Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
* Republicat în temeiul art. IV din Decretul Consiliului de Stat nr. 399 din 3 noiembrie 1977 , dîndu-se o nouã numerotare articolelor şi anexelor. <>Decretul nr. 703/1973 a fost publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 2 din 4 ianuarie 1974. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazu: CAP. I DISPOZIŢII GENERALE ART. 1 Structura organizatoricã a instituţiilor cultural-educative se stabileşte în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivã ale acestora, pe baza prezentelor norme. ART. 2 Activitatea cultural-edueativã se realizeazã prin urmãtoarele tipuri de instituţii: a) cãmine culturale: b) case de eitlturã; c) cluburi; d) biblioteci; e) muzee; f) teatre şi instituţii muzicale; g) centre de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcãrii artistice de masã; h) şcoli populare de artã; i) alte unitãţi cultural-educative. Instituţiile cultural-educative sînt subordonate, dupã caz, ministerelor, altor organe centrale, consiliilor populare şi organizaţiilor de masã şi obşteşti. Îndrumarea unitarã a acestora, indiferent de subordonarea lor, se exercitã de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi de comitetele de culturã şi educaţie socialistã judeţene, al municipiului Bucureşti, ale sectoarelor mnnicipiului Bucureşti, municipale şi orãşeneşti. ART. 3 Structurile organizatorice-tip pentru instituţiile cultural-educative sînt cele prevãzute in anexele nr. 1 a) - 1 h)*, care fac parte integranta din prezentul decret.------------- * Anexele au fost comunicate instituţiilor interesate. CAP. II NORME DE STRUCTURĂ PENTRU INSTITUŢILE CILTURAL-EDUCATIVE I. Cãmine culturale, case de culturã şi cluburi ART. 4 Cãminul cultural se organizeazã şi funcţioneazã, în fiecare comunã, ca unitate bugetarã, fãrã personalitate juridicã, în subordinea consiliului popular comunal. Cãminul cultural are sediu propriu şi desfãşoarã activitate cultural-educativã în mod permanent. În satele componente ale comunei se organizeazã filiale, care sînt conduse de un cadru didactic în cadrul activitãţilor obşteşti. În cadrul cãminului cultural îşi desfãşoarã activitatea formaţii artistice şi cercuri de creaţie, se organizeazã proiecţii cinematografice de douã-trei ori pe sãptãmînã şi se desfãşoarã principalele acţiuni cultural-educative din comune şi sate. Cãminul cultural este condus de un director, cadru didactic, degrevat de jumãtate din norma de predare în cazul profesorilor şi numai de sarcinile obşteşti în cazul învãţãtorilor. În situaţii deosebite - localitãţi cu un numãr mic de locuitori, cu un numãr mic de cadre didactice etc. - funcţia de director al cãminului cultural va putea fi îndeplinitã de un director de şcoalã, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului şi al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Pentru activitatea pe care o desfãşoarã în cadrul cãminului cultural directorul este retribuit cu o indemnizaţie lunarã de conducere, potrivit prevederilor din anexa nr. V la <>Legea retribuirii dupã cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974 , retribuţia de bazã primind-o de la unitatea de învãţãmînt unde este încadrat. Directorul cãminului cultural are şi rãspunderea gestionãrii clãdirii, mobilierului, materialului de practicã culturalã sau a altor bunuri. În comunele care constituie centre economice şi sociale cu caracter urban, activitatea cãminului cultural va fi condusã de un director retribuit cu normã întreagã. Personalul didactic din cadrul unitaţilor şcolare de pe teritoriul comunei este obligat sã desfãşoare activitãţi cultural-educative în cadrul cãminului cultural, potrivit specialitãţii şi aptitudinilor fiecãruia, cum ar fi: îndrumarea formaţiilor muzical-coregrafice, îndrumarea şi organizarea activitãţilor sportive, a echipelor de teatru, brigãzilor artistice de agitaţie sau de montaje literar-muzicale, a activitãţilor de rãspîndire a ştiinţei, a cercurilor de arte plastice şi altele. Aceste activitãţi se vor realiza pe baza de norme elaborate de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste împreuna cu Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, in termen de 60 de zile de la aprobarea prezentului decret. Activitãţile cultural-educative desfãşurate de personalul didactic in cadrul cãminului vor fi cuprinse în "Planul general de activitãţi al cãminului cultural", aprobat în comun de directorul cãminului şi de directorii unitãţilor de învãţãmînt din comunã. Aceste sarcini vor fi incluse şi în planurile de muncã individuale ale învãţãtorilor şi profesorilor, care se vor realiza în cadrul obligaţiilor de muncã stabilite