Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Proprietatea socialistã constituie baza de neclintit a orinduirii noastre, rodul luptei revoluţionare duse de poporul roman sub conducerea partidului comunist pentru construirea noii societãţi, iar sporirea continua a avutiei naţionale reprezintã condiţia primordialã pentru asigurarea satisfacerii cerinţelor materiale şi spirituale tot mai înalte ale oamenilor muncii.
Apãrarea bunurilor proprietate socialistã, a întregii avutii naţionale, a valorilor ştiinţifice, tehnice, de cultura şi arta, asigurarea integritãţii instalaţiilor şi utilajelor impotriva sustragerilor, incendiilor, exploziilor şi oricãror acte de distrugere sau degradare, apãrarea pãdurilor, culturilor şi recoltelor constituie o îndatorire fundamentalã, de inalta responsabilitate patriotica, a ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare, unitãţilor socialiste de stat şi obşteşti, a tuturor oamenilor muncii în calitatea lor de producãtori, proprietari şi beneficiari ai bunurilor materiale ale societãţii.
Pentru asigurarea unei paze eficiente a bunurilor,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Paza bunurilor proprietate socialistã se organizeazã şi se executa, în raport cu importanta şi specificul acestora, potrivit prevederilor prezentului decret, prin paza militarã, paza proprie a unitãţilor socialiste de stat şi obşteşti şi paza obsteasca.
ART. 2
Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sînt obligate sa ia mãsuri pentru asigurarea pazei bunurilor la unitãţile socialiste de stat şi obşteşti ce le sînt subordonate.
ART. 3
Rãspunderea pentru luarea mãsurilor de asigurare a pazei bunurilor pe care unitãţile socialiste de stat şi obşteşti le deţin cu orice titlu revine conducerii acestor unitãţi.
ART. 4
Fiecare cetãţean al patriei are îndatorirea sa acţioneze cu hotãrîre pentru apãrarea avutului obştesc şi personal, sa sesizeze organelor competente orice fapta de natura sa afecteze integritatea lor, iar cînd situaţia impune, sa intervinã direct, în condiţiile legii, pentru apãrarea acestor bunuri.
ART. 5
La întãrirea pazei şi securitãţii obiectivele vor participa formaţiuni ale garzilor patriotice, precum şi tineri din formaţiunile de pregãtire a tineretului pentru apãrarea patriei.
CAP. 2
Paza militarã
ART. 6
Obiectivele de importanta deosebita pentru apãrarea tarii, activitatea statului, economie, ştiinţa, tehnica, cultura şi arta, precum şi valorile care necesita a fi asigurate cu paza militarã, se stabilesc prin decret prezidential.
Paza militarã prevãzutã în prezentul decret se executa cu efective ale Ministerului de Interne, aprobate în acest scop.
ART. 7
Ministerele şi celelalte organe centrale ale cãror unitãţi subordonate sînt asigurate cu paza militarã vor încheia protocoale, în acest scop, cu Ministerul de Interne. În protocol se vor prevedea efectivele de militari şi numãrul posturilor de paza, amenajãrile şi mijloacele tehnice de paza şi alarmare pentru funcţionarea pazei, a cãror construire şi instalare intra în sarcina unitãţilor socialiste beneficiare, modul de asigurare a condiţiilor de cazare a efectivelor militare, precum şi alte obligaţii referitoare la paza militarã, potrivit prevederilor regulamentelor militare.
Pe baza protocolului prevãzut la alin. 1 unitatea beneficiara de paza încheie contract cu unitatea militarã stabilitã de Ministerul de Interne.
ART. 8
Unitãţile socialiste ce funcţioneazã pe baza autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, la care se organizeazã paza militarã, vor plati Ministerului de Interne contravaloarea serviciilor efectuate. Tarifele se stabilesc de Ministerul de Interne, cu avizul Ministerului Finanţelor, la nivelul cheltuielilor ce se efectueazã cu paza militarã.
ART. 9
Paza militarã se organizeazã şi se executa potrivit planului de paza întocmit de comandantul unitãţii militare şi conducãtorul unitãţii socialiste, prin aplicarea în mod corespunzãtor şi a prevederilor art. 18.
Comandantul unitãţii sau subunitatii care asigura paza obiectivului va informa pe conducãtorul unitãţii socialiste despre problemele referitoare la modul de executare a serviciului de paza.
La sesizarea comandantului, conducãtorul unitãţii socialiste este dator sa ia mãsurile ce se impun pentru asigurarea condiţiilor necesare bunei desfasurari a pazei, potrivit obligaţiilor contractuale.
