Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 privind regimul de paza al frontierei de stat a Republicii Socialiste Romania
CAP. 1 ART. 1 Paza frontierei de stat a Republicii Socialiste România se asigura, potrivit legii, de trupele de graniceri sub conducerea Ministerului Forţelor Armate. Pentru asigurarea pazei şi apãrarea frontierei de stat, trupele de graniceri coopereazã cu celelalte comandamente de arma ale Ministerului Fotelor Armate, cu organele Ministerului Afacerilor Interne, C.S.S şi cu comitetele executive ale consiliilor populare. În îndeplinirea de paza a frontierei de stat, trupele de graniceri se sprijinã de asemenea pe serviciile pazei obşteşti din comunele situate în zona de frontiera şi pe concursul voluntar al cetãţenilor. ART. 2 Pentru asigurarea pazei frontierei de stat se constituie: a) zona de frontiera, alcãtuitã din teritoriul comunelor, oraşelor şi municipiilor care au, potrivit organizãrii administrative a teritoriului R.S.R., limita comuna cu frontiera de stat, mai puţin teritoriul municipiului Constanta. Localitãţile incluse în zona de frontiera vor fi aduse la cunostinta populaţiei prin grija comitetelor executive ale consiliilor populare ale judeţelor limitrofe cu frontiera de stat; b) fisia trupelor de graniceri, de-a lungul frontierei de stat, cu excepţia litoralului Marii Negre şi a porturilor de la Dunare situate la frontiera, lata de 20 m. Lãţimea fisiei trupelor de graniceri se stabileşte începînd de la linia frontierei de stat, pentru frontiera de uscat, şi de la limita revarsarilor de ape, în afarã cazurilor de inundaţie, pentru frontiera de apa. În locurile din imediata apropiere a frontierei, în care terenurile sînt mlastinoase, supuse erodarilor sau avalanselor, ori unde au fost construite diguri de protecţie, precum şi în cazul ostroavelor pe care amenajarea nu este posibila, fisia trupelor de graniceri se constituie mai în adîncime. Fisia trupelor de graniceri se administreazã de cãtre unitãţile de graniceri, cu excepţia terenurilor aferente construcţiilor şi instalaţiilor aparţinînd M.F.A., M.A.I., C.S.S. sau altor organizaţii socialiste. Pe aceste terenuri trupele de graniceri au dreptul sa circule, sa instaleze posturi de paza şi mijloace pentru asigurarea pazei frontierei de stat. Suprafeţele de teren cuprinse între fisia trupelor de graniceri constituitã mai în adîncime şi linia de frontiera se administreazã de cãtre organizaţiile socialiste cãrora le aparţin, cu respectarea normelor prezentului decret. CAP. 2 Atribuţiile trupelor de graniceri ART. 3 Pentru îndeplinirea misiunii ce le revine, trupele de graniceri au urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã şi realizeazã paza de-a lungul frontierei de stat a R.S.R.; b) supravegheazã spaţiul aerian de-a lungul frontierei de stat, marea teritorialã şi apele de frontiera ale R.S.R.; c) asigura, prin împuterniciţii de frontiera, respectarea regimului frontierei de stat stabilit prin tratatele încheiate de R.S.R. cu statele vecine; d) organizeazã şi realizeazã cooperarea cu organele de graniceri ale statelor vecine; e) asigura paza, întreţinerea şi reconstituirea semnelor de frontiera şi executa lucrãrile necesare pentru menţinerea în buna stare a culoarului de frontiera stabilit prin tratatele încheiate cu statele vecine; f) controleazã persoanele, mijloacele de transport şi alte bunuri, care potrivit înţelegerilor dintre R.S.R. şi statele vecine au dreptul sa treacã frontiera, pe baza actelor legale, prin alte locuri decît punctele de control pentru trecerea frontierei de stat; g) iau mãsurile necesare, pe o adîncime de 30-40 km de la linia de frontiera spre interior, pentru descoperirea, identificarea şi reţinerea persoanelor care au savirsit infracţiuni de frontiera; depãşirea acestei limite este permisã în situaţii deosebite şi în cazul acţiunilor de urmãrire; h) executa lucrãri genistice şi instaleaza mijloace de semnalare în zona de frontiera, iar pe timpul acţiunilor pentru descoperirea, identificarea şi reţinerea persoanelor care au savirsit infracţiuni de frontiera - şi pe adîncimea prevãzutã la lit. g din prezentul articol; i) organizeazã aplicarea şi controleazã respectarea regulilor regimului de frontiera; j) executa, în cooperare cu organele M.A.I., paza pe Dunarea interioarã, folosind navele graniceresti; k) opresc