ART. 1 Aprovizionarea populaţiei de la oraşe şi sate cu produse agricole se realizeazã, potrivit legii, pe baza principiilor autoconducerii şi autoaprovizionarii teritoriale, folosind resursele proprii din producţia unitãţilor agricole cooperatiste, gospodãriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale producãtorilor particulari, precum şi cele din fondul de stat. ART. 2 Toţi locuitorii din mediul rural şi urban care deţin terenuri agricole au obligaţia sa le cultive, sa creascã animale şi pãsãri, în vederea obţinerii produselor agricole necesare acoperirii nevoilor proprii de consum, contractãrii şi predãrii unor cantitãţi sporite de produse pentru fondul de autoaprovizionare şi pentru fondul de stat. Deţinãtorii de terenuri care nu le cultiva, nu cresc animale şi pãsãri pierd dreptul de folosinta asupra acestora, terenurile urmînd a fi atribuite unitãţilor agricole socialiste sau unor producãtori agricoli particulari care îşi asuma obligaţia de a asigura cultivarea lor în bune condiţii şi de a obţine recoltele prevãzute în planurile de cultura. ART. 3 Statul sprijinã permanent dezvoltarea întregii agriculturi, sporirea producţiei în unitãţile agricole socialiste şi în gospodãriile membrilor cooperativelor agricole şi ale producãtorilor particulari, prin executarea mecanizata a principalelor lucrãri agricole, asigurarea de seminţe şi material sãditor din soiuri şi hibrizi de mare productivitate, îngrãşãminte şi materiale de combatere a bolilor şi dãunãtorilor, aplicarea rezultatelor cercetãrii ştiinţifice în producţie, asistenta tehnica prin cadre cu pregãtire de specialitate, cadrul organizatoric pentru ridicarea continua a nivelului de cunoştinţe al întregii taranimi. ART. 4 În vederea creşterii producţiei agricole vegetale unitãţile agricole socialiste, gospodãriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodãriile producãtorilor particulari au obligaţia sa insaminteze suprafeţele prevãzute pentru fiecare cultura, folosind seminţe din categorii biologice superioare, sa asigure densitatea plantelor la hectar conform normelor aprobate, sa efectueze toate lucrãrile de întreţinere potrivit tehnologiilor stabilite şi în perioadele optime, precum şi recoltarea, transportul şi depozitarea produselor în condiţii corespunzãtoare, cu evitarea oricãror pierderi. ART. 5 Unitãţile agricole cooperatiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii particulari care livreaza, prin sistemul de contractari şi achiziţii, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, cereale, legume, cartofi, fructe, struguri, plante tehnice, plante medicinale şi alte produse agricole vegetale beneficiazã, în condiţiile prezentului decret, în afarã preţurilor avantajoase stabilite în raport cu cantitatea şi calitatea produselor livrate, de credite şi avansuri, seminţe selecţionate şi material sãditor, asistenta de specialitate, produse sau materiale necesare obţinerii produselor contractate, precum şi de alte avantaje. De asemenea, se acorda unitãţilor agricole de stat şi cooperatiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producãtorilor particulari, pentru produsele agricole valorificate la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, prime dupã cum urmeazã:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Specificare Preţ de contractare Prima medie Procent de creştere fata de
preţul de contractare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
lei/tona lei/tona
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- Grîu-secara 1.500 300 20
- Orz-orzoaica 1.300 300 23
- Porumb 1.270 530 42
- Fasole 6.200 1.000 16
- Soia 3.250 450 14
- Floarea-soarelui 2.680 720 27
- În pentru ulei 6.000 1.000 17
- În pentru fibra 1.900 500 26
- Cinepa 1.250 450 36
- Sfecla 345 205 59
- Cartofi timpurii 1.367 200 15
- Cartofi de toamna 900 120 13
- Legume de cimp 1.360 440 32
- Struguri 3.480 500 14
- Orez 5.000 1.000 20
- Plante medicinale 3.500 1.500 43
- Tutun 17.300 700 4
- Ricin 5.500 1.500 27
- Fructe 4.800 600 6
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Primele care se acorda producãtorilor se stabilesc progresiv, în funcţie de cantitatea de produse pe hectar livrate la fondul de stat, potrivit prezentului decret. ART. 6 Cooperativele agricole de producţie au datoria sa sprijine membrii cooperatori şi ceilalţi locuitori din comune în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin de a cultiva în mod raţional şi eficient suprafeţele deţinute în folosinta sau în proprietate. Totodatã, cooperativele agricole de producţie vor sprijini contractarea şi livrarea la fondul de stat, de cãtre membrii cooperatori şi ceilalţi producãtori agricoli, a unor cantitãţi cît mai mari de produse agricole vegetale, precum şi stabilirea şi plata drepturilor şi avantajelor ce li se cuvin pentru produsele livrate. ART. 7 Unitãţile de preluare şi de industrializare a produselor agricole vegetale au obligaţia sa acorde unitãţilor agricole socialiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producãtorilor particulari sprijinul necesar în realizarea producţiei începînd cu amplasarea producţiei pe sole, asigurarea de seminţe, aprovizionarea cu îngrãşãminte, executarea la timp şi de calitate a tuturor lucrãrilor stabilite prin normele tehnologice, pînã la livrarea şi depozitarea în condiţii corespunzãtoare a produselor. ART. 8 Pe data prezentului decret se desfiinţeazã sistemul cotelor obligatorii şi al sarcinilor obligatorii de livrare şi se instituie sistemul unic de contractari şi achiziţii ale produselor agricole de la cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producãtorii particulari. Pentru gospodãriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodãriile producãtorilor particulari din zonele necooperativizate se stabilesc obligaţii ferme de contractare şi predare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat a unor produse agricole, concomitent cu obligaţia unitãţilor socialiste cu atribuţii în acest domeniu de a prelua intreaga cantitate de produse oferite de aceste gospodãrii, de a plati preţurile stabilite şi de a acorda celelalte avantaje de natura a stimula creşterea producţiei agricole şi valorificarea cãtre stat a unor cantitãţi tot mai mari de produse agroalimentare. CAP. 2 Contractãrile de produse agricole vegetale de la cooperativele agricole de producţie ART. 9 Cooperativele agricole de producţie sînt obligate sa asigure folosirea completa, cu maxima eficienta, a tuturor suprafeţelor de teren pe care le deţin, cu respectarea destinaţiilor stabilite prin planul de producţie, în vederea inlaturarii oricãror forme de risipa şi degradare a pãmîntului, sa pãstreze şi sa imbunatateasca gradul de fertilitate şi structura solului, prin rotatia culturilor, executarea lucrãrilor, aplicarea amendamentelor şi ingrasamintelor naturale şi chimice. ART. 10 În scopul realizãrii integrale a producţiei agricole vegetale stabilite, precum şi îndeplinirii sarcinilor de livrare ce revin cooperativelor agricole de producţie potrivit planului şi contractelor încheiate în cadrul sistemului unic de contractare a produselor agricole, fiecare cooperativa agricolã este obligatã sa asigure amplasarea judicioata a culturilor, fertilizarea terenurilor, folosirea seminţelor din soiuri valoroase şi de mare productivitate, respectarea densitatii plantelor stabilitã potrivit legii. ART. 11 Cooperativele agricole de producţie au obligaţia de a efectua la timp şi de calitate corespunzãtoare toate lucrãrile de întreţinere a culturilor potrivit tehnologiilor aprobate, recoltarea în perioadele optime, transportul şi depozitarea fãrã pierderi a producţiei, livrarea la termenele şi în condiţiile stabilite a produselor la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. ART. 12 Organele de conducere ale cooperativelor agricole de producţie sînt obligate sa stabileascã, potrivit normelor tehnologice, programele de lucrãri mecanizate şi manuale, ordinea şi prioritatea de executare a lucrãrilor agricole şi efectuarea acestora cu un numãr cît mai redus de oameni şi mijloace mecanice. ART. 13 Organele de conducere ale fiecãrei cooperative agricole de producţie vor lua mãsuri pentru organizarea activitãţii formatiilor de lucru, angajarea, potrivit legii, a producţiei agricole vegetale în acord global de cãtre aceste formaţii, executarea tuturor lucrãrilor stabilite, aplicarea programelor de chimizare şi irigaţii, obţinerea productiilor planificate pe solele şi culturile repartizate fiecãrei formaţii. ART. 14 Organele de conducere ale cooperativelor agricole de producţie poarta intreaga rãspundere pentru încheierea la timp a contractelor de predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, pentru obţinerea producţiei şi livrarea produselor potrivit prevederilor contractuale, precum şi pentru încasarea de cãtre unitãţile cooperatiste a preţului produselor şi obţinerea avantajelor ce li se cuvin potrivit legii. ART. 15 Consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste rãspund de coordonarea şi îndrumarea întregii activitãţi economice a cooperativelor agricole de producţie din compunerea lor, de realizarea mãsurilor privind profilarea şi specializarea unitãţilor, de stabilirea şi aplicarea riguroasã, în condiţiile prevãzute de lege, a normelor de executare a lucrãrilor agricole, de înfãptuirea programelor de dezvoltare şi îndeplinirea planurilor de producţie în toate cooperativele, precum şi de îndeplinirea, de cãtre acestea, a obligaţiilor de predare a produselor agricole potrivit planului şi contractelor încheiate în cadrul sistemului unic de contractari. CAP. 3 Creşterea contribuţiei gospodariilor membrilor cooperativelor agricole de producţie şi a gospodariilor producãtorilor particulari în constituirea, pe calea contractarilor, a fondului de autoaprovizionare şi a fondului de stat de produse agricole vegetale ART. 16 Membrii cooperativelor agricole de producţie au obligaţia sa cultive integral loturile primite în folosinta din proprietatea cooperativelor, sa execute la timp şi în bune condiţii lucrãrile agricole, în vederea obţinerii productiilor stabilite prin planurile de cultura, asigurãrii produselor agricole necesare consumului propriu şi îndeplinirii obligaţiilor de predare, potrivit contractelor încheiate, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. ART. 17 Membrii cooperativelor agricole de producţie au dreptul de a primi lot în folosinta din proprietatea cooperativei, în condiţiile statutului numai dacã participa la munca în cooperativa şi asigura cultivarea integrala şi eficienta a lotului atribuit. Lotul în folosinta trebuie sa fie lucrat de titular şi de ceilalţi membri ai familiei, sa fie utilizat numai pentru producţia agricolã, în conformitate cu planul de cultura repartizat; el nu poate fi transferat în nici un mod altei persoane. Nelucrarea terenului atribuit, neobtinerea productiilor stabilite, precum şi schimbarea modului de folosinta agricolã a terenului, atrag pierderea dreptului de a deţine lotul. ART. 18 Terenurile în cimp repartizate din proprietatea cooperativei, în folosinta personalã se organizeazã în sole speciale, asigurindu-se, cu plata, executarea mecanizata a aratului şi a altor lucrãri agricole principale. În zonele viticole sau pomicole, loturile în folosinta plantate cu vita de vie şi pomi vor fi grupate în suprafeţe compacte, asigurindu-se butaşi şi puieţi din soiuri de mare productivitate, respectarea densitatilor stabilite şi efectuarea tuturor lucrãrilor prevãzute în tehnologii, pentru obţinerea şi pe aceste suprafeţe a unor producţii cît mai mari; vita de vie va avea cel puţin 100 de butaşi pe ar, iar între rinduri se vor cultiva salata, mazare, fasole, dovlecei şi alte culturi intercalate. Suprafata primitã în folosinta de membrii cooperativelor agricole de producţie va fi cultivatã potrivit planului de cultura stabilit. În curţile gospodariilor personale se vor planta cel puţin 6 pomi fructiferi şi se vor cultiva legume, iar de-a lungul gardurilor se vor planta arbuşti fructiferi. ART. 19 Cooperativele agricole de producţie, în calitatea lor de proprietare ale întregii suprafeţe de teren, inclusiv ale loturilor date în folosinta cooperatorilor, au obligaţia sa urmãreascã executarea şi pe aceste loturi a unor lucrãri de buna calitate, cu respectarea normelor agrotehnice stabilite şi, totodatã, sa asigure seminţe, material sãditor, mijloace de combatere a bolilor şi dãunãtorilor, astfel ca aceste terenuri sa fie lucrate la fel ca şi celelalte terenuri ale cooperativei cultivate în comun, pentru a se obţine recolte cît mai mari. Totodatã, cooperativele agricole de producţie vor sprijini contractarea şi livrarea la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, de cãtre membrii cooperatori şi ceilalţi producãtori agricoli, a unor cantitãţi cît mai mari de produse agricole vegetale, precum şi stabilirea şi plata drepturilor şi avantajelor ce li se cuvin pentru produsele livrate. ART. 20 Gospodãriile producãtorilor particulari sînt obligate sa asigure o structura corespunzãtoare a culturilor, în conformitate cu planurile aprobate, exploatarea eficienta şi raţionalã a terenurilor, rotatia culturilor şi respectarea tehnologiilor şi densitatii plantelor, fertilizarea şi amenajarea solului. Suprafata arabila detinuta de fiecare gospodãrie taraneasca din zona necooperativizata va fi cultivatã potrivit planului de cultura stabilit. În curtea gospodãriei individuale se vor planta pomi fructiferi specifici zonei, iar de-a lungul gardurilor, arbuşti fructiferi. ART. 21 Plantarea viilor şi pomilor fructiferi pe terenurile arabile şi în zonele de şes este interzisã. Plantarea acestora se va face numai în zonele de deal, improprii culturilor cerealiere. ART. 22 În vederea creşterii contribuţiei gospodariilor populaţiei la constituirea fondului de autoaprovizionare şi a fondului de stat de produse agricole vegetale, în cadrul sistemului unic de contractari şi achiziţii se stabileşte, pentru fiecare gospodãrie, potrivit prezentului decret, odatã cu planurile de cultura şi de creştere a animalelor, planul obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. ART. 23 În raport cu planul de cultura, obligaţiile anuale de contractare şi predare, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, a produselor agricole vegetale sînt urmãtoarele: A. Cartofi. Gospodãriile populaţiei care, potrivit planului de cultura, au obligalia sa cultive cartofi, vor contracta şi preda pentru fondul de autoaprovizionare şi fondul de stat 3000 kg/ha. B. Fructe. Deţinãtorii de pomi şi livezi vor contracta şi preda, pentru fiecare pom roditor, urmãtoarele cantitãţi de fructe: - mere şi pere 8 kg - piersici 8 kg - caise şi prune 6 kg - visine şi cirese 5 kg. Pomii din curţi, în cadrul suprafeţelor legal stabilite, nu intra în calculul obligaţiilor de contractare şi predare. Unitãţile de contractare şi achiziţii sînt obligate sa preia şi intreaga cantitate de fructe obţinute de la arbustii fructiferi (coacaze, afine, zmeura şi altele), oferite de producãtorii particulari, la preţurile legal stabilite. C. Struguri. Gospodãriile populaţiei care deţin vii pe rod vor preda, pe baza de contracte, pentru fondul de autoaprovizionare şi fondul de stat, în raport cu soiurile cultivate, urmãtoarele cantitãţi de struguri: a) Struguri de vita altoita şi indigena
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Suprafata detinuta Categoria de productivitate şi producţia viei pe hectar/kg
