Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 55 din 6 februarie 1970 privind organizarea si functionarea Bancii Agricole
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Banca Agricolã, organ central al administraţiei de stat, înfãptuieşte politica partidului şi statului în domeniul creditarii şi finanţãrii producţiei, al investiţiilor şi al circulaţiei mãrfurilor din agricultura şi silvicultura. De asemenea, Banca Agricolã efectueazã operaţiuni de finanţare şi creditare în alte ramuri ale economiei naţionale, stabilite prin lege sau convenţii încheiate cu organele interesate. ART. 2 Banca Agricolã conduce, indruma şi controleazã activitatea unitãţilor în subordine şi rãspunde de îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin, potrivit legii. ART. 3 Banca Agricolã asigura, în activitatea sa, aplicarea legilor, decretelor şi hotãrîrilor Consiliului de Miniştri. ART. 4 Banca Agricolã, ca instituţie bancarã specializatã, colaboreazã cu C.S.P. cu Banca Nationala, cu alte instituţii bancare specializate, ministere şi alte organe centrale, în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce-i revin. CAP. 2 Atribuţii ART. 5 Banca Agricolã are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã şi efectueazã operaţiunile de creditare a producţiei agricole a activitãţii de aprovizionare tehnico-materialã şi de valorificare a produselor agricole, pentru organizaţiile socialiste din agricultura şi silvicultura, precum şi a întreprinderilor de prelucrare a produselor agricole şi a celor de desfacere cãtre populaţie; b) avizeazã, potrivit legii, lucrãrile de investiţii; organizeazã, efectueazã şi controleazã operaţiunile de creditare şi finanţare a investiţiilor, a activitãţii de construcţii-montaj şi proiectare pentru organizaţiile socialiste din domeniul sau de activitate; c) acorda, potrivit legii, credite pe termen lung şi termen scurt membrilor C.A.P. şi producãtorilor cu gospodãrie individualã; d) pãstreazã mijloacele bãneşti ale organizaţiilor socialiste care au conturi deschise la aceasta banca şi efectueazã operaţiunile de decontare pentru titularii de cont; e) exercita controlul bancar asupra îndeplinirii planurilor economice şi financiare realizãrii planului de investiţii, folosirii fondurilor fixe, a mijloacelor proprii şi împrumutate, precum şi asupra respectãrii disciplinei operaţiunilor bancare de cãtre organizaţiile socialiste titulare de cont; f) exercita controlul asupra realizãrii veniturilor de stat şi efectueazã operaţiuni privind executarea de casa a bugetului, în domeniul sau de activitate; g) organizeazã şi exercita, potrivit legii, controlul utilizãrii fondului de salarii şi al operaţiunilor în numerar; h) colaboreazã cu organizaţii avînd atribuţii similare în strãinãtate în problemele bancare specifice activitãţii sale; i) elaboreazã, potrivit legii, norme privind finanţarea, creditarea, efectuarea decontãrilor şi a celorlalte operaţiuni bancare care sînt obligatorii atît pentru unitãţile sale, cît şi pentru titularii de cont; j) asigura, în domeniul sau de activitate, aplicarea politicii partidului şi statului în probleme de personal, în care scop: - stabileşte criterii unitare de selecţionare, pregãtire, perfecţionare şi promovare a personalului din sfera sa de activitate şi controleazã aplicarea lor la unitãţile subordonate; - stabileşte necesarul de personal în perspectiva; - organizeazã şi asigura perfecţionarea cadrelor de conducere şi a specialiştilor, din aparatul propriu; k) prezintã Consiliului de Miniştri proiecte de acte normative şi alte acte prevãzute de lege; avizeazã proiectele de acte normative şi cu alt caracter, care intereseazã domeniul sau de activitate; l) exercita orice alte atribuţii prevãzute de lege. ART. 6 Banca Agricolã poate exercita controlul de fond al gestiunii C.A.P., actionind ca mandatara a U.N. a C.A.P., pe baza