ART. 10
În obiectivele de importanta deosebita se organizeazã, concomitent cu paza militarã, dupã nevoi, şi paza proprie, care se integreaza în sistemul unic de paza a obiectivelor.
La obiectivele prevãzute în alin. 1, personalul din paza proprie se subordoneazã, în ceea ce priveşte îndeplinirea misiunilor, şi comandantului unitãţii sau subunitatii care asigura paza militarã.
CAP. 3
Paza proprie a unitãţilor socialiste de stat şi obşteşti
ART. 11
Obiectivele şi alte bunuri care, datoritã valorii, importantei sau specificului lor, necesita a fi pazite în mod permanent, se asigura prin paza proprie a unitãţilor socialiste de stat şi obşteşti.
Paza proprie se executa cu personal avînd anume aceste atribuţii, în cadrul numãrului de posturi aprobat prin plan fiecãrei unitãţi, şi se organizeazã în formaţii compuse din paznici, paznici obiective speciale, portari, controlori poarta şi şefi de formaţii, necesare acoperirii posturilor şi schimburilor stabilite prin planul de paza, conform criteriilor şi normelor prevãzute în anexa nr. 1.
În timpul serviciului, personalul de paza poarta uniforma, potrivit normelor legale.
În cazul unitãţilor socialiste grupate în aceeaşi clãdire sau în clãdiri separate, cu acelaşi acces, paza se organizeazã în comun, cu efective ale acestor unitãţi. Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare împreunã cu conducerile unitãţilor socialiste de stat şi obşteşti vor stabili obiectivele la care se organizeazã paza în comun. Conducerile unitãţilor socialiste care au obiective ce se asigura prin paza în comun vor stabili, de comun acord, personalul care efectueazã paza, precum şi obligaţiile şi rãspunderile ce le revin în acest scop, inclusiv cele rezultate din planul de paza.
Pentru întãrirea pazei unitãţilor socialiste de stat şi obşteşti, precum şi a securitãţii unor sectoare, agregate, instalaţii şi a altor compartimente importante de activitate, se organizeazã, concomitent, paza obsteasca.
Paza obsteasca se efectueazã de personalul unitãţii socialiste sau, dupã caz, de membrii cooperatori, în afarã orelor de producţie, cu respectarea prevederilor legislaţiei muncii, precum şi de cãtre luptãtori din garzile patriotice şi tineri din formaţiunile de pregãtire a tineretului pentru apãrarea patriei.
Persoanele care efectueazã paza obsteasca sînt propuse de consiliile oamenilor muncii din unitãţile socialiste ori de consiliile de conducere din organizaţiile cooperatiste, iar propunerile se aproba, dupã caz, de adunarea generalã a oamenilor muncii, a reprezentanţilor acestora sau a membrilor cooperatori.
Persoanelor care efectueazã paza obsteasca a unitãţilor de stat şi obşteşti le revin, în mod corespunzãtor, obligaţiile prevãzute pentru personalul de paza.
ART. 12
La unitãţile socialiste care deţin, cu orice titlu, terenuri agricole se organizeazã paza proprie de cimp.
În afarã atribuţiilor comune întregului personal de paza, paznicii de cimp sînt obligaţi sa asigure paza tuturor bunurilor de pe terenurile agricole şi sa sesizeze, la timp, organele competente despre producerea de calamitati, apariţia unor daunatori şi alte evenimente de natura sa producã pagube avutului obştesc.
În timpul serviciului paznicii de cimp poarta un semn distinctiv.
ART. 13
Paza pãdurilor, a oricãror terenuri care constituie fond forestier, a vinatului din fondurile de vinatoare şi a fondului piscicol se asigura cu personal silvic şi de paza a fondurilor de vinatoare şi piscicole, anume desemnat de cãtre conducerile unitãţilor socialiste deţinãtoare ale acestor fonduri.
ART. 14
Poate fi incadrata paznic persoana care îndeplineşte urmãtoarele condiţii:
a) este cetãţean roman şi a împlinit virsta de 21 ani;
b) are aptitudini fizice şi profesionale adecvate funcţiei;
c) este cunoscut ca o persoana corecta şi cu o buna conduita cetateneasca;
d) a satisfãcut serviciu militar.
Pentru controlul accesului în unitãţile socialiste pot fi încadrate, în funcţie de nevoi, şi femei care îndeplinesc condiţiile prevãzute în alin. 1, cu excepţia celei de la lit. d).
ART. 15
Personalul de paza se încadreazã în munca numai cu avizul organului local al militiei. În cazul retragerii avizului, cel în cauza nu mai poate fi menţinut în serviciul de paza.