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I/10500 II/8900 III/6500 IV/5000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cantitatea de struguri ce se preda pe un ar în kg
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- pînã la 50 ari 50 40 30 23
- de la 51 la 100 ari 60 48 37 28
- de la 101 la 150 ari 65 52 40 30
- peste 150 ari 70 56 43 33
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) Struguri de vita hibrizi producãtori direcţi
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Suprafata detinuta Categoria de productivitate şi producţia viei pe hectar/kg
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I/9000 II/7500 III/6000 IV/4500
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cantitatea de struguri ce se preda pe un ar în kg
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- pînã la 50 ari 40 32 25 18
- de la 51 la 100 ari 45 36 30 22
- de la 101 la 150 ari 50 40 33 25
- peste 150 ari 55 45 36 27
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Vita de vie din curţi - în cadrul suprafeţei legal stabilite - nu se ia în calculul suprafeţelor pentru care se stabilesc sarcini de contractare şi predare. Producãtorii care vor trece la plantari de vii intensive şi vor obţine producţii sporite de struguri vor contracta şi preda, în primii 5 ani de la intrarea pe rod a viilor, cantitatea de struguri stabilitã pentru suprafeţele respective în anul anterior plantarii viilor intensive. D. Rachiuri. Gospodãriile populaţiei care obţin, în condiţiile legii, rachiuri naturale sînt obligate sa contracteze şi sa predea 70% din producţia de rachiuri naturale obţinutã, dupã reţinerea uiumului. CAP. 4 Atribuţii privind contractarea şi achiziţionarea produselor agricole vegetale ART. 24 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este raspunzatorul unic pentru intreaga activitate de contractare şi preluare a produselor agricole vegetale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare efectueazã nemijlocit, prin unitãţile sale, contractãrile şi achiziţiile, de la toate categoriile de producãtori, a urmãtoarelor produse: plante tehnice - cu excepţia seminţelor oleaginoase -, legume, cartofi, fructe, struguri, vinuri, rachiuri naturale, plante medicinale şi aromatice din cultura şi flora spontana, mac şi mustar, seminţe de sorg. ART. 25 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, ca rãspunzãtor unic pentru activitatea de contractare şi preluare a produselor agricole, poate da mandat Departamentului pentru Contractarea, Achiziţionarea şi Pãstrarea Produselor Agricole de a efectua, prin unitãţile acestuia, contractãrile şi achiziţiile de cereale, leguminoase boabe şi seminţe oleaginoase de la unitãţile agricole socialiste şi alţi producãtori. De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poate da mandat Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mãrfurilor de a efectua, prin unitãţile acesteia, contractãrile şi achiziţiile de legume, fructe, cartofi de toamna şi plante medicinale şi aromatice din flora spontana, de la membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii particulari, precum şi achiziţiile, de la aceste categorii de producãtori, de cereale, leguminoase boabe şi seminţe oleaginoase. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poate, de asemenea, da mandat Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugãreşti, pentru contractarea şi achiziţionarea paielor de sorg de la toate categoriile de producãtori, Ministerului Industrializarii Lemnului şi Materialelor de Construcţii pentru contractarea şi achiziţionarea, de la unitãţile socialiste, a paielor destinate industriei de celuloza şi hirtie, precum şi Ministerului Silviculturii pentru achiziţionarea plantelor medicinale şi aromatice din flora spontana, de la culegatori: ART. 26 Departamentul pentru Contractarea, Achiziţionarea şi Pãstrarea Produselor Agricole, Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mãrfurilor, Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti, Ministerul Industrializarii Lemnului şi Materialelor de Construcţii şi Ministerul Silviculturii, în conformitate cu mandatul încredinţat, rãspund, împreunã cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, de îndeplinirea integrala a sarcinilor de contractare şi preluare a produselor agricole, dupã caz, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat Unitãţile care contracteazã şi achiziţioneazã produse agricole vegetale în cadrul mandatului primit de organele centrale de stat şi obşteşti prevãzute la alineatul 1 vor încheia contracte economice de livrare cu unitãţile beneficiare, pentru cantitãţile prevãzute în plan. CAP. 5 Preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie, primele, sporurile şi alte avantaje ART. 27 Preţurile de producţie, contractare şi achiziţie pentru cereale, leguminoase boabe şi plante tehnice, alte avantaje ce se acorda unitãţilor agricole socialiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producãtorilor particulari, precum şi condiţiile de încheiere şi executare a contractelor, sînt prevãzute în anexa nr. 1 A şi anexa nr. 1 B. Preţurile şi celelalte avantaje se acorda producãtorilor în mod diferenţiat, în raport cu cantitatea şi calitatea produselor agricole vegetale livrate la fondul de stat. ART. 28 În afarã de preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie şi de celelalte avantaje stabilite potrivit art. 27, unitãţile agricole socialiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii particulari care livreaza cereale, leguminoase boabe şi plante tehnice beneficiazã de prime în bani diferenţiate în funcţie de produs şi în mod progresiv în raport cu cantitatea de produse pe hectar livrate la fondul de stat, dupã cum urmeazã:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Produsul Unitãţi agricole de stat Unitãţi agricole cooperatiste
membrii cooperativelor agricole
de producţie şi producãtorii
particulari
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nivel Limita pe hectar Nivel Limita pe hectar
prima livrãri la fondul prima livrãri şi fura-
- de stat saminta - je, inclusiv la
lei/tona la fondul de stat lei/tona fabricile de
saminta şi furaje, nutreturi com-
inclusiv la fabri- binate
cile de nutreturi
combinate
- Kg - - Kg -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Grîu medie medie
300 300
275 2.500-3.000 150*) 500-1.000*)
300 3.001-4.000 200 1.001-1.500
350 4.001-5.000 250 1.501-2.000
400 peste 5.000 300 2.001-3.000
350 3.001-4.000
400 peste 4.000
Orz-orzoaica medie medie
300 300
275 2.500-3.000 240 1.000-1.500
300 3.001-4.000 275 1.501-2.000
350 4.001-5.000 300 2.001-3.000
400 peste 5.000 350 3.001-4.000
400 peste 4.000
Porumb neirigat medie medie
530 530
300 3.500-4.500 250 1.000-1.500
450 4.501-5.000 300 1.501-2.000
550 5.001-5.500 350 2.001-3.000
600 5.501-6.000 430 3.001-4.000
650 peste 6.000 530 4.001-4.500
600 4.501-5.000 650 peste 5.000
Porumb irigat medie medie
530 530
300 5.000-6.000 350 4.000-5.000
450 6.001-7.000 430 5.001-6.000
550 7.001-7.500 530 6.001-6.500
600 7.501-8.000 600 6.501-7.000
650 peste 8.000 650 peste 7.000
Orez medie medie
1.000 1.000
700 2.500-3.000 700 2.500-3.000
1.000 3.001-3.500 1.000 3.001-3.500
1.500 peste 3.500 1.500 peste 3.500
Fasole medie medie
1.000 1.000
800 1.000-1250 500 500-700
1.000 1.251-1.500 1.000 701-1.500
1.500 peste 1.500 1.500 peste 1.500
Soia medie medie
450 450
350 1.500-2.000 350 1.000-1.500
450 2.001-2.500 450 1.501-2.000
500 peste 2.500 500 peste 2.000
Floarea-soarelui medie medie
720 720
650 1.500-2.000 500 1.000-1.500
720 2.001-2.500 650 1.501-2.000
800 peste 2.500 720 2.001-2 500
800 peste 2.500
Sfecla de zahãr medie medie
205 205
150 25.000-30.000 150 22.000-26.000
225 30.001-35.000 225 26.001-34.000
250 peste 35.000 250 peste 34.000
În ulei medie medie
1.000 1.000
800 1.000-1250 800 500-1.000
1.000 1.251-1.500 1.000 1.001-1.500
1.200 peste 1.500 1.200 peste 1.500
În fuior medie medie
500 500
400 3.500-4.500 400 3.500-4.500
500 4.501-5.500 500 4.501-5.500
600 peste 5.500 600 peste 5.500
Cinepa fibra medie medie
450 450
350 4.300-5.000 350 4.300-5.000
450 5.001-6.000 450 5.001-6.000
550 peste 6.000 550 peste 6.000
Tutun - - medie
700
400 700-1.000
700 1.001-1.200
1.000 peste 1.200
Ricin - - medie
1.500
1.000 1.000-1.200
1.500 1.201-1.500
2.000 peste 1.500
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*) Numai pentru judeţele Alba, Bacau, Bistrita-Nasaud, Braşov, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramures, Mures, Neamt, Salaj, Sibiu, Suceava şi Vilcea. ART. 29 Întreprinderile de contractare, achizitionare şi pãstrare a produselor agricole, întreprinderile pentru producerea nutreturilor combinate, întreprinderile de în şi cinepa, cele pentru industrializarea sfeclei de zahãr, de ulei, de cultura şi fermentarea tutunului şi de tigarete, precum şi celelalte unitãţi de preluare şi industrializare a cerealelor, leguminoaselor boabe şi plantelor tehnice, sînt obligate sa acorde unitãţilor agricole socialiste şi celorlalţi producãtori asistenta tehnica şi sprijin în toate etapele procesului de producţie agricolã, începînd cu amplasarea culturilor, asigurarea seminţelor, aprovizionarea cu îngrãşãminte, executarea lucrãrilor şi pînã la livrarea şi depozitarea produselor contractate. ART. 30 Preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie pentru legume, cartofi şi fructe, celelalte avantaje ce se acorda unitãţilor socialiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producãtorilor particulari, precum şi condiţiile de încheiere şi executare a contractelor, sînt prevãzute în anexa nr. 2. ART. 31 În afarã preţurilor de producţie, de contractare şi de achiziţie şi a avantajelor stabilite potrivit legii, unitãţile agricole socialiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii particulari care livreaza legume, cartofi, fructe şi struguri beneficiazã de prime în bani diferenţiate în funcţie de produs şi în mod progresiv în raport cu cantitatea de produse pe hectar livrate la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, dupã cum urmeazã:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Produsul Unitãţi agricole de stat Unitãţi agricole cooperatiste
membrii cooperativelor agricole
de producţie şi producãtorii
particulari
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nivel Limita pe hectar Nivel Limita pe hectar
prima la livrãri la prima livrãri la fondul
fondul de stat de stat saminta
saminta
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
lei/tona - kg - lei/tona - kg -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. LEGUME DE SERA
a) Ciclul I
- Tomate medie 1.800 medie 1.800
1.700 65.000 1.700 65.000
1.800 70.000 1.800 70.000
1.900 75.000 1.900 75.000
- Castraveti medie 1.100 medie 1.100
1.000 175.000 1.000 175.000
1.100 180.000 1.100 180.000
1.200 185.000 1.200 185.000
- Ardei gras medie 2.300 medie 2.300
2.200 40.000 2.200 40.000
2.300 45.000 2.300 45.000
2.400 50.000 2.400 50.000
- Alte legume
(fasole verde,
vinete, gulioare,
varza etc.)
medie 1.700 medie 1.700
1.600 30.000 1.600 30.000
1.700 35.000 1.700 35.000
1.800 40.000 1.800 40.000
b) Ciclul II
- Tomate medie 700 medie 700
600 45.000 600 45.000
700 50.000 700 50.000
800 55.000 800 55.000
- Castraveti medie 900 medie 900
800 50.000 800 50.000
900 55.000 900 55.000
1.000 60.000 1.000 60.000
- Ardei gras medie 2.300 medie 2.300
2.200 30.000 2.200 30.000
2.300 35.000 2.300 35.000
2.400 40.000 2.400 40.000
- Alte legume
(fasole verde,
varza, vinete,
gulioare etc.)
medie 700 medie 700
600 30.000 600 30.000
700 35.000 700 35.000
800 40.000 800 40.000
2. LEGUME DE CIMP
- Tomate din solarii
medie 400 medie 400
300 12.000-15.000 300 12.000-15.000
400 15.001-20.000 400 15.001-20.000
500 peste 20.000 500 peste 20.000
- Tomate timpurii
din cimp
medie 300 medie 300
200 15.000-20.000 200 10.000-12.000
300 20.001-25.000 300 12.001-15.000
400 peste 25.000 400 peste 15.000
- Tomate de vara-toamna
medie 200 medie 200
100 20.000-25.000 100 18.000-20.000
200 25.001-35.000 200 20.001-25.000
300 peste 35.000 300 peste 25.000
- Ardei medie 400 medie 400
300 12.000-18.000 300 10.000-15.000
400 18.001-20.000 400 15.001-18.000
500 peste 20.000 500 peste 18.000
- Ardei boia medie 700 medie 700
600 6.000-7.000 600 6.000-7.000
700 7.001-8.000 700 7.001-8.000
800 peste 8.000 800 peste 8.000
- Vinete medie 500 medie 500
400 15.000-20.000 400 10.000-15.000
500 20.001-25.000 500 15.001-18.000
600 peste 25.000 600 peste 18.000
- Ceapa uscata medie 400 medie 400
300 15.000-18.000 300 8.000-10.000
400 18.001-20.000 400 10.001-15.000
500 peste 20.000 500 peste 15.000
- Usturoi uscat medie 1.000 medie 1.000
800 3.000-4.000 800 2.500-3.500
1.000 4.001-5.000 1.000 3.501-4.500
1.200 peste 5.000 1.200 peste 4.500
- Radacinoase medie 400 medie 400
300 18.000-25.000 300 15.000-20.000
400 25.001-30.000 400 20.001-25.000
500 peste 30.000 500 peste 25.000
- Mazare verde
pastai
medie 400 medie 400
300 4.000-4.500 300 3.000-4.000
400 4.501-5.000 400 4.001-5.000
500 peste 5.000 500 peste 5.000
- Fasole pastai medie 700 medie 700
600 3.000-4.000 600 3.000-4.000
700 4.001-5.000 700 4.001-5.000
800 peste 5.000 800 peste 5.000
- Castraveti medie 500 medie 500
400 6.000-8.000 400 6.000-8.000
500 8.001-10.000 500 8.001-10.000
600 peste 10.000 600 peste 10.000
- Varza timpurie medie 300 medie 300
200 15.000-20.000 200 15.000-20.000
300 20.001-25.000 300 20.001-25.000
400 peste 25.000 400 peste 25.000
- Varza de vara medie 800 medie 800
700 17.000-20.000 700 12.000-17.000
800 20.001-27.000 800 17.001-22.000
900 peste 27.000 900 peste 22.000
- Varza de toamna medie 300 medie 300
200 25.000-30.000 200 20.000-25.000
300 30.001-35.000 300 25.001-30.000
400 peste 35.000 400 peste 30.000
- Varza roşie medie 500 medie 500
400 9.000-12.000 400 8.000-11.000
500 12.001-15.000 500 11.001-13.000
600 peste 15.000 600 peste 13.000
- Alte legume
(conopida dovlecei,
gulioare, praz,
verdeturi etc.)
medie 355 medie 355
240 10.000-12.000 240 8.000-10.000
340 12.001-17.000 340 10.001-15.000
400 17.001-20.000 400 15.001-20.000
450 peste 20.000 450 peste 20.000
3. CIUPERCI
CULTIVATE
medie 2.000 medie 2.000
1.000 200.000-250.000 1.000 200.000-250.000
2.000 250.001-300.000 2.000 250.001-300.000
3.000 peste 300.000 3.000 peste 300.000
4. CARTOFI TIMPURII
ŞI DE VARA
medie 200 medie 200
150 10.000-12.000 150 8.000-10.000
200 12.001-15.000 200 10.001-12.000
250 peste 15.000 250 peste 12.000
5. CARTOFI DE
TOAMNA
medie 120 medie 120
100 15.000-18.000 100 10.000-15.000
120 18.001-25.000 120 15.001-20.000
150 peste 25.000 150 peste 20.000
6. PEPENI medie 200 medie 200
100 22.000-28.000 100 20.000-25.000
200 28.001-35.000 200 25.001-30.000
300 peste 35.000 300 peste 30.000
7. FRUCTE
- Cirese şi visine
medie 800 medie 800
700 2.000-2.500 700 1 .800-2.000
800 2.501-3.500 800 2.001-3.000
900 peste 3.500 900 peste 3.000
- Caise medie 600 medie 600
500 3.500-4.000 500 2.500-3.000
600 4.001- 5.000 600 3.001-3.500
700 peste 5.000 700 peste 3.500
- Piersici medie 400 medie 400
300 8.000-10.000 300 6.000-8.000
400 10.001-15.000 400 8.001-10.000
500 peste 15.000 500 peste 10.000
- Mere şi pere medie 500 medie 500
400 8.000-10.000 400 5.000-6.000
500 10.001-15.000 500 6.001-8.000
600 peste 15.000 600 peste 8.000
- Prune medie 1.000 medie 1.000
900 4.000-5.000 900 2.500-3.500
1.000 5.001-5.500 1.000 3.501-4.500
1.100 peste 5.500 1.100 peste 4.500
- Capsuni medie 500 medie 500
400 5.000-6.000 400 3.500-4.500
500 6.001-7.500 500 4.501-6.000
600 peste 7.500 600 peste 6.000
- Fructe arbuşti
gradina (coacaz,
zmeur,
mure etc.)
