────────────
*) Traducere
1 recunoscând întru totul fiecãrei tari dreptul suveran de a reglementa telecomunicatiile proprii, plenipotenţiarii guvernelor contractante, în scopul de a facilita relaţiile şi cooperarea dintre popoare prin buna funcţionare a telecomunicatiilor, au încheiat de comun acord prezenta conventi
2 Ţãrile şi grupurile de teritorii care devin pãrţi la prezenta convenţie constituie Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor.
CAP. 1
Componenta, obiectul şi structura uniunii
ART. 1
Componenta uniunii
1. Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor cuprinde membri şi membri asociaţi.
2. Este membru al uniunii:
a) orice ţara sau grup de teritorii enumerate în anexa nr. 1, dupã semnarea şi ratificarea convenţiei sau dupã aderarea la acest act, de cãtre ţara sau grupul de teritorii sau în numele sau;
b) orice ţara neenumerata în anexa nr. 1, care devine membra Organizaţiei Naţiunilor Unite şi adera la prezenta convenţie, conform dispoziţiilor articolului 19;
c) orice ţara suverana neenumerata în anexa nr. 1 şi care nu e membra a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care adera la convenţie conform dispoziţiilor articolului 19, dupã ce cererea sa de admitere în calitate de membra a uniunii a fost acceptatã de cãtre doua treimi din membrii uniunii.
3 Este membru asociat al uniunii:
a) orice ţara care nu e membra a uniunii în sensul prevederilor de la numerele 4-6, a carei cerere de admitere în uniune în calitate de membru asociat este acceptatã de majoritatea membrilor uniunii şi care adera la convenţie conform dispoziţiilor articolului 19,8.
b) orice teritoriu sau grup de teritorii, care nu are intreaga responsabilitate a relaţiilor sale internaţionale, în numele cãruia un membru al uniunii a semnat şi ratificat prezenta convenţie sau a aderat conform dispoziţiilor articolelor 19 sau 20, dupã ce cererea sa de admitere în calitate de membru asociat, prezentatã de membrul uniunii responsabil, a fost aprobatã de cãtre majoritatea membrilor uniunii;
c) orice teritoriu sub tutela a cãrui cerere de admitere în calitate de membru asociat a fost prezentatã de cãtre Organizaţia Naţiunilor Unite şi în numele cãruia Organizaţia Naţiunilor Unite a aderat la convenţie conform dispoziţiilor articolului 21.
4. Dacã un teritoriu, sau un grup de teritorii, fãcând parte dintr-un grup de teritorii membre ale uniunii, devine sau a devenit membru asociat al uniunii, conform dispoziţiilor de la numãrul 8, drepturile şi obligaţiile sale prevãzute de prezenta convenţie sunt doar cele ale unui membru asociat.
5. În aplicarea dispoziţiilor prevãzute la numerele 6, 7 şi 8, dacã o cerere de admitere în calitate de membru asociat este prezentatã în intervalul dintre doua conferinţe de plenipotentiari, pe cale diplomaticã şi prin intermediul tarii, unde este fixat sediul uniunii, secretarul general consulta membrii uniunii; se va considera ca un membru s-a abtinut dacã el nu a rãspuns în termen de patru luni socotit din ziua în care a fost consultat.
ART. 2
Drepturile şi obligaţiile membrilor şi membrilor asociaţi
(1) Toţi membrii au dreptul sa participe la conferinţele uniunii şi sunt eligibili în toate organismele sale.
(2) Fiecare membru are dreptul la un vot la toate conferinţele uniunii, la toate reuniunile comitetelor consultative internaţionale la care participa şi, dacã el face parte din consiliul de administraţie, la toate sesiunile acestui consiliu.
(3) Fiecare membru are de asemenea dreptul la un vot în orice consultatie efectuatã prin corespondenta.
Membrii asociaţi au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi membrii uniunii. Totuşi ei nu au dreptul de vot la conferinţe sau alte organisme ale uniunii, nici dreptul de a prezenta candidaţi la Comitetul internaţional de înregistrare a frecventelor. Ei nu sunt eligibili în consiliul de administraţie.
ART. 3
Sediul uniunii
Sediul uniunii este fixat la Geneva.
ART. 4
Obiectul uniunii
1. Uniunea are ca obiect:
a) sa menţinã şi sa extindã cooperarea internationala pentru îmbunãtãţirea şi folosirea raţionalã a telecomunicatiilor de toate felurile;
b) sa favorizeze dezvoltarea mijloacelor tehnice şi exploatarea lor cea mai eficienta, în vederea ridicãrii randamentului serviciilor de telecomunicaţii, sa sporeasca utilizarea lor şi sa generalizeze cat mai mult folosirea lor de cãtre public;
c) sa armonizeze eforturile naţiunilor cãtre aceste scopuri comune.
2. În acest scop şi mai ales, uniunea:
a) efectueazã atribuirea frecventelor din spectrul radioelectric şi înregistrarea asignarilor de frecventa, de maniera sa evite perturbatiile dãunãtoare între staţiile de radiocomunicatii ale diferitelor tari;
b) coordoneazã eforturile în vederea eliminãrii perturbatiilor dãunãtoare între staţiile de radiocomunicatii ale diferitelor tari şi în vederea îmbunãtãţirii folosirii spectrului de frecvente;
c) favorizeazã colaborarea între membri şi membri asociaţi în vederea stabilirii de tarife la nivelurile cele mai mici posibile, compatibile cu un serviciu de buna calitate şi o gestiune financiarã sanatoasa şi independenta a telecomunicatiilor;
d) încurajeazã crearea, dezvoltarea şi perfecţionarea instalaţiilor şi reţelelor de telecomunicaţii în ţãrile noi sau în curs de dezvoltare, prin toate mijloacele la dispoziţia sa, în special prin participarea sa la programele corespunzãtoare ale Organizaţiei Naţiunilor Unite;
e) provoacã adoptarea mãsurilor ce permit asigurarea securitãţii vieţii umane prin cooperarea serviciilor de telecomunicaţii;
f) procedeazã la efectuarea de studii, încheie reglementãri, adopta rezoluţii, formuleazã recomandãri şi deziderate, culege şi publica informaţii privind telecomunicatiile, în beneficiul tuturor membrilor şi membrilor asociaţi.