convenţiei încheiate. ART. 7 Banca Agricolã poate primi mandat de la celelalte bãnci şi poate la rindul ei sa dea mandat acestora pentru efectuarea de operaţiuni bancare. ART. 8 Banca Agricolã poate deschide conturi persoanelor juridice, altele decît organizaţiilor socialiste, precum şi persoanelor fizice. ART. 9 În îndeplinirea atribuţiilor sale, Banca Agricolã are dreptul: a) sa ceara de la ministere, celelalte organe centrale, precum şi de la organizaţiile socialiste care au cont la aceasta banca, planul economic şi financiar, bilanţul, dãrile de seama şi orice alte date şi documente necesare îndeplinirii atribuţiilor sale; b) sa recupereze creditele nerambursate la termenul stabilit, pe seama mijloacelor bãneşti din conturile beneficiarilor de credite; c) sa recupereze creditele înainte de termen, atunci cînd se constata existenta de credite negarantate, credite utilizate în alte scopuri decît acelea pentru care au fost acordate, pãstrarea în condiţii necorespunzãtoare a valorilor materiale reprezentind garanţia creditelor, sau sustragerea de la controlul bancar; d) sa suspende parţial sau total sau sa sisteze creditarea organizaţiilor socialiste, în cazurile şi condiţiile stabilite, potrivit legii, de consiliul de administraţie al bãncii; e) sa recupereze din conturile organizaţiilor de construcţii-montaj, prestãri de servicii şi proiectoare, precum şi de la beneficiarii de investiţii pentru lucrãrile în regie, sumele constatate ca fiind plãtite în plus la investiţii; f) sa intrerupa creditarea sau finanţarea pentru santierele la care se constata lipsuri în gospodãrirea mijloacelor materiale şi bãneşti, executarea de lucrãri necorespunzãtoare şi încãlcarea disciplinei financiare; g) sa ia orice alte mãsuri prevãzute de lege cu privire la organizaţiile socialiste care nu îşi îndeplinesc angajamentele pentru banca sau se abat de la disciplina financiarã, de credite, de decontãri şi de casa. ART. 10 Banca Agricolã este condusã de consiliul de administraţie al bãncii, organ deliberativ, care hotãrãşte în problemele generale privind activitatea sa. CAP. 3 Organizare şi funcţionare ART. 11 Consiliul de administraţie al bãncii este format din: a) preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Bãncii Agricole; b) directori ai unor direcţii din centrala bãncii şi conducatori ai unor unitãţi teritoriale, precum şi specialişti cu experienta îndelungatã şi inalta calificare în cadrul aparatului bãncii sau în afarã acesteia; c) reprezentanţi ai conducerii unor ministere şi ai altor organe centrale; d) un delegat al sindicatelor, desemnat de U.G.S.R. din România. Componenta consiliului de administraţie se aproba de Consiliul de Miniştri la propunerea preşedintelui Bãncii Agricole. În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia se îndeplinesc de cãtre prim-vicepreşedintele Bãncii Agricole. ART. 12 La şedinţele consiliului de administraţie pot fi invitaţi delegaţi ai unor organe şi organizaţii de stat ori obşteşti interesate în examinarea problemelor supuse dezbaterii, precum şi specialişti din cadrul Bãncii Agricole sau din afarã acesteia. ART. 13 Consiliul de administraţie îşi desfãşoarã activitatea în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor sãi şi ia hotãrîri cu majoritatea membrilor ce-l compun. În caz de divergenta între preşedinte şi majoritatea membrilor consiliului de administraţie, problema asupra cãreia nu s-a realizat un acord este supusã vicepreşedintelui Consiliului de Miniştri care coordoneazã activitatea bãncii; dacã una dintre pãrţi nu este de acord cu soluţia data, problema va fi supusã Biroului Permanent al Consiliului de Miniştri pentru a hotãrî. ART. 14 Şedinţele consiliului de administraţie au loc cel puţin o data pe trimestru şi se convoacã, în timp util, de preşedintele bãncii. Consiliul poate fi convocat şi la cererea a cel puţin o treime din