medie 600 medie 600
500 3.000-4.000 500 2.500-3.000
600 4.001-5.000 600 3.001-4.000
700 peste 5.000 700 peste 4.000
8. STRUGURI medie 500 medie 500
300 4.000-5.000 300 4.000-5.000
400 5.001-7.000 400 5.001-7.000
500 7.001-9.500 500 7.001-9.500
550 peste 9.500 550 peste 9.500
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pentru legumele, fructele, cartofii şi strugurii preluati de la membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii particulari, aceştia vor primi prima pentru fiecare tona predatã la fondul de stat, dacã livreaza cantitãţi corespunzãtoare limitelor stabilite pe hectar, aferente suprafeţelor cultivate. Pentru alte fructe decît cele prevãzute în tabel, cultivate pe suprafeţe restrînse (nuci, gutui, alune, migdale şi altele), se acorda tuturor categoriilor de producãtori o prima de 480 lei pentru fiecare tona predatã la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. ART. 32 În cazuri deosebite, cînd producţia de legume, fructe şi cartofi destinatã fondului de autoaprovizionare şi fondului de stat nu poate fi preluatã integral de cãtre beneficiari, datoritã insuficienţei spaţiului de depozitare sau imposibilitãţii de a fi transportatã, unitãţile producãtoare au obligaţia de a insiloza produsele în spaţii şi în condiţii corespunzãtoare; în acest caz vor primi, din partea unitãţilor beneficiare, contravaloarea cheltuielilor ocazionate de lucrãrile executate, în limitele prevãzute în anexa nr. 2. Unitãţile agricole socialiste şi ceilalţi producãtori rãspund de livrarea ritmica a produselor, în cantitãţile şi sortimentele contractate, precum şi de respectarea condiţiilor de calitate şi a celor sanitare. ART. 33 Preţurile de contractare şi de achiziţie pentru plante medicinale şi aromatice, mac, mustar, paie de sorg şi seminţe de sorg, ce se acorda unitãţilor agricole cooperatiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producãtorilor particulari, precum şi condiţiile de încheiere şi executare a contractelor, sînt prevãzute în anexele nr. 3 A şi nr. 3 B. ART. 34 În afarã de preţurile de contractare şi de achiziţie, unitãţile agricole cooperatiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii particulari beneficiazã de prime în bani, diferenţiate în funcţie de produs şi, în mod progresiv, în raport cu cantitatea de plante medicinale livrate la fondul de stat, potrivit anexei nr. 3 A. CAP. 6 Obligaţiile consiliilor populare în legruura cu realizarea, contractarea şi predarea produselor agricole vegetale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat ART. 35 Consiliile populare asigura conducerea unitarã a întregii agriculturi din unitãţile administrativ-teritoriale în care sînt alese, în scopul creşterii producţiei agricole, sporirii contribuţiei agriculturii la dezvoltarea economiei naţionale şi la ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Consiliile populare iau mãsuri şi rãspund pentru apãrarea, conservarea, ameliorarea şi folosirea integrala şi eficienta a pãmîntului, pentru cultivarea tuturor suprafeţelor de teren din sectorul de stat, sectorul cooperatist, gospodãriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodãriile producãtorilor particulari. ART. 36 Cantitãţile de produse agricole care urmeazã sa fie contractate şi predate de cooperativele agricole de producţie, gospodãriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodãriile producãtorilor particulari vor fi stabilite ca indicatori de plan, pe judeţe, în raport cu specificul fiecãrei zone, de cãtre Comitetul de Stat al Planificarii, împreunã cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mãrfurilor. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene vor repartiza sarcinile primite pe fiecare comuna, oraş şi municipiu, iar acestea, la rindul lor, pe fiecare gospodãrie în parte în raport cu suprafeţele de teren agricol şi cu numãrul de animale deţinute. În acest scop, birourile şi comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili, pentru fiecare gospodãrie, planul de cultura şi creştere a animalelor, precum şi planul obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. În planurile de cultura vor fi cuprinse, pe baza consultãrii largi a ţãrãnimii, a tuturor locuitorilor de la sate, sarcini concrete privind cultivarea tuturor suprafeţelor, plantarea cu pomi şi arbuşti fructiferi, precum şi producţia agricolã vegetala ce trebuie obţinutã de fiecare gospodãrie. Structura culturilor se va stabili în raport cu specificul zonei respective. ART. 37 Planurile de cultura şi de creştere a animalelor şi pasarilor, precum şi planurile obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, se supun dezbaterii adunãrilor generale ale locuitorilor din comune şi devin obligatorii pentru toţi locuitorii din mediul rural dupã adoptarea lor de cãtre consiliile populare. Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare au obligaţia de a comunica în scris fiecãrei gospodãrii a membrilor cooperativelor agricole de producţie şi a producãtorilor particulari planurile de cultura şi de creştere a animalelor, precum şi planul obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. ART. 38 Persoanele inapte de munca, cu gospodãrie proprie, care nu locuiesc cu alte persoane apte de munca, vor fi scutite de obligaţia de a contracta şi preda la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat produse agroalimentare. ART. 39 Consiliile populare judeţene sînt obligate, potrivit legii, sa ia mãsuri pentru executarea lucrãrilor de cadastru funciar, asigurind evidenta clara a întregului fond funciar, indiferent de posesori şi destinaţia terenurilor. În acest scop, ele trebuie sa efectueze, prin oficiile de cadastru şi organizare a teritoriului, mãsurarea terenurilor şi a suprafeţelor ocupate de construcţii, întocmirea hartilor, planurilor şi registrelor cadastrale, sa stabileascã destinaţia şi categoria de folosinta a terenurilor, sa aprecieze potenţialul de producţie al acestora, sa punã în evidenta toate resursele funciare, sa înscrie pe toţi posesorii de terenuri, cu precizarea titlului pe baza cãruia folosesc pãmîntul. De asemenea, consiliile populare vor lua mãsuri pentru înscrierea în registrul agricol, potrivit legii, a tuturor gospodariilor şi a membrilor acestora, a terenurilor pe care le deţin, pe categorii de folosinta, a suprafeţelor cultivate cu principalele culturi, a numãrului de pomi pe specii, a clãdirilor de locuit şi a construcţiilor gospodãreşti. ART. 40 Cadastrul funciar şi registrul agricol constituie actele de baza în vederea stabilirii, pentru fiecare gospodãrie, a planului de cultura, precum şi a planului de contractare şi predare a produselor agricole vegetale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. ART. 41 Consiliile populare rãspund de intreaga activitate de producţie agricolã, de buna organizare şi desfãşurare a lucrãrilor agricole, de folosirea raţionalã şi eficienta a fondului funciar. În cadrul acestor atribuţii, ele rãspund şi de creşterea producţiei vegetale în gospodãriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale producãtorilor particulari, avînd datoria sa le sprijine şi sa le controleze în realizarea integrala a planurilor de cultura şi a planurilor de contractare şi predare a produselor agricole vegetale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. Consiliile populare vor organiza şi conduce evidenta precisa a obligaţiilor de contractare şi predare, de cãtre membrii cooporativelor agricole de producţie şi producãtorii particulari, a a produselor agricole vegetale destinate fondului de autoaprovizionare şi fondului de stat. ART. 42 Consiliile populare vor urmãri aplicarea ferma a dispoziţiilor legale privind interzicerea comerţului particular cu produse agroalimentare. Vînzarea produselor agricole se poate face, în condiţiile legii, de cãtre producãtorii agricoli numai dupã îndeplinirea obligaţiilor contractuale cu statul. ART. 43 Consiliile populare vor lua mãsuri ferme pentru respectarea stricta, în fiecare localitate, a prevederilor legii sistematizãrii, vor acţiona pentru restrîngerea suprafeţelor ocupate de construcţii, asigurind, prin aceasta, noi terenuri destinate producţiei agricole. Construcţiile noi, din mediul rural, vor trebui sa aibã cel puţin doua nivele, iar anexele gospodãreşti (adaposturi de animale şi pãsãri) vor fi astfel amplasate încît sa ocupe o suprafata cît mai mica de teren, creîndu-se pe aceasta cale posibilitatea de a se cultiva o suprafata mai mare din curtea fiecãrei gospodãrii personale. ART. 44 Consiliile populare au obligaţia sa asigure cultivarea în parcuri şi spaţii verzi a arbustilor, plantele medicinale şi aromate. Aceste terenuri vor fi cuprinse în planurile de cultura, prevazindu-se sarcini concerte de producere şi predare a plantelor şi substanţelor medicinale şi aromate. ART. 45 Consiliile populare vor urmãri realizarea unei evidente clare a tuturor terenurilor din incinta întreprinderilor şi unitãţilor economice şi sociale şi vor stabili, prin planurile de cultura, sarcini concrete de cultivare a acestora, în vederea asigurãrii unor produse agricole suplimentare necesare autoaprovizionarii. CAP. 7 Atribuţiile şi rãspunderile organelor centrale de stat şi obşteşti ART. 46 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, potrivit legii, exercita conducerea unitarã a întregii agriculturi. În cadrul atribuţiilor stabilite, acesta rãspunde de luarea tuturor mãsurilor pentru sporirea producţiei agricole vegetale, atît în unitãţile socialiste, cît şi în gospodãriile populaţiei. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreunã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, trebuie sa asigure perfecţionarea activitãţii de cercetare, de realizare a seminţelor de mare productivitate, precum şi perfectiunarea continua a tehnologiilor, în scopul creşterii permanente a producţiei agricole vegetale în unitãţile agricole socialiste şi gospodãriile populaţiei. Cadrele din cercetarea agricolã, în strinsa legatura cu producţia, cu unitãţile agricole, sînt datoare sa soluţioneze toate problemele şi cerinţele dezvoltãrii unei agriculturi moderne, de inalta productivitate, atît în unitãţile agricole de stat şi cooperatiste, cît şi în gospolariile populaţiei. ART. 47 Departamentul pentru Contractarea, Achiziţionarea şi Pãstrarea Produselor Agricole rãspunde, potrivit legii, de realizarea planului privind constituirea, preluarea, pãstrarea şi valorificarea fondului de stat de cereale, leguminoase boabe şi seminţe oleaginoase, asigurind încheierea contractelor cu toate categoriile de producãtori precum şi preluarea integrala a acestor produse la fondul de stat, în baza mandatului dat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. ART. 48 În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, Consiliul de Miniştri va efectua un control şi o îndrumare concretã, practica şi operativã a activitãţii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a comitetelor executive ale consiliilor populare, în scopul obţinerii productiilor agricole planificate, al îmbunãtãţirii întregii activitãţi în domeniul contractarilor şi achiziţiilor, asigurãrii predãrii la fondul de autoaproviziore şi la fondul de stat a produselor agroalimentare stabilite prin planul naţional unic. CAP. 8 Dispoziţii finale ART. 49 Obligaţiile de contractare şi predare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat a produselor agricole vegetale, prevãzute în prezentul decret, sînt minime. Pentru produsele agricole vegetale predate de producãtori peste cantitãţile contractate se acorda aceleaşi preţuri şi avantaje ca şi pentru cele preluate în cadrul contractelor. Personalul din unitãţile de contractari şi achiziţii, care nu preia la timp intreaga cantitate de produse contractatã sau oferitã de producãtori peste prevederile contractelor, va fi obligat sa suporte, pe lîngã sancţiunile prevãzute de lege, pagubele provocate prin refuzul sau intirzierea preluãrii. ART. 50 Modul de suportare a cheltuielilor de transport pînã la locurile de excepţie a produselor agricole vegetale livrate la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat prin contractari şi achiziţii este prevãzut în anexa nr. 4. ART. 51 Unitãţile cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor pot organiza, în localitãţile necooperativizate, centre de industrializare şi semiindustrializare a legumelor şi fructelor, cu acordul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. ART. 52 Membrii cooperativelor agricole de producţie sau producãtorii particulari care nu încheie contracte, în condiţiile prezentului decret, vor livra la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat produsele agricole stabilite prin obligaţia de predare a acestor produse, comunicatã în scris de comitetele sau birourile executive ale consiliile populare, care tine loc de contract. În cazul predãrii cu intirziere, fata de termenele prevãzute în contract sau în obligaţia da predare, a produselor agricole, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii particulari vor fi obligaţi la plata unei penalitãţi de pînã la 5 la suta din valoarea produselor. Membrii cooperativelor agricole de producţie sau producãtorii particulari care nu predau cantitãţile de produse prevãzute în contractele încheiate sau în obligaţia de predare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat vor fi obligaţi sa plãteascã de doua ori valoarea produselor respective, calculatã la preţul de contractare. Contractele încheiate de cãtre membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii particulari, precum şi obligaţiile de predare comunicate acestora de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, constituie titluri executorii. ART. 53 Anexele nr. 1 A, 1 B, 2, 3 A, 3 B şi 4 fac parte integrantã din prezentul decret. ART. 54 Prezentul decret intra în vigoare la data de 1 martie 1984. Pe aceeaşi data se abroga <>Decretul nr. 394/1981 privind contractãrile şi achiziţiile de produse agricole vegetale, dispoziţiile privind sarcinile de vînzare, pentru membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii particulari, la struguri, vinuri şi rachiuri naturale din <>Decretul nr. 504/1957 şi din H.C.M nr. 1167/1959, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România ANEXA 1 A PREŢURILE DE PRODUCŢIE, DE CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE, AVANTAJELE ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCHEIERE ŞI EXECUTARE A CONTRACTELOR LA CEREALE ŞI LEGUMINOASE BOABE I. Preţuri de producţie, contractare şi achiziţie
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Condiţiile de calitate de baza
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Denumirea produsului U.M. Preţ Greutate Corpuri Umiditate
crt. hectoli- strãine
trica
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- kg - - % - - % -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Grîu tare kg 2,20 78 3 14
2. Grîu *) kg 1,50 75 3 14
3. Secara *) kg 1,50 70 4 15
4. Porumb *) kg 1,27 - 3 16
5. Orzoaica kg 1,50 64 5 14
6. Orz pentru bere (95%
germinatie) kg 1,30 62 5 14
7. Orz pentru furaj kg 1,10 58 5 14
8. Orez nedecorticat kg 5,00 50 3 14
9. Ovaz kg 1,10 42 5 14
10. Fasole boabe
- grupa A soiul Alba
mare (boamba) kg 8,00 - 5 14
- grupa B soiul Ceali kg 7,00 - 5 14
- grupa C soiurile:
Orizont, Premial,
Magna, Bistrenski kg 8,50 - 5 14
- grupa D soiurile:
Progres, Ragalla,
F.332, Gratiot,
Greath Northern kg 5,80 - 5 14
- grupa E soiuri locale
şi amestec de soiur i kg 4,70 - 5 14
11. Linte kg 6,80 - 5 14
12. Naut kg 13,00 - 3 13
13. Mazare kg 2,10 - 10 14
