitul;
MMB = greutatea a 1000 seminţe.
Exemplu:
Ncp = 55000 capitule
Ns = 730 seminţe
MMB = 65 grame
Q kg/ha = 55000 x 730 x 65/1000 x 1000 = 2610
Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fişa de calcul, determinindu-se producţia medie ponderatã pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1. 5. Sfecla de zahãr a) Momentul de evaluare a producţie în cimp Deoarece evaluarea producţiei la cultura sfeclei de zahãr se face într-o perioada în care rãdãcinile nu au ajuns la maturitatea tehnica şi greutatea maxima care sa exprime producţia posibila de realizat, este necesar ca producţia evaluatã în aceasta perioada sa fie corectatã. La greutatea rezultatã în momentul evaluãrii producţiei în cimp se adauga sporul mediu zilnic de creştere, tinindu-se cont de starea culturii, precipitatii, fertilizare, irigaţii etc. Sporul mediu zilnic de creştere a producţiei în condiţii normale la sfecla de zahãr este de 3-5 grame pe planta/zi, în funcţie de zona de cultura. b) Numãrul punctelor de control se stabileşte în funcţie de mãrimea solei şi uniformitatea culturii, astfel: pînã la 100 hectare se iau 5 probe şi peste 100 hectare, 10 probe. Punctele de control se iau pe diagonala solei, la distanţe egale, astfel ca acestea, în final, sa fie cît mai reprezentative. Suprafata unui punct de control va fi de 10 mp (7,4 m lungime x 3 rinduri x 0,45 metri). În situaţia în care cultura este semanata dupã alte scheme de semanat decît cea în rinduri echidistante, mãrimea probei va fi aceeaşi (10 mp), însã atît lungimea, cît şi lãţimea probei, se vor lua în funcţie de schema de semanat. Stabilirea punctelor se va face pe multiplu de semanatoare folositã. c) Evaluarea producţiei la punctele stabilite şi la hectar se face dupã cum urmeazã: la fiecare punct de control plantele se recolteaza, se decoleteaza, se curata de pãmînt şi se cintaresc. Producţia medie la hectar în kg se determina dupã urmãtoarea formula: Q kg/ha = q x 10000/ d x i
în care:
q = cantitatea de rãdãcini recoltate din punctele de control, în kg;
d = suprafata unui punct de control, în mp;
i = numãrul probelor de control.
Exemplu:
q = 185 kg
d = 10 mp
i = 5
Q kg/ha = 185x10000/10x5=37000
La producţia stabilitã se va adauga sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluãrii la data prevãzutã a se recolta în graficele încheiate cu fabrica de zahãr. Evaluind sporul de producţie de 1,8 grame pe zi şi pe planta, rezulta ca în cele 45 de zile ( 15 august - 1 octombrie) producţia va creste cu 6480 kg: 37000+6480=43480 kg. Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fişa de calcul, determinindu-se producţia medie ponderatã pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1. 6. În şi cinepa pentru fibra Metodologia de evaluare a producţiei este aceeaşi pentru ambele culturi. Pentru exemplificare se ia cultura de în pentru fibra. a) Numãrul punctelor de control se stabileşte în funcţie de mãrimea solei şi uniformitatea culturii. Sub 50 hectare se iau 5 puncte, iar peste 50 hectare se iau minimum 7 puncte, suprafata unui punct de control fiind de 1 mp. Punctele de control se stabilesc la distanţe egale pe diagonala mare a solei, iar pentru determinãri se foloseşte rama metrica. b) Evaluarea producţiei la punctele stabilite şi la hectar. Plantele recoltate se conditioneaza prin uscare, se scutura de restul frunzelor şi de pãmînt şi apoi se cintaresc şi se calculeazã la umiditatea de receptionare prevãzutã în STAS 140/76 (18%). Pentru determinarea producţiei medii pe mp şi la hectar folosim urmãtoarea formula: Q kg/ha = q x 10000/ d x i
în care:
q = greutatea tulpinilor recoltate din punctele de control exprimatã la umiditatea de receptionare în kg;
d = suprafata unui punct de control în mp;
i = numãrul probelor de control.