numãrul membrilor sãi. ART. 15 Consiliul de administraţie al bãncii în întregul sau şi fiecare membru în parte rãspund în fata Consiliului de Miniştri pentru intreaga activitate a bãncii; fiecare membru al consiliului rãspunde în fata consiliului de administraţie şi a preşedintelui acestuia pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi sînt încredinţate. ART. 16 Între şedinţele consiliului, preşedintele împreunã cu prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii dezbat şi rezolva probleme curente ale activitãţii bãncii şi stabilesc mãsurile necesare pentru îndeplinirea operativã a hotãrîrilor consiliului. ART. 17 Preşedintele bãncii informeazã consiliul de administraţie al bãncii asupra principalelor probleme rezolvate în perioada dintre şedinţe. ART. 18 Banca Agricolã are în conducerea sa un preşedinte, un prim-vicepreşedinte şi doi vicepreşedinţi. Preşedintele Bãncii Agricole se numeşte prin decret. Primul vicepreşedinte şi vicepreşedinţii se numesc prin hotãrîrea a Consiliului de Miniştri, iar atribuţiile lor se stabilesc de consiliul de administraţie al bãncii. ART. 19 Preşedintele bãncii reprezintã banca în raporturile acesteia cu celelalte organe şi organizaţii din ţara, precum şi în relaţiile internaţionale. ART. 20 În executarea hotãrîrilor consiliului de administraţie şi în exercitarea atribuţiilor proprii, preşedintele bãncii emite, potrivit legii, ordine, instrucţiuni şi alte acte prevãzute de lege. ART. 21 Banca Agricolã are urmãtoarea structura organizatoricã: a) Direcţia de planificare şi sinteza; b) Direcţia creditarii unitãţilor de stat din agricultura; c) Direcţia creditarii unitãţilor agricole cooperatiste; d) Direcţia finanţãrii şi creditarii investiţiilor; e) Direcţia contabilitãţii generale; f) Direcţia de revizie; g) Direcţia economicã, administrativã şi juridicã; h) Serviciul de personal şi învãţãmînt. Numãrul maxim de posturi în centrala Bãncii Agricole şi raportul minim dintre numãrul funcţiilor de execuţie şi cel al funcţiilor de conducere, precum şi ponderea personalului de deservire fata de totalul salariaţilor, sînt cele prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul decret. Banca Agricolã are sucursale judeţene, filiale şi agenţii. Înfiinţarea sau desfiinţarea de sucursale, filiale sau agenţii, precum şi structura organizatoricã, atribuţiile şi normele de funcţionare a unitãţilor prevãzute în prezentul articol, se stabilesc de consiliul de administraţie. CAP. 4 Dispoziţii speciale ART. 22 Banca Agricolã este persoana juridicã, titulara de plan, funcţioneazã pe principiul gestiunii economice proprii şi are sediul central în municipiul Bucureşti. Fondurile proprii ale Bãncii Agricole sînt cele prevãzute în statut. ART. 23 Banca Agricolã şi unitãţile sale folosesc sigiliul pe care este reprodusa stema R.S.R. ART. 24 Directorii sucursalelor, filialelor şi agentiilor reprezintã banca, în calitate de mandatari ai acesteia, în fata organelor de stat, precum şi în raporturile cu persoanele juridice sau fizice, în legatura cu activitatea unitãţilor pe care le conduc. ART. 25 Actele de împrumut - indiferent de denumirea lor - şi extrasele de cont de împrumut privind creanţele neachitate la termen sau creanţele pe care banca este indreptatita sa le recupereze înainte de termen de la organizaţiile socialiste au putere de titlu executoriu, fãrã îndeplinirea altor formalitãţi. Realizarea creanţelor bãncii se face pe seama mijloacelor bãneşti din conturile beneficiarilor de credite. În caz de lipsa de disponibil, urmãrirea creanţelor se poate face pe baza hotãrîrii consiliului de administraţie al bãncii asupra mãrfurilor şi a altor valori materiale ce aparţin organizaţiei socialiste debitoare, cu excepţia bunurilor care, potrivit dispoziţiilor legale, nu pot fi urmãrite. În caz de neplata la scadente, actele de împrumut de orice fel încheiate cu