ART. 5
Structura uniunii
Organizarea uniunii se bazeazã pe:
Conferinţa plenipotentiarilor, organul suprem al uniunii;
2. Conferinţele administrative;
3. Consiliul de administraţie;
4. Organismele permanente desemnate mai jos:
a) Secretariatul general;
b) Comitetul internaţional de înregistrare a frecventelor (I.F.R.B.);
c) Comitetul consultativ internaţional al radiocomunicatiilor (C.C.I.R.);
d) Comitetul Consultativ internaţional telegrafic şi telefonic (C.C.I.T.T.).
ART. 6
Conferinţa plenipotentiarilor
1. Conferinţa plenipotentiarilor, organul suprem al uniunii, este format din delegaţi reprezentând membri şi membrii asociaţi.
2. Conferinţa plenipotentiarilor:
a) stabileşte principiile generale ce trebuie urmate de uniune pentru a atinge obiectivele enunţate la articolul 4 din prezenta convenţie;
b) examineazã raportul consiliului de administraţie asupra activitãţii sale şi a uniunii de la ultima conferinţa a plenipotentiarilor;
c) stabileşte bazele bugetului uniunii, precum şi plafonul cheltuielilor sale pentru perioada în curs pana la viitoarea conferinţa a plenipotentiarilor;
d) fixeazã salariile de baza, treptele de salarii şi regimul de indemnizaţii şi pensii pentru toţi functionarii uniunii;
e) Aproba definitiv conturile uniunii;
f) alege membrii uniunii chemaţi sa constituie consiliul de administraţie;
g) alege secretarul general şi vicesecretarul general şi fixeazã data la care ei îşi preiau funcţiile;
h) revizuieste convenţia dacã considera necesar;
i) încheie sau revizuieste, dacã este cazul, acordurile între uniune şi alte organizaţii internaţionale, examineazã orice acord provizoriu încheiat de consiliul de administraţie, în numele uniunii, cu aceste organizaţii şi îi da urmarea pe care o considera convenabila;
j) trateazã toate celelalte chestiuni de telecomunicaţii pe care le considera necesare.
3. Conferinţa plenipotentiarilor se reuneste în mod normal în locul şi la data fixate de conferinţa plenipotentiarilor precedenta.
(1) Data şi locul viitoarei conferinţe a plenipotentiarilor sau numai una dintre acestea, pot fi schimbate:
a) la cererea a cel puţin o pãtrime din numãrul membrilor şi membrilor asociaţi ai uniunii, adresatã individual secretarului general, sau
b) la propunerea consiliului de administraţie.
(2) În ambele cazuri, o noua data şi un nou loc sau numai una dintre acestea, se fixeazã cu acordul majoritãţii membrilor uniunii.
ART. 7
Conferinţele administrative
1. Conferinţele administrative ale uniunii cuprind:
a) conferinţele administrative mondiale;
b) conferinţele administrative regionale.
2. Conferinţele administrative sunt convocate normal pentru a trata probleme speciale de telecomunicaţii. Numai problemele înscrise pe ordinea de zi a acestor conferinţe pot fi dezbãtute. Deciziile acestor conferinţe trebuie sa fie, în toate cazurile, conforme cu dispoziţiile convenţiei.
(1) Ordinea de zi a unei conferinţe administrative mondiale poate sa comporte:
a) revizuirea parţialã a regulamentelor administrative enumerate la numãrul 203;
b) în mod execeptional, revizuirea completa a unuia sau a mai multora dintre aceste regulamente;
c) orice alta problema cu caracter mondial, de competenta conferintei.
(2) Ordinea de zi a unei conferinţe administrative regionale nu poate sa se refere decât la problemele de telecomunicaţii speciale cu caracter regional, inclusiv directivele destinate Comitetului internaţional de înregistrare a frecventelor în ceea ce priveşte activitãţile sale care intereseazã regiunea respectiva, cu condiţia ca aceste directive sa nu fie contrare intereselor altor regiuni. De altfel, deciziile unei astfel de conferinţe trebuie sa fie în toate cazurile conforme cu dispoziţiile regulamentelor administrative.
4. (1) Ordinea de zi a unei conferinţe administrative se fixeazã de cãtre consiliul de administraţie cu acordul majoritãţii membrilor uniunii dacã este vorba de o conferinţa administrativã mondialã, sau de majoritatea membrilor uniunii considerate dacã este cazul unei conferinţe administrative regionale, sub rezerva dispoziţiilor de la numãrul 76.
(2) Dacã este cazul, aceasta ordine de zi va cuprinde orice problema a carei includere a fost decisa de cãtre o conferinţa a plenipotentiarilor.
(3) Ordinea de zi a unei conferinţe administrative mondiale privind radiocomunicatiile poate sa cuprindã, de asemenea:
a) alegerea membrilor în Comitetul internaţional de înregistrare a frecventelor, prin aplicarea dispoziţiilor de la numerele 172-174;
b) directivele ce urmeazã sa fie date acestui comitet privind activitãţile sale şi examinarea acestora;
5. (1) Conferinţa administrativã mondialã se convoacã:
a) prin decizia unei conferinţe a plenipotentiarilor, care poate sa fixeze data şi locul reuniunii;
b) la recomandarea unei conferinţe administrative mondiale precedente;
c) la cererea a cel puţin un sfert din numãrul membrilor şi membrilor asociaţi ai uniunii, adresatã în mod individual secretarului general;
d) la propunerea consiliului de administraţie.
(2) În cazurile vizate la numerele 61, 62, 63 şi eventual 60, data şi locul conferintei sunt fixate de consiliul de administraţie cu acordul majoritãţii membrilor uniunii sub rezerva dispoziţiilor de la numãrul 76.