Exemplu: în pentru fibra
q = 3,85 kg
d = 1 mp
i = 7
Q kg/ha = 3,85x10000/1x7= 5500
Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fişa de calcul, determinindu-se producţia medie ponderatã pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1. 7. Tutun La evaluare se face aprecierea generalã asupra stãrii de vegetaţie, gradului de uniformitate şi stãrii fitosanitare a culturii. În raport cu observaţiile fãcute, culturile se vor împãrţi în porţiuni (1; 2; 3; .....n) de aceeaşi uniformitate. În fiecare din acestea se delimiteaza probe de cîte 100 mp în mai multe puncte, pe diagonala. Numãrul de probe va fi de: 5 pentru suprafeţe de pînã la 10 ha; 7 pentru suprafeţe cuprinse între 10 - 20 ha; 10 pentru suprafeţe cuprinse între 20 - 50 ha; 15 pentru suprafeţe de peste 50 ha. Elementele care stau la baza evaluãrii producţiei sînt urmãtoarele: - suprafata (S); - numãrul mediu de plante de 100 mp (P); - numãrul mediu de frunze pe planta (F); - numãrul mediu de frunze uscate ce intra într-un kg (m). Calculul productiei medii pe hectar se face dupã formula: Q = PxF/mx100
Suprafata porţiunii delimitate se determina prin mãsurãtoare. Numãrul mediu de plante pe 100 mp se determina astfel: - se numara plantele existente în fiecare proba, se aduna şi rezultatul se împarte la numãrul de probe. Pentru determinarea numãrului de frunze pe planta într-o proba se stabileşte un rind în care plantele reprezintã ca aspect media de dezvoltare. Pe rindul respectiv se numara plantele şi numãrul total de frunze existent pe acestea. Prin împãrţirea numãrului total de frunze rezultate la numaratoare la numãrul de plante din rindul respectiv se obţine numãrul de frunze pe planta. Numãrul mediu de frunze pe planta în porţiunea delimitata se stabileşte prin însumarea numãrului de frunze pe planta, determinat la fiecare proba, şi împãrţirea acestuia la numãrul probelor din porţiunea respectiva. Numãrul mediu de frunze uscate ce intra la un kg diferã în raport cu soiul, etajul foliar, natura terenului, lucrãrile agrotehnice şi condiţiile meteorologice ale anului. Orientativ numãrul de frunze uscate într-un kg este de: la soiul Djebel 3000-3300; la soiul Molovata 2000-2500; la soiul Ghimpati 800-900; la soiul Virginia 400-500; la soiul Burley 400-500; la soiul Banat 500-600; la soiul Baragan 400-500; Sistemul de calcul: Inlocuind elementele de mai sus în formula, avînd în vedere o parcela de 10 hectare cultivatã cu soiul Baragan, obtinem: numãrul de probe: I II III IV V
numãrul mediu
de plante pe
100 mp (352+344+348+354+351):5=350
numãrul mediu de
frunze pe planta (19+ 20+ 21+ 22+ 19):5= 20
numãrul mediu de
frunze uscate
într-un kg 500 500 500 500 500
Deci:
Q kg/ha = 350x20/500x100=1400 kg
Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fişa de calcul, determinindu-se producţia medie ponderatã pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1. 8. Cartofi de toamna a) Momentul de evaluare a producţiei Evaluarea producţiei se determina la momentul maturitatii fiziologice, cînd 75% din vreji sînt uscati şi ingalbeniti. Evaluarea se va efectua şi la gospodãriile populaţiei pe 25% din suprafata de cartofi înscrisã în registrul agricol. b) Modul de evaluare a producţiei Evaluarea producţiei începe prin stabilirea numãrului de probe care trebuie luate în funcţie de suprafata solei cultivate cu cartofi, dupã cum urmeazã: 5 ha 3 probe
5,1- 10 ha 5 probe
10,1- 20 ha 8 probe
20,1- 50 ha 10 probe