ART. 16
Personalul de paza, la încadrare, depune urmãtorul jurãmînt:
"Jur sa respect legile tarii, sa nu precupetesc nici un efort pentru asigurarea securitãţii bunurilor ce imi sînt încredinţate pentru paza, sa fiu cinstit, curajos, disciplinat şi vigilent, sa pãstrez cu stricteţe secretul de stat şi de serviciu şi sa-mi îndeplinesc cu conştiinciozitate îndatoririle ce imi revin".
ART. 17
Personalul de paza va fi inarmat cu arme de foc, cu acordul militiei judeţului sau al municipiului Bucureşti, în raport cu importanta, specificul, întinderea obiectivelor şi valoarea bunurilor pazite.
ART. 18
Paza se organizeazã şi se efectueazã potrivit planului de paza întocmit de unitatea socialistã de stat sau obsteasca, cu avizul de specialitate al organului local al Ministerului de Interne, care este obligatoriu şi în situaţia modificãrii planului de paza.
Prin planul de paza se stabilesc numãrul de posturi şi amplasarea acestora, efectivul de paznici şi alte persoane care concura la paza, amenajãrile, instalaţiile şi mijloacele tehnice de paza şi alarmare, consemnul posturilor, modul în care se executa controlul accesului şi circulaţiei în obiectiv, legatura şi cooperarea cu alte organe cu sarcini de paza şi securitate a obiectivelor şi bunurilor. Pentru asigurarea pazei de cimp planul va prevedea şi delimitarea terenurilor agricole, a construcţiilor, instalaţiilor şi altor bunuri aflate pe aceste terenuri ce urmeazã a fi pazite.
ART. 19
Conducãtorii unitãţilor socialiste de stat şi obşteşti unde se asigura paza proprie au, în principal, urmãtoarele atribuţii:
a) rãspund nemijlocit de organizarea şi funcţionarea pazei unitãţilor şi a bunurilor pe care le deţin cu orice titlu;
b) analizeazã temeinic nevoile stricte de paza şi stabilesc efectivele necesare în raport cu importanta, mãrimea şi vulnerabilitatea obiectivelor respective, specificul producţiei şi locul de dispunere a acestora;
c) asigura, pentru executarea serviciului de paza, selecţionarea unor persoane cu profil moral corespunzãtor, cu aptitudini fizice şi profesionale necesare acestei activitãţi;
d) iau mãsuri de instruire specifica a personalului de paza şi controleazã modul cum îşi exercita atribuţiile de serviciu;
e) asigura executarea amenajãrilor şi instalaţiilor necesare desfãşurãrii serviciului de paza, precum şi introducerea, întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor tehnice de alarmare;
f) asigura echiparea personalului de paza cu uniforma şi însemnele distinctive, potrivit dispoziţiilor legale;
g) asigura spaţiile şi amenajãrile necesare pãstrãrii în deplina securitate a armamentului şi muniţiei necesare executãrii serviciului de paza;
h) stabilesc responsabilitãţi pentru şefii compartimentelor de munca, precum şi pentru maiştri, în ceea ce priveşte paza şi securitatea utilajelor şi instalaţiilor de la locurile de munca. La terminarea programului de lucru, şefii compartimentelor de munca, precum şi maistrii din locurile unde se lucreazã cu unu sau doua schimburi, vor verifica dacã au fost luate mãsuri pentru prevenirea sustragerilor, incendiilor, exploziilor, distrugerilor sau degradãrilor. Intrãrile în aceste locuri de munca vor fi incuiate şi sigilate, iar cheile vor fi pãstrate în locurile anume stabilite de conducãtorii unitãţilor socialiste.
Îndeplinirea acestor atribuţii de cãtre conducãtorii organizaţiilor de stat şi obşteşti se realizeazã cu sprijinul şi sub controlul de specialitate al organelor de militie, pe care sînt obligaţi sa le sesizeze în legatura cu toate problemele ce pot afecta paza şi integritatea avutului obştesc.
Aceleaşi obligaţii revin şi conducãtorilor unitãţilor socialiste de stat sau obşteşti nou înfiinţate, la care se impune asigurarea pazei proprii. Aceste unitãţi, precum şi cele în care activitatea se extinde, vor prevedea în statele de funcţii necesarul personalului anume destinat pentru paza obiectivelor şi a bunurilor.
CAP. 4
Controlul accesului şi circulaţiei în incinta unitãţilor socialiste de stat şi obşteşti
ART. 20
Accesul în incinta unitãţilor socialiste de stat şi obşteşti, cu excepţia acelor unitãţi care presteazã servicii publice, se face numai pe baza de legitimatie, permis sau bilet de intrare.