persoane fizice au putere de titlu executoriu pentru intreaga creanta rãmasã de plata, fãrã îndeplinirea altor formalitãţi. ART. 26 Pentru eventualele erori în eliberarea de mijloace bãneşti sau înregistrãri în conturile clienţilor, banca rãspunde pînã la limita sumei eronat eliberate sau înregistrate, precum şi a penalitatilor ce se vãrsa la bugetul de stat, suportate de client, dacã nu se dovedeşte ca erorile respective s-au produs din culpa clienţilor. Rãspunderea bãncii înceteazã dacã nu este sesizatã cu reclamaţie pînã la expirarea termenului stabilit şi comunicat în scris, potrivit legii, titularilor de cont, de a aduce la cunostinta unitãţilor bãncii neînregistrarea sau înregistrarea eronatã a operaţiunilor din conturi. Pretenţiile fata de banca sînt supuse prescripţiei prevãzute de dispoziţiile legale. CAP. 5 Dispoziţii finale ART. 27 Se aproba alãturatul Statut al Bãncii Agricole. ART. 28 <>Decretul nr. 141/1968 privind înfiinţarea Bãncii Agricole, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga. ART. 29 Prezentul decret intra în vigoare pe data de 1 februarie 1970.
ANEXA 1
Statutul Bãncii Agricole
Banca Agricolã - organ central al administraţiei de stat - este banca specializatã de creditare, finanţare şi decontare a producţiei, investiţiilor şi circulaţiei mãrfurilor pentru organizaţiile socialiste din agricultura, silvicultura şi alte ramuri economice. Banca Agricolã acorda credite pe termen lung şi pe termen scurt membrilor C.A.P. şi producãtorilor cu gospodãrie individualã, în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale. Banca Agricolã pãstreazã disponibilitãţile Casei de pensii a membrilor C.A.P. şi efectueazã operaţiunile ei de decontare. Banca Agricolã poate primi mandat de la celelalte bãnci şi poate la rindul ei sa le dea mandat acestora pentru efectuarea de operaţiuni bancare. Banca Agricolã exercita controlul bancar la organizaţiile socialiste din sfera sa de activitate asupra îndeplinirii planurilor economice şi financiare, realizãrii planului de investiţii şi folosirii fondurilor fixe, a mijloacelor proprii şi împrumutate, precum şi asupra respectãrii disciplinei operaţiunilor bancare. Banca Agricolã poate exercita controlul de fond al gestiunii C.A.P., actionind ca mandatara a U.N. a C.A.P., pe baza convenţiei încheiate. Banca Agricolã îşi desfãşoarã activitatea pe baza Decretului nr. 55/1970 privind organizarea şi funcţionarea Bãncii Agricole, precum şi a statutului de fata.
I. Fondurile Bãncii Agricole
ART. 1 Banca Agricolã are urmãtoarele fonduri: fondul statutar, fondul de rezerva, fondul mijloacelor fixe, fondul de amortizare şi fondurile speciale. ART. 2 Fondul statutar este de 500.000.000 lei şi constituie garanţia angajamentelor Bãncii Agricole. ART. 3 Fondul de rezerva se constituie din beneficiile proprii pînã la nivelul fondului statutar. În cazul cînd fondul de rezerva este utilizat pentru acoperirea unor pierderi, acest cont se reconstituie din beneficii. ART. 4 Fondul mijloacelor fixe reprezintã valoarea mijloacelor fixe aflate în administrarea directa a bãncii. ART. 5 Fondul de amortizare se constituie din cotele de amortizare şi se foloseşte potrivit dispoziţiilor legale. ART. 6 Fondurile speciale se constituie pe baza dispoziţiilor legale şi pot fi utilizate de banca potrivit scopurilor pentru care au fost create. ART. 7 În completarea resurselor sale de creditare Banca Agricolã foloseşte fondurile bugetare ce i se pun la dispoziţie de cãtre Ministerul Finanţelor, precum şi credite de la Banca Nationala a R.S.R. ART. 8 Beneficiul net al Bãncii Agricole se repartizeazã dupã aprobarea bilanţului şi a dãrii de seama contabile anuale, astfel: 25% se face venit la bugetul de stat; 75% se aloca la fondul de rezerva al bãncii. Dupã ce fondul de rezerva atinge limita fondului statutar, beneficiul net se vãrsa în întregime la bugetul de stat.