Parcelele mai mari de 50 ha se împart în parcele mici. Probele se iau pe diagonala lanului prin recoltarea cartofilor pe 14,28 m.l. în cazul plantarii la 70 cm între rinduri la neirigat şi pe 20 m.l. în cazul plantarii la 50 cm între rinduri la irigat. Dupã luarea probelor se determina starea fitosanitara a tuberculilor, eliminindu-se tuberculii atacati de putregaiul umed, roz şi uscat, nedepasind o abatere de maximum 10% din proba. Tuberculii rãmaşi în proba de recoltare se aduna, se curata de pãmînt, se sterg, se cintaresc şi se evalueaza producţia medie la mp şi apoi la ha. Exemplu: - producţia medie pe 20 m.l. (la 50 cm între biloane) = 10 mp - producţia medie pe 14,28 m.l. (la 70 cm între biloane) = 10 mp - producţia la un hectar = producţia la 10 mp x 1000 Evaluarea producţiei la cartofi va cuprinde urmãtoarele date: - suprafata productiva de primavara raportatã prin darea de seama statistica; - suprafata rãmasã în cultura; - producţia totalã. Exemplu: La o parcela cu suprafata de 4 ha la irigat, plantata la 50 cm între rinduri, se evalueaza producţia astfel: 1. Se recolteaza cartofii pe 20 ml în 3 locuri la distanta egala pe diagonala lanului. 2. Se curata de pãmînt, se sterg şi se cintaresc separat probele, exprimindu-se în kg: proba 1 = 40,0 kg
proba 2 = 45,0 kg
proba 3 = 48,2 kg
3. Se elimina tuberculii atacati de putregaiul umed, roz şi uscat, se cintaresc şi se scad din proba iniţialã. Aceste scãzãminte trebuie sa se încadreze în 10% abateri: proba 1 = 40,00 kg, pierderi 3,88 kg = 36,12 kg
proba 2 = 45,00 kg, pierderi 4,50 kg = 40,50 kg
proba 3 = 48,20 kg, pierderi 4,82 kg = 43,38 kg
4. Se face media aritmetica la cele 3 probe şi se obţine producţia la 10 mp: 36,12+40,50+43,38/3=40,0 kg/10 mp
5. Se evalueaza producţia la hectar: 40,0 x 1000 = 40.000 kg/ha
9. Tomate timpurii, tomate de vara, tomate de toamna Se face în mod asemãnãtor pentru toate cele trei grupe de culturi. a) Momentul de evaluare a producţie în cimp Se face cînd fructele din prima inflorescenta au intrat în pirga, pe soiuri şi parcele de cultura. b) Numãrul punctelor de control şi mãrimea lor Evaluarea se face dupã metoda analizei probelor. Probele se fixeazã şi se marcheaza pe teren, pe soiuri şi parcele de cultura în numãr de 5 pentru parcelele cu suprafata pînã la 10 hectare şi de 10 pentru suprafeţe mai mari de 10 hectare. Mãrimea unei probe este de 10 mp. Fixarea şi materializarea (marcarea) pe teren a probelor se fac pe diagonala fiecãrei parcele de cultura, la distanţe egale în funcţie de lungimea diagonalei şi numãrul probelor, pentru a cuprinde zonele reprezentative ale fiecãrei parcele de cultura. c) Evaluarea producţiei în punctele stabilite Pentru fiecare proba se noteaza: - numãrul de plante care rodesc; - numãrul de inflorescente formate pe planta, cu posibilitãţi de fructificare; - numãrul de fructe şi flori roditoare în inflorescente. La tomatele timpurii evaluarea se face atît pentru primele doua inflorescente (pentru a evalua producţia timpurie), cît şi pentru inflorescentele urmãtoare 3-5 (pentru evaluarea producţiei totale). La tomatele de vara - toamna determinarile respective se fac pentru toate inflorescentele împreunã. Pe baza datelor de mai sus se calculeazã pe total probe: - numãrul de plante; - suprafata cultivatã a probelor; - numãrul mediu de inflorescente roditoare pe o planta; - numãrul mediu de fructe pe o inflorescenta. La tomatele timpurii numãrul mediu de inflorescente roditoare şi numãrul mediu de fructe într-o inflorescenta se determina atît pentru primele doua inflorescente, cît şi pentru total inflorescente: - numãrul de plante pe hectar cultivat; - producţia probelor analizate, în kg. 10. Ceapa uscata Evaluarea se face la ceapa din arpagic şi semanata direct în cimp şi este asemãnãtoare pentru ambele sisteme de cultura. a) Momentul de evaluare a producţie în cimp Se face cînd camasa exterioarã a bulbilor se coloreaza specific soiului cultivat. b) Numãrul punctelor de control şi mãrimea lor Evaluarea producţiei se face dupã metoda analizei probelor. Probele se fixeazã şi se marcheaza pe teren, pe soiuri, sisteme de cultura şi parcele de cultura, în numãr de 5 pentru parcele cu suprafeţe pînã la 10 hectare, şi de 10 pentru suprafeţe mai mari de 10 hectare. Mãrimea unei probe este de 4 mp. Fixarea şi materializarea (marcarea) pe teren a probelor se fac pe diagonala parcelei de cultura, la distanţe egale, în funcţie de lungimea diagonalei şi numãrul probelor dispuse, în asa fel încît sa reprezinte condiţiile medii din terenul cultivat. Nu se fac evaluãri în locuri accidentate sau în depresiuni (unde a baltit apa). Aceste zone se delimiteaza şi se evalueaza separat dacã exista suprafeţe mai mari. c) Evaluarea producţiei în punctele stabilite Pentru fiecare proba se determina numãrul de bulbi normal dezvoltati şi greutatea medie a acestora. În fiecare proba plantele recoltate se curata de frunze şi pãmînt, dupã care se cintaresc, apoi se face greutatea medie a bulbilor pe fiecare proba. Prin însumarea cantitãţilor recoltate în fiecare proba se obţine cantitatea totalã, dupã care se calculeazã producţia medie a probelor. 