prin Statutul personalului didactic. În "Planul general de activitãţi al cãminului cultural" vor fi cuprinse toate categoriile de intelectuali din localitate, care sînt, de asemenea, obligate sã-şi aducã contribuţia la desfãşurarea în bune condiţii a activitãţii cãminului. Aprecierile anuale ale cadrelor didactice, precum şi aprecierile pentru obţinerea gradelor didactice, a titlurilor şi distincţiilor, se vor referi şi la contribuţia cadrelor didactice adusã la buna desfãşurare a activitãţilor cultural-educative în cadrul cãminului. La acordarea calificativelor anuale se va tine seama şi de rezultatele obţinute de personalul didactic din cadrul cãminului cultural. ART. 5 Casa de culturã se organizeazã şi funcţioneazã în municipii, oraşe, centre muncitoreşti, staţiuni balneoclimaterice şi sectoarele municipiului Bucureşti, ca unitate bugetarã, cu personalitate juridicã, fiind, dupã caz, în subordine a consiliilor populare, a sindicatelor, a organizaţiilor U.T.C. şi studenţeşti sau a Ministerului Apãrãrii Naţionale. Casa de culturã are sediu propriu şi desfãşoarã o activitate cultural-educativã permanentã şi complexã, organizand cursuri ale universitãţilor cultural-ştiinţifice, formaţii corale, de teatru, de dansuri, brigãzi artistice, cercuri artistice şi tehnico-aplicative. La casa de culturã, prin colaborare cu alte unitãţi, se organizeazã stagiuni şi turnee ale unor formaţii artistice profesioniste şi de amatori, precum şi proiecţii cinematografice. Casa de culturã este condusã de un director, încadrat cu normã întreagã. Directorul casei de culturã are şi rãspunderea gestionãrii clãdirilor, mobilierului, aparaturii de practicã culturalã sau a altor bunuri. Casa de culturã poate avea una sau mai multe filiale în cartierele în care existã condiţii corespunzãtoare, cum ar fi: sala de spectacole, încãperi pentru alte activitãţi, mobilier şi materiale de practicã culturalã. Filiala casei de culturã este condusã de un instructor din cadrul casei de culturã. În staţiunile balneoclimaterice situate în localitãţile rurale, activitatea cultural-educativã se organizeazã şi se desfãşoarã în cadrul filialei casei de culturã a oraşului sau municipiului cel mai apropiat; activitatea filialei este condusã de casa de culturã împreunã cu conducerea staţiunii balneoclimaterice. ART. 6 Clubul se organizeazã şi funcţioneazã ca unitate fãrã personalitate juridicã, pentru desfãşurarea activitãţii cultural-educative permanente în întreprinderi şi instituţii, în subordinea unor organizaţii de masã, cooperatiste sau obşteşti. În cadrul clubului îşi desfãşoarã activitatea formaţii artistice şi cercuri de creaţie, se prezintã proiecţii cinematografice şi se organizeazã acţiuni de educaţie politicã, ideologicã, profesionalã, ştiinţificã, de dezvoltare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. II. Biblioteci ART. 7 Bibliotecile de stat se organizeazã pe urmãtoarele tipuri: - biblioteci publice; - biblioteci şcolare; - biblioteci din instituţiile de învãtãmint superior; - biblioteci specializate; - biblioteci naţionale. ART. 8 Biblioteca publicã se poate organiza ca unitate bugetarã, în subordinea consiliilor populare, astfel: a) biblioteca comunalã, unitate fãrã personalitate juridicã, cu un fond de carte de cel puţin 3 000 volume, va fi gestionatã de un cadru didactic retribuit cu o indemnizaţie potrivit prevederilor din anexa nr. V la <>Legea retribuirii dupã cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974 . Activitatea bibliotecii comunale va fi îndrumatã de conducerea şcolii coordonatoare. În satele din cadrul comunei, servirea populaţiei cu cartea se face de biblioteca şcolii de culturã generalã. Îndrumarea activitãţii bibliotecii comunale şi servirea populaţiei din satele din cadrul comunei se fac pe baza indicaţiilor comune ale Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului şi Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. În comunele cu peste 6000 locuitori se pot prevedea mai multe posturi de bibliotecari cu indemnizaţie lunarã: cîte un post la 15 000 volume: b) biblioteca municipalã sau orãşeneascã din localitate nereşedinţa de judeţ, unitate fãrã personalitate juridicã, cu un fond de carte de cel puţin 12 000 volume, condusã de unul dintre bibliotecari; c) biblioteca judeţeanã se organizeazã în fiecare localitate reşedinţã de judeţ şi este condusã de un director. Aceastã bibliotecã asigurã servicii pentru populaţia localitãţii respective, precum şi asistenţã de specialitate pentru bibliotecile publice din cuprinsul judeţului; în judeţul Ilfov aceastã atribuţie va fi îndeplinitã de Biblioteca municipiului Giurgiu. Biblioteca municipiului Bucureşti exercitã