II. Operaţiunile Bãncii Agricole
A. Operaţiuni privind creditarea
ART. 9 Banca Agricolã stabileşte propunerile privind necesarul de credite şi resurse pentru organizaţiile socialiste, membrii C.A.P. şi producãtorii individuali din domeniul sau de activitate şi le prezintã Bãncii Naţionale a R.S.R. pentru a fi cuprinse în planul de credite pe economie. Pe baza planului de credite aprobate de Consiliul de Miniştri, a dispoziţiilor legale şi a normelor generale de creditare, organizeazã şi efectueazã creditarea producţiei agricole, a activitãţii din silvicultura, a activitãţii de construcţii-montaj şi proiectare a investiţiilor, a activitãţii de aprovizionare tehnico-materiale şi de valorificare a produselor agricole, a activitãţii întreprinderilor de prelucrare a produselor agricole şi desfacere cãtre populaţie, la întreprinderilor din domeniul sau de activitate. ART. 10 Creditele pe termen scurt se acorda sub forma creditarii directe, în scop determinat, pe baza de garanţie rambursabile la termen, pentru: a) asigurarea mijloacelor circulante necesare activitãţii de producţie şi de circulaţie, de construcţii-montaj şi de proiectare, neacoperite cu mijloace circulante proprii şi asimilate; b) contractarea şi achiziţionarea de produse agricole; c) mãrfuri livrate, lucrãri executate şi servicii prestate, deschiderea de acreditive, în cazurile şi condiţiile stabilite de banca; d) acoperirea nevoilor temporare de fonduri în cazul cînd, în cursul anului, exista decalaj între termenul de realizare a investiţiilor sau a obiectivelor din planul tehnic şi termenul de realizare a surselor financiare prevãzute în planul pentru aceste activitãţi; e) alte nevoi ale organizaţiilor socialiste ce decurg din îndeplinirea planului de producţie şi de circulaţie a mãrfurilor, de construcţii-montaj şi de proiectare; f) alte scopuri prevãzute în dispoziţiile legale. ART. 11 Creditele pe termen scurt se pot utiliza direct pentru efectuarea plãţilor, pentru rambursarea creditelor acordate anterior sau se pot trece în conturile beneficiarilor de credite. ART. 12 Termenele de rambursare a creditelor pe termen scurt se stabilesc în funcţie de perioadele de recoltare şi desfacere a produselor, de lichidare a stocurilor sau de realizare a veniturilor bãneşti. ART. 13 Banca Agricolã acorda credite pe termen scurt unitãţilor agricole cooperatiste, precum şi membrilor C.A.P. şi producãtorilor cu gospodãrii individuale pentru producţia contractatã cu organizaţiile socialiste, în condiţiile stabilite de dispoziţiile legale. Operaţiunile privind plata împrumuturilor pentru contractari şi plata produselor agricole preluate de organizaţiile socialiste de la membrii C.A.P. şi producãtorii cu gospodãrie individualã se efectueazã prin organele cãrora Banca Agricolã le da mandat în acest scop. ART. 14 Banca Agricolã acorda credite pe termen lung pentru investiţii, precum şi pentru lucrãri de mica mecanizare şi alte lucrãri productive, în condiţiile prevãzute prin dispoziţiile legale. Creditele pe termen lung se acorda în limita sumelor prevãzute în planul şi bugetul de stat. ART. 15 Creditele pe termen scurt şi creditele pe termen lung se acorda de banca pe baza de acte de împrumut şi se garanteazã pentru intreaga lor valoare prin gaj de valori materiale şi mãrfuri, mijloace bãneşti prevãzute a se realiza în perioada viitoare sau venituri în bani şi în natura, dupã caz. Banca stabileşte, potrivit dispoziţiilor legale, garanţia necesarã pentru creditele pe care le acorda, condiţiile în care bunurile ce constituie garanţia creditului rãmîn în pãstrarea organizaţiilor beneficiare de credite, precum şi modalitatea în care ele pot dispune de aceste bunuri. ART. 16 Pentru creditele obţinute de la banca beneficiarii plãtesc dobinzile stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 17 Banca are dreptul sa controleze la organizaţiile socialiste utilizarea fondurilor proprii şi a creditelor acordate, existenta, condiţiile de pãstrare şi calitatea valorilor materiale şi oricãror bunuri care constituie garanţia creditelor.