11. Varza de toamna Evaluarea se face pe soiuri şi parcele de cultura. a) Momentul de evaluare a producţiei în cimp Se face cînd 10% din plante au format capatini apte pentru consum, iar restul plantelor sînt în curs de invelire a capatinii. b) Numãrul punctelor de control şi mãrimea lor Evaluarea producţiei se face dupã metoda analizei probelor. Probele se fixeazã şi se marcheaza pe teren, pe diagonala fiecãrei parcele de cultura, la distanţe egale în funcţie de lungimea diagonalei şi numãrul probelor. Probele trebuie sa fie cît mai reprezentative şi în numãr de 5 pentru parcele cu suprafata pînã la 10 ha şi de 10 pentru suprafeţe mai mari de 10 ha. Mãrimea unei probe este de 8 mp. c) Evaluarea producţiei în punctele stabilite Pentru evaluarea producţiei probelor se stabileşte: - numãrul de plante cu capatini formate şi în curs de formare; - greutatea medie a capatinilor formate; - producţia medie a probelor rezultatã din înmulţirea greutatii medii a capatinilor cu numãrul total de plante recoltabile (plante cu capatini formate + plante cu capatini în curs de formare). d) Calcularea producţiei evaluate se face în funcţie de cele menţionate mai sus, ca în exemplul urmãtor: -------------------------------------------------------------------------------
12. Fructe Metodologia de lucru: Se stabileşte producţia de fructe pe fiecare plantaţie în parte pe parcele, pe fiecare specie şi soi. Numãrul minim de pomi care se examineazã este de 2% . La plantaţiile realizate în sistem obişnuit (clasic) se poate merge pînã la 5% . Pentru ca evaluarile sa fie cît mai reale, se aleg pomi cît mai reprezentativi ca vigoare, stare de sãnãtate şi incarcatura de fructe, dispusi pe diagonala parcelei, evitindu-se pomii din rindurile marginale. Evaluarea producţiei se face prin numãrarea fructelor. La plantaţiile în primul şi al doilea an de rod se numara toate fructele de pe pomii aleşi. Începînd cu anul trei de producţie şi pînã în anul al saselea inclusiv se aleg doua sarpante de incarcatura medie pe fiecare pom şi se numara fructele de pe sarpantele respective, iar rezultatul numaratorii se împarte la 2, pentru a afla incarcatura medie pe sarpanta, cifra care se înscrie în fişa de calcul. La pomii mai în virsta se alege cîte o singura sarpanta din pom, astfel ca aceasta sa aibã o incarcatura medie de fructe comparativ cu celelalte sarpante ale pomului respectiv şi se numara fructele gãsite pe aceasta sarpanta. Fiecãrui pom ales şi analizat odatã cu numaratoarea fructelor i se numara şi sarpantele (axul se considera tot sarpanta), datele înscriindu-se în fişa de calcul. Dupã aceea se determina numãrul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora în kg. La pomii tineri în primii 2 ani de rod, producţia pe pom se obţine direct, prin numãrarea tuturor fructelor. Pentru determinarea greutatii se folosesc datele din tabelul de la pag. 90, în care este cuprinsã greutatea medie a unui fruct pe soiuri şi numãrul de fructe la kg. Dupã ce se determina greutatea fructelor pe sarpanta, se înmulţeşte cu numãrul de sarpante din acelaşi pom, pentru fiecare pom analizat în parte, folosind datele înregistrate în fişa de calcul. Insumind cantitãţile de fructe de la toţi pomii analizati şi impartind la numãrul de pomi rezulta incarcatura medie de fructe pe pom. Aceasta se înmulţeşte cu numãrul de pomi existenţi la un ha de plantaţie şi se obţine astfel producţia medie la ha. Pentru calcul se vor utiliza formulele: Pr.kg.s=N.fr.s/N.fr.kg sau N.fr.s x G.m.fr.