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*) Preturlle de contractare şi de producţie sînt medii pe ţara. Preţurile pe zone se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri, în cadrul preţurilor aprobate. II. Condiţiile de acordare a preţului, precum şi de încheiere şi executare a contractelor A. Contractele de livrare, de cãtre unitãţile socialiste, a cerealelor şi leguminoaselor boabe pentru fondul de stat se încheie pe o durata de 5 ani, pe baza sarcinilor stabilite prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. Contractele de livrare a cerealelor şi leguminoaselor boabe cãtre fondul de stat de cãtre membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii particulari se încheie pe o durata de 1 an. B. Recepţia cantitativã şi calitativã a produselor livrate se face la bazele de receptionare, centrele de achiziţii sau silozurile unitãţilor beneficiare ori la fabricile de nutreturi combinate. C. Sarcinile de predare prevãzute în contractele încheiate cu unitãţile agricole socialiste se considera îndeplinite dacã produsele corespund calitativ, la corpuri strãine şi umiditate, indicilor calitativi din prezenta anexa. În cazul produselor livrate la indici de umiditate şi corpuri strãine mai mari sau mai mici decît cei prevãzuţi, aceşti indici se vor compensa între ei. În raport cu diferenţa în plus sau în minus rezultatã din aceasta compensare, fata de cantitatea prevãzutã în contract, se va micşora sau se va mari cantitatea de produse ce se va preda efectiv de cãtre unitatea furnizoare. Pentru diferenţele calitative fata de indicii de baza, la greutatea hectolitrica, preţul se va majorã sau micşora în mod corespunzãtor. Preţurile de producţie, de contractare şi achiziţie de baza: a) se majoreazã cu cîte 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica în plus şi fiecare procent de umiditate şi corpuri strãine în minus fata de indicii calitativi de baza; b) se micşoreazã cu cîte 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica în minus şi fiecare procent de umiditate şi corpuri strãine în plus fata de indicii calitativi de baza. I. La grîu şi secara a) Sparturile mai mici de jumãtate de bob şi boabele sistave care depãşesc, pe total, procentul de corpuri strãine admise la calitatea de baza se plãtesc cu 0,45 lei/kg; b) secara din grîu se plãteşte cu 80% din preţul secarei, la calitatea de baza; c) orzul şi ovazul din grîu, pînã la 6%, separat sau împreunã, se socotesc la corpuri strãine cu jumãtate din greutatea procentualã. Orzul şi ovazul din grîu de la 6,01 la 15% se socotesc integral la corpuri strãine; d) griul tare preluat la fondul de stat cu procent de gluten sub calitatea de baza şi sub prevederile STAS se va plati la preţul obişnuit al griului de consum; e) cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producãtorii particulari care livreaza, pe baza de contract, grîu tare pot primi în schimb o cantitate echivalenta de grîu obişnuit, pe care o vor plati la preţul mediu de contractare stabilit prin prezenta anexa, la care se adauga suma de 100 lei/tona, reprezentind cheltuieli de manipulare. 2. La porumb a) Preţul se majoreazã cu 1% pentru fiecare procent de corpuri strãine în minus şi cu procentul corespunzãtor din tabelul Duwal pentru fiecare procent de umiditate în minus fata de indicii calitativi de baza; b) preţul se micşoreazã cu cîte 1% pentru fiecare procent de corpuri strãine în plus şi cu procentul corespunzãtor din tabelul Duwal pentru fiecare procent de umiditate în plus fata de indicii calitativi de baza; c) sparturile mai mici de jumãtate bob, boabele strivite sau mincate de insecte şi nedezvoltate, care depãşesc, pe total, procentul de corpuri strãine admise la calitatea de baza se plãtesc cu 0,35 lei/kg, numai pentru livrãri la fondul de stat. 3. La orz pentru bere şi orzoaica a) Preţul de producţie şi contractare la orzul pentru bere se plãteşte dacã orzul îndeplineşte şi condiţiile de calitate la energia germinativa, substanţe proteice şi uniformitate, prevãzute în standardele de stat; b) în zonele deficitare în grîu şi porumb, stabilite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreunã cu Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie, cooperativele agricole de producţie pot livra, pe baza de contract, orzoaica, pe schimb cu grîu, secara, porumb sau orz furajer, la echivalentul de 1250 kg porumb sau orz, de 1,200 kg secara şi de 1,100 kg grîu pentru 1 kg de orzoaica; c) orzoaica sub 62 kg greutate hectolitrica se plãteşte la preţul de contractare al orzului. 4. La orez a) Orezul brut care la preluare are o umiditate peste 17% şi corpuri strãine peste 10% va fi uscat şi condiţionat de cãtre întreprinderile de contractare, achizitionare şi pãstrare a produselor agricole. Pentru operaţiunea de uscare şi condiţionare pînã la nivelul indicilor de mai sus se vor percepe unitãţilor de producţie cheltuielile de uscare şi condiţionare, conform tarifelor în vigoare; b) intreaga cantitate de gozuri rezultatã din condiţionarea orezului se va restitui gratuit unitãţilor producãtoare; c) unitãţile agricole socialiste care cultiva orez primesc îngrãşãminte chimice, pentru care plãtesc 50% din preţul de producţie al acestora. 5. La leguminoase boabe a) La mazare comestibila, în procentul de 10% corpuri strãine se admit maximum 8% boabe gargaritate; b) cooperativele agricole de producţie care livreaza mazare comestibila boabe în afarã contractului pot primi în schimb o cantitate de mazare furajera de valoare echivalenta mazarei comestibile livrate, precum şi plata transportului pînã la baza de receptionare; c) cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producãtorii particulari care vor preda la fondul de stat fasole boabe din soiurile Alba mare (boamba) şi Ceali, în condiţiile de calitate de 2% corpuri strãine şi 14% umiditate, vor primi 1,60 lei/kg peste preţul de contractare prevãzut în prezenta anexa; d) fasolea de un anumit soi, care conţine pînã la 15% boabe de culoare alba din alte soiuri, se plãteşte integral la preţul soiului respectiv. În cazul depãşirii acestui procent, la intreaga cantitate se aplica preţul pentru fasolea boabe soiuri locale sau amestec de soiuri; e) sparturile de fasole şi boabele patate care depãşesc proporţia admisã la preluare de 5% corpuri strãine se plãtesc producãtorilor la preţul de 1 leu/kg; f) staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor plati cooperativelor agricole de producţie şi unitãţilor agricole de stat contravaloarea pierderilor care depãşesc 5% boabe sparte, cauzate din vina lor la lucrãrile de recoltat şi treierat. Cuantumul acestor pierderi se determina prin diferenţa între preţul de producţie şi, dupã caz, de contractare al soiului de fasole respectiv şi preţul de 1 leu/kg stabilit pentru sparturi; g) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreunã cu Ministerul Comerţului Interior, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri, vor încadra, prin asimilare, în grupele de soiuri de fasole prevãzute în prezenta anexa şi alte soiuri de fasole. 6. Întreprinderile de contractare, achizitionare şi pãstrare a produselor agricole pot cumpara, prin intermediul cooperativelor agricole de producţie, disponibilul de grîu, grîu tare, secara, porumb şi leguminoase boabe oferit de membrii acestora din cantitãţile primite ca retribuire în natura pentru munca prestatã. Pentru produsele predate de cooperativele agricole de producţie din disponibilitãţile membrilor vor primi din partea întreprinderilor de contractare, achizitionare şi pãstrare a produselor agricole un comision de 25 lei/tona. ANEXA 1 B PREŢURILE DE PRODUCŢIE, DE CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE, AVANTAJELE ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCHEIERE ŞI EXECUTARE A CONTRACTELOR LA PLANTELE TEHNICE A. Oleaginoase
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Condiţiile de calitate de baza
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea produsului U.M. Preţ Greutate Corpuri Umiditate
hectolitrica strãine
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- kg - - % - - % -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Floarea-soarelui *) kg 2,68 40 4 12
Seminţe de ricin kg 5,50 - 6 10
Seminţe de în pentru ulei kg 6,00 - 6 11
Seminţe de dovleac **) kg 6,00 - 6 11
Seminţe de cinepa kg 6,00 - 4 9
Seminţe de rapita kg 2,60 - 5 11
Soia boabe kg 3,25 - 4 13
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*) Preţul este mediu pe ţara. Preţurile pe zone se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri în cadrul preţului mediu. **) Achiziţiile de seminţe de dovleac de la producãtorii individuali se fac de Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mãrfurilor, prin unitãţile sale. Preţul de livrare al întreprinderilor de contractare, achizitionare şi pãstrare a produselor agricole cãtre consumul intern este de 6,60 lei/kg, inclusiv adaosul legal stabilit pe tona aferent acestor activitãţi. Preţurile de baza: - se majoreazã cu cîte 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica în plus şi fiecare procent de umiditate şi corpuri strãine în minus fata de indicii calitativi de baza; - se micşoreazã cu cîte 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica în minus şi fiecare procent de umiditate şi corpuri strãine în plus fata de indicii calitativi de baza.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
B. Sfecla de zahãr şi cicoare Preţ de producţie, de contractare şi de
achiziţie
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- Sfecla de zahãr 0,345 lei/kg
- Cicoare 0,65 lei/kg
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
C. Tulpini de în, cinepa şi teisor pentru fibra, bumbac brut şi saminta de cinepa
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
lei/U. M.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Clasele de calitate
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea produsului U.M. Superior I II III IV
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tulpini de în cu capsule pentru
fibra kg - 3,13 2,84 1,56 0,95
Tulpini de cinepa şi teisor
pentru fibra kg - 1,40 1,00 0,70 -
Bumbac brut kg 6,20 5,20 3,80 2,40 1,00
Saminta de cinepa:
- preţurile de producţie şi
contractare ale unitãţilor
agricole socialiste
- saminta elita 27,50
lei/kg
- saminta înmulţirea I 22,80
lei/kg
- saminta alte inmultiri 19,50
lei/kg
- preţurile de livrare ale
Trustului inului, cinepii
şi bumbacului
- saminta elita 28,76
lei/kg
- saminta înmulţirea I 24,00
lei/kg
- saminta alte inmultiri 20,70
lei/kg
Tulpini de în-ulei kg - 1,50 1,00 - -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NOTA: Influentele financiare rezultate ca urmare a modificãrii preţurilor de cumpãrare la saminta de cinepa, prin Decretul prezidential nr. 9/1976 , vor fi suportate din alocaţia bugetarã ce va fi stabilitã anual pentru acoperirea cotelor fixe ce se acorda la seminţele livrate unitãţilor agricole cooperatiste. Condiţiile de calitate a tulpinilor de în-ulei se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. D. Tutun Preţurile de contractare pentru tutunuri se stabilesc pe soiuri şi clase de calitate, dupã cum urmeazã:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
lei/U. M.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Clasele de calitate
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Soiul de tutun U.M. Superior I II III IV
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Djebel kg 52 45 36 25 11
Molovata kg 46 38 30 18 10
Virginia uscat la caldura
artificiala kg 33 27 19 11 6
Ghimpati kg - 22 17 11 6
Virginia uscat la soare kg - 20 16 11 6
Burley kg - 20 16 11 6
Banat kg - 22 17 11 6
Baragan kg - 20 16 11 6
Virginia în stare verde kg - 3,20 1,70 1,20 -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pentru alte soiuri de tutun ce vor fi introduse în cultura, preţurile de contractare se stabilesc prin asimilare cu soiurile de tutun mai sus arãtate, de cãtre Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu acordul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Comitetului de Stat pentru Preţuri.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E. Hamei Preţ de producţie, contractare şi achiziţie
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- calitate superioarã lei/kg 70,00
- calitatea I lei/kg 66,00
- calitatea a II-a lei/kg 60,00
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Unitãţile agricole socialiste care livreaza pe baza de contract sfecla de zahãr beneficiazã de urmãtoarele avantaje: A. întreprinderile agricole de stat pot cumpara de la întreprinderile pentru industrializarea sfeclei de zahãr, pentru fiecare tona de sfecla livrata, cîte 600 kg borhot umed cu 7 la suta substanta uscata sau borhot presat, ori borhot uscat în echivalenta, la preţurile legale în vigoare, în condiţia de livrare franco vagon statia de predare a sfeclei de zahãr: - borhot umed cu 7 la suta substanta uscata sau borhot presat în echivalenta; - borhot uscat cu 90 la suta substanta uscata. B. Cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile economice intercooperatiste: a) primesc un spor de preţ de 30 lei pe tona pentru sfecla de zahãr pastrata în silozuri proprii şi livrata beneficiarului dupã data de 1 decembrie; b) primesc gratuit 4 kg zahãr pentru fiecare tona de sfecla de zahãr livrata; c) pot cumpara, pentru fiecare tona de sfecla de zahãr livrata, cîte 400 kg borhot umed cu 7 la suta substanta uscata, sau borhot presat ori borhot uscat în echivalenta, la preţurile şi în condiţiile prevãzute la pct. 1 lit. A; d) pot cumpara în plus, în condiţiile prevãzute la lit. c), cîte 200 kg borhot umed pentru fiecare tona de sfecla livrata loco întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahãr; e) pot cumpara, pentru fiecare tona de sfecla de zahãr livrata, cîte 6 kg melasa, la preţul legal în vigoare, în condiţia de livrare franco vagon statia de predare a sfeclei de zahãr; f) li se acorda gratuit, prin întreprinderile pentru industrializarea sfeclei de zahãr, saminta de sfecla de zahãr necesarã insamintarii sau reinsamintarii în caz de calamitate şi insecticide pentru combaterea dãunãtorilor. 2. Prevederile de la pct. 1 lit. B lit. b), c), d) şi f) se aplica şi membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producãtorilor particulari care livreaza pe baza de contract sfecla de zahãr. 3. Cooperativele agricole de producţie care livreaza floarea-soarelui din soiuri superioare pot cumpara, pentru fiecare tona livrata, cîte 95 kg sroturi, la preţul legal în vigoare, pe tona, în condiţia de livrare loco fabrica. 4. Producãtorii care încheie contracte pe durata de minimum 3 ani şi livreaza cel puţin cantitatea de tutun contractatã pentru anul agricol respectiv beneficiazã de un spor de preţ de 20 la suta pentru intreaga cantitate predatã în anul respectiv, cu condiţia ca tutunurile din clasa superior şi I livrate sa reprezinte, fata de cantitatea contractatã, cel puţin urmãtoarele procente:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Soiul de tutun Procent din clasa superior şi I
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- Djebel 50
- Virginia uscat la caldura artificiala 35
- Virginia în stare verde 30
- Molovata, Burley 25
- Ghimpati, Banat şi Virginia uscat la soare 15
- Baragan 10
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sporul de preţ se va plati în termen de 15 zile de la livrarea ultimei cantitãţi de tutun. 5. Centrala producţiei şi industrializarii tutunului şi întreprinderile din subordine vor acorda producãtorilor care se obliga prin contracte şi producã şi sa livreze tutun urmãtoarele avantaje: a) saminta necesarã pentru insamintarea suprafeţei de rasad, precum şi cantitatea necesarã pentru reinsamintarea în caz de calamitate, în mod gratuit; b) inventarul necesar pentru producerea rasadului pe suprafeţele stabilite anual de cãtre direcţiile judeţene pentru agricultura şi industria alimentara împreunã cu unitãţile contractante, în folosinta gratuita; inventarul consta din rasadnite cu o durata de folosinta de 8 ani sau, dupã caz, din arce metalice, pentru amenajarea de tuneluri joase, cu o durata de folosinta de 10 ani, acestea fiind acoperite cu folie de polietilena care se acorda în folosinta gratuita o singura data la 8 ani pentru rasadnite şi la 10 ani pentru tuneluri joase şi, contra cost, la preţurile legale în vigoare, pentru înlocuirea celei degradate, în limita cantitãţilor repartizate; c) stropitorile, sfoara şi materialele necesare amenajãrii de solarii, soproane şi magazii pentru uscarea şi pãstrarea tutunului, care se asigura contra cost la preţurile legale în vigoare, în limita cantitãţilor repartizate. Rãsadniţele şi arcele metalice pentru tuneluri date în folosinta producãtorilor vor fi utilizate pe toatã durata de folosinta prevãzutã la lit. b). Producãtorii nu au dreptul sa foloseascã la alte culturi sau în alte scopuri rãsadniţele, materialele pentru amenajarea tunelurilor şi solariilor, precum şi maşinile şi utilajele de lucru puse la dispoziţie în baza contractului. 6. Unitãţile de producţie şi industrializare a tutunului vor acorda producãtorilor de tutun asistenta tehnica şi vor pune în mod gratuit la dispoziţia acestora documentaţii tehnice. 7. Producãtorii care livreaza, pe baza de contracte, tulpini de cinepa şi teisor pentru fibra beneficiazã de un spor de preţ de 100 lei/tona pentru cantitãţile de tulpini de calitatea I şi a II-a. Judeţele în care producãtorii beneficiazã de sporul prevãzut la alin. 1, precum şi datele de livrare pînã la care se acorda sporul, se stabilesc anual de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. 8. Unitãţile agricole cooperatiste, membrii acestora şi producãtorii particulari care încheie contracte pentru cultura de în pentru fibra şi cultura de cinepa şi teisor pentru fibra vor primi de la întreprinderile subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare seminţele necesare insamintarii suprafeţelor prevãzute în contracte la preţul de 2,72 lei pe kg - seminţele de cinepa - şi de 1,15 lei pe kg - seminţele de în pentru fibra. 9. Producãtorii care livreaza, pe baza de contracte, cel puţin 60 tone tulpini de cinepa sau teisor pentru fibra vor primi, pentru intreaga cantitate livrata, un spor de preţ de 60 lei pe tona, iar cei care livreaza cel puţin 200 tone tulpini de cinepa sau de teisor vor primi pentru intreaga cantitate livrata un spor de preţ de 120 lei pe tona. 10. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poate achizitiona, prin întreprinderile din subordine, tulpini de în pentru fibra, cinepa şi teisor pentru fibra de la producãtorii necontractanti, la preţurile legale, fãrã a acorda alte avantaje. 11. Unitãţile agricole cooperatiste primesc gratuit, pentru fiecare tona de cicoare livrata, cîte 4 kg zahãr şi 0,5 kg surogat de cafea, în condiţia de livrare franco vagon statia de predare a cicoarei. 12. Unitãţile agricole socialiste cultivatoare de cicoare pot cumpara la preţurile legale în vigoare, de la întreprinderile pentru industrializarea sfeclei de zahãr, pentru fiecare tona de cicoare livrata, cîte 400 kg borhot umed cu 7 la suta substanta uscata, sau borhot uscat în echivalenta cu 90 la suta substanta uscata, precum şi 6 kg melasa furajera, în condiţia de livrare franco vagon statia de predare a cicoarei. 13. Saminta de cicoare necesarã insamintarii şi rainsamintarii suprafeţelor prevãzute în contracte se acorda gratuit prin Întreprinderile pentru industrializarea sfeclei de zahãr. 14. Cooperativele agricole de producţie care livreaza la fondul de stat seminţe de ricin decapsulat pot cumpara, la preţul cu amãnuntul, cîte 400 kg sroturi de ricin detoxicat pentru fieeare tona de seminţe de ricin decapsulat predatã. 15. Sarcinile prevãzute în contractele încheiate de cooperativele agricole de producţie pentru floarea-soarelui, soia, seminţe de în pentru ulei, seminţe de ricin decapsulat şi seminţe de dovleac se considera îndeplinite dacã produsele corespund calitativ indicilor de baza privind corpurile strãine şi umiditatea, pravazuti la lit. A din anexa nr.1 B. Dispoziţiile pct. II lit. C din anexa nr. 1 A la decret se aplica şi pentru livrãrile prevãzute în alineatul precedent. 16. Producãtorii contractanţi vor livra plantele tehnice la centrele şi bazele de recepţie ale unitãţilor beneficiare unde se face recepţia cantitativã şi calitativã a produselor. Pentru tutun, livrarea şi recepţia se fac la furnizor, la locul de recepţie convenit de pãrţi. 17. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va putea repartiza pentru ingrasatoriile de animale ale asociaţiilor economice intercooperatiste borhotul cuvenit, pentru sfecla de zahãr livrata de cãtre cooperativele agricole de producţie asociate, corespunzãtor cu balanţa furajera întocmitã pentru aceasta categorie de furaje. 18. Întreprinderile agricole de stat care contracteazã şi cultiva cicoare, tulpini de cinepa, teisor şi în pentru fuior vor beneficia de condiţiile contractuale prevãzute pentru cooperativele agricole de producţie, cu excepţia avantajului în zahãr la cicoare. ANEXA 2 PREŢURILE DE PRODUCŢIE, CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE AVANTAJELE ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCHEIERE A CONTRACTELOR PENTRU LEGUME, CARTOFI, FRUCTE ŞI STRUGURI