şi conduc pentru cercetãri, în porturile R.S.R., navele care au încãlcat dispoziţiile legale privind regimul marii teritoriale şi al apelor de frontiera; l) folosesc armamentul în îndeplinirea misiunilor de serviciu, conform normelor legale; m) exercita orice alte atribuţii stabilite prin lege. ART. 4 În cazul infracţiunilor de frontiera, ofiţerii de graniceri efectueazã acte de cercetare penalã, iar subofiterii de graniceri au dreptul sa încheie acte de constatare, în conformitate cu prevederile Codului de procedura penalã. CAP. 3 Regimul de frontiera ART. 5 Persoanele sosite într-o localitate din zona de frontiera sînt obligate sa se prezinte la organul local al militiei, în termen de 24 ore de la sosire, pentru a anunta durata şederii în acea localitate. Anunţarea la organul militiei a minorilor sub 14 ani sositi în localitãţile situate în zona de frontiera se face de cãtre persoanele majore care îi însoţesc sau la care sosesc, în termenul prevãzut la alineatul precedent. Fac excepţie minorii care urmeazã cursurile unei şcoli aflate în zona de frontiera şi care au acces pe baza dovezii eliberate, la începutul fiecãrui an, de şcoala unde sînt înscrişi. Persoanele sosite în interes de serviciu pe o durata mai mica de 45 zile la o organizaţie socialistã situata în zona de frontiera vor fi anunţate nominal organelor militiei, în termen de 24 ore, prin grija organizaţiei socialiste. Pentru persoanele sosite în zona de frontiera pe o durata mai mare de 45 zile, organizaţia socialistã va solicita, în acelaşi termen, organelor militiei efectuarea menţiunii de stabilire a reşedinţei. ART. 6 Cetãţenii strãini şi persoanele fãrã cetãţenie au acces în localitãţile din zona de frontiera în baza unui act legal de identitate şi în condiţiile stabilite prin normele legale cu privire la deplasarea acestor persoane. ART. 7 Se excepteazã de la obligaţia de a se prezenta şi anunta durata şederii la organul militiei: a) persoanele domiciliate în localitãţile situate în zona de frontiera, cînd se deplaseaza într-o localitate vecina situata de asemenea în zona de frontiera, la tîrguri, adunãri populare sau alte manifestatii cu caracter organizat; b) angajaţii care au locul de munca în localitãţile din zona de frontiera, dar domiciliazã în afarã acestor localitãţi şi se deplaseaza zilnic la serviciu; c) militarii din M.F.A., M.A.I. şi din C.S.S. sositi în interes de serviciu în localitãţile situate în zona de frontiera; d) persoanele care ocupa funcţii de conducere din aparatul de partid şi de stat, precum şi alte categorii de angajaţi, ce se vor stabili prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 8 Accesul în fisia trupelor de graniceri şi pînã la linia de frontiera este permis numai angajaţilor organizaţiilor socialiste şi membrilor cooperativelor agricole de producţie pentru efectuarea unor lucrãri, cu aprobarea comandantului subunitatii sau unitãţii de graniceri. ART. 9 Accesul în zona de frontiera, pînã la fisia trupelor de graniceri, este permis în timpul zilei persoanelor care participa la efectuarea muncilor agricole, lucrãrilor de întreţinere a comunicaţiilor, telecomunicatiilor şi a altor munci, cu condiţia sa aibã asupra lor acte de identitate cu care sa poatã dovedi ca se afla în una din urmãtoarele situaţii: a) domiciliazã în localitatea din zona de frontiera unde se executa lucrãrile sau într-o localitate limitrofa acesteia, situata de asemenea în zona de frontiera; b) sînt angajaţi ai organizaţiilor socialiste sau ai unor persoane fizice, cu sediul într-o localitate situata în zona de frontiera; c) sînt înregistrate sau exceptate de la înregistrare la organele militiei. Obligaţia de a avea asupra lor acte de identitate revine şi celorlalte persoane care domiciliazã sau locuiesc temporar în zona de frontiera. ART. 10 Circulaţia pe timpul nopţii a persoanelor, cu sau fãrã mijloace de transport, pe o adîncime de 2000 m de la linia frontierei de stat spre interior - pentru frontiera de uscat, şi de la limita revarsarilor de ape - pentru frontiera de apa, este permisã numai pe drumurile publice care se vor stabili de comitetele executive ale consiliilor populare ale comunelor, oraşelor sau municipiilor din zona de frontiera, cu acordul prealabil al comandantilor subunitatilor sau unitãţilor de graniceri şi al organelor