Conducãtorii unitãţilor socialiste vor stabili reguli stricte de acces şi circulaţie în incinta unitãţilor a personalului propriu şi a persoanelor din afarã.
La stabilirea regulilor de acces şi circulaţie se va tine seama de dispoziţiile legale în vigoare referitoare la apãrarea secretului de stat, de cele privind disciplina muncii, precum şi de specificul unitãţii, permitindu-se accesul şi circulaţia persoanelor numai în locurile în care acestea îşi desfãşoarã activitatea sau în care au de îndeplinit sarcini de serviciu şi pentru care s-a aprobat accesul în acest scop.
ART. 21
Personalul unitãţii va purta echipamentul specific sau insignele ori însemnele distinctive stabilite prin regulamentul de ordine interioarã.
ART. 22
Conducãtorii unitãţilor socialiste vor stabili pe compartimente de munca - servicii, secţii, ateliere şi altele asemenea - persoanele care sînt responsabile cu aplicarea regulilor de acces şi circulaţie în aceste locuri de munca.
Persoanele responsabile, stabilite potrivit alineatului precedent, sînt obligate sa verifice zilnic modul în care se respecta regulile de acces şi circulaţie, iar în cazul cînd constata încãlcarea acestora, sa informeze conducerea unitãţii socialiste şi sa propunã sancţionarea celor vinovaţi.
ART. 23
Conducãtorii unitãţilor socialiste sînt obligaţi sa organizeze desfãşurarea activitãţii educative a întregului personal pentru sporirea vigilentei, a ordinii şi disciplinei interioare, astfel încît accesul şi circulaţia în compartimentele de munca sa se facã în condiţiile asigurãrii pazei şi securitãţii obiectivelor şi bunurilor unitãţii.
CAP. 5
Paza obsteasca în comune, sate şi unele localitãţi componente ale municipiilor şi oraşelor
ART. 24
Pentru apãrarea avutului obştesc şi a bunurilor proprietate personalã, în comune şi sate se organizeazã paza obsteasca, care contribuie şi la menţinerea ordinii şi liniştii publice.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot stabili ca paza obsteasca sa se organizeze şi în unele localitãţi componente ale municipiilor şi oraşelor dispersate de acestea.
ART. 25
Paza obsteasca se organizeazã, pe baza propunerii adunãrii locuitorilor, de cãtre birourile executive ale consiliilor populare comunale, iar în localitãţile componente ale municipiilor şi oraşelor, precum şi în satele apartinatoare acestora, de cãtre comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare respective. Numãrul posturilor de paza se stabileşte de adunarea locuitorilor, la propunerea comitetelor sau birourilor executive care organizeazã paza.
La stabilirea posturilor de paza obsteasca se au în vedere numãrul locuitorilor comunei ori satului, întinderea şi aşezarea localitãţii, numãrul obiectivelor a cãror paza nu este asigurata prin alte sisteme de paza şi alte asemenea elemente determinate de specificul local.
Hotãrîrea adunãrii locuitorilor se ia prin vot deschis, cu majoritatea celor prezenţi, dacã aceştia reprezintã cel puţin doua treimi din numãrul locuitorilor cãrora le revine obligaţia de a presta paza. Adunarea locuitorilor se poate organiza pe sate, comune sau circumscripţii electorale ori grupe ale acestora şi este convocatã de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular.
ART. 26
Paza obsteasca se executa pe timpul nopţii, prin rotaţie, de cãtre cetãţenii care domiciliazã în localitatea unde se organizeazã asemenea paza, bãrbaţi în virsta de 18-65 ani, cunoscuţi ca persoane corecte şi cu o buna conduita cetateneasca, potrivit planului de paza întocmit conform prevederilor art. 18. Persoanele care nu prezintã încredere sa presteze aceasta activitate, stabilite de adunarea locuitorilor, vor plati contravaloarea prestaţiei pazei în bani.
Se excepteazã de la executarea pazei obşteşti:
a) persoanele inapte medical;
b) militarii;
c) alte persoane, în cazuri temeinic justificate, cu aprobarea adunãrii locuitorilor.
ART. 27
Obligaţia de a executa paza obsteasca se îndeplineşte prin prestarea efectivã a pazei.
Adunarea locuitorilor poate aproba unor persoane sa plãteascã contravaloarea în bani a obligaţiei de a presta paza.