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Produsul/Perioada Preţuri ferme pe calitãţi (lei/kg)
crt.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Zona I Zona II
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Extra I II Extra I II
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Legume
A. Preţuri ferme pe
calitãţi diferenţiate
pe zone teritoriale
1.a) Tomate de sera
1 ianuarie - 15 aprilie 18,00 16,00 8,00 18,00 16,00 8,00
16-30 aprilie 16,00 14,00 6,50 16,00 14,00 8,50
1-10 mai 12,00 11,00 5,50 12,00 11,00 5,50
11-20 mai 9,50 8,50 5,00 9,50 8,50 5,00
21-31 mai 8,50 7,50 4,50 8,50 7,50 4,50
Dupã 1 iunie, se aplica
preţurile prevãzute pentru
tomate din solarii
1-31 octombrie 6,50 5,50 3,00 6,50 5,50 3,00
1-30 noiembrie 7,00 8,00 3,00 7,00 8,00 3,00
1-31 decembrie 9,00 8,00 5,00 9,00 8,00 5,00
1.b) Tomate din solarii
1-10 iunie 7,90 6,30 4,60 7,90 8,30 4,60
11-20 iunie 7,65 6,10 4,50 7,75 6,20 4,60
21-30 iunie 8,10 4,90 3,35 7,15 5,90 4,30
1.c) Tomate timpurii din cimp
sortate pentru consum
în stare proaspãta
1-10 iulie 4,30 3,50 2,50 5,10 4,30 3,30
11-20 iulie 2,50 2,10 1,70 2,85 2,45 2,00
21 iulie - 10 august 2,20 1,90 1,50 2,20 1,90 1,50
1.d) Tomate vara-toamna sortate
pentru consum în stare
proaspãta
dupã 10 august 1,00 1,70 1,50 1,90 1,70 1,50
1.e) Tomate nesortate pentru
industrializare (calitate
unica pentru zonele I şi II)
toatã perioada 1,20
1.f) Tomate verzi (gogonele)
toatã perioada 1,20 0,80 1,20 0,80
2.a) Gogasari roşii toatã
perioada 2,60 1,60 2,60 1,60
2.b) Gogosari verzi toatã
perioada 1,80 1,30 1,80 1,30
3.a) Varza alba timpurie din
sere şi solarii
1-31 martie 10,00 6,50 10,00 6,50
1-13 aprilie 8,00 5,50 8,00 5,50
16-30 aprilie 5,60 3,70 5,60 3,70
3.b) Varza timpurie din cimp
1-31 mai 3,50 2.50 3,70 2,70
1-20 iunie 3,00 2,00 3,25 2,25
21 iunie-10 august 2,20 1,50 2,20 1,50
3.c) Varza de vara
11 august - 15 septembrie 1,20 0,70 1,20 0,70
3.d) Varza de toamna
dupã 15 septembrie 0,70 0,50 0,70 0,50
4.a) Ardei gras (sera)
1 februarie - 31 mai 14,00 12,00 14,00 12,00
1-30 iunie 10,80 8,25 11,20 8,75
4.b) Ardei gras din cimp
1-15 iulie 6,75 5,10 7,10 5,45
16-31 iulie 5,10 4,20 5,40 4,45
1-20 august 2,95 2,10 3,20 2,00
dupã 20 august 2,40 1,40 2,40 1,40
1-31 octombrie - sera 10,00 7,00 10,00 7,00
1-30 noiembrie - sera 12,00 8,00 12,00 8,00
1-31 decembrie - sera 13,00 10,00 13,00 10,00
5. Ardei Kapia
toatã perioada 2,80 1,60 2,60 1,60
6. Ardei lung
toatã perioada 1,80 1,40 1,80 1,40
B. Preţuri ferme pe
calitãţi nediferentiate
pe zone teritoriale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Preţuri ferme pe calitãţi (lei/kg)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I II
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7.a) Vinete din sere şi solarii
1-30 aprilie 16,00 11,00
1-15 mai 14,00 10,00
16-31 mai 13,00 9,00
1-30 iunie 10,00 7,00
7.b) Vinete de cimp
1-15 iulie 8,00 8,00
16-31 iulie 5,40 4,00
1-15 august 4,00 3,30
16-31 august 3,25 2,30
dupã 31 august 2,00 1,50
8. Ardei de boia (crud şi
insirat care corespunde
la fabricarea boielei
de ardei) 4,25 3,00
9. Ceapa uscata
a) Ceapa uscata din arpagic
1-15 iulie 1,70 1,30
16 iulie-31 decembrie 1,85 1,45
1 ianuarie-30 iunie 1,85 1,45
b) Ceapa din saminta şi rasad
1-15 iulie 1,60 1,20
16 iulie-31 decembrie 1,75 1,35
1 ianuarie-30 iunie 1,75 1,35
10. Usturoi uscat toatã perioada 9,00 7,00
11. Morcovi
pînã la 20 august 1,50 0,90
dupã 20 august 1,35 0,90
12. Patrunjel radacina toatã
perioada 1,80 1,30
13. Pastirnac radacina toatã
perioada 1,35 1,05
14. Telina rãdãcini toatã
perioada 2,35 1,80
15. Mazare verde
a) Mazare verde pastai
(calitate unica)
pînã la 10 iunie 2,80
dupã 10 iunie 2,35
b) Mazare verde boabe
(calitate unica)
- recoltata mecanic de
cãtre cumpãrãtori 1,40
- recoltata în vrej şi
transportatã la batoza
de cãtre producãtori 1,80
16. Fasole pastai
1-31 martie 18,00 13,00
1-30 aprilie 16,00 11,00
1-15 mai 12,00 8,00
16-31 mai 8,00 5,00
1-30 iunie 5,00 3,00
dupã 30 iunie fasole
pastai cimp 3,50 2,00
17. Castraveti
a) Castraveti de salata
1-28 (29) februarie 7,00 5,00
1-31 martie 6,00 4,00
1-30 aprilie 5,00 3,00
1-15 mai 4,00 2,50
16 mai-30 iunie 3,00 2,00
1-20 iulie 1,95 1,45
dupã 20 iulie 1,45 1,20
1-15 octombrie - sera 2,50 1,50
16-31 octombrie - sera 4,00 2,50
1 noiembrie -
31 decembrie - sera 5,50 3,50
b) Castraveti cornison
(calitate unica) toatã
perioada
- 3,1-6 cm lungime şi
pînã la 2 cm grosime 3,70
- 6,1-9 cm lungime şi
pînã la 3 cm grosime 2,35
- 9,1-12 cm lungime şi
pînã la 4 cm grosime 1,20
18. Bame
- 2-3 cm lungime 7,50
- de la 3,1-4 cm lungime 5,55
- de la 4,1-7 cm lungime 4,55
19. Dovlecei în floare pînã
la 7 cm lungime 4,70
20. Dovlecei mijlocii şi mari
pînã la 30 iunie 2,50 2,00
dupã 30 iunie 1,70 1,30
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Preţ de contractare (lei)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
U/M Extra I II
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
21. Ceapa verde
a) Ceapa verde legatura
a 100 g (sera)
10 decembrie -10 martie legatura 1,50
11-31 martie legatura 1,10
1 aprilie -15 mai legatura 0,70
dupã 15 mai legatura 0,60
b) Ceapa verde cu frunze
15-31 mai kg 2,50
1-15 iunie kg 2,00
c) Ceapa verde cu frunze retezate
pînã la 30 iunie kg 2,00
dupã 30 iunie kg 1,70
22. Conopida
pînã la 20 iunie kg 5,00 4,00
dupã 20 iunie kg 4,00 2,80
23. Ciuperci cultivate
toatã perioada kg 20,00 17,00 14,00
24. Gulioare
pînã la 31 mai legatura
a 3 fire 2,50
dupã 31 mai legatura
a 3 fire 1,00
25. Gulii toatã perioada kg 0,70
26. Praz toatã perioada kg 1,80 1,25
27. Ridichi de luna
10 decembrie - 31 martie legatura
a 8-10 fire 1,50
1-30 aprilie legatura
a 8-10 fire 1,00
1-31 mai legatura
a 8-10 fire 0,75
28. Ridichi negre toatã perioada kg 1,00
29. Spanac
pînã la 15 aprilie kg 3,20 -
16-30 aprilie kg 1,85 1,15
dupã 30 aprilie kg 0,90 0,60
30. Salata verde
10 decembrie-28
(29) februarie buc. 1,70 1,20
1-31 martie buc. 1,20 0,80
1 aprilie - 31 mai buc. 0,80 0,50
dupã 31 mai kg 1,10 -
31. Usturoi verde
a) usturoi verde (10 fire/ legatura a 60g)
10 decembrie-31 martie legatura 1,50
1-30 aprilie legatura 1,00
dupã 30 aprilie legatura 0,70
b) usturoi cu frunze retezate
toatã perioada kg 3,60
32. Varza roşie toatã perioada kg 2,00 1,50
33. Carote toatã perioada kg 2,20
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NOTA: 1. Judeţele se încadreazã în zone teritoriale, dupã cum urmeazã: La tomate: Zona I - Judeţele Arad, Bihor, Brãila, Buzau, Calarasi, Dolj, Giurgiu, Ialomita, Olt, Prahova, Teleorman, Timis şi Sectorul agricol Ilfov. Zona II - Restul judeţelor care nu sînt cuprinse în zona I. La varza: Zona I - Judeţele Arad, Bihor, Brãila, Buzau, Calarasi, Constanta, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomita, Olt, Prahova, Teleorman, Timis, Tulcea şi Sectorul agricol Ilfov. Zona II - Restul judeţelor care nu sînt cuprinse în zona I. La ardei gras: Zona I - Judeţele Arad, Bihor, Brãila, Buzau, Calarasi, Constanta, Dolj, Dimbovita, Giurgiu, Ialomita, Olt, Prahova, Teleorman, Timis şi Sectorul agricol Ilfov. Zona II - Restul judeţelor care nu sînt cuprinse în zona I. La ardei gogosar roşu: Zona I - Judeţele Arad, Bihor, Brãila, Buzau, Calarasi, Constanta, Dolj, Dimbovita, Galaţi, Giurgiu, Ialomita, Olt, Prahova, Teleorman, Timis şi Sectorul agricol Ilfov. Zona II - Restul judeţelor care nu sînt cuprinse în zona I. 2. Pentru ardeiul de boia crud şi neinsirat, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va stabili preţurile de contractare, în corelare cu preţurile de la ardeiul crud şi insirat. 3. Preţurile de mai sus se înţeleg loco furnizor, la punctele prevãzute în contract pentru produsele preluate de la organizaţiile agricole socialiste şi loco centrul de recepţie, pentru produsele preluate de la alţi producãtori.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. crt. Preţuri ferme de contractare pe calitãţi (lei/kg)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Zona I Zona II
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I II I II
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
34. Cartofi timpurii şi de vara pînã
la 20 mai 4,80 3,30 5,40 3,95
21 mai-10 iunie 3,40 2,50 3,60 2,80
11-30 iunie 2,40 1,75 2,50 1,85
1-31 iulie 1,80 1,30 1,90 1,40
1-20 august 1,30 0,90 1,30 0,90
21-31 august 1,00 0,90 1,00 0,85
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Judeţele se încadreazã în zone teritoriale, dupã cum urmeazã: Zona I - Judeţele Arad, Bihor, Brãila, Buzau, Calarasi, Constanta, Dimbovit, Dolj, Giurgiu, Ialomita, Olt, Prahova, Satu Mare, Teleorman, Timis, Tulcea şi Sectorul agricol Ilfov. Zona II - Restul judeţelor care nu sînt cuprinse în zona I. Preţuri ferme de contractare (lei/kg)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. crt. Preţuri ferme de contractare (lei/kg)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Grupa A Grupa B
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
35. Cartofi de toamna
calitatea I 1,00 -
calitatea a II-a 0,80 0,80
sub STAS 0,40 0,40
Preţuri ferme de achiziţie (lei/kg)
calitatea I 0,95 -
calitatea a II-a 0,75 0,75
sub STAS 0,35 0,35
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Grupa A cuprinde soiurile: Adretta, Bintje, Colina, Desire, Eba, Flisak, Jaerla, Manuela, Merkur, Muncel, Ora, Ostara, Procura, Prosna, Ressy, Semenic, Spartan, Super, Uran. Grupa B cuprinde amestecuri de soiuri. NOTA: 1. Preţurile de contractare stabilite se înţeleg în condiţia de livrare loco producãtor, la punctele prevãzute în contracte pentru cartofii preluati de la organizaţiile socialiste şi loco centrul de achiziţie-recepţie pentru cartofii preluati de la alţi producãtori. Producãtorii sînt obligaţi sa sorteze cartofii în condiţiile de calitate prevãzute în STAS. 2. În cazurile în care se vor prelua de la producãtori şi unele cantitãţi de cartofi nesortate, acestea se vor plati în funcţie de cantitãţile determinate pe soiuri, calitãţi şi sub STAS, la preţurile prevãzute în prezentul decret, din care se va scãdea 100 lei/tona pentru cheltuielile de sortare. 3. Cartofii livrati de producãtor în saci, puşi la dispoziţie de întreprinderile valorificatoare, vor fi plãtiţi cu 25 lei/tona, în plus peste preţurile prevãzute în prezentul decret. 4. Producãtorii care transporta cartofii cu mijloace proprii sau închiriate vor primi contravaloarea cheltuielilor de la locul de recoltare pînã la centrul de recepţie, calculate pe baza tarifelor legale în vigoare, pentru mijloacele de transport folosite. 5. Pentru cartofii contractati care se pãstreazã de producãtori pe timpul iernii se vor plati acestora, peste preţurile prevãzute, cheltuielile de pãstrare în limita a 300 lei/tona. 6. Cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producãtorii particulari, din zonele specializate în cultura cartofilor de toamna, care nu produc porumb, vor putea cumpara din fondul de stat la preţul de vînzare cu amãnuntul cîte 1 kg porumb pentru 3 kg cartofi de calitatea I din grupa A şi cîte 1 kg porumb pentru 5 kg cartofi de calitatea a II-a, grupele A şi B, vinduti statului pe baza de contract sau prin achiziţie. 7. Preţurile de livrare pentru cartofii de toamna se vor forma astfel: a) în condiţia de franco centrul de achiziţie sau franco statia de încãrcare, prin adãugarea la preţurile de contractare, din prezentul decret, a sumei de 70 lei/tona; b) în condiţia de franco silozul unitãţii cumparatoare, la preţurile de contractare, plus 70 lei/tona sau la preţul de livrare stabilit potrivit lit. a) se vor adauga şi cheltuielile de insilozare de 325 lei/tona, pentru perioada 1 decembrie - 1 martie, exclusiv, sau 425 lei/tona, pentru perioada dupã 1 martie; c) în condiţia de franco depozitul organizaţiei comerciale, franco silozul acesteia sau franco rampa de descãrcare a statiei de destinaţie, la preţurile cu amãnuntul în vigoare la data livrãrii, mai puţin un rabat comercial de 10%╖ Aprovizionarea toamna-iarna a organizaţiilor de consum colectiv (cantine, cãmine, spitale, santiere şi altele asemenea) şi a unitãţilor cu sarcini speciale se va face în condiţia de franco centrul de achiziţie din judeţul în care îşi are sediul beneficiarul sau franco vagon statia de destinaţie, prin adãugarea la preţurile de contractare a sumei de 125 lei/tona.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. crt. Produsul/Perioada Preţuri ferme pe calitãţi (lei/kg)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Extra I II
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Fructe
36. Capsuni
1-31 martie 35,00 25,40
1-15 aprilie 25,00 18,00
16-30 aprilie 20,00 13,00
1-15 mai 16,00 12,00
16-31 mai 12,50 8,00
1 iunie - 31 iulie
grupa A 7,80 5,00
grupa B 4,50 3,70
1 august - 30 septembrie 15,00 10,00
37. Coacaze negre toatã perioada 10,00 5,30
38. Cirese
grupa A - toatã perioada 5,80 3,75
grupa B - pînã la 31 mai 5,80 3,70
- dupã 31 mai 4,10 2,65
39. Caise
grupa A - toatã perioada 4,85 3,10
grupa B - toatã perioada 1.90 1,50
40. Mere
a) mere de vara
- 20 iulie -15 septembrie 2,80 2,30
b) mere
grupa A - pînã la 31 decembrie 3,10 2,50 1,80
- 1 ianuarie - 31 martie 4,30 3,30 2,50
- 1 aprilie - 31 mai 5,04 4,00 3,00
grupa B - pînã la 31 decembrie 2,70 2,00 1,55
- 1 ianuarie - 31 martie 3,90 2,80 2,00
- 1 aprilie - 31 mai 4,60 3,50 2,30
41. Pere
a) pere de vara
- 1 iulie - 10 septembrie 2,80 2,30
b) pere
grupa A - pînã la 31 decembrie 3,10 2,50 1,80
- 1 ianuarie - 31 martie 4,40 3,50 2,55
- 1 aprilie - 31 mai 5,00 4,10 3,20
grupa B - pînã la 31 decembrie 2,70 1,90 1,50
- 1 ianuarie - 31 martie 3,70 2,70 1,85
- 1 aprilie - 31 mai 4,20 3,20 2,40
42. Prune
grupa A - pînã la 15 septembrie 3,00 2,20
- dupã 15 septembrie 3,50 2,80
grupa B - toatã perioada 2,20 1,40
43. Piersici
grupa A - toatã perioada 3,80 2,60
grupa B - toatã perioada 2,75 2,00
44. Visine toatã perioada 5,80 4,45
45. Nuci în coaja toatã perioada 17,00 13,00
46. Zmeura de gradina toatã perioada 14,60 10,00
47. Afine toatã perioada 17,60
48. Mure toatã perioada 10,00
49. Alune toatã perioada 17,50
50. Castane toatã perioada 8,60
51. Soc toatã perioda 3,60
52. Agrise toatã perioada 12,00
53. Gutui toatã perioada 5,00 4,00
54. Pepeni galbeni
1-30 aprilie 30,00 21,00
1-15 mai 26,00 18,00
16-31 mai 22,00 15,00
1-15 iunie 19,00 12,00
16-30 iunie 12,00 8,00
1-15 iulie 5,00 3,50
16-31 iulie 3,50 2,50
dupã 1 august 2,50 1,75
55. Pepeni verzi
1-15 iulie 3,00 2.00
16-31 iulie 2,50 1,75
1-20 august 2,00 1,40
dupã 20 august 1,30 1,00
56. Struguri de masa
grupa E - pînã la 10 august 5,15 4,00 3,00
- 11-31 august 4,00 3,50 2,75
- dupã 1 septembrie 3,50 3,00 2,65
grupa S - dupã 1 august 4,00*) 3,50*) 2,75
grupa M - dupã 1 august 3,50*) 3,00*) 2,65
grupa O - dupã 1 august 3,30 2,95 2,60
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*) Se acorda spor de preţ de 200 lei/tona pentru strugurii preluati în vederea pãstrãrii pentru consum în timpul iernii. Preţurile de achiziţie pentru legume, cartofi timpurii şi de vara, fructe şi struguri de masa sînt cu 10% mai mici decît preţurile de contractare. C. Preţuri limita la produsele pentru care preţurile de cumpãrare se stabilesc de întreprinderile şi organizaţiile de valorificare şi industrializare, restaurante, cantine şi alţi consumatori colectivi, în condiţia loco-producãtor.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. crt. Produsul/Perioada U.M. Preţuri limita de cumpãrare -lei-
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Extra I II
1. Andive
toatã perioada kg 10,00 7,00 5,00
2. Anghinare verde
toatã perioada kg 2,70
3. Ardei iute - pînã
la 15 aprilie buc. 0,80 0,60
16 aprilie -15 iulie buc. 0,60 0,40
16 iulie -15 august kg 7,00 6,00
dupã 15 august kg 5,00 4,00
4. Cimbru
toatã perioada kg 7,00 5,00
5. Castraveti cornison
pînã la 3 cm lungime
şi 1 cm grosime
toatã perioada kg 5,00 4,00
6. Dovleac comestibil
toatã perioada kg 0,70
7. Foi de vita
toatã perioada kg 2,00
8. Hrean
toatã perioada kg 3,50 3,00
9. Porumb verde
toatã perioada buc. 0,50
10. Sparanghel
toatã perioada kg 10,00 7,00
11. Sfecla roşie
toatã perioada kg 1,00
12. Varza creata
toatã perioada kg 0,90
13. Varza de Bruxelles
şi chinezeasca
toatã perioada kg 8,00 5,00
14. Verdeturi (patrunjel
frunze, marar,
leustean etc.)