militiei. Rãmînerea persoanelor pe timpul nopţii pe o adîncime de 500 m de la linia de frontiera spre interior - pentru frontiera de uscat, şi de la limita revarsarilor de ape - pentru frontiera de apa, în afarã vetrei satelor sau a perimetrului construit al oraşelor şi municipiilor, este permisã numai cu aprobarea prealabilã data de comandantul subunitatii sau unitãţii de graniceri. ART. 11 Semanarea culturilor înalte - porumb, floarea-soarelui sau alte asemenea culturi - este permisã pînã la distanta de 50 m de fisia trupelor de graniceri. Pentru asigurarea pazei frontierei de stat, în situaţii deosebite, pe anumite direcţii, comandantii unitãţilor de graniceri, cu acordul organelor locale ale administraţiei de stat, pot sa mãreascã aceasta limita pînã la 250 m. În cazurile cerute de nevoia consolidãrii terenului, plantaţiile de protecţie de-a lungul cãilor ferate, drumurilor şi cãilor navigabile pot fi cultivate şi în cuprinsul fisiei trupelor de graniceri, cu aprobarea prealabilã a Comandamentului trupelor de graniceri. ART. 12 Vinatoarea de-a lungul frontierei de stat pe adîncimea de 500 m de la linia de frontiera spre interior - pentru frontiera de uscat, şi de la limita revarsarilor de ape - pentru frontiera de apa, este interzisã. Pe baza deciziilor comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi a aprobãrii prealabile a Comandamentului trupelor de graniceri, este permisã pe adîncimea menţionatã la alineatul precedent numai vinatoarea organizatã a animalelor de prada. ART. 13 Pasunatul animalelor este permis în timpul zilei pînã la fisia trupelor de graniceri, iar în timpul nopţii pînã la distanta de 500 m de la linia de frontiera - pentru frontiera de uscat, şi de la limita revarsarilor de ape pentru frontiera de apa. ART. 14 Orice lucrãri de construcţii pe o adîncime de 500 m de la linia de frontiera spre interior - pentru frontiera de uscat, şi de la limita revarsarilor de ape - pentru frontiera de apa, în afarã vetrei satelor sau a perimetrului construit al oraşelor şi municipiilor, se vor executa dupã obţinerea tuturor aprobãrilor legale, inclusiv a Comandamentului trupelor de graniceri. Construirea de stini, salase, precum şi depozitarea paielor, finului, cocenilor şi a altor asemenea furaje sau plante tehnice pe o adîncime de 500 m de la linia de frontiera spre interior - pentru frontiera de uscat, şi de la limita revarsarilor de ape - pentru frontiera de apa, de-a lungul întregii frontiere de stat, sînt interzise. ART. 15 Modul de folosire a apelor de frontiera pentru pescuit sportiv, scaldat, plaja, aprovizionare cu apa şi adapatul animalelor se stabileşte de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare ale comunelor, oraşelor sau municipiilor din zona de frontiera, cu acordul prealabil al comandantilor unitãţilor de graniceri, în raport cu nevoile populaţiei. Scaldatul persoanelor în rada porturilor situate în zona de frontiera este interzis. ART. 16 Pescuitul în apele de frontiera şi în marea teritorialã de cãtre organizaţiile socialiste se efectueazã în timpul zilei şi în mod organizat, cu respectarea dispoziţiilor legale şi a urmãtoarelor reguli: a) pescarul este obligat sa aibã asupra sa buletinul de identitate, autorizaţia de pescuit, permisul graniceresc şi carnetul de ambarcatiune. Permisul graniceresc este obligatoriu şi pentru membrii echipajelor navelor de pescuit; b) navele şi ambarcatiunile de pescuit vor purta pavilioanele şi semnele de identificare prevãzute de dispoziţiile legale în vigoare. În timpul nopţii, în apele de frontiera şi în marea teritorialã, pescuitul este permis cu aprobarea comandantului unitãţii de graniceri, în afarã de cazurile cînd, prin tratatele încheiate de statul roman cu statele vecine, se prevede altfel. ART. 17 Pescuitul individual în apele de frontiera şi în marea teritorialã de cãtre pescarii amatori - membri ai Asociaţiei generale a vinatorilor şi pescarilor sportivi - este permis numai dacã aceştia poseda şi un permis graniceresc. ART. 18 Deţinerea şi folosirea barcilor fãrã înscrierea acestora la cãpitãnia portului sau la comitetele executive ale consiliilor populare ale comunelor, oraşelor sau municipiilor din zona de frontiera, acolo unde nu exista capitanii de port, sînt interzise. Barcile se pãstreazã în locuri special amenajate la malul apelor de frontiera