6. (1) O conferinţa administrativã regionala se convoacã:
a) prin decizia unei conferinţe a plenipotentiarilor;
b) la recomandarea unei conferinţe administrative mondiale sau regionale precedente;
c) la cererea a cel puţin un sfert din numãrul membrilor sau membrilor asociaţi ai uniunii aparţinând regiunii interesate, adresatã individual secretarului general;
d) la propunerea consiliului de administraţie.
(2) În cazurile vizate la numerele 66, 67, 68 şi eventual 65, data şi locul conferintei sunt fixate de consiliul de administraţie cu acordul majoritãţii membrilor uniunii aparţinând regiunii considerate, sub rezerva dispoziţiilor de la numãrul 76.
7. (1) Ordinea de zi, locul şi data unei conferinţe administrative pot fi schimbate:
a) la cererea a cel puţin un sfert din numãrul membrilor şi membrilor asociaţi ai uniunii în cazul unei conferinţe administrative mondiale, sau un sfert din numãrul membrilor şi membrilor asociaţi ai uniunii aparţinând regiunii considerate, în cazul unei conferinţe administrative regionale. Cererile sunt adresate în mod individual secretarului general, care sesizeazã consiliul de administraţie în vederea aprobãrii;
b) la propunerea consiliului de administraţie.
(2) În cazurile vizate la numerele 70 şi 71, modificãrile propuse nu sunt adoptate în mod definitiv decât cu acordul majoritãţii membrilor uniunii în cazul unei conferinţe administrative mondiale, sau majoritãţii membrilor uniunii aparţinând regiunii considerate, în cazul unei conferinţe administrative regionale, sub rezerva dispoziţiilor de la numãrul 76.
8. (1) Consiliul de administraţie poate sa considere util ca sesiunea principala a unei conferinţe administrative sa fie precedatã de o reuniune pregãtitoare insarcinata sa stabileascã propuneri privind bazele tehnice ale lucrãrilor conferintei.
(2) Convocarea acestei reuniuni pregãtitoare şi ordinea sa de zi trebuie sa fie aprobate de cãtre majoritatea membrilor uniunii în cazul unei conferinţe administrative mondiale, sau de cãtre majoritatea membrilor uniunii aparţinând regiunii interesate, în cazul unei conferinţe administrative regionale, sub rezerva dispoziţiilor de la numãrul 76.
(3) Dacã reuniunea pregãtitoare a unei conferinţe administrative nu a hotãrât altfel, textele pe care ea le-a aprobat în final sunt cuprinse într-un raport care este aprobat de cãtre aceasta reuniune şi semnat de cãtre preşedintele acesteia.
9. La consultarile vizate la numerele 56, 64, 69, 72 şi 74, membrii uniunii care nu au rãspuns în termenul fixat de consiliul de administraţie sunt consideraţi ca nu au participat la aceste consultãri şi, în consecinta, nu sunt luati în considerare la calculul majoritãţii. Dacã numãrul raspunsurilor nu depãşeşte jumãtate din numãrul membrilor uniunii consultaţi, se procedeazã la o noua consultare.
ART. 8
Regulamentul interior al conferinţelor şi adunãrilor
Pentru organizarea lucrãrilor şi conducerea dezbaterilor, conferinţele şi adunãrile aplica regulamentul interior cuprins în regulamentul general anexat la convenţie. Totuşi, fiecare conferinţa sau adunare poate adopta reguli pe care le considera indispensabile pentru completarea celor prevãzute în capitolul 9 al regulamentului general, cu condiţia ca aceste reguli suplimentare sa fie compatibile cu dispoziţiile confentiei şi ale regulamentului general.
ART. 9
Consiliul de administraţie
A. Organizare şi funcţionare
1. (1) Consiliul de administraţie este compus din douãzeci şi noua de membri ai uniunii aleşi de cãtre conferinţa plenipotentiarilor, ţinându-se seama de necesitatea unei reprezentari echitabile a tuturor regiunilor lumii. Membrii uniunii aleşi în consiliu îşi îndeplinesc mandatul lor pana la data la care conferinţa plenipotentiarilor procedeazã la alegerea unui nou consiliu. Ei pot fi realeşi.
(2) Dacã între doua conferinţe ale plenipotentiarilor apare un loc vacant în cadrul consiliului, locul revine de drept membrului uniunii care a obţinut la ultimul scrutin cel mai mare numãr de voturi, aparţinând aceleiaşi regiuni şi a cãrui candidatura nu a fost reţinutã.
(3) Se considera loc vacant în consiliu:
a) când un membru al consiliului nu a fost reprezentat la doua sesiuni anuale consecutive ale consiliului;
b) când o ţara membra a uniunii renunţa la funcţiile sale de membru al consiliului.
2. Fiecare dintre membrii consiliului de administraţie numeşte pentru participarea la consiliu o persoana care, în mãsura posibilitãţilor, este un funcţionar al administraţiei sale de telecomunicaţii sau care este direct responsabil fata de aceasta administraţie sau în numele sau; aceasta persoana trebuie sa fie calificatã pe baza experienţei sale în serviciile de telecomunicaţii.
3) Fiecare membru al consiliului dispune de un vot.
4. Consiliul de administraţie îşi stabileşte propriul sau regulament interior.
5. Consiliul de administraţie îşi alege preşedintele şi vicepreşedintele la începutul fiecãrei sesiuni anuale. Aceştia rãmân în funcţie pana la începerea urmãtoarei sesiuni anuale şi pot fi realeşi. Vicepreşedintele înlocuieşte pe preşedinte în cazul absentei acestuia.
6. (1) Consiliul de administraţie se reuneste în sesiune anuala la sediul uniunii.
(2) În cursul acestei sesiuni el poate hotãrî în mod excepţional ţinerea unei sesiuni suplimentare.
(3) În intervalul dintre sesiunile ordinare, la cererea majoritãţii membrilor sãi, consiliul poate fi convocat în principiu la sediul uniunii, de cãtre preşedintele acestuia.
7. Secretarul general şi vicesecretarul Comitetului internaţional de inregistrarae a frecventelor şi directorii comitetelor consultative internaţionale participa, de drept, la deliberãrile consiliului de administraţie, însã fãrã a lua parte la vot. Totuşi, consiliul poate tine şedinţe rezervate doar membrilor sãi.