toatã perioada kg 3,00
15. Corcoduse
toatã perioada kg 1,40 1,00
16 Zarzare
toatã perioada kg 1,60 1,30
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Preţurile cu amãnuntul se vor stabili direct de cãtre întreprinderile comerciale care vînd aceste produse. D. Cheltuieli ce se acorda producãtorilor pentru legumele şi fructele livrate la export în condiţiile de calitate cerute de clienţii externi şi care se includ în preţul complet de export, valoarea lor în valuta fiind încasatã prin preţul extern.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Produsul lei/tona
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. a) Legume de cimp
- varza timpurie 180
- cartofi de toamna 190
- mazare verde, cstraveti de rasadnita 240
- cartofi timpurii 270
- castraveti cornison pentru murat
- pînã la 9 cm 300
- peste 9 cm 240
- ceapa uscata 300
- fasole verde, ardei gras, ardei gogosar,
ardei Kapia 360
- tomate
- pînã la 10 iulie 540
- dupã 10 iulie 450
b) Fructe
- pepeni 150
- prune 240
- pere 360
- mere 390
- struguri 420
- caise, piersici 480
- cirese, visine 540
- capsuni, coacaze, zmeura 900
c) Legume de sera
- tomate şi ardei gras 480
- castraveti şi alte produse 360
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
În cazurile în care producãtorii efectueazã numai o parte din operaţiunile necesare pregãtirii produselor în condiţiile de export, primesc numai cheltuielile correspunzatoare acestor operaţiuni, stabilite de comun acord cu întreprinderile cumparatoare, pe baza de deviz înainte de livrare. 2. Pentru operaţiunile care se efectueazã cu livrarea legumelor şi fructelor de la producãtori pînã la statia de expediţie, incarcatul şi amenajarea vagoanelor, se stabilesc urmãtoarele limite de cheltuieli:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Produsul lei/tona
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Legume de cimp 520
Cartofi timpurii 400
Cartofi de toamna 270
Fructe proaspete 700
Prune 500
Pepeni 230
Struguri 480
Legume de sera 200
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Costul ambalajelor, preracirea vagoanelor şi cheltutelile efectuate cu transportul legumelor şi fructelor de la statia de încãrcare şi pînã la frontiera romana se deconteazã separat la preţurile sau tarifele legale. 3. Pentru acoperirea eventualelor lipsuri, pe perioada transportului de la încãrcare şi pînã la destinaţie se constituie, la unitãţile exportatoare, un fond de 1% la produsele de sera şi de 2% la legume de cimp şi fructe exportate, asupra preţului franco-frontiera romana. Din acest fond se vor suporta bonificatiile plãtite clienţilor externi, determinate de cauze obiective, pe baza verificãrilor fãcute de Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara şi Banca Romana de Comerţ Exterior. Bonificatiile plãtite din alte cauze se vor suporta de cei vinovaţi de producerea lor. 4. Adaos pentru insilozarea produselor pentru aprovizionarea de toamna-iarna. lei/tona
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Produsul
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Perioada Ceapa Radacinoase Alte legume Fructe Struguri
de masa
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
decembrie 1350 700 550 1350 3600
ianuarie 1550 850 650 1550 4300
februarie 1700 950 750 1700 5000
martie 2000 1050 850 2000 5600
aprilie 2200 1200 1000 2200 -
mai - - - 2500 -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA 3 A I. PREŢURILE DE CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE A PLANTELOR MEDICINALE, AROMATICE, MAC, MUSTAR ŞI AVANTAJELE CE SE ACORDA PRODUCĂTORILOR CONTRACTANŢI 1. Preţurile de contractare la plantele medicinale, aromatice, mac şi mustar din culturi sînt urmãtoarele:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Denumirea produsului lei/kg
crt.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ştiinţificã Populara În stare proaspãta În stare uscata
Flores Flori
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Ammy visnaga 20,00
2. Calendulae cum Galbenele
receptaculis cu receptacul - 15,00
3. Calendulae sine Galbenele
receptaculis fãrã receptacul - 100,00
4. Chamomillae Musetel extra - 36,00
5. Chamomillae Musetel calitatea I 6,00 34,00
6. Chamomillae Musetel calitatea a II-a - 30,00
7. Lavandulae Levantica-virfuri
florale verzi 3,00 -
8. Lavandulae Levantica - 35,00
9. Malvae arboreae c.c. Nalba de gradina
cu caliciu - 15,00
10.Malvae arboreae s.c. Nalba de gradina
fãrã caliciu - 20,00
11.Malvae glabrae Nalba de cultura - 32,00
12.Pyrethri Piretru - 20,00
13.Rhoeados Petale de mac de cimp - 100,00
14.Rosa damascena Petale de trandafiri - 80,00
15.Salviae sclareae Serlai 2,00 -
16.Tagetes c.r. Craite cu receptacul - 10,00
17.Tagetes s.r. Craite fãrã receptacul - 125,00
Folium Frunze
18.Balladonnae Matraguna - 20,00
19.Cynarae c.p. Anghinare cu petiol 0,70 7,40
20.Cynarae s.p. Anghinare fãrã petiol 2,50 20,00
21.Datura stramonii Laur 0,60 5,00
22.Digitalis lanata Degetel linos 1,90 12,00
23.Digitalis parpurea Degetel roşu 2,50 15,00
24.Malvae glabrae Nalba de cultura - 15,00
25.Melissae Roinita - 30,00
26.Menthae Menta calitate superioarã - 70,00
27.Menthae Menta calitatea I - 40,00
28.Menthae Menta calitatea a II-a - 23,00
29.Papaver somniferum Mac de cultura 1,10 7,00
30.Plantaginis lanceolatae Patlagina ingusta 0,80 7,00
31.Salviae Salvie - 21,00
Herba Iarba
32.ARTemisia absinthium Pelin 0,70 -
33.ARTemisia abrotani Lemnul Domnului 1,25 8,00
34.Basilici Busuioc 0,80 8,00
35.Belladonnae Matraguna 0,70 10,00
36.Cnici Schinel - 5,00
37.Datura innoxia Laur paros 0,65 8,00
38.Dracocephali Mataciune - 4,50
39.Fagopiri Hrisca - 3,00
40.Hyssopi Isop - 7,00
41.Majoranae Maghiran 2,00 14,00
42.Melissae Roinita - 8,00
43.Menthae piperitae Menta verde 1,60 -
44.Menthae piperitae Menta uscata - 8,50
45.Menthae bruch Menta sitata - 20,00
46.Nepetae catariae Catusnica 1,75 7,00
47.Salviae Salvie 1,25 6,00
48.Saturejae Cimbru de gradina - 8,00
49.Soiani laciniati Zirna australiana 0,60 6,00
50.Thymi Cimbru de cultura 1,50 8,00
51.Vincae minoris Saschiu - 12,00
Radix Rãdãcini
52.Angelicae Angelica - 26,00
53.Belladonnae Matraguna - 17,00
54.Calami Obligeana 3,50 17,00
55.Gentianae Ghintura 6,50 30,00
56.Iridis Stinjenel 4,00 18,00
57.Liquiritiae Lemn dulce 5,50 25,00
58.Rhei mundata Revent 5,50 25,00
59.Saponariae albae Ipcarige 5,50 25,00
60.Saponariae rubrae Sapunarita 5,00 22,00
61.Valerianae Odolean 4,00 19,00
Semen Seminţe
62.Nigellae Negrilica - 10,00
63.Papaveris Mac de cultura - 12,00
64.Sinapis albae Mustar alb - 6,00
65.Sinapis nigrae Mustar negru - 6,00
Fructus Fructe
66.Ammy mayus - 10,00
67.Ammy visnaga - 10,00
68.Anisi Anason - 18,00
69.Carduus marianus Armurariu - 12,50
70.Carvi Chimion - 20,00
71.Coriandri Coriandru boabe - 4,50
72.Coriandri Coriandru sparturi - 2,50
73.Datura innosia Laur paros - 3,50
74.Foeniculi Fenicol - 6,00
75.Papaveris capita Capete de mac - 5,00
Variae Diverse
76.Secale cornutum Cornul secarii - 100,00
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Preţurile de mai sus se înţeleg loco-producãtor, recepţia cantitativã şi calitativã facindu-se la centrele de recepţie Plafar. Plata transportului de la producãtori la centrul de recepţie se suporta de unitãţile beneficiare potrivit prevederilor legale. 2. Producãtorii care încheie contracte cu întreprinderile Plafar beneficiazã de urmãtoarele avantaje: a) vor primi gratuit material de înmulţire de la întreprinderile Plafar; b) vor putea primi cu plata imediata, sau pe credit pînã la termenul contractual de predarea producţiei, îngrãşãminte şi alte produse chimice necesare aplicãrii tehnologiilor de cultura, în limita repartitiilor, la preţurile legale în vigoare; c) pot primi în folosinta, fãrã plata, tocuri, rame sau rasadnite complete, rame de uscat, ambalaje, utilaje specifice şi alte materiale necesare producţiei de la întreprinderile Plafar; d) vor primi asistenta tehnica şi documentaţie tehnica în mod gratuit de la întreprinderile Plafar. 3. Preţurile de achiziţie la plantele medicinale din flora spontana sînt urmãtoarele:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. crt. Denumirea produsului lei/kg
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ştiinţificã Populara În stare În stare