şi tarmul Marii Negre, asigurate şi pazite prin grija celor care le folosesc. ART. 19 Excursiile pentru vizitarea unor obiective cu caracter economic, istoric sau turistic situate în fisia trupelor de graniceri, sau între aceasta fisie şi linia de frontiera, se efectueazã numai ziua, obtinindu-se toate aprobãrile legale, inclusiv pe aceea a comandantilor unitãţilor de graniceri. ART. 20 Excursiile pe Dunare în sectorul care constituie frontiera de stat sau pe marea teritorialã, cu alte nave decît acelea care fac curse regulate de pasageri, se efectueazã cu aprobarea comandantilor unitãţilor de graniceri pentru persoanele care domiciliazã în localitãţile situate în zona de frontiera, iar pentru celelalte categorii de persoane cu aprobarea Comandamentului trupelor de graniceri. Pentru excursiile organizate de O.N.T. al R.S.R., aprobarea se da de cãtre comandantii unitãţilor de graniceri în sectorul cãrora se afla locul de imbarcare sau de cãtre Comandamentul trupelor de graniceri. Cînd excursiile se organizeazã cu nave aparţinînd Ministerului Transporturilor, altele decît cele destinate curselor regulate de pasageri, nu este necesarã aprobarea comandantilor unitãţilor de graniceri. În aceste situaţii, organizatorii excursiilor, cu 24 de ore înainte, vor comunica itinerariul pe care-l urmeazã, punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat - cînd imbarcarea se face în aceste puncte, sau subunitatilor de graniceri - cînd imbarcarea se face în afarã punctelor pentru trecerea frontierei. Navele cu excursionisti nu au voie sa acosteze decît în porturile R.S.R. aflate pe itinerariul stabilit. În cazurile de forta majorã, acostarea se va putea face în orice punct de pe malul teritoriului roman, anuntindu-se imediat primul post de graniceri. Dispoziţiile acestui articol se aplica şi posesorilor de barci proprietate personalã. ART. 21 Aprobãrile prevãzute la art. 19 şi 20 din prezentul decret vor fi cerute cu cel puţin 24 ore înainte de data efectuãrii excursiilor. O.N.T. al R.S.R., de la caz la caz, va putea solicita aprobãri şi sub acest termen. ART. 22 Organizarea concursurilor nautice pe Dunare, în sectorul care constituie frontiera de stat sau în marea teritorialã, este permisã cu autorizarea data de comandantii unitãţilor de graniceri, la cererea organizatorilor, prezentatã unitãţii de graniceri cu cel puţin 2 zile înaintea datei concursului. Ambarcatiunile sportive nu au voie sa acosteze decît în punctele stabilite prin programul concursului. În cazurile de forta majorã, acostarea ambarcatiunilor se va putea face în orice punct de pe malul teritoriului roman, anuntindu-se imediat primul post de graniceri. ART. 23 Accesul, în interes de serviciu, a angajaţilor organizaţiilor socialiste la bordul navelor sub pavilion strãin stationate în porturi, este permis pe baza unei legitimatii, ordin de serviciu sau delegaţie, semnate de conducãtorul organizaţiei socialiste la care sînt angajaţi. Angajaţii care lucreazã permanent în porturi au acces la bordul navelor sub pavilion roman şi strãin, în stationare, pe baza de legitimatie cu fotografie, iar cei temporari - pe baza de tabel nominal semnat de conducãtorul unitãţii portuare. ART. 24 Membrii corpului diplomatic şi consular, membrii cu statut diplomatic ai reprezentantelor comerciale, reprezentanţii şi functionarii organizaţiilor internaţionale aflaţi pe teritoriul R.S.R., în limitele convenţiilor privind aceste organizaţii la care statul roman este parte, au acces la bordul navelor de comerţ stationate în porturi pe baza carnetului de identitate eliberat de M.A.E.. Personalul tehnic-administrativ şi de serviciu din cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi reprezentantelor comerciale are acces la bordul navelor de comerţ stationate în porturi, pe baza autorizaţiei eliberate la cerere, de la caz la caz, de cãtre M.A.E.. ART. 25 Specialiştii, tehnicienii şi comercianţii strãini au acces la bordul navelor sub pavilionul statului propriu sau sub pavilionul altor state strãine, stationate în porturi, pe baza aprobãrii date de organele centrale ale administraţiei de stat interesate. Personalul agentiilor de navigaţie aero şi navale strãine are acces la bordul navelor sub pavilion strãin, altul decît cel al statului pentru care lucreazã, stationate în porturi, pe baza aprobãrii