B. Operaţiuni privind finanţarea investiţiilor
ART. 18 Banca Agricolã organizeazã şi efectueazã finanţarea investiţiilor cuprinse în planul de stat şi a celor din fondurile speciale ale organizaţiilor socialiste. Finanţarea investiţiilor se face din alocaţiile de la bugetul statului, din mijloace proprii ale organizaţiilor socialiste şi din credite bancare, potrivit dispoziţiilor legale. Banca Agricolã exercita controlul constituirii şi folosirii fondurilor pentru finanţarea investiţiilor potrivit destinaţiei prevãzute în plan şi în documentaţia de deviz, aplicãrii dispoziţiilor legale la întocmirea şi aprobarea documentaţiei de proiect şi deviz, îndeplinirii planului de investiţii legalitãţii planurilor de antrepriza şi de proiectare, precum şi respectãrii acestora. Banca Agricolã are dreptul sa reducã cheltuielile din situaţiile de lucrãri şi procesele-verbale de recepţie, cu sumele corespunzãtoare volumului lucrãrilor neexecutate sau provenite din nerespectarea documentaţiei de deviz, a preţurilor şi a altor dispoziţii legale. ART. 19 Pentru operaţiunile de finanţare a investiţiilor, Banca Agricolã percepe comisioane potrivit dispoziţiilor legale.
C. Operaţiuni privind efectuarea decontãrilor
ART. 20 Banca Agricolã efectueazã decontãrile între organizaţiile socialiste privind operaţiunile de finanţare a investiţiilor, a livrãrilor de mãrfuri, executarilor de lucrãri, prestãrilor de servicii şi pentru orice alte obligaţii bãneşti, în baza prevederilor legale şi a normelor generale de decontare stabilite pentru organizaţiile socialiste din domeniul sau de activitate. Banca controleazã ca operaţiunile de decontare sa se efectueze de cãtre organizaţiile socialiste în concordanta cu obligaţiile contractuale. ART. 21 Mijloacele bãneşti ale organizaţiilor socialiste se pãstreazã în conturile deschise la banca, iar titularii de cont efectueazã încasãrile şi plãţile numai prin aceste conturi. Se excepteazã sumele ce pot fi pãstrate în casa şi cele ce pot fi folosite din încasãri pentru efectuarea plãţilor în numerar, conform dispoziţiilor legale. ART. 22 Banca Agricolã îşi pãstreazã disponibilitãţile într-un cont la Banca Nationala a R.S.R. Operaţiunile prin acest cont se efectueazã potrivit convenţiei dintre cele doua bãnci. ART. 23 Conturile ce se deschid organizaţiilor socialiste şi modul de funcţionare a acestor conturi se stabilesc prin instrucţiuni care se comunica titularului de cont. Titularii de cont sînt obligaţi ca în termenele prevãzute de instrucţiuni sa reclame eventualele neinregistrari sau înregistrãri gresite ale operaţiunilor în conturi. ART. 24 În exercitarea controlului asupra decontãrilor banca are dreptul sa verifice documentele de încasãri şi plati în cont şi în numerar, înregistrãrile contabile, registrele şi datele operative şi statistice ale organizaţiilor socialiste. ART. 25 Banca Agricolã poate deschide conturi persoanelor juridice, altele decît organizaţiilor socialiste, precum şi persoanelor fizice. ART. 26 Pentru disponibilitãţile aflate în conturi banca plãteşte dobinzile stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
D. Efectuarea operaţiunilor de casa
ART. 27 Banca Agricolã, împreunã cu ministerele, celelalte organe centrale interesate şi organizaţiile socialiste care au cont la aceasta banca, stabileşte volumul încasãrilor şi plãţilor în numerar, pe care îl prezintã Bãncii Naţionale a R.S.R. pentru a fi prins în planul de casa pe economie. Operaţiunile de casa pentru titularii de cont se fac prin casierii proprii sau prin alte bãnci pe baza de convenţie. ART. 28 Întocmirea şi executarea planului de casa pentru organizaţiile socialiste, precum şi stabilirea condiţiilor şi termenelor de depunere a numerarului la casieriile bãncii, sumele ce pot fi pãstrate în casa, modul de eliberare a numerarului şi de efectuare a plãţilor direct din încasãri, se fac potrivit dispoziţiilor legale. ART. 29 Banca Agricolã controleazã respectarea disciplinei de casa de cãtre organizaţiile socialiste din sfera sa de activitate. ART. 30 Banca Agricolã exercita controlul asupra utilizãrii fondului de salarii de cãtre organizaţiile socialiste din sfera sa de activitate, potrivit dispoziţiilor legale. ART. 31 Banca Agricolã efectueazã plata cheltuielilor pentru unitãţile bugetare din domeniul sau de activitate în limita disponibilului din conturile lor şi potrivit dispoziţiilor legale. ART. 32 Banca Agricolã încaseazã veniturile bugetului de la unitãţile din sfera sa de activitate, pe care le vireazã periodic la Banca Nationala a Republicii Socialiste România. ART. 33 Banca Agricolã exercita controlul asupra aplicãrii de cãtre organizaţiile socialiste care au contul la unitãţile sale a dispoziţiilor care reglementeazã veniturile de stat, precum şi controlul realizãrii acestor venituri. Banca Agricolã are dreptul sa vireze din conturile organizaţiilor socialiste sumele ce trebuie vãrsate la bugetul de stat. ART. 34 Consiliul de administraţie al Bãncii Agricole examineazã problemele activitãţii bãncii şi ia hotãrîri cu privire la: a) volumul creditelor şi al încasãrilor şi plãţilor în numerar; b) organizarea şi efectuarea operaţiunilor de creditare, finanţare, decontare, a operaţiunilor cu numerar, a controlului utilizãrii fondului de salarii şi a controlului realizãrii veniturilor de stat; c) propunerile referitoare la regimul dobinzilor bancare; d) stabilirea comisioanelor bancare pentru operaţiunile pe care le efectueazã, altele decît cele privind finanţarea investiţiilor; e) bilanţul şi darea de seama contabila anuala a bãncii; f) cazurile în care din lipsa de disponibilitati recuperarea creanţelor ar urma sa se facã pe seama mãrfurilor şi altor valori materiale ce aparţin organizaţiilor socialiste debitoare; g) orice alte probleme de conducere generalã legate de buna desfãşurare a activitãţii bãncii. ART. 35 Unitãţile bãncii îşi desfãşoarã activitatea potrivit regulamentelor aprobate de consiliul de administraţie al bãncii. ART. 36 Angajaţii bãncii sînt obligaţi sa pãstreze secretul operaţiunilor şi conturilor acesteia şi ale clientelei sale. Relaţii asupra operaţiunilor şi conturilor se dau numai titularilor de conturi şi organelor ierarhic superioare ale acestora, organelor judecãtoreşti, arbitrale, de urmãrire penalã, precum şi organelor financiar-bancare, cu respectarea dispoziţiilor legale. ART. 37 Revizia activitãţii unitãţilor bãncii se face de aparatul de revizie al bãncii, potrivit dispoziţiilor legale.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