proaspãta uscata
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Flores Flori
1. Acaciae Salcim 1,25 10,00
2. Altheae Nalba mare 7,50 40,00
3. Arnicae Arnic 5,00 32,00
4. Belidis Banuti 4,50 30,00
5. Calcatrippae Nemtisori de cimp
violet 18,00 80,00
6. Calcatrippae Nemtisori de cimp
albastru 18,00 80,00
7. Chamomillae Musetel calitatea
extra 34,00
8. Chamomillae Musetel calitatea I 4,00 28,00
9. Chamomillae Musetel calitatea a II-a 24,00
10. Chamomillae
pulvis Pulvis - 15,00
11. Cyani c.r. Albastrele cu
receptacul 6,00 30,00
12. Convallariae Lacramioare - 70,00
13. Crataegi Paducel 7,50 42,00
14. Farfarae Podbal 4,00 35,00
15. Helianthi Floarea-soarelui 1,80 14,00
16. Hyperici Sunatoare 1,70 10,00
17. Hyppocastani albi Castan alb 4,00 33,00
18. Hyppocastani rubri Castan roşu 5,00 50,00
19. Lamii albi Urzica moarta
calitatea I 34,00 300,00
20. Lamii albi Urzica moarta
calitatea a II-a - 200,00
21. Malvae silvestris Nalba de padure 4,50 24,00
22. Meliloti Sulfina 3,50 21,00
23. Millefolii Coada soricelului 1,50 7,00
24. Paeoniae Bujor 2,50 15,00
25. Nimphaeae albae Nufar 5,00 75,00
26. Primulae c.r. Ciubotica cucului 4,00 35,00
27. Primulae s.r. Ciubotica cucului
fãrã caliciu 7,50 60,00
28. Pruni spinosi Porumbar calitatea I 9,00 50,00
29. Pruni spinosi Porumbar calitatea
a II-a - 40,00
30. Rhoeados Mac roşu de cimp 10,00 100,00
31. Rosarum Petale de trandafir 11,00 75,00
32. Sambucci
nicht gerebelt Soc nesitat 2,00 16,00
33. Sambucci gerebelt Soc sitat - 25,00
34. Sophorae Japonicae Salcim japonez 6,00 25,00
35. Tanaceti Vetrice 2,00 9,00
36. Tiliae arg.c.br. Tei argintiu cu
bractee 3,00 14,00
37. Tiliae arg.s.br. Tei argintiu fãrã
bractee 6,00 28,00
38. Tiliae off. Tei medicinal 5,00 25,00
39. Trifolii albi Trifoi alb 4,50 25,00
40. Trifolii rubri Trifoi roşu 3,80 20,00
41. Ulmariae Cretusca 5,00 25,00
42. Verbasci Luminarica 8,00 80,00
43. Violae odoratae Viorele 38,00 200,00
Folium Frunze
44. Altheae Nalba mare 2,00 9,00
45. Belladonnae Matraguna 2,25 18,00
46. Betulae Mesteacan 1,50 5,00
47. Cydoniae Gutui 0,80 2,50
48. Coryli Alun 1,40 5,00
49. Crataegi c.fl. Paducel cu fl. 2,50 15,00
50. Crataegi s.fl. Paducel fãrã fl. 2,00 6,50
51. Fragariae Fragi 3,25 13,00
52. Farfarae Podbal 0,60 5,50
53. Fraxini excelsior Frasin 1,00 4,50
54. Fraxini orni Mojdrean 1,00 4,50.
55. Hyppocastani Castan salbatic 1,50 6,50
56. Hyosciami Maselarita 2,75 25,00
57. Juniperi gerebelt Ienupar sitat 1,20 5,00
58. Juglandis Nuc 1,20 5,00
59. Bardanae Brusture 0,70 5,00
60. Castaneae Castan comestibil 1,25 7,00
61. Convallariae Lacramioare 1,20 10,00
62. Rubi ideaei Zmeur 1,00 5,00
63. Malvae neglectae Casul popii 1,60 10,00
64. Malvae silvestris Nalba de padure 2,50 13,00
65. Melissae Roinita 2,00 27,00
66. Mori Dud 1,20 5,00
67. Myrtili Afin 6,00 25,00
68. Plantaginis
species Patlagina lata 0,80 7,00
69. Pulmonariae Plaminarica 2,00 15,00
70. Rubi fruticosi Mur 1,60 7,00
71. Ribi nigri Coacaz negru 2,00 12,00
72. Scolopendri Navalnic 2,50 13,00
73. Stramonii Laur 1,00 10,00
74. Taraxaci Papadie 1,00 10,00
75. Tiliae Tei 1,00 4,00
76. Trifolii fibrini Trifoi de balta 3,50 25,00
77. Urticae Urzica 1,00 7,00
78. Violae odoratae Viorele 3,00 17,00
79. Visci cum stipites Visc cu ramurele 1,25 4,00
80. Vitis idaei Marisor 6,00 25,00
81. Vitis vinifera Vita de vie 1,40 6,00
82. Verbasci Luminarica - 7,00
83. Sambucci nigrae Soc 1,20 6,00
Herba Iarba
84. Absinthi Pelin 0,50 2,50
85. Adonidis Ruscut de primavara 1,25 7,00
86. Aconiti Omag 2,50 13,00
87. Agrimoniae Turita mare 1,30 6,00
88. Alchemillae Cretisoara 2,25 12,00
89. Anserinae Coada racului 1,25 7,00
90. Aristolochiae Marul lupului 1,25 9,00
91. Arnicae Arnica 1,40 8,00
92. Asperulae Vinarita 2,25 17,00
93. Bursae pastoris Traista ciobanului 0,70 4,50
94. Centauri Tintaura 3,00 12,00
95. Chamomillae Musetel 0,60 2,50
96. Cichorii Cicoare 0,50 4.50
97. Convulvuli Volbura 0,80 6,00
98. Chelidonii Rostopasca 0,90 8,00
99. Cuscutae Cuscuta 9,00 50,00
100. Equiseti Coada calului 1,50 6,00
101. Eringii plani Scai vinat 2,00 7,50
102. Euphrasiae Silur 6,00 25,00
103. Fumariae Fumarita 1,70 11,00
104. Gei Cerentel 0,80 5,00
105. Genistae Drobita 2,00 12,00
106. Glochum hederaceae Rotunjoara 2,00 13,00
107. Hidropiperis Piper de balta 0,60 4,00
108. Hyperici Sunatoare 1,80 7,50
109. Lamii albi Urzica moarta 1,00 6,00
110. Leonuri cardiacae Talpa gistii 1,25 6,00
111. Lycopodii Pedicuta 2,00 6,00
112. Marubii Unguras 1,00 6,00
113. Menthae pulegii Busuiocul cerbilor 0,70 3,20
114. Meliloti Sulfina 1,25 6,00
115. Millefolii Coada soricelului 0,75 4,00
116. Melissae Roinita 1,50 6,00
117. Origani Sovirf 1,30 5,00
118. Polygoni
avicularis Troscot 0,75 4,00
119. Pulmonariae Plaminarica 1,60 6,00
120. Serpylli Cimbrisor 1,75 7,50
121. Salicariae Rachitan 1,00 6,00
122. Solidaginis Splinuta 2,00 9,00
123. Sarothamni Maturice 0,50 1,00
124. Tanaceti Ventrice 1,70 7,00
125. Teucri Dumbet 3,50 15,00
126. Trioni Zamosita 1,50 12,00
127. Vincae minoris Saschiu 3,25 10,00
128. Violae species Trei fraţi patati
galbeni 2,50 18,00
129. Violae tricoloris Trei fraţi patati 3,50 25,00
130. Taraxaci c.r. Papadie cu radacina 1,30 10,00
131. Vitis idaei Merisor 2,80 -
132. Urticae dioicae Urzica 0,40 3,20
133. Eupatoriae Cinepa codrului 2,00 11,00
134. Gratiolae Veninarita 1,00 6,00
135. Symphiti Tataneasa 0,70 7,00
Radix Rãdãcini
136. Aconiti Omag 5,25 28,00
137. Althaeae mundata Nalba cojita 4,00 20,00
138. Althaeae non
mundata Nalba necojita 2,00 10,00
139. Altliaeae
mundata quadrat Nalba cojita în cuburi - 25,00
140. Bardanae Brusture 2,50 16,00
141. Belladonnae Matraguna 2,20 18,00
142. Calami non mundata Obligeana 3,50 16,00
143. Cichorii Cicoare 2,50 15,00
144. Echinatae Cioringlav 1,00 4,00
145. Erynbi campestris Scaiul dracului 2,50 11,00
146. Filicis maris Feriga 1,60 7,00
147. Gei urbani Cerentel 7,00 25,00
148. Gentianae Ghintura 5,50 24,00
149. Gypsophillae Ipcarige 4,10 19,00
150. Graminis brut Pir brut 1,60 4,50
151. Graminis brun Pir medicinal brun 3,00 12,00
152. Graminis galben Pir medicinal galben 3,00 18,00
153. Inulae Iarba mare 3,50 20,00
154. Iridis Stinjenel 3,50 18,00
155. Liquiritiae Lemn dulce 5,50 24,00
156. Ononidis Osul iepurelui 3,00 12,00
157. Petasitidis Captalan 2,00 12,00
158. Polygonati Pecetea lui Solomon 1,60 13,00
159. Polypodii Feriguta 10,00 45,00
160. Primulae Ciubotica cucului 10,00 45,00
161. Rumicis Stevia stinelor 2,50 15,00
162. Saponariae Sapunarita 4,50 19,00
163. Scopoliae Mutulica 4,50 19,00
164. Symphyti Tataneasa 2,00 10,00
165. Taraxaci Papadie 3,50 20.00
166. Urticae Urzica 1,80 10,00
167. Veratri Strigoaia 1,20 8,00
168. Vincetoxici Iarba fiarelor 2,50 13,00
Fructus Fructe
169. Berberidis Dracila 3,50 20,00
170. Catharticae Verigariu 5,00 30,00
171. Crataegi Paducel 2,00 6,50
172. Ebuli c.s. Boz cu codita 1,60 10,00
173. Ebuli s.s. Boz fãrã codita - 12,00
174. Hippophae Catina 6,00 32,00
175. Myrtili Afin 10,00 100,00
176. Phastoli s.s. Teci de fasole - 2,00
177. Pruni spinosi Porumbar 2,00 7,00
178. Sambuci c.s. Soc cu codita 1,75 10,00
179. Sambuci s.s. Soc fãrã codita - 12,00
180. Alkekengi Papalau 5,00 45,00
Semen Seminţe
181. Colchici Brinduse de toamna 4,50 65,00
182. Hyppocastani Castan 0,50 1,50
183. Aristolochiae Marul lupului - 35,00
Cortex Coaja
184. Frangulae Crusin 4,00 12,00
185. Hyppocastani Castan 4,50 15,00
186. Quercus Stejar 1,80 5,00
187. Radix altheae Radacina de nalba - 3,00
188. Salicis Salcie 1,60 5,00
189. Viburni Calin 3,20 10,00
Variae Diverse
190. Cantharides Gindacel de frasin 50,00 200,00
191. Cetina de abietis Cetina de brad 0,40 -
192. Cetina de pini
montani Cetina de pin montan 0,35 -
193. Cetina de pini
nigrae şi piceae Cetina de pin
negru şi molid 0,30 -
194. Gemmae Populi Mugur de plop 15,00 40,00
195. Lichen furfuraceae Lichen de conifere - 5,00
196. Lichen islandicus Lichen de piatra - 6,50
197. Lichen quercus Lichen de stejar - 6,00
198. Lichen Usnea
barbata Lichen barba ursului - 6,00
199. Lignum juniperi
mund Lemn de ienupar cojit - 13,00
200. Pericarpus nucis Juglandis Coaja de nuc 1,00 6,50
201. Fructus piceae Conuri de molid - 4,00
202. Secale cornutum Cornul secarii - 75,00
203. Sporae lycopodii Spori de pedicuta - 250,00
204. Stigmata maydis Mãtase de porumb 1,25 7,00
205. Stipites cerasorum Cozi de cirese 1,50 5,00
206. Strobuli lupuli Conuri de hamei 6,00 28,00
207. Turiones pini Muguri de pin 5,50 20,00
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Preţurile de mai sus se înţeleg loco centrul de achiziţie Plafar iar la cetina loco drum de acces a mijloacelor de transport. 4. Se autoriza Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare ca, pentru alte plante medicinale şi aromatice şi produse rezultate din prelucrarea acestora, care nu sînt prevãzute în prezenta anexa, sa stabileascã preţuri de contractare şi de achiziţie, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri. II. PRIME ÎN BANI CARE SE ACORDA PRODUCĂTORILOR CONTRACTANŢI ŞI CULEGATORILOR, LA PLANTE MEDICINALE ŞI AROMATICE LIVRATE LA FONDUL DE STAT A. culturi
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea produsului Starea Nivel livrãri Limita
prima fond stat pe hectar
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ştiinţificã Populara lei/tona - - kg -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Flores Flori
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Calendulae cum Galbenele uscata medie
receptaculis cu receptacul 7.500
5.000 201-350
7.000 351-450
10.000 peste 450
Calendulae sine Galbenele uscata medie
receptaculis fãrã 1.050
receptacul
500 91- 125
1.000 126- 175
1.500 peste 175
Chamomillae Musetel proaspãta medie
2.550
2.000 801- 1.000
2.500 1.001- 1.300
3.000 peste 1.300
Lavandulae Levantica proaspãta medie
angustifoliae (inflores- 550
cente an I)
300 2.001- 2.500
500 2.501- 3.100
800 peste 3.100
Lavandulae Levantica uscata medie
angustifoliae 1.050
500 501- 650
1.000 651- 750
1.500 peste 750
Lvandula Lavandin proaspãta medie
hybrida (inflores- 550
cente) 300 2.501- 3.500
500 3.501- 4.600
800 peste 4.600
Malvae Nalba uscata medie
arboreae de gradina 1.550
cum calicibus cu caliciu
1.000 301- 400
1.500 401- 500
2.000 peste 500
Malvae arboreae Nalba de uscata medie
sine calicibus gradina 6.100
fãrã caliciu
5.000 201- 300
6.000 301- 400
7.000 peste 400
Malvae glabrae Nalba de uscata medie
cultura 19.500
15.000 151- 250
18.000 251- 300
25.000 peste 300
Pyrethri Piretru uscata medie
12.500
10.000 151- 250
12.000 251- 300
15.000 peste 300
Rosa damascena Trandafir uscata medie
de ulei 15.500
10.000 151- 230
15.000 231- 300
20.000 peste 300
Salviae sclareae Serlai proaspãta medie
310
200 2.001- 2.800
300 2.801- 3.500
400 peste 3.500
Tagetes cum Craite cu uscata medie
receptaculis receptacul 750
500 301- 450
700 451- 550
1.000 peste 550
Tagetes sine Craite fãrã uscata medie
receptaculis receptacul 750
500 201- 260
700 261- 310
1.000 peste 310
Follum Frunze
Cynarae c.p. Anghinare proaspãta medie
cu petiol 340
200 7.001-10.000
300 10.001-14.500
500 peste 14.500
Cynarae s.p. Anghinare uscata medie
fãrã petiol 3.400
2.000 5.001- 7.500
3.000 7.501-10.000
5.000 peste 10.000
Digitalis lanatae Degetel linos uscata medie
6.200
4.000 501- 650
6.000 651- 800
8.000 peste 800
Digitalis Degetel roşu uscata medie
purpureae 6.200
4.000 301- 450
6.080 451- 600
8.000 peste 600
Malvae glabrae Nalba de uscata medie
cultura 7.560
5.000 151- 250
7.000 251- 300
10.000 peste 300
Melissae Roinita uscata medie
3.100
2.000 301- 400
3.000 401- 500
4.000 peste 500
Menthae Menta uscata medie
superioarã 20.500
calitate
15.000 301- 400
20.000 401- 500
25.000 peste 500
Menthae Menta uscata medie
calitatea I 11.600
8.000 301- 400
11.000 401- 500
15.000 peste 500
Menthae Menta uscata medie
calitatea a II-a 5.100
4.000 301- 400
5.000 401- 500
6.000 peste 500
Plantaginis Patlagina proaspãta medie
lanceolata 155
100 5.001- 6.500
150 6.501- 8.000
200 peste 8.000
Salviae Salvie uscata medie
520
300 201- 300
500 301- 400
700 peste 400
Herba Iarba
Artemisia Pelin proaspãta medie
absinthium 210
100 4.501- 6.500
200 6.501- 9.400
300 peste 9.400
Artemisia Lemnul uscata medie
abrothanum domnului 3.100
2.000 501- 700
3.000 701- 1.000
4.000 peste 1.000
Basilici Busuioc proaspãta medie
210
100 4.041- 5.500
200 5.501- 7.500
300 peste 7500
Belladonnae Matraguna uscata medie
2.100
1.000 701- 900
2.000 901- 1.100
3.000 peste 1.100
Cnici Schinel uscata medie
1.050
500 1.001- 1.500
1.000 1.501- 2.200
1.500 peste 2.200
Datura innoxia Laur paros proaspãta medie
210
100 7.001- 9.000
200 9.001- 11.000
300 peste 11.000
Datura innoxia Laur paros uscata medie
1.050
500 701- 900
1.000 901- 1.200
1.500 peste 1.200
Dracocephali Mataciune uscata medie
1.050
500 1.001- 1.200
1.000 1.201- 1.500
1.500 peste 1.500
Fagopyri Hrisca uscata medie
550
300 701- 900
500 901- 1.100
800 peste 1.100
Hysopi Isop uscata medie
2.050
1.500 1.501- 2.500
2.000 2.501- 3.500
2.500 peste 3.500
Majoranae Maghiran proaspãta medie
1.050
500 3.001- 4.000
1.000 4.001- 5.000
1.500 peste 5.000
Melissae Roinita uscata medie
210
100 701- 900
200 901- 1.100
300 peste 1.100
Menthae crispae Menta proaspãta medie
creata 1.500
1.000 3.001- 4.500
1.400 4.501- 5.500
2.000 peste 5.500
Menthae piperitae Menta proaspãta medie
750
500 3.001- 4.500
700 4.501- 5.500
1.000 peste 5.500
Menthae s.p. Menta uscata medie
1.050
500 801- 1.000
1.000 1.001- 1.200
1.500 peste 1.200
Menthae bruch Menta uscata medie
sitata 2.100
1.000 401- 500
2.000 501- 700
3.000 peste 700
Saturejae Cimbru de uscat medie
gradin 4.200
2.000 801- 1.000
4.000 1.001- 1.200
6.000 peste 1.200
Thymi Cimbru de proaspãta medie
cultura 1.250
1.000 3.001- 4.300
1.200 4.301- 5.600
1.500 peste 5.600
Vincae Saschiu uscata medie
4.200
2.000 301- 400
4.000 401- 500
6.000 paste 500
Radix Rãdãcini
Angelicae Angelica uscata medie
8.600
5.000 401- 600
8.000 601- 800
12.000 peste 800
Belladonnae Matraguna uscata medie
12.500
10.000 401- 600
12.000 601- 800
15.000 peste 800
Calami Obligeana uscata medie
8.300
5.000 401- 600
8.000 601- 800
11.000 peste 800
Gentianae Ghintura uscata medie
15.500
10.000 401- 600
15.000 601- 800
20.000 peste 800
Iridis Stinjenel uscata medie
5.200
3.000 401- 600
5.000 601- 800
7.000 peste 800
Liquiritiae Lemn dulce uscata medie
15.500
10.000 401- 600
15.000 601- 800
20.000 peste 800
Rhei non mundata Revent uscata medie
necojit 15.500
10.000 401- 600
15.000 601- 800
20.000 peste 800
Saponariae albae Ipcarige uscata medie
5.500
3.000 351- 500
5.000 501- 600
8.000 peste 600
Saponariae rubrae Sapunarita uscata medie
8.000
5.000 201- 280
8.000 281- 400
10.000 peste 400
Valerianae Valeriana uscata medie
13.300
10.000 601- 800
13.000 801- 1.100
16.000 peste 1.100
Semen Seminţe
Nigellae Negrilica uscata medie
750
500 301- 400
700 401- 500
1.000 peste 500
Papaveris Mac uscata medie
750
500 301- 400
700 401- 550
1.000 peste 550
Sinapis albae Mustar alb uscata medie
340
200 501- 700
300 701- 850
500 peste 850
Sinapis nigrae Mustar uscata medie
negru 340
200 501- 650
300 651- 800
500 peste 800
Fructus Fructe
Anisi Anason uscata medie
12.500
10.000 201- 270
12.000 271- 350
15.000 peste 350
Cardui mariani Armurariu uscata medie
750
500 501- 650
700 651- 800
1.000 peste 800
Carvi Chimion uscata medie
8.200
6.000 201- 300
8.000 301- 400
10.000 peste 400
Coriandri Coriandru uscata medie
340
200 501- 650
300 651- 850
500 peste 850
Datura innoxia Laur paros uscata medie
1.550
1.000 601- 800
1.500 801- 1.000
2.000 peste 1.000
Foeniculi uscata medie
4.100
3.000 301- 400
4.000 401- 500
5.000 peste 500
Papaveris capita Mac - uscata medie
capete 7.500
5.000 151- 230
7.000 231- 280
10.000 peste 280
Variae Diverse
Secale cornutum Cornul uscata medie
secarii 7.500
5.000 31- 50
7.000 51- 100
10.000 peste 100
Alte plante
- din grupa ierburi proaspãta medie
850
600 3.001- 4.000
800 4.001- 5.500