date de şeful punctului de control pentru trecerea frontierei de stat. Personalul prevãzut în alineatul precedent are acces la bordul navelor sub pavilion roman sau al statului pentru care lucreazã, ce stationeaza în porturi, pe baza permisului de acces la bordul navei, eliberat la cererea agenţiei de navigaţie, de cãtre Ministerul Transporturilor. Marinarii strãini au acces la bordul altor nave sub pavilion strãin pe baza livretului sau a carnetului de marinar şi a permisului de acces la uscat. ART. 26 Alte cerinţe privind accesul persoanelor la bordul navelor sub pavilion roman, în stationare sau în mişcare, precum şi accesul la uscat al membrilor echipajelor navelor sub pavilion strãin şi roman, se stabilesc, pe baza legii, prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 27 Sînt exceptate de la obligaţia de a poseda legitimatii pentru acces la bordul navelor persoanele care ocupa funcţiile de conducere din aparatul de partid şi de stat menţionate la art. 7 lit. d din prezentul decret, precum şi ofiţerii şi subofiterii din M.A.I. şi C.S.S. aflaţi în executarea sarcinilor de serviciu. ART. 28 Normele stabilite în prezenta secţiune sînt aplicabile şi navelor sub pavilion strãin stationate în porturile Tulcea, Galaţi, Brãila, Cernavoda şi Hîrşova. ART. 29 Portul Mangalia este port militar; delimitarea şi reglementarea accesului, pe apa şi pe uscat, la acest port, se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 30 Accesul navelor sub pavilion strãin în portul militar Mangalia este permis numai cu aprobarea ministrului forţelor armate. Interdicţia accesului navelor sub pavilion strãin va fi comunicatã de M.F.A. prin avize pentru navigatori. ART. 31 Accesul strãinilor din localitãţile Arsa, Albesti, Limanu şi Hagieni, limitrofe portului militar, este interzis, cu excepţia cazurilor ce se vor stabili prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. CAP. 4 Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la regimul de frontiera ART. 32 Încãlcarea dispoziţiilor din prezentul decret, menţionate în acest articol, constituie contravenţie şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) contravenţiile la art. 5, art. 6, art. 9, art. 15 alin. 2, art. 17, art. 18 şi art. 19, cu amenda între 100 şi 200 lei; b) contravenţiile la art. 8, art. 10, art. 20 şi art. 22, cu amenda între 150 şi 300 lei; c) contravenţiile la art. 11, art. 12, art. 13 şi art. 16, cu amenda între 150 şi 400 lei; d) contravenţiile la art. 14, art. 23, art. 24 alin. 2, art. 25, art. 30 şi art. 31, cu amenda între 200 şi 500 lei. Constatarea contravenţiilor prevãzute în prezentul articol şi aplicarea amenzilor se face de cãtre ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii de graniceri, ofiţerii şi subofiterii din punctele de control pentru trecerea frontierei de stat şi ai militiei. ART. 33 Contravenienţii pot face plîngere impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia. Plîngerea se soluţioneazã, dupã caz, de comandantul unitãţii de graniceri sau de şefii inspectoratelor judeţene de militie din judeţele limitrofe frontierei de stat, în subordinea cãrora se afla agenţii constatatori. În cazul în care constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii s-au fãcut de persoanele arãtate în alineatul precedent, plîngerea se soluţioneazã de comandantul trupelor de graniceri, respectiv de şeful Inspectoratului general al militiei. ART. 34 Prevederile art. 32 şi 33 se completeazã cu dispoziţiile cuprinse în legea privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor. CAP. 5 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 35 Suprafeţele de teren rãmase disponibile prin reducerea latimii fisiei trupelor de graniceri de la 25 m la 20 m vor fi transmise organizaţiilor socialiste, potrivit legii. ART. 36 Decretul nr. 200/1956 privitor la regimul de frontiera, Decretul nr. 165/1959 privind organizarea trupelor de graniceri, art. 5 referitor la închiderea navigaţiei strãine în portul Mangalia cu zona cuprinsã între coasta, paralelele 43 grade 45 minute şi 45 grade 53 minute şi meridianul 28 grade 45 minute din <>Decretul nr. 39/1956 pentru reglementarea regimului apelor teritoriale ale R.S.R., precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret, se abroga.
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