8. Secretarul general al uniunii îndeplineşte şi funcţiile de secretar al consiliului de administraţie.
9. (1) În intervalul dintre conferinţele plenipotentiarilor, consiliul de administraţie acţioneazã în calitate de mandatar al conferintei plenipotentiarilor în limitele puterilor delegate de cãtre aceasta.
(2) Consiliul acţioneazã numai când este în sesiune oficialã.
10. Reprezentantul fiecãruia dintre membrii consiliului de administraţie are dreptul sa asiste în calitalte de observator la toate adunãrile organelor permanente ale uniunii, specificate la numerele 30, 31 şi 32;
11. Numai cheltuielile de deplasare şi de subzistenta angajate de reprezentantul fiecãrui membru al consiliului de administraţie pentru a-şi exercita funcţiile sale la sesiunile consiliului sunt în sarcina uniunii.
B. Atribuţii
12. (1) Consiliul de administraţie este însãrcinat sa ia toate mãsurile pentru a facilita executarea, de cãtre membri şi membri asociaţi, a dispoziţiilor convenţiei, regulamentelor, hotãrârilor conferintei plenipotentiarilor şi, dacã este cazul, a hotãrârilor celorlalte conferinţe şi adunãri ale uniunii.
(2) El asigura o coordonare eficace a activitãţilor uniunii.
13. În particular, consiliul de administraţie:
a) îndeplineşte toate sarcinile care îi sunt atribuite de cãtre conferinţa plenipotentiarilor;
b) este însãrcinat ca, în intervalul dintre conferinţele plenipotentiarilor, sa asigure coordonarea cu toate organizaţiile internaţionale vizate la articolele 29 şi 30. În acest scop, el încheie în numele uniunii acorduri provizorii cu organizaţiile internaţionale prevãzute la articolul 30 şi cu Organizaţia Naţiunilor Unite, prin aplicarea acordului dintre Organizaţia Naţiunilor Unite şi Uniunea Internationala de Telecomunicaţii; aceste acorduri provizorii trebuie sa fie supuse urmãtoarei conferinţe a plenipotentiarilor, conform dispoziţiilor de la numãrul 42;
c) stabileşte efectivul şi ierarhia personalului secretariatului general şi ale secretariatelor specializate ale organelor permanente ale uniunii, ţinând cont de directivele generale date de conferinţa plenipotentiarilor;
d) stabileşte toate regulamentele pe care le considera necesare în activitãţile administratsive şi financiare ale uniunii, precum şi regulamentele administrative destinate sa ţinã seama de practica curenta a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a instituţiilor specializate, care aplica regimul comun de salarizare, indemnizaţii şi pensii;
e) controleazã funcţionarea administrativã a uniunii;
f) examineazã şi stabileşte bugetul anual al uniunii, realizand toate economiile posibile;
g) ia toate mãsurile necesare în vederea verificãrii anuale a conturilor uniunii, stabilite de secretarul general, şi încheie aceste conturi pentru a le supune urmãtoarei conferinţe a plenipotentiarilor;
h) modifica, dacã este necesar:
1. treptele de baza ale salariilor personalului din categoria profesionalã şi categoriile superioare, cu excepţia salariilor posturilor care sunt ocupate prin alegeri, pentru a le adapta la treptele de baza ale salariilor fixate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru categoriile corespunzãtoare regimului comun;
2. treptele de baza ale salariilor personalului din categoria serviciilor generale, pentru a le adapta la salariile aplicate de Organizaţia Naţiunilor Unite şi de instituţiile specializate la sediul uniunii;
3. indemnizaţiile de post pentru categoria profesionalã şi categoriile superioare, inclusiv cele pentru posturile care sunt ocupate prin alegeri, conform hotãrârilor Organizaţiei Naţiunilor Unite valabile pentru sediul uniunii;
4. indemnizaţiile de care beneficiazã tot personalul uniunii în concordanta cu toate modificãrile adoptate în regimul comun al Organizaţiei Naţiunilor Unite;
5. contribuţiile uniunii şi ale personalului la Casa comuna de pensii a personalului Organizaţiei Naţiunilor Unite, conform hotãrârilor comitetului mixt al acestei case;
6. indemnizaţiile pentru scumpirea costului vieţii, acordate beneficiarilor Casei de asigurãri a personalului uniunii potrivit practicii urmate de Organizaţia Naţiunilor Unite;
i) adopta dispoziţiile necesare pentru convocarea conferinţelor plenipotentiarilor şi a conferinţelor administrative ale uniunii conform articolelor 6 şi 7;
j) supune conferintei plenipotentiarilor avizele pe care le considera utile;
k) coordoneazã activitãţile organelor permamente ale uniunii, adopta dispoziţii oportune pentru a da curs cererilor sau recomandãrilor supuse de aceste organe şi examineazã rapoartele lor anuale;
l) procedeazã, dacã socoteşte util, la desemnarea unui interimar pe locul de vicesecretar general devenit vacant;
m) procedeazã la desemnarea interimarilor în posturile de directori ai comitetelor consultative internaţionale, devenite vacante;
n) îndeplineşte celelalte funcţii prevãzute în prezenta convenţie şi, în cadrul acesteia şi al regulamentelor, toate funcţiile considerate necesare pentru buna administrare a uniunii;
o) adopta dispoziţiile necesare dupã obţinerea acordului majoritãţii membrilor uniunii, pentru a rezolva, cu titlu provizoriu, cazurile neprevãzute în convenţie şi în anexele sale, pentru soluţionarea cãrora nu este posibil sa se aştepte viitoarea conferinţa competenta;
p) supune examinãrii conferintei plenipotentiarilor un raport care relateaza activitãţile sale şi acele ale uniunii;
q) trimite membrilor şi membrilor asociaţi ai uniunii, cat mai repede posibil, dupã fiecare dintre sesiunile sale, rapoarte succinte asupra lucrãrilor sale, precum şi toate documentele pe care le socoteşte utile;
r) favorizeazã cooperarea internationala prin toate mijloacele pe care le are la dispoziţia sa, şi mai ales prin participarea uniunii la programele corespunzãtoare ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi cooperarea tehnica cu ţãrile noi sau în curs de dezvoltare - în conformitate cu obiectul uniunii, care consta în favorizarea prin toate mijloacele posibile a dezvoltãrii telecomunicatiilor.
ART. 10
Secretariatul general
(1)Secretariatul general este condus de un secretar general asistat de un vicesecretar general.
(2) Secretarul general şi vicesecretarul general preiau serviciul lor la data fixatã în momentul alegerii lor. Ei rãmân în funcţie, în mod normal, pana la data fixatã de conferinţa plenipotentiarilor la urmãtoarea sa adunare şi pot fi realeşi.
(3) Secretarul general rãspunde în fata consiliului de administraţie pentru totalitatea aspectelor administrative şi financiare ale activitãţii uniunii. Vicesecretarul general rãspunde în fata secretarului general.
(4) Dacã postul secretarului general devine vacant, vicesecretarul general este însãrcinat cu interimatul.
2. Secretarul general:
a) coordoneazã activitãţile organelor permanente ale uniunii cu ajutorul comitetului de coordonare menţionat la articolul 11;
b) organizeazã munca secretariatului general şi numeşte personalul acestuia, conformându-se directivelor date de conferinţa plenipotentiarilor şi regulamentelor stabilite de consiliul de administraţie;
c) adopta mãsurile administrative relative la constituirea secretariatelor specializate ale organelor permanente şi numeşte personalul acestor secretariate de acord cu şeful fiecãrui organ permanent şi bazându-se pe propunerile acestuia din urma, hotãrârea finala de numire sau concediere aparţinând secretarului general;
d) aduce la cunostinta consiliului de administraţie orice hotãrâre luatã de Organizaţia Naţiunilor Unite şi de instituţiile specializate, care afecteazã condiţiile de serviciu, de indemnizare şi de pensii prevãzute pentru regimul comun;
e) vegheazã la aplicarea regulamentelor administrative şi financiare aprobate de consiliul de administraţie;
f) exercita o supraveghere exclusiv administrativã asupra personalului secretariatelor specializate care lucreazã direct sub ordinele sefilor organelor permanente ale uniunii;
g) asigura desfarurarea muncii secretariatului care precede şi care urmeazã conferinţelor uniunii;
h) asigura, dacã este cazul, în cooperare cu guvernul care invita, secretariatul tuturor conferinţelor uniunii şi, în colaborare cu şeful organului permanent interesat, presteazã serviciile necesare pentru ţinerea reuniunilor fiecãrui organ permament al uniunii; el poate de asemenea, la cerere sau pe baza de contract, sa asigure secretariatul oricãrei alte adunãri referitoare la telecomunicaţii;
i) tine la zi nomenclatoarele oficiale, stabilite pe baza informaţiilor furnizate în acest scop de cãtre organele permanente ale uniunii sau de administraţii, cu excepţia fisierelor de referinta şi a tuturor celorlalte dosare indispensabile, care pot avea legãturi cu funcţiunile Comitetului internaţional de înregistrare a frecventelor;
j) publica avizele şi principalele rapoarte ale organelor permanente ale uniunii;
k) publica acordurile internaţionale şi regionale referitoare la telecomunicaţii, care îi sunt communicate de cãtre pãrţi, şi tine la zi documentele care sunt în legatura cu ele;
l) publica normele tehnice ale Comitetului internaţional de înregistrare a frecventelor, precum şi orice alta documentaţie referitoare la atribuirea şi folosirea frecventelor asa cum a fost elaborate de Comitetul internaţional de înregistrare a frecventelor, în exercitarea funcţiilor sale;
m) stabileşte, publica şi tine la zi, recurgand, dacã este necesar, la alte organisme permanente ale uniunii:
1. o documentaţie indicând componenta şi structura uniunii;
2. statisticile generale şi documentele oficiale de serviciu ale uniunii prevãzute în regulamentele anexate la convenţie;
3. toate celelalte documente a cãror întocmire este prevãzutã de conferinţe şi de consiliul de administraţie;
n) distribuie documentele publicate;
o) strânge şi publica, în forma corespunzãtoare, informaţiile, naţionale şi internaţionale, referitoare la telecomunicatiile din toatã lumea;
p) strânge şi publica, în colaborare cu celelalte organe permanente ale uniunii, informaţiile cu caracter tehnic sau administrativ care ar putea fi utile în special pentru ţãrile noi sau în curs de dezvoltare, pentru a le ajuta sa-şi imbunatateasca reţeaua lor de telecomunicaţii. De asemenea semnaleaza acestor tari posibilitãţile oferite de programele internaţionale plasate sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite;
q) strânge şi publica toate informaţiile susceptibile sa fie utile membrilor şi membrilor asociaţi, referitoare la aplicarea mijloacelor tehnice pentru a obţine randament maxim al serviciilor de telecomunicaţii şi mai ales cea mai buna utilizare posibila a frecventelor radioelectrice, în vederea diminuãrii perturbatiilor;
r) publica periodic, cu ajutorul informaţiilor adunate sau puse la dispoziţia sa, inclusiv acelea care pot fi adunate de la alte organizaţii internaţionale, o revista de informare şi de documentare generalã asupra telecomunicatiilor;
s) pregãteşte şi supune consiliului de administraţie un proiect de buget anual, care, dupã aprobarea de cãtre consiliu, este transmis, cu titlu de informare, tuturor membrilor şi membrilor asociaţi;
t) întocmeşte un raport de gestiune financiarã, supus în fiecare an consiliului de administraţie, şi un cont recapitulativ înainte de fiecare conferinţa a plenipotentiarilor; aceste rapoarte, dupã verificare şi aprobare de cãtre consiliul de administraţie, sunt communicate membrilor şi membrilor asociaţi şi supuse urmãtoarei conferinţe a plenipotentiarilor pentru examinare şi aprobare definitiva;
u) întocmeşte un raport anual asupra activitãţii uniunii, transmis, dupã aprobarea de cãtre consiliul de administraţie, tuturor membrilor şi membrilor asociaţi;
v) asigura toate celelalte funcţiuni de secretariat ale uniunii;
w) acţioneazã în calitate de reprezentant legal al uniunii.
3. Vicesecretarul general asista pe secretarul general în exercitarea funcţiilor sale şi îndeplineşte sarcinile speciale pe care i le încredinţeazã secretarul general. El exercita funcţiile secretarului general în lipsa acestuia.
4. Secretarul general sau vicesecretarul general poate asista cu titlu consultativ la adunãrile plenare ale comitetelor consultative internaţionale şi la toate conferinţele uniunii; secretarul general sau reprezentantul sau poate participa, cu titlu consultativ, la toate celelalte reuniuni ale uniunii; participarea lor la şedinţele consiliului de administraţie este stabilitã prin dispoziţiile de la numãrul 89.
ART. 11
Comitetul de coordonare
1. (1) Secretarul general este asistat de un comitet de coordonare care îi da avizele asupra problemelor de administraţie, financiare şi de cooperare tehnica, care intereseazã mai multe organisme permanente, precum şi în domeniul relaţiilor exterioare şi al informãrii publice.
(2) Comitetul examineazã de asemenea toate problemele importante care îi sunt prezentate de cãtre consiliul de administraţie. Dupã studiul acestor probleme, comitetul prezintã consiliului un raport asupra problemelor respective prin intermediul secretarului general.
(3) Comitetul asigura în special concursul sau secretarului general în îndeplinirea sarcinilor îi sunt încredinţate acestuia în conformitate cu prevederile de la numerele 144, 145, 146 şi 147.
(4) Comitetul examineazã rezultatele activitãţii uniunii în domeniul cooperãrii tehnice şi prezintã recomandãri consiliului de administraţie prin intermediul secretarului general.
(5) Comitetul este însãrcinat sa asigure coordonarea cu toate ganizatiile internaţionale menţionate la articolele 29 şi 30 în ceea ce priveşte reprezentarea organismelor permanente ale uniunii la conferinţele acestor organizaţii.
2. Comitetul trebuie sa se straduiasca sa-şi formuleze concluziile prin acord unanim. Secretarul general poate sa ia totuşi decizii chiar fãrã sa fie susţinute de alţi doi sau mai mulţi membri ai comitetului, dacã el considera ca problemele în cauza prezintã un caracter de urgenta. În aceste circumstanţe şi dacã comitetul îi cere, el face raport la consiliul de administraţie asupra acestor probleme în termenii aprobaţi de cãtre toţi membrii comitetului.
Dacã în circumstanţe asemãnãtoare problemele nu sunt urgente, dar totuşi importante, ele sunt retrimise sesiunii urmãtoare a consiliului de administraţie, în scopul examinãrii lor.
3. Comitetului este prezidat de secretarul general şi format din vicesecretarul general, directorii comitetelor consultative internaţionale şi din preşedintele Comitetului internaţional de înregistrare a frecventelor.
4. Comitetul se întruneşte la convocarea preşedintelui sau, în general cel puţin o data pe luna.
ART. 12
Functionarii aleşi şi personalul uniunii
1. Secretarul general, vicesecretarul general şi directorii comitetelor consultative internaţionale trebuie sa fie resortisanti ai unor tari diferite, membre ale uniunii. În timpul alegerii lor se convine sa se ţinã cont în mod corespunzãtor de principiile expuse la numãrul 164 şi de o reprezentare geograficã echitabila a regiunilor lumii.
2. (1) În îndeplinirea funcţiilor lor, functionarii aleşi la fel ca şi personalul uniunii nu trebuie sa solicite nici sa accepte instrucţiuni de la nici un guvern, nici de la vreo autoritate în afarã uniunii. Ei trebuie sa se abţinã de la orice act incompatibil cu situaţia lor de funcţionari internationali.
(2) Fiecare membru şi membru asociat trebuie sa respecte caracterul exclusiv internatioinal al funcţiilor funcţionarilor aleşi şi al personalului uniunii şi sa nu caute sa-i influenteze în executarea sarcinilor lor.
(3) În afarã funcţiilor lor, functionarii aleşi la fel ca şi personalul uniunii nu trebuie sa aibã participaţie nici interese financiare, de orice natura ar fi, într-o întreprindere oarecare care se ocupa de telecomunicaţii. Totuşi, expresia "interesele financiare" nu trebuie sa fie interpretatã ca opunandu-se continuãrii achitãrii ratelor pentru pensionare datoritã unor funcţii sau servicii anterioare.
3. Consideraţia dominanta în recrutarea şi fixarea condiţiilor de utilizare a personalului trebuie sa fie necesitatea de a se asigura uniunii serviciile unor persoane cu calitãţile cele mai înalte de eficacitate, de competenta şi de integritate. Importanta unei recrutari efectuate pe o baza geograficã cat mai larga posibil trebuie sa fie luatã în considerare în mod corespunzãtor.
ART. 13
Comitetul internaţional de înregistrare a frecventelor
1. Sarcinile esenţiale ale Comitetului internaţional de înregistrare a frecventelor constau în:
a) efectuarea unei înscrieri metodice de asignari, pentru a fixa, conform cu procedura prevãzutã în regulamentul radiocomunicatiilor şi, dacã este cazul, conform cu deciziile conferinţelor competente ale uniunii, data, scopul şi caracteristicile tehnice ale fiecãreia dintre aceste asignari, în scopul de a li se asigura recunoaşterea internationala oficialã;
b) furnizarea de avize membrilor şi membrilor asociaţi în vederea exploatãrii unui numãr cat mai mare posibil de cai radioelectrice în spectrul de frecvente unde se pot produce perturbatii dãunãtoare;
c) executarea tuturor sarcinilor adiţionale relative la asignarea şi utilizarea frecventelor prescrise de cãtre o conferinţa competenta a uniunii sau de cãtre consiliul de administraţie, cu consimţãmântul majoritãţii membrilor uniunii, în vederea pregãtirii sau executãrii deciziilor unei astfel de conferinţe;
d) ţinerea la zi a dosarelor indispensabile care au legatura cu exercitarea funcţiilor sale.