1.000 peste 5.500
- din grupa rãdãcini uscata medie
5.500
3.000 301- 370
5.000 371- 450
8.000 peste 450
- din grupa seminţe uscata medie
2.050
1.500 501- 700
2.000 701- 900
2.500 peste 900
- din grupa fructe proaspãta medie
2.050
1.500 1.501- 2.000
2.000 2.001- 3.200
2.500 peste 3.200
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
B. flora spontana
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea produsului Starea Nivel Cantitatea limita
prima predatã de culegator
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ştiinţificã Populara lei/tona - - kg -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Flores Flori
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Acaciae Salcim uscata medie 2.360
2.000 11- 20
2.200 21- 30
2.500 peste 30
Arnicae Arnica uscata medie 6.500
5.000 11- 20
6.000 21- 30
7.000 peste 30
Calcatrippae Nemtisor uscata medie 22.500
de cimp
15.000 3- 6
20.000 7- 10
25.000 peste 10
Chamomillae Musetel proaspãta medie 2.250
1 .500 51- 70
2.000 71- 100
2.500 peste 100
Cyani cum Albastrele uscata medie 13.600
receptaculis cu caliciu
10.000 5- 10
12.000 11- 15
15.000 peste 15
Crataegi Paducel uscata medie 22.500
15.000 3- 6
20.000 7- 10
25.000 peste 10
Farfarae Podbal uscata medie 850
400 11- 20
700 21- 30
1.000 peste 30
Helianthi Floarea-soarelui uscata medie 7.000
4.000 5- 10
6.000 11- 20
8.000 peste 20
Hippocastani Castan alb uscata medie 6.000
albi
3.000 11- 20
5.000 21- 30
7.000 peste 30
Hippocastani Castan roşu uscata medie 6.000
rubri
3.000 11- 20
5.000 21- 30
7.000 peste 30
Lamii albi Urzica moarta uscata medie 8.600
alba
5.000 2- 6
7.000 7- 10
10.000 peste 10
Millefolii Coada uscata medie 1.150
soricelului
700 41- 70
1.000 71- 100
1.300 peste 100
Primulae c.r. Ciubotica uscata medie 3.500
cucului
cu receptacul
2.000 5- 10
3.000 11- 20
4.000 peste 20
Pruni spinosi Porumbar uscata medie 13.600
10.000 5- 10
12.000 11- 20
15.000 peste 20
Rhoeados Mac roşu uscata medie 4.500
de cimp
3.000 3- 6
4.000 7- 10
5.000 peste 10
Rosarum Trandafir uscata medie 35.000
(petale)
20.000 3-6
30.000 7- 10
40.000 peste 10
Sambucci Soc neciuruit uscata medie 5.100
nicht gerebelt
3.000 21- 35
4.000 36- 50
8.000 peste 50
Sambucci Soc ciuruit uscata medie 18.500
gerebelt
12.000 11- 20
15.000 21- 30
18.000 peste 30
Sophorae Salcim japonez uscata medie 23.600
20.000 11- 20
22.000 21- 30
25.000 peste 30
Tanaceti Petrice uscata medie 4.100
2.000 21- 35
3.000 36- 50
5.000 peste 50
Tiliae Tei argintiu uscata medie 27.500
argenteac cu bractee
cum bracteis
20.000 11- 20
25.000 21- 40
30.000 peste 40
Tiliae Tei argintiu usccat medie 47.500
argenteae fãrã bractee
sine bracteis
40.000 5- 10
45.000 11- 20
50.000 peste 20
Tiliae Tei medicinal uscata medie 23.100
officinalis
18.000 11- 20
21.000 21- 40
25.000 peste 40
Trifolii albi Trifoi alb uscata medie 1.750
1.000 21- 40
1.500 41- 60
2.000 peste 60
Trifolii rubri Trifoi roşu uscata medie 1.360
1.000 15- 30
1.200 31- 50
1.500 peste 50
Ulmariae Cretusca uscata medie 8.600
5.000 11- 20
7.000 21- 30
10.000 peste 30
Verbasci Luminarica uscata medie 37.500
30.000 3-6
35.000 7- 10
40.000 peste 10
Folium Frunze
Althaeae Nalba mare uscata medie 2.750
2.000 21- 40
2.500 41- 60
3.000 peste 60
Belladonnae Matraguna uscata medie 3.750
3.000 21- 40
3.500 41- 60
4.000 peste 60
Betulae Mesteacan uscata medie 1.360
1.000 51- 100
1.200 101- 200
1.500 peste 200
Castaneae Castan uscata medie 1.750
comestibil
1.000 31- 60
1.500 61- 100
2.000 peste 100
Crataegi Paducel uscata medie 2.750
cum floribus cu flori
2.000 21- 40
2.500 41- 60
3.000 peste 60
Crataegi Paducel uscata medie 2.250
sine floribus fãrã flori
1.500 21- 40
2.000 41- 60
2.500 peste 60
Farfarae Podbal uscata medie 2.860
2.500 4l- 80
2.700 81- 120
3.000 peste 120
Fragariae Frag uscata medie 860
500 21- 40
700 41- 60
1.000 peste 60
Fraxini Frasin uscata medie 1.360
1.000 41- 80
1.200 81- 120
1.500 peste 120
Hippocastani Castan uscata medie 1.360
salbatic
1.000 31- 60
1.200 61- 100
1.500 peste 100
Hyosciami Maselarita uscata medie 10.200
6.000 11- 20
8.000 21- 30
12.000 peste 30
Juglandis Nuc uscata medie 860
500 41- 80
700 81- 120
1.000 peste 120
Malvae Casul uscata medie 7.500
neglectae popii
6.000 16- 30
7.000 31- 40
8.000 peste 40
Mori Dud uscata medie 860
500 41- 80
700 81-120
1.00 peste 120
Myrtilli Afin uscata medie 4.500
3.000 31- 60
4.000 61- 100
5.000 peste 100
Pulmonariae Plaminarica uscata medie 9.000
5.000 11- 20
8.000 21- 30
10.000 peste 30
Ribi nigri Coacaz uscata medie 2.750
2.000 15- 30
2.500 31- 50
3.000 peste 50
Rubi fruticosi Mur uscata medie 2.750
2.000 21- 40
2.500 41- 60
3.000 peste 60
Rubi idaei Zmeur uscata medie 4.750
4.000 21- 40
4.500 41- 60
5.000 peste 60
Sambuci Soc uscata medie 860
500 41- 80
700 81- 120
1.000 peste 120
Stramonii Laur uscata medie 2.750
2.000 11- 25
2.500 26- 40
3.000 peste 40
Taraxaci Papadie uscata medie 1.360
1.000 41- 80
1.200 81- 120
1.500 peste 120
Trifolii Trifoiste uscata medie 2.250
fibrini de balta
1.500 41- 80
2.000 81- 120
2.500 peste 120
Urticae Urzica uscata medie 2.750
2.000 51- 100
2.500 101- 200
3.000 peste 200
Verbasci Luminarica uscata medie 1.360
1.000 31- 60
1.200 61- 100
1.500 peste 100
Visci Visc uscata medie 2.250
1.500 41- 80
2.000 81- 120
2.500 peste 120
Vitis idaei Merisor uscata medie 18.900
15.000 11- 30
18.000 31- 60
20.000 peste 60
Herba Iarba
Absinthi Pelin proaspãta medie 136
100 301- 600
120 601-1.000
150 peste 1.000
Adonidis Ruscuta uscata medie 1.360
de primavara
1.000 61- 120
1.200 121- 200
1.500 peste 200
Agrimoniae Turita mare uscata medie 5.500
4.000 21- 40
5.000 41- 60
6.000 peste 60
Alchemillae Cretisoara uscata medie 860
500 51- 100
700 101- 200
1.000 peste 200
Anserinae Coada racului uscata medie 2.750
2.000 21- 50
2.500 51- 80
3.000 peste 80
Asperulae Vinarita uscata medie 4.500
3.000 21- 50
4.000 51- 80
5.000 peste 80
Bursae Traista uscata medie 1.360
pastoris ciobanului
1.000 51- 100
1.200 101- 150
1.500 peste 150
Centauri Tintaura uscata medie 11.000
8.000 11- 25
10.000 26- 40
12.000 peste 40
Chanomillae Musetel proaspãta medie 90
60 201- 500
80 501- 1.000
100 peste 1.000
Chelidonii Rostopasca uscata medie 1.750
1.000 50- 100
1.500 101- 200
2.000 peste 200
Cichorii Cicoare uscata medie 860
500 51- 100
700 101- 200
1.000 peste 200
Convolvuli Volbura uscata medie 250
100 101- 200
200 201- 300
300 peste 300
Equiseti Coada calului uscata medie 1.750
1.000 41- 80
1.500 81- 150
2.000 peste 150
Eringii plani Scai vinat uscata medie 5.500
4.000 11- 20
5.000 21- 30
6.000 peste 30
Eupatoriae Cinepa uscata medie 250
codrului
100 101- 200
200 201- 400
300 peste 400
Gei Cerentel uscata medie 350
200 51- 100
300 101- 200
400 peste 200
Glechomae Rotunjoara uscata medie 450
300 31- 60
400 61- 100
500 peste 100
Gratiolae Veninarita uscata medie 2.750
2.000 41- 80
2.500 81- 120
3.000 peste 120
Hyperici Sunatoare uscata medie 1.250
500 51- 100
1.000 101- 200
1.500 peste 200
Lamii albi Urzica uscata medie 1.860
moarta alba
1.500 41- 80
1.700 81- 120
2.000 peste 120
Leonuri Talpa gistii uscata medie 860
500 51- 100
700 101- 200
1.000 peste 200
Lycopodii Pedicuta uscata medie 5.750
5.000 11- 20
5.500 21- 30
6.000 peste 30
Marrubii Unguras uscata medie 860
500 51- 100
700 101- 200
1.000 peste 200
Menthae pulegii Busuiocul uscata medie 1.750
cerbilor
1.000 51- 100
1.500 101- 200
2.000 peste 200
Meliloti Sulfina uscata medie 1.360
1.000 41- 80
1.200 81- 120
1.500 peste 120
Origani Sovirv uscata medie 2.750
2.000 31- 60
2.500 61- 100
3.000 peste 100
Polygoni Troscot uscata medie 860
500 51- 100
700 101- 200
1.000 peste 200
Pulmonariae Plaminarica uscata medie 2.750
2.000 21- 40
2.500 41- 60
3.000 peste 60
Sarothamni Maturice uscata medie 450
300 101- 200
400 201- 300
500 peste 300
Serpylli Cimbrisor uscata medie 5.750
de cimp
5.000 21- 40
5.500 41- 60
6.000 peste 60
Tanaceti Vetrice uscata medie 450
300 51- 100
400 101- 200
500 peste 200
Taraxaci Papadie cu uscata medie 1.750
cum radicis rãdãcini
1.000 41- 80
1.500 81- 120
2.000 peste 120
Urticae Urzica uscata medie 175
100 301- 600
150 601- 1.000
200 peste 1.000
Violae sp. Trei fraţi uscata medie 3.750
3.000 16- 30
3.500 31- 50
4.000 peste 50
Violae Trei fraţi uscata medie 4.750
tricoloris patati
4.000 11- 25
4.500 26- 40
5.000 peste 40
Vincae Saschiu uscata medie 3.750
3.000 21- 40
3.500 41- 80
4.000 peste 60
Radix
Rãdãcini
Aconiti Omag uscata medie 11.000
8.000 11- 20
10.000 21- 30
12.000 peste 30
Althaeae non Nalba uscata medie 5.500
mundata necojita
4.000 21- 40
5.000 41- 60
6.000 peste 60
Althaeae Nalba cojita uscata medie 15.000
mundata
12.000 11- 20
14.000 21- 30
18.000 peste 30
Bardanae Brusture uscata medie 6.500
5.000 11- 20
6.000 21- 30
7.000 peste 30
Belladonnae Matraguna uscata medie 14.100
12.000 31- 60
13.000 61- 100
15.000 peste 100
Calami non Obligeana uscata medie 5.500
mundata
4.000 31- 60
5.000 61- 100
6.000 peste 100
Filicis Feriga uscata medie 1.360
maris
1.000 101- 200
1.200 201- 300
1.500 peste 300
Gei Cerentel uscata medie 27.500
20.000 11- 20
25.000 21- 40
30.000 peste 40
Gentianae Ghintura uscata medie 9.000
6.000 11- 20
8.000 21- 40
10.000 peste 40
Gypsophyllae Ipcarige uscata medie 9.000
6.000 21- 40
8.000 41- 60
10.000 peste 60
Graminis brut Pir uscata medie 860
medicinal brut
500 101- 300
700 301- 500
1.000 peste 500
Graminis brun Pir uscata medie 4.500
medicinal brun
3.000 51- 100
4.000 101- 200
5.000 peste 200
Graminis Pir uscata medie 9.500
galben medicinal galben
8.000 31- 60
9.000 61- 100
10.000 peste 100
Iridis Stinjene uscata medie 5.500
4.000 21- 40
5.000 41- 60
6.000 peste 60
Liquiritiae Lemn dulce uscata medie 11.000
8.000 31- 60
10.000 61- 100
12.000 peste 100
Ononidis Osul iepurelui uscata medie 4.500
3.000 31- 60
4.000 61- 100
5.000 peste 100
Petasitidis Captalan uscata medie 2.750
2.000 51- 100
2.500 101- 200
3.000 peste 200
Primulae Ciubotica uscata medie 2.750
cucului
2.000 51- 100
2.500 101- 200
3.000 peste 200
Rumicis Stevia uscata medie 2.750
stinelor
3.000 51- 100
2.500 101- 150
Saponariae Sapunarita uscata medie 9.000
6.000 31- 60
8.000 61- 100
10.000 peste 100
Scopoliae Mutulica uscata medie 6.500
5.000 31- 60
6.000 61- 100
7.000 peste 100
Symphyti Tataneasa uscata medie 5.500
4.000 51- 100
5.000 101- 200
6.000 peste 200
Taraxaci Papadie uscata medie 9.100
7.000 21- 40
8.000 41- 80
10.000 peste 80
Veratri Steregoaie uscata medie 13.600
10.000 31- 60
12.000 61- 100
15.000 peste 100
Fructus Fructe
Crataegi Paducel proaspãta medie 860
500 51- 100
700 101- 200
1.000 peste 200
Hippophae Catina proaspãta medie 860
500 101- 200
700 201- 400
1.000 peste 400
Phaseoli s.s. Fasole teci uscata medie 450
300 31- 60
400 61- 100
500 peste 100
Pruni spinosi Porumbar proaspãt medie 860
500 51- 100
700 101- 200
1.000 peste 200
Sambucci Soc proaspãta medie 1.360
1.000 31- 60
1.200 61- 100
1.500 peste 100
Semen Seminţe
Aristolochier Marul uscata medie 37.500
lupului
30.000 11- 20
35.000 21- 40
40.000 peste 40
Colchici Brinduse proaspãta medie 3.750
de toamna
3.000 51- 120
3.500 121- 200
4.000 peste 200
Hippocastani Castan proaspãt medie 190
salbatic
160 301- 600
180 601- 1.000
200 peste 1.000
Cortex Coaja
Cortex Coaja crusin uscata medie 5.500
Frangulae
4.000 41- 80
5.000 81- 120
6.000 peste 120
Cortex Coaja castan uscata medie 11.000
Hippocastani
8.000 21- 40
10.000 41- 60
12.000 peste 60
Cortex Quercus Coaja stejar uscata medie 3.500
2.000 21- 40
3.000 41- 50
4.000 peste 60
Cortex Salicis Coaja de uscata medie 3.500
salcie
2.000 31- 60
3.000 61- 100
4.000 peste 100
Cortex Viburni Coaja calin uscata medie 9.500
8.000 21- 40
9.000 41- 60
10.000 peste 60
Variae Diverse
Cetina de Cetina proaspãta medie 90
abietis de brad
60 2.001- 5.000
80 5.001-10.000
100 peste 10.000
Cetina de Cetina de proaspãta medie 236
pini montani pin montan
200 1.001- 2.000
220 2.001- 4.000
250 peste 4.000
Gemmae Populi Muguri de plop uscata medie 13.600
10.000 11- 20
12.000 21- 40
15.000 peste 40
Lichen Lichen de uscata medie 2.750
Furfuraceae conifere
2.000 101- 200
2.500 201- 400
3.000 peste 400
Lichen Lichen uscata medie 4.750
Islandicus de piatra
4.000 101- 200
4.500 201- 400
5.000 peste 400
Lichen Lichen de uscata medie 11.500
Quercus stejar
10.000 31- 60
11.000 61- 100
12.000 peste 100
Pericarpus Pericarp uscata medie 1.750
Nucis juglandis nuca 1.000 51- 100
1.500 101- 200
2.000 peste 200
Sporae Spori uscata medie 17.500
Lycopodii pedicuta 10.000 5- 10
15.000 11- 20
20.000 peste 20
Stigmata Mãtase uscata medie 1.360
Maydis de porumb 1.000 51- 100
1.200 101- 200
1.500 peste 200
Stipites Cozi cirese uscata medie 4.750
Cerasorum
4.000 51- 200
4.500 201- 400
5.000 peste 400
Strobuli Lupuli Conuri de uscata medie 27.500
hamei
20.000 11- 100
25.000 101- 200
30.000 peste 200
Turiones Pini Mugari uscata medie 7.000
de pin
6.000 21- 50
8.000 51- 80
10.000 peste 80
Alte plante
- din grupa uscata medie 1.260
ierburi
900 31- 60
1.100 61- 90
1.400 peste 90
- din grupa proaspãta medie 7.500
fructe
6.000 51- 100
7.000 101- 200
8.000 peste 200
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NOTA: Primele se acorda dacã plantele medicinale şi aromatice îndeplinesc condiţiile de calitate, inclusiv principiile active prevãzute, pentru fiecare planta, în condiţiile tehnice de recepţie. ANEXA 3 B PREŢURILE DE CONTRACTARE ŞI ACHIZIŢIE LA PAIE DE SORG ŞI SEMINŢE DE SORG A. Paie de sorg Preţ de contractare - 7 lei/kg B. Seminţe de sorg Preţ de contractare - 1 leu/kg NOTA: 1. Preţurile de achiziţie la paie de sorg se stabilesc de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti şi vor fi cu cel puţin 10% mai mici decît preţurile de contractare. 2. Condiţiile de calitate la paiele de sorg sînt urmãtoarele: - culoarea galbena de diferite nuante; - lungimea conificatiei minimum 25 cm, iar a tijei maximum 20 cm; - panicule elastice minimum 90%; - panicule cu defecte maximum 20%; - umiditate maxima 14%. ANEXA 4 MODUL DE SUPORTARE A CHELTUIELILOR DE TRANSPORT AL PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE DE LA UNITĂŢILE FURNIZOARE LA CELE BENEFICIARE Pentru produsele agricole care se receptioneaza loco furnizor obligaţia efectuãrii transportului o au unitãţile beneficiare, iar pentru produsele care se receptioneaza la centrele de preluare ale unitãţilor beneficiare, obligaţia revine unitãţilor furnizoare. Unitãţile agricole socialiste şi ceilalţi producãtori agricoli vor primi, de la unitãţile cu sarcini de contractare şi de achiziţii, pentru produsele agricole vegetale livrate la fondul de stat, inclusiv cele pentru producerea nutreturilor combinate, cheltuielile de transport, dacã acesta se efectueazã direct de la locul de producţie la locul de descãrcare, la beneficiar. Cheltuielile de transport se calculeazã potrivit tarifelor legale în vigoare, corespunzãtor mijloacelor de transport utilizate. Sumele cuvenite pentru plata transportului produselor sînt scutite de plata impozitelor şi taxelor. Cheltuielile totale de transport pentru produsele preluate la fondul de stat, de cãtre întreprinderile de contractare, achizitionare şi pãstrare a produselor agricole, se vor finanta de la bugetul de stat. Cheltuielile de transport pentru cerealele furajere preluate de cãtre întreprinderile pentru producerea nutreturilor combinate sau întreprinderile de contractare, achizitionare şi pãstrare a produselor agricole, pentru producerea de nutreturi combinate, de la unitãţile socialiste se deconteazã din sumele cuprinse în preţurile de livrare, iar diferenţa pînã la cheltuielile calculate conform tarifelor în vigoare se acoperã cu prioritate, fata de celelalte destinaţii, din beneficiile întreprinderilor pentru producerea nutreturilor combinate. Pentru fasole boabe, linte şi naut, unitãţile beneficiare vor deconta şi o suma fixa de 30 lei/tona, produs util, reprezentind cheltuielile de încãrcare, descãrcare, uzura ambalaje şi retributia insotitorilor.