Sumele stabilite de adunarea locuitorilor drept contribuţie, pentru persoanele care nu prezintã încredere sa efectueze paza sau cãrora li s-a aprobat, potrivit alin. 2, sa nu presteze efectiv aceasta activitate, vor fi folosite pentru plata persoanelor care efectueazã paza în locul lor şi se încaseazã prin organele financiare ale comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare. În cazul în care sumele nu sînt achitate în termen de 30 de zile de la data hotãrîrii adunãrii locuitorilor, acestea se urmãresc şi se executa pe baza deciziei comitetului sau biroului executiv al consiliului popular, care constituie titlu executor.
Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare stabilesc persoanele care presteazã paza în locul celor prevãzute la alin. 2 şi la art. 26 alin. 1 şi retributia cuvenitã potrivit hotãrîrii adunãrii locuitorilor.
Paznicii obşteşti poarta un însemn distinctiv în timpul executãrii pazei.
Instruirea şi controlul persoanelor care executa paza obsteasca se asigura de cãtre comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, cu concursul de specialitate al organului local al Ministerului de Interne.
CAP. 6
Paza transporturilor unor valori importante
ART. 28
Transportul valorilor importante constind în sume de bani, titluri de credit, cecuri ori altele asemenea, metale şi pietre preţioase, valori ştiinţifice, tehnice, de cultura şi arta, precum şi al armelor, muniţiilor, materialelor explozive sau radioactive ori al altor materii sau substanţe periculoase, se efectueazã cu mijloace de transport anume destinate, asigurate, dupã caz, cu paza militarã sau personal din paza proprie, inarmat cu arme de foc, în condiţiile prevãzute de lege.
Cuantumul sumelor de bani, valorile şi bunurile ce urmeazã a fi pazite şi transportate potrivit alin. 1 se stabilesc de conducerea unitãţii socialiste, cu acordul inspectoratului judeţean sau al municipiului Bucureşti al Ministerului de Interne.
ART. 29
Mijloacele destinate pentru transportul valorilor şi bunurilor prevãzute la art. 28 vor fi dotate cu dispozitive tehnice de paza şi alarmare necesare şi amenajate în mod corespunzãtor pentru a îndeplini condiţiile de securitate.
ART. 30
În cazul în care transportul sumelor de bani şi al altor valori nu se face cu mijloace de transport anume destinate, conducerea unitãţii socialiste va lua mãsuri pentru ca cei care fac astfel de transporturi sa fie insotiti de o persoana desemnatã din cadrul unitãţii sau, cînd situaţia impune, de un paznic.
Persoana anume desemnatã şi paznicul, prevãzuţi la alineatul precedent, pot fi inarmati cu arme de foc, cu acordul inspectoratului judeţean sau al municipiului Bucureşti al Ministerului de Interne.
CAP. 7
Mijloacele tehnice de paza şi alarmare
ART. 31
Unitãţile socialiste de stat şi obşteşti sînt obligate sa introducã mijloace tehnice de paza şi alarmare corespunzãtoare importantei şi specificului obiectivelor şi bunurilor ce trebuie pazite, sa efectueze imprejmuirea obiectivelor şi sa ia mãsuri pentru realizarea iluminatului de securitate.
Unitãţile socialiste de stat şi obşteşti vor realiza şi prin autodotare mijloace tehnice de paza şi alarmare pentru nevoile proprii.
ART. 32
Ministerul Industriei de Maşini-Unelte, Electrotehnica şi Electronica şi celelalte ministere producãtoare vor organiza activitatea de cercetare, proiectare, asimilare şi omologare a unor prototipuri de aparate şi alte mijloace tehnice de paza şi alarmare, care sa fie introduse şi folosite de cãtre unitãţile socialiste pentru asigurarea unei eficiente sporite a pazei.
Organele centrale prevãzute în alin. 1 sînt obligate sa ia mãsuri pentru introducerea în fabricaţie a mijloacelor tehnice de paza şi alarmare, avizate de Ministerul de Interne.
ART. 33
Ministerul Industriei de Maşini-Unelte, Electrotehnica şi Electronica va lua mãsuri, prin unitãţile sale, sa primeascã comenzi din partea beneficiarilor în termenele prevãzute de dispoziţiile legale în vigoare, sa centralizeze anual necesarul de tipuri de aparate pe organe centrale şi sa asigure livrarea coordonata a acestora cãtre beneficiari, în raport cu prioritãţile stabilite de Ministerul de Interne.
ART. 34
Mijloacele tehnice de paza şi alarmare necesare obiectivelor se stabilesc de cãtre conducerile unitãţilor socialiste, împreunã cu organele locale