2. (1) Comitetul internaţional de înregistrare a frecventelor este un organ compus din cinci membri independenţi, desemnaţi, conform dispoziţiilor de la numerele 172 la 180.
(2) Membrii comitetului trebuie sa fie deplin calificaţi prin competenta lor tehnica în domeniul radiocomunicatiilor şi sa posede o experienta practica în materie de asignare şi utilizare a frecventelor.
(3) În afarã de aceasta, pentru a permite o cat mai buna înţelegere a problemelor care se prezintã în fata comitetului conform dispoziţiilor de la numãrul 166, fiecare membru trebuie sa fie la curent cu condiţiile geografice, economice şi demografice ale unei regiuni speciale a globului.
3. (1) Cei cinci membri ai comitetului sunt aleşi la intervale de cel puţin cinci ani de cãtre o conferinţa administrativã mondialã insarcinata sa trateze probleme generale privind radiocomunicatiile. Aceşti membri sunt aleşi dintre candidaţii propuşi. Fiecare membru al uniunii nu poate sa propunã decât un singur candidat, resortisant al tarii sale. Fiecare candidat trebuie sa posede calificarile indicate la numerele 170 şi 171.
(2) Procedura pentru aceasta alegere este stabilitã de conferinţa însãşi, astfel încât sa asigure o reprezentare echitabila a diferitelor regiuni ale lumii.
(3) La fiecare alegere, orice membru în funcţie al comitetului poate fi propus din nou în calitate de resortisant al tarii din care provine.
(4) Membrii comitetului preiau serviciul la data fixatã de conferinţa administrativã mondialã care i-a ales. În mod normal ei rãmân în funcţie pana la data fixatã de conferinţa care alege succesorii lor.
(5) Dacã în intervalul dintre doua conferinţe administrative mondiale însãrcinate sa aleagã membrii comitetului, un membru ales al comitetului demisioneaza sau abandoneaza funcţiile sale fãrã motiv valabil pentru o perioada ce depãşeşte 30 zile sau dacã decedeazã, ţara membra a uniunii al carei resortisant este va fi invitata de preşedintele consiliului sa numeascã cat mai curând posibil un înlocuitor resortisant din aceasta ţara.
(6) Dacã ţara membra în cauza nu numeşte un înlocuitor în termen de trei luni de la aceasta invitaţie, ea pierde dreptul sau de a numi o persoana care sa participe în comitet pentru restul duratei mandatului comitetului.
(7) Dacã în intervalul dintre doua conferinţe administrative mondiale însãrcinate sa aleagã membrii comitetului, un înlocuitor demisioneaza sau pãrãseşte, la rândul sau, funcţiile sale, fãrã motiv valabil, pe o perioada ce depãşeşte 30 zile, sau dacã decedeazã, ţara membra a uniunii, al carei resortisant este inlocuitorul, nu are dreptul sa numeascã un alt înlocuitor.
(8) În cazurile prevãzute la numerele 177 şi 178, preşedintele comitetului cere secretarului general sa invite ţãrile membre ale uniunii care fac parte din regiunea respectiva sa propunã candidaţi pentru alegerea de cãtre consiliul de administraţie a unui înlocuitor, în timpul urmãtoarei sale sesiuni anuale.
(9) Pentru a garanta o funcţionare eficace a comitetului, orice ţara al carei resortisant a fost ales membru al comitetului trebuie, în mãsura posibilitãţilor, sa se abţinã de a-l rechema în intervalul dintre doua conferinţe administrative mondiale însãrcinate sa aleagã membrii comitetului.
4. (1) Metodele de lucru ale comitetului sunt definite în regulamentul radiocomunicatiilor.
(2) Membrii comitetului aleg dintre ei un preşedinte şi un vicepreşedinte, care îşi îndeplinesc funcţiile lor pe o durata de un an. Vicepreşedintele succede în fiecare an preşedintelui şi este ales un nou vicepreşedinte.
(3) Comitetul dispune de un secretariat specializat.
5. (1) Membrii comitetului se achitã de sarcinile lor nu ca reprezentanţi ai ţãrilor lor sau ai unei regiuni, ci ca agenţi impartiali, investiti cu un mandat internaţional.
(2) Nici un membru al comitetului nu trebuie, referitor la exercitarea funcţiilor sale, sa ceara sau sa primeascã instrucţiuni de la guvern, nici de la vreun membru al unui guvern oarecare, nici de la vreo organizaţie sau persoana publica sau particularã. Mai mult, fiecare membru sau membru asociat trebuie sa respecte caracterul internaţional al comitetului şi al funcţiilor membrilor sãi şi nu trebuie în nici un caz sa incerce sa influenteze pe vreunul dintre ei în exercitarea funcţiilor.
ART.
Comitetele consultative internaţionale
(1) Comitetul consultastiv internaţional de radiocomunicatii (C.C.I.R.) este însãrcinat sa efectueze studii şi sa emita avize asupra problemelor tehnice şi de exploatare specifice relative la radiocomunicatii.
(2) Comitetul consultativ internaţional telegrafic şi telefonic (C.C.I.T.T.), este însãrcinat sa efectueze studii şi sa emita avize asupra problemelor tehnice, de exploatare şi de tarifare privind telegrafia şi telefonia.
(3) În îndeplinirea sarcinilor sale, fiecare comitet consultativ trebuie sa acorde în mod corespunzãtor atentie studiului problemelor şi elaboralrii avizelor legate direct de crearea, dezvoltarea şi perfecţionarea telecomunicatiilor în ţãrile noi sau în curs de dezvoltare, în cadrul regional şi în domeniul internaţional.
(4) La cererea ţãrilor interesate, fiecare comitet poate de asemenea sa facã studii şi sa dea recomandãri asupra problemelor referitoare la telecomunicatiile naţionale din aceste tari. Studiul acestor probleme trebuie sa fie efectuat conform dispoziţiilor de la numãrul 190.