atribuţii de bibliotecã judeţeanã. Bibliotecile judeţene cu un fond de carte de cel puţin 30000 volume pot avea personalitate juridicã. În funcţie de numãrul şi densitatea populaţiei, biblioteca judeţeanã, municipalã sau orãşeneascã poate avea filiale şi puncte de împrumut, conduse de un bibliotecar. ART. 9 Bibliotecile şcolare se pot organiza în şcoli generale, licee, şcoli tehnice şi profesionale, potrivit normelor de structurã aprobate prin Decretul nr. 278/1973 privind stabilirea normelor unitare de structurã pentru instituţiile de învãţãmînt. ART. 10 Bibliotecile din instituţiile de învãţãmînt superior se pot organiza în cadrul facultãţilor şi instituţiilor. De asemenea, se pot organiza si ca unitãţi bugetare, cu personalitate juridicã, dacã au un fond de carte de cel puţin 200000 volume. ART. 11 Bibliotecile specializate se pot organiza, în cadrul ministerelor şi altor organe centrale, unitãţilor economice şi bugetare, organizaţiilor de masã şi obşteşti, pe profilul unitãţilor pe lingã care funcţioneazã. Bibliotecile specializate se constituie cu un fond de carte de cel puţin 3 000 de unitãţi bibliografice. ART. 12 Biblioteca centralã de stat şi Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România sînt biblioteci naţionale, organizate ca unitãţi bugetare, cu personalitate juridicã. ART. 13 În funcţie de volumul, complexitatea şi specificul activitãţii, structura organizatoricã a bibliotecii poate cuprinde urmãtoarele activitãţi: a) completarea colecţiilor, evidenţa şi prelucrarea lor, cercetare şi informare bibliograficã; documentare; depozit legal; rezervã naţionalã; schimburi de publicaţii; activitatea cu publicul, precum şi alte activitãţi similare acestora: b) depozite de carte şi publicaţii; c) legãtorii de carte, ateliere sau puncte tipografice; d) laboratoare de conservare şi patologie a cãrţii. Activitãţile de la lit. a) de mai sus se pot organiza la nivel de birou sau de serviciu, potrivit <>art. 9 şi 10 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structurã pentru unitãţile economice. Activitatea depozitului de carte şi publicaţii este asiguratã de bibliotecari. Activitatea de legãtorie şi tipografie se organizeazã potrivit normelor de structurã specifice. Laboratorul de conservare şi patologie a cãrţii se constituie dacã volumul de muncã necesitã cel puţin cinci persoane. III. Muzee ART. 14 Muzeul se organizeazã ca unitate bugetarã, cu personalitate juridicã, dacã are un patrimoniu constituit, cu profil distinct sau mixt, de minimum opt colecţii şi desfãşoarã activitate expoziţionalã şi cultural-educativã permanentã. În funcţie de specificul patrimoniului şi de obiectul activitãţii se pot organiza urmãtoarele tipuri de muzee: a) de istorie şi arheologie; b) de etnografie sau artã popularã; c) de artã plasticã; d) de literaturã, muzicã, teatru, arhitecturã; e) de ştiinţe ale naturii; f) de tehnicã şi ştiinţã; g) memoriale; h) cu profil mixt. ART. 15 În cadrul muzeelor se pot desfãşura urmãtoarele activitãţi: - cercetare, cultural-educative, manifestãri ştiinţifice, popularizare, publicaţii; - expoziţii permanente şi temporare; - planetarii şi observatoare astronomice; - rezervaţii şi puncte de conservare "in situ"; - arheologie şi paleontologie; - grãdini botanice, zoologice şi acvarii; - puncte de creaţie, de producţie şi de valorificare; - evidenta, restaurarea şi conservarea patrimoniului. ART. 16 În funcţie de volumul, complexitatea, importanţa si specificul activitãţii, structura organizatoricã a muzeului poate cuprinde: a) colecţii muzeale; b) secţii muzeale; c) laboratoare de conservare, restaurare, foto; d) depozite de obiecte muzeale; e) oficii judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru patrimoniul cultural naţional. Colecţia muzealã se constituie, în funcţie de complexitatea şi specificul activitãţii, dintr-un numãr de piese de muzeu de profil omogen. Mãrimea colecţiei va fi stabilitã, pe tipuri de muzee, de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. Secţia muzealã se constituie din mai multe colecţii şi se organizeazã la nivel de birou, dacã volumul de muncã necesitã un numãr de minimum cinci persoane, sau la nivel de serviciu, dacã volumul de muncã necesitã un numãr de minimum zece persoane. Laboratorul de conservare, restaurare, foto se constituie dacã volumul de muncã necesitã cel puţin cinci persoane. Depozitul de obiecte muzeale se poate constitui pe lingã secţia muzeala, iar activitatea acestuia este asiguratã de un conservator de muzeu. Planetariile şi observatoarele astronomice, grãdinile botanice, zoologice şi acvariile se pot constitui la nivel de muzeu, secţie sau colecţie muzealã, dupã caz. Activitatea arheologicã şi paleontologicã se poate organiza la nivel de lot sau şantier potrivit normelor prevãzute in <>Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structurã pentru unitãţile economice. Rezervaţiile şi punctele de conservare "in situ" se pot constitui la nivel de colecţii sau secţii muzeal, dupã caz. ART. 17 Muzeele existente, care nu îndeplinesc condiţiile de constituire prevãzute de prezentul decret, îşi pot pãstra denumirea, organizindu-se în sectii sau colecţii muzeale, dupã caz. IV. Teatre si institutii muzeale ART. 18 Teatrele şi instituţiile muzicale se pot organiza ca unitãţi extrabugetare, cu personalitate juridica, pe urmãtoarele tipuri: a) teatre dramatice: b) teatre de pãpuşi şi marionete: c) opere; d) teatre muzicale şi de operetã; e) filarmonici; f) orchestre simfonice; g) teatre de estradã şi de varietaţi; h) ansambluri şi formaţii artistice; i) circuri. ART. 19 In funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activitãţii, structura organizatoricã a teatrelor şi instituţiilor muzicale poate cuprinde: a) secţii artistice; b) ateliere de decoruri, de croitorie, de recuzitã, de scenã (montãri spectacole) şi altele similare; c) colecţii şi secţii muzeale; d) depozite. Secţia artisticã se constituie în instituţiile teatrale şi muzicale cu profil mixt (dramã, balet, pãpuşi, estradã etc.) sau în cele care prezintã spectacole în limbile naţionalitãţilor conlocuitoare şi poate fi condusã de un şef de secţie. Atelierul de decoruri, de croitorie, de scenã (montãri spectacole) şi altele similare cuprinde cel puţin patru formaţii de lucru. Atelierele sînt conduse de cîte un şef de atelier. În localitãţile unde funcţioneazã mai multe instituţii artistice se pot organiza ateliere comune, care vor funcţiona în cadrul uneia dintre instituţii. Colecţia şi secţia muzealã se organizeazã potrivit normelor stabilite la art. 16 din prezentul decret. În cadrul fiecãrei instituţii teatrale şi muzicale se poate organiza cîte un depozit, care cuprinde cel puţin patru magazii specializate (decoruri, costume, recuzitã, materiale) condus de un şef de depozit. Centre judeţene de îndrumare a creaţiei populare si a mişcãrii artistice de masã; şcoli populare de artã; comitete locale de culturã şi educaţie socialistã ART. 20 Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcãrii artistice de masã se organizeazã în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, ca unitate bugetarã fãrã personalitate juridicã. ART. 21 Şcoala popularã de artã se organizeazã în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti potrivit normelor de structurã specifice aprobate pentru liceele de specialitate (de artã) prin Decretul nr. 278/1973 privind stabilirea normelor unitare de structurã pentru instituţiile de învãţãmînt. ART. 22 Comitetele de culturã şi educaţie socialistã judeţene şi al municipiului Bucureşti, organizate ca unitãţi bugetare cu personalitate juridicã, sînt conduse de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte şi de un contabil şef. La Comitetul de culturã şi educaţie socialistã al municipiului Bucureşti, preşedintele acestuia este ajutat de doi vicepreşedinţi si de un contabil şef. Comitetele de culturã şi educaţie socialistã ale oraşelor, celorlalte municipii şi sectoarelor din municipiul Bucureşti sînt conduse de un preşedinte retribuit cu indemnizaţie. VI. Alte instituţii cultural-educative ART. 23* Oficiul de expoziţii, Institutul de cercetãri etnologice şi dialectologice, Universitatea cultural-ştiinţificã Bucureşti şi Administraţia caselor de creaţie Mogoşoaia şi Sinaia se organizeazã ca unitãţi bugetare cu personalitate juridicã. Agenţia românã de impresariat artistic se organizeazã ca unitate extrabugetarã, cu personalitate juridicã. ART. 24* În funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activitãţii, structura organizatoricã a unitãţilor prevãzute la art. 23 cuprinde: Oficiul de expoziţii - depozite de lucrãri de artã. Institutul de cercetãri etnologice şi dialectologice a) sectoare de cercetare; b) redacţii-publicaţii; c) laborator tehnic; d) sectoare de îndrumare şi valorificare a creaţiei populare. Activitãţile de organizare a expoziţiilor şi depozitele de lucrãri de artã din cadrul Oficiului de expoziţii se constituie potrivit art. 16 de mai sus. Structura activitãţii de cercetare a Institutului de cercetãri etnologice şi dialectologice se constituie potrivit normelor prevãzute în Decretul nr. 297/1973 privind stabilirea normelor unitare de structurã pentru unitãţile de cercetare şi de proiectare. Laboratorul tehnic se constituie dacã volumul de muncã necesitã cel puţin cinci persoane. Restul compartimentelor se constituie la nivel de birou sau serviciu potrivit prevederilor <>art. 9 şi 10 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structurã pentru unitãţile economice şi celor specifice.-------------- * Din textul art. 23 şi 24 au fost eliminate referirile la Direcţia patrimoniului cultural naţional, precum şi la structurile sale, întrucît potrivit prevederilor <>art. 25 din Decretul Consiliului de Stat nr. 442 din 25 noiembrie 1977 , publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 127 din 28 noiembrie 1977, Direcţia patrimoniului cultural naţional a fost desfiinţatã pe data de 1 decembrie 1977, atribuţiile acesteia trecind la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. ART. 25 Structura funcţionalã a unitãţilor prevãzute la art. 2 lit. d), e), f) şi i) poate cuprinde: a) birouri; b) servicii. Birourile şi serviciile se organizeazã potrivit prevederilor <>art. 9 si 10 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structurã pentru unitãţile economice. CAP. III PERSONALUL DLN INSTITUŢIILE CULTURAL EDUCATIVE ART. 26 Personalul din instituţiile cultural-educative se compune din urmãtoarele categorii: A. Personal din activitatea cultural-educativa a) personal de conducere; b) personal de execuţie de specialitate cultural-artistica. B. Personal din aparatul funcţional si de deservire a) personal de conducere; b) personal de execuţie de specialitate; c) personal de execuţie administrativ; d) personal de deservire; e) muncitori. Personalul din activitatea cultural-educativã prevãzut la lit. A) nu se cuprinde în ponderea personalului tehnic, economic, de altã specialitate şi administrativ. ART. 27 Numãrul posturilor din unitãţile cultural-educative se stabileşte de organele ierarhic superioare, potrivit criteriilor de normare prevãzute in anexa nr. 2 a)* şi prevederilor din anexele nr. 2 b)* şi 2 c)*, care fac parte integrantã din prezentul decret.------------ * Vezi p. 446-455 din prezentul volum. Anexele nr. 2 b) şi 2 c) au fost comunicate instituţiilor interesate. CAP. IV DISPOZIŢII FINALE ART. 28 Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot organiza administraţii comune pentru douã sau mai multe unitãţi cultural-educative din aceeaşi localitate sau pentru toate unitãţile de acelaşi gen de activitate din cuprinsul judeţului. Unitãţile care au administraţie comunã îşi pãstreazã personalitatea juridicã şi independenţa operativã, au planuri proprii de activitate şi rãspund de îndeplinirea indicalorilor economici şi financiari de plan ce le-au fost repartizaţi de comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti. Administraţia comunã se organizeazã în cadrul uneia dintre unitãţile cultural-educative şi se realizeazã prin prestarea de servicii legate de rezolvarea problemelor economice, financiar-contabile şi administrative ce decurg din executarea planurilor de activitate şi a planurilor de venituri şi cheltuieli ale unitãţilor administrate. În cadrul localitãţilor în care funcţioneazã numai 1-2 unitãţi cultural-educative, al cãror volum de activitate nu justificã organizarea unei administraţii comune, activitatea financiar-contabilã a acestora va fi asiguratã de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare din localitãţile respective sau prin încadrarea unor persoane retribuite cu cel mult 1/4 din retribuţia tarifarã a funcţiilor îndeplinite potrivit prevederilor <>art. 199 (2) din Legea retribuirii dupã cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974 . Atelierele de producţie ale teatrelor şi unitãţilor muzicale din aceeaşi localitate pot fi comasate şi organizate, potrivit prevederilor <>art. 13 din Decretul Consiliului de Stat nr. 151/1975 privind autofinanţarea unor activitãţi ale instituţiilor de stat, ca unitãţi cu gestiune economicã, in cadrul uneia din unitãţile artistice de spectacole. Retribuţia funcţiilor de conducere a personalului administraţiilor comune şi a atelierelor comasate va fi aceea corespunzãtoare categoriei celei mai mari a unitãţii din cadrul administraţiei comune. ART. 29 Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeaşi unitate, în funcţii cu niveluri de retribuire mai mici, precum şi personalul devenit disponibil ca urmare a aplicãrii prevederilor prezentului decret, beneficiazã de drepturile prevãzute in <>art. 21 din Decretul nr. 162/1973 . ART. 30 În termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului decret, ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine instituţii cultural-educative vor prezenta spre aprobare anexe cuprinzind norme unitare de structurã adaptate la specificul activitãţii acestor instituţii. Se recomandã organelor centrale ale organizaţiilor de masã şi obşteşti, care au unitãţi cultural-educative, sã aplice în mod corespunzãtor dispoziţiile prezentului decret. ART. 31 Prevederile prezentului decret vor fi aduse la îndeplinire în termen de 60 de zile de la publicare. ANEXA 2 a Criterii de normare a personalului din unitãţile cultural-educative
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categoria de Criterii de normare
personal
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A. PERSONAL DE CONDUCERE ŞI PERSONAL DE SPECIALITATE CULTURAL-EDUCATIVĂ
I. CASA DE CULTURA
- Director - un post/unitate*
- Instructor a) - un post/unitate pentru organizarea manifestãrilor
informaţional-educative (propagandã economicã, informare
politicã lunarã, educaţie eticã şi ştiinţificã) şi a
activitãţii universitãţii cultural-ştiinţifice, cu
minimum trei cursuri de culturã generalã;
- al doilea post/unitate pentru asigurarea activitãţii
universitãţii cultural-ştiinţifice, cu cel puţin şase
cursuri de culturã generalã şi patru lectorate
ştiinţifice şi culturale;
b) - un post/unitate pentru desfãşurarea activitãţii în
domeniul creaţiei ştiinţifice şi tehnice care sã
cuprindã minimum 3-4 cercuri formate din: lectorate
ştiinţifice, cercuri aplicative, case ale inovatorului
şi inventatorului, cercuri tehnico-ştiinţifice, brigãzi
ştiinţifice cu activitate permanentã în Festivalul
naţional al educaţiei şi culturii socialiste "Cîntarea
României" pentru stimularea creaţiei ştiinţifice şi
tehnice de masã; laborator foto, cineclub;
- al doilea post/unitate pentru stimularea creaţiei de
masã în domeniul literar-artistic, cuprinzînd cel
puţin 2-3 cercuri formate din urmãtoarele activitãţi:
artã plasticã, muzicã, artã fotograficã şi
cinematograficã, artã popularã şi artizanat, precum
şi cenacluri literare cu activitate permanentã în cadrul
Festivalului naţional "Cintarea României";
c) - un post/unitate pentru organizarea de manifestãri
artistice (spectacole, concerte, expoziţii etc.),
atît cu forţele artistice proprii, cît şi din afarã;
înfiinţarea a cel puţin o echipã de teatru, o brigadã
artisticã de agitaţie, un cor sau grup vocal şi o
formaţie de dansuri, fiecare din acestea sã aibã o
activitate permanentã în Festivalul naţional "Cîntarea
României";
- al doilea post/unitate pentru casele de cultura care
dispun de mai multe formaţii artistice cu activitate
permanentã în Festivalul naţional "Cîntarea României";
colective de dans cu temã, balet, dansuri, orchestre
populare, ansambluri folclorice, brigãzi artistice,
formaţii teatrale, formaţii corale;
d) - un post de instructor pentru fiecare filialã situatã în
cartiere, care dispune de o salã de spectacole,
douã-trei încãperi pentru alte acţiuni culturale şi
are un program zilnic de activitate.
II. BIBLIOTECI
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categoria de Criterii de normare
personal
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Bibliotecã orãşeneascã sau municipalã situatã în localitate
nereşedinţã de judeţ
- Bibliotecar - un post pînã la 9 000 locuitori;
- un post la 15 000 volume consultate de cititori.
2. Bibliotecã judeţeanã
- Director* - un post/unitate;
- Bibliotecar - un post la 9 000 locuitori;
- un post la 15 000 volume consultate de cititori;
- un post la 25 000 volume pentru bibliotecile cu pînã
la 100 000 volume şi respectiv un post la 50 000 volume
pentru bibliotecile cu peste 100 000 volume;
- un post/unitate pentru îndrumarea bibliotecilor publice
din cuprinsul judeţului.
3. Biblioteca naţionalã. Biblioteca centralã universitarã şi
Biblioteca centralã pedagogicã
- Bibliotecar - un post la 1 500 volume achiziţionate anual;
- un post la 20 000 volume consultate de cititori;
- un post pe schimb la 100 000 volume pentru
conservarea fondului;
- un post la 40 000 volume pentru informare ştiinţificã,
editarea publicaţiilor proprii, servicii de specialitate
la nivel naţional, asistenţã de specialitate;
- un post la 2 500 referinţe bibliografice anual;
- un post pentru 500 referate sau analize documentare,
anual.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categoria de Criterii de normare
personal
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Bibliotecã specializatã
- Bibliotecar - un post pentru primele 18 000 volume şi titluri de
publicaţii de specialitate;
- cîte un post pentru fiecare 25 000 volume şi titluri
de publicaţii de specialitate, peste primele 18 000
volume şi titluri de publicaţii de specialitate;
- la unitãţile cu un volum mare de activitata bibliograficã
şi documentarã se mai poate acorda, cu avizul Consiliului
Naţional pentru Ştiinţã şi Tehnologie, cîte un post
pentru 2 500 referinţe bibliografice elaborate anual.
Personalul necesar se asigurã în cadrul numãrului de posturi
tehnice, economice, administrative şi de altã specialitate
stabilit pentru unitatea în care funcţioneazã biblioteca
specializatã,
III. MUZEE
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categoria de Criterii de normare
personal
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- Director - un post/unitate
'ad Director adjunct - un post/unitate*
- Muzeograf (restaurator, - un post pentru prima colecţie**
conservator) - un post la 5 colecţii pentru fondul de la
2-11 colecţii;
- un post la 7 colecţii pentru fondul de la
12-102 colecţii;
- un post la 12 colecţii pentru fondul de
la 103-198 colecţii;
- un post la 25 colecţii pentru fondul care
depãşeşte 199 colecţii.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
din care:
Total ────────────────────
personal personal
de munci-
specialitate tori
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Muzeul de Istorie al R.S. România 26 20 6
Muzeul de artã al R.S. România 37 30 7
Muzeul satului Bucureşti* 23 11 12
Biblioteca centralã de stat 15 11 4
Complexul muzeal Iaşi 20 16 4
Muzeul de istorie al Transilvaniei
Cluj-Napoca 24 17 7
Muzeul "Brukenthal" Sibiu 35 19 16
Muzeul Banatului Timişoara 22 16 6
Muzeal Olteniei Craiova 20 17 3
Muzeul de arheologie Constanta 17 12 5
Muzeul de istorie Suceava 17 14 3
IV. CENTRE JUDEŢENE BE ÎNDRUMARE A CREAŢIEI POPULARE ŞI A MIŞCARĂ
ARTISTICE DE MASA
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categoria de Criterii de normare
personal
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- Director - un post/unitate
- Instructor - cîte un post pentru fiecare din urmãtoarele
activitãţi:
- îndrumarea formaţiilor muzicale (coruri,
orchestre, fanfare etc.);
- îndrumarea formaţiilor de teatru şi a brigãzilor
artistice de agitaţie;
- îndrumarea formaţiilor coregrafice;
- îndrumarea creaţiei plastice a amatorilor,
a cercurilor literare, foto şi cinecluburilor.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categoria de Criterii de normare
personal
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Teatre dramatice
- Regizor - pinã la douã posturi la teatrele cu o salã;
pînã la patru posturi la teatrele cu douã sãli
sau douã secţii
- Pictor scenograf - pînã la douã posturi la teatrele cu o salã;
pînã la patru posturi la teatrele cu douã
sãli sau douã secţii
- Asistent regizor - Cîte un post/salã sau secţie
- Asistent pictor - cîte un post/salã sau secţie
scenograf
- Actori
a) Teatrul naţional
"I.L.Caragiale" - pînã la 90 posturi
b) Celelalte teatre
naţionale - pînã la 40 posturi/unitate
c) Teatre cu douã secţii - pînã la 65 posturi/unitate
d) Teatre cu douã sãli - pînã la 65 posturi/unitate
e) Teatre cu o salã - pînã la 35 posturi pentru teatrele
de categoria I;
- pînã la 30 posturi pentru teatrele de
categoria a II-a şi a III-a.
- Secretar literar şi
referent literar la
Teatrul naţional
"I.L. Caragiale" - pînã la cinci posturi
- Secretar literar şi
referent literar la
celelalte teatre - pîna la douã posturi/unitate sau sectie
- Sufleor - pînã la douã posturi pentru fiecare
salã sau secţie
- Regizor culise la
Teatrul naţional
"I.L.Caragiale" - pînã la şase posturi
- Regizor culise la
celelalte teatre - pînã la douã posturi pentru fiecare
salã sau secţie
2. Teatre de pãpuşi
- Regizor - un post/secţie
- Pictor scenograf - un post/secţie
- Mînuitor pãpuşi - pînã la 12 posturi/secţie
- pînã la 26 posturi la Teatrul "Ţãndãricã"
- Secretar, referent
literar - un post/secţie
- Sculptor pãpuşi - un post/secţie
- Regizor scenã şi culise - un post/secţie
- Regizor artistic - pînã la douã posturi/unitate
- Pictor scenograf - pînã la douã posturi/unitate
- Dirijor - pînã la trei posturi/unitate
- Maestru de balet - pînã la douã posturi/unitate
- Maestru de cor - un post/unitate
- Maestru corepetitor - pînã la trei posturi/unitate
- Asistent regizor artistic - un post/unitate
- Asistent pictor scenograf - un post/unitate
- Asistent maestru de cor - un post/unitate
- Asistent maestru de balet - un post/unitate
- Secretar muzical şi
referent muzical - pinã la douã posturi/unitate
- Regizor culise - pînã la douã posturi/unitate
- Sufleor - pînã la douã posturi/unitate
Celelalte funcţii artistice
a) Opera românã Bucureşti - pînã la 370 posturi
b) Opera românã Cluj-Napoca - pînã la 200 posturi
c) Opera românã Timişoara - pînã la 200 posturi
d) Teatrul de operetã Bucureşti - pînã la 195 posturi
n) Opera românã Iaşi - pînã la 174 posturi
f) Opera maghiarã Cluj-Napoca - pînã la 162 posturi
g) Teatrul liric Constanţa - pînã la 141 posturi
h) Teatrul muzical Galaţi - pînã la 162 posturi
i) Teatrul muzical Braşov - pînã la 157 posturi
j) Secţia de operetã Craiova - pînã la 45 posturi
4. Teatre de estradã şi varietãţi
- Regizor artistic - pînã la douã posturi/unitate
- Pictor scenograf - un post/unitate
- Dirijor - pînã la douã posturi/unitate
- Maestru de balet - un post/unitate
- Asistent regizor artistic - un post/unitate
- Secretar muzical şi
referent muzical - pinã la douã posturi/unitate
- Regizor culise - pînã la douã posturi/unitate
- Sufleor - pînã la douã posturi/unitate
Celelalte funcţii artistice
a) Teatrul "C. Tãnase" Bucureşti - pînã la 115 posturi
b) Secţia de estradã
"Ion Vasilescu" Bucureşti - pînã la 60 posturi
c) Teatrul "Fantasio"
Constanţa - pînã la 60 posturi
d) Teatrul de estradã Deva - pînã la 40 posturi
e) Secţia de estradã Piteşti - pînã la 35 posturi
f) Secţia de estradã Ploieşti - pînã la 30 posturi
g) Secţia de estradã Galaţi - pînã la 24 posturi
h) Secţia de estradã Braşov - pîna la 23 posturi
5. Filarmonici şi orchestre simfonice
- Dirijor orchestrã - pînã la douã posturi/unitate
- Dirijor cor - un post/unitate
- Secretar muzical - un post/unitate
Celelalte funcţii artistice
a) Filarmonica
"George Enescu" - pînã la 200 posturi
b) Filarmonica Cluj-Napoca - pînã la 160 posturi
c) Filarmonica Craiova - pînã la 150 posturi
d) Filarmonica Iaşi - pînã la 145 posturi
e) Filarmonica Timişoara - pînã la 140 posturi
f) Filarmonica Tîrgu Mureş - pînã la 135 posturi
g) Filarmonica Arad - pînã la 120 posturi
h) Filarmonica Braşov - pînã la 70 posturi
i) Filarmonica Sibiu - pînã la 65 posturi
j) Orchestrele simfonice din:
Ploieşti, Oradea, Bacãu,
Satu Mare şi Botoşani - pînã la 65 posturi/unitate
6. Ansamblul artistic
"Mureşul - pînã la 60 posturi
7. Formaţiile artistice:
Arad, Argeş, Braşov,
Cluj, Oradea, Prahova,
Sibiu, Vaslui - pînã la 18 posturi
8. Circul "Globus" - pînã la 150 posturi.
B. PERSONAL FUNCŢIONAL
(DE EXECUŢIE DE SPECIALITATE, DE EXECUŢIE ADMINISTRATIVĂ,
DE DESERVIRE)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Funcţii de execuţie
Categoria de personal de specialitate,
de execuţie
administrativã şi
de deservire
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) Muzeul de artã al R.S. România şi Muzeul
de istorie al R.S. România - pîna la 10%
b) Muzeele de categoria I A şi I si bibliotecile
judeţene - pînã la 7%
c) Bibliotecile municipale şi orãşeneşti şi
muzeele de categoriile a II-a şi a III-a - pînã la 5%
d) Teatre dramatice, teatre de estradã şi
varietãţi şi teatrele de pãpuşi - pînã la 10%
e) Teatre de operã, muzicale şi de operetã şi
Filarmonica "Goorge Enescu" - pînã la 7%
f) Filarmonici şi orchestre simfonice - pînã la 6%
g) Circul "Globus" - pînã la 13%
h) Universitatea cultural-ştiintifica Bucureşti - pînã la 6 posturi
i) Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare
si a mişcãrii artistice de masã şi casã de culturã
cu personalitate juridicã - 1-3 posturi
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