Pr.kg.p. = kg.fr.s. x N.s.
Pr.m.kg.p = suma prod. tuturor p.a./N.p.a.
Pr.m.kg/ha = Pr.m.kg.p. x N.p.ef.e.ha
în care:
Pr.kg.s. = producţia în kg pe sarpanta
N.fr.s. = numãrul de fructe pe sarpanta
N.fr.kg. = numãrul de fructe la kg
G.m.fr. = greutatea medie a unui fruct
Pr.kg.p. = producţia = kg/pom
kg.fr.s = kg fructe pe sarpanta
N.s. = numãrul sarpantelor
Pr.m.kg.p.= producţia medie kg pe pom
Suma prod.
tuturor p.a. = suma productiilor tuturor pomilor analizati
N.p.a. = numãrul pomilor analizati
Pr.m.kg/ha = producţia medie kg/ha
N.p.ef.e.ha = numãrul pomilor efectiv existenţi la ha.
Exemplu: într-o livada cu mar din soiurile Jonathan şi Golden delicious, în suprafata de 10 ha, se gãsesc 10000 meri, din care 2000 din soiul Golden delicious şi 8000 din soiul Jonathan, revenind la hectar 1000 de meri, din care 200 sînt Golden delicious şi 800 Jonathan. Soiurile sînt dispuse în rinduri alternante, sub raportul 1/4 (un rind cu Golden delicious şi 4 rinduri cu Jonathan). Plantatia este realizatã în sistem intensiv, condusã în forma de palmeta cu distanta de plantare 4/2,5 m, avînd virsta de 7 ani dupã plantare. Propunindu-se sa verificam 2% din pomi, înseamnã ca se analizeazã cîte 20 pomi pentru fiecare hectar (4 pomi din soiul Golden delicious şi 16 din soiul Jonathan), pe total plantaţie analizindu-se 200 pomi, din care 40 Golden delicious şi 160 de Jonathan. Din datele înregistrate în fişa de calcul rezulta numãrul de fructe şi greutatea acestora pe fiecare sarpanta analizata, date înscrise direct în fişa, calculate dupã formula menţionatã, cît şi greutate de fructe pentru fiecare pom în parte analizat, pe soiuri. În cazul nostru, considerind ca s-au gãsit 5680 kg fructe la cei 160 pomi analizati din soiul Jonathan, rezulta o producţie medie de fructe pe pom de 35,5 kg (5680/160 = 35,5 kg). Considerind de asemenea producţia gasita de 1080 kg la cei 40 pomi analizati din soiul Golden delicious, rezulta o producţie medie pe pom de 27 kg (1080/40 = 27 kg). La cei 200 pomi analizati pe hectar rezulta o producţie medie pe pom de 33,8 kg (6760 kg/ 200 pomi = 33,8 kg), revenind la cei 1000 de pomi/ha cantitatea de 33800 kg/ha. 13. Struguri Lucrãrile de evaluare a producţiei de struguri se încep cu precizarea suprafeţelor ocupate de viile pe rod, separat la viile nobile (din care pentru struguri de masa) şi separat la viile de hibrizi. Dupã aceea este necesar sa se stabileascã: - numãrul butucilor pe rod la hectar; - producţia medie de struguri pe butuc; - producţia medie de struguri la hectar; - producţia totalã de struguri. a) Numãrul de butuci pe rod la hectar se afla folosind urmãtoarea relatie: N.b.ha = 10000/d.r. x d.b. - N.g., în care:
N.b.ha = numãrul de butuci pe rod la hectar
d.r. = distanta între rinduri, în m
d.b. = distanta dintre butuci pe rind, în m
N.g. = numãrul mediu de goluri la hectar
Exemplu: într-o plantaţie cu distanta între rinduri de 1,8 m şi între butuci pe rind de 1,40 m şi cu 168 goluri la hectar, numãrul de butuci pe rod calculat dupã relaţia de mai sus va fi de 3968 - 168 = 3800. b) Evaluarea producţiei de struguri pe butuc. Dupã stabilirea numãrului de butuci pe rod la hectar, pentru a evalua producţia de struguri pe butuc, este necesar sa se numere toţi strugurii de pe un numãr de 1-2% din butucii existenţi în parcela, în funcţie de uniformitatea plantaţiei. Deoarece parcelele în plantaţiile de vii au o suprafata de 3-5 ha este recomandat sa se efectueze numaratoarea strugurilor pe fiecare al zecelea butuc din 15 în 15 rinduri, exceptindu-se butucii situati pe marginea parcelei. Procedîndu-se astfel, rezulta ca la o parcela de circa 5 hectare vor fi numarati strugurii de pe circa 200 butuci ( 28 rinduri a cîte 7 butuci din fiecare rind). Strugurii numarati la fiecare butuc din cei analizati se noteaza direct în fişa de calcul. Dupã aceea se calculeazã producţia de struguri pe butuc folosindu-se urmãtoarea formula: P.m.b. = G.m.s. x N.s./N.b.a., în care:
P.m.b. = producţia medie pe butuc, în g
G.m.s = greutatea medie a strugurilor, în g
N.s. = numãrul de struguri gasiti la numaratoare
N.b.a. = numãrul butucilor analizati
Exemplu: într-o parcela de Babeasca neagra au fost numarati strugurii de pe 200 butuci, gasindu-se în total 5250 struguri. Greutatea medie a strugurilor de Babeasca fiind de 160 g (conform tabelului), rezulta ca producţia medie pe butuc va fi: 160 x 5250/ 200 = 4200 = 4,20 kg
c) Calcularea producţiei la hectar Cunoscind producţia de struguri pe butuc şi numãrul de butuci la hectar, se determina producţia medie de struguri la hectar dupã formula: P.m.ha = N.b.ha x P.m.b., în care:
P.m.ha = producţia medie de struguri la hectar, în kg
N.b.ha = numãrul de butuci pe rod la hectar
P.m.b. = producţia medie pe butuc, în kg
Exemplu: folosind datele de mai sus, rezulta: P.m.ha = 3800 x 4,2 = 15960 kg
d) Evaluarea producţiei totale de struguri. Mai întîi se evalueaza producţia de struguri pe fiecare parcela prin înmulţirea producţiei de struguri la hectar cu suprafata parcelei şi dupã aceea, prin însumarea producţiei la toate parcelele, se obţine producţia totalã de struguri pe unitate. 14. Fin din leguminoase perene, amestecuri de leguminoase perene şi graminee şi din fîneţe naturale Probele pentru evaluarea producţiei se vor cosi de pe suprafeţele de control de cel puţin 1 mp din 5 puncte pentru tarlalele de pînã la 10 ha, la care se adauga cîte 1 punct de control pentru fiecare 5 hectare în plus. Producţia de fin se obţine prin înmulţirea producţiei de masa verde cu un coeficient de transformare menţionat în tabelul alãturat, în funcţie de umiditatea la recoltare a diferitelor specii şi procedeul de uscare. În timpul procesului de uscare se produc pierderi cantitative datoritã proceselor fiziologice şi fenomenelor meteorologice care variaza în funcţie de procedeul de uscare, între 25-45% la uscarea finului pe sol şi 20-30% la uscarea pe suporti. Anexele nr. 5a-5g se afla în Buletinul Oficial nr. 12 din 10 martie 1986. ----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