2. (1) Problemele studiate de fiecare comitet consultativ internaţional, asupra cãrora are sarcina sa emita avize, sunt puse de cãtre conferinţa plenipotentiarilor, de o conferinţa administrativã, de consiliul de administraţie, de cãtre celãlalt comitet consultativ sau de cãtre Comitetul internaţional de înregistrare a frecventelor. Aceste probleme se adaoga acelora pe care adunarea plenara a comitetului consultativ interesat a decis sa le retina, sau în intervalul dintre adunãrile plenare, acelora a cãror înscriere a fost cerutã sau aprobatã prin corespondenta de cãtre cel puţin douzeci membri şi membri asociaţi ai uniunii.
(2) Adunãrile plenare ale comitetelor consultative internaţionale sunt autorizate sa supunã conferinţelor administrative propuneri care decurg direct din avizele lor sau concluzii ale studiilor lor în cus.
3. Comitetele consultative internaţionale au ca membri:
a) de drept, administraţiile tuturor membrilor şi membrilor asociaţi ai uniunii;
b) orice exploatare particularã recunoscuta, care, cu aprobarea membrului sau membrului asociat care a recunoscut-o, cere sa participe la lucrãrile acestor comitete.
4. Funcţionarea fiecãrui comitet consultativ internaţional este asigurata de:
a) adunarea plenara, care se întruneşte normal la fiecare trei ani. Dacã o conferinţa administrativã mondialã corespondenta a fost convocatã, întrunirea adunãrii plenare se tine, dacã este posibil, cu cel puţin opt luni înainte de aceasta conferinţa;
b) comisiile de studii constituite de adunarea plenara pentru tratarea problemelor de examinat;
c) un director ales de adunarea plenara, iniţial pentru o perioada egala cu de doua ori durata dintre doua adunãri plenare consecutive, în mod normal pentru şase ani. El este reeligibil la fiecare din adunãrile plenare ulterioare şi; dacã este reales, rãmâne în funcţiune pana la adunarea plenara urmãtoare, în mod normal timp de trei ani. Dacã postul devine în mod inopinat vacant, adunarea plenara urmãtoare alege noul director.
d) un secretariat specializat, care îl asista pe director;
e) laboratoarele sau instalaţiile tehnice create de uniune. 5. Este instituitã o comisie mondialã de plan precum şi comisii regionale de plan, în baza deciziilor conjugate ale adunãrilor plenare ale comitetelor consultative internaţionale. Aceste comisii elaboreazã un plan general pentru reţeaua internationala de comunicaţii, în scopul de a facilita planificarea serviciilor internaţionale de telecomunicaţii.
Acestea supun comitetelor consultative internaţionale probleme al cãror studiu prezintã un interes deosebit pentru ţãrile noi sau în curs de dezvoltare şi care se încadreazã în mandatul acestor comitete.
6. Adunãrile plenare şi comisiile de studii ale comitetelor consultative internaţionale ţin seama totodatã, în cursul reuniunilor lor, de regulamentul interior cuprins în regulamentul general anexat la convenţie. Ele pot de asemenea sa adopte un regulament interior suplimentar conform prevederilor de la numãrul 77.
Acest regulament suplimentar se publica sub forma unei rezoluţii în documentele adunãrilor plenare.
7. Metodele de lucru ale comitetelor consultative internaţionale sunt definite în partea a doua a regulamentului general anexat la convenţie.
ART. 15
Regulamentele
1. Sub rezerva dispoziţiilor articolului 8, regulamentul general care face obiectul anexei nr. 4 la prezenta convenţie are aceeaşi valoare şi aceeaşi durata ca şi aceasta.
2. (1) Dispoziţiile convenţiei sunt completate de urmãtoarele regulamente administrative:
Regulamentul telegrafic;
Regulamentul telefonic;
Regulamentul radiocomunicatiilor;
Regulamentul adiţional al radiocomunicatiilor.
(2) Ratificarea prezentei convenţii în conformitate cu articolul 18, sau aderarea la prezenta convenţie în conformitate cu articolul 19 implica acceptarea regulamentului general şi a regulamentelor administrative în vigoare în momentul ratificãrii sau al aderãrii.
(3) Membrii şi membrii asociaţi trebuie sa informeze pe secretarul general despre aprobarea de cãtre ei a oricãrei revizuiri a acestor regulamente facuta de conferinţe administrative competente. Secretarul general notifica aceste aprobãri membrilor şi membrilor asociaţi, pe mãsura ce le primeşte.
3. În caz de nepotrivire între o dispoziţie a convenţiei şi o dispoziţie a unui regulament, convenţia prevaleazã.
ART. 16
Finanţele uniunii
1. Cheltuielile uniunii cuprind cheltuielile aferente:
a) consiliului de administraţie, secretariatului general, Comitetului internaţional de înregistrare a frecventelor, secretariatelor comitetelor consultaltive internaţionale şi laboratoarelor şi instalaţiilor tehnice create de uniune;
b) conferinţelor plenipotentiarilor şi conferinţelor administrative mondiale;
c) tuturor reuniunilor comitetelor consultative internaţionale. 2. Cheltuielile conferinţelor administrative regionale indicate la numãrul 50 sunt suportate de toţi membrii şi membrii asociaţi ai regiunii respective în conformitate cu clasa lor de contribuţie şi, pe aceeaşi baza, de cãtre membrii şi membrii asociaţi din alte regiuni,care eventual au participat la asemenea concerinte.
3. Consiliul de administraţie examineazã şi stabileşte bugetul anual al uniunii ţinând cont de limitele fixate pentru cheltuieli de cãtre conferinţa plenipotentiarilor.
4. Cheltuielile uniunii sunt acoperite prin contribuţiile membrilor şi membrilor sãi asociaţi determinate în funcţie de numãrul unitãţilor corespunzãtor clasei de contribuţie alese de fiecare membru sau membru asociat, dupã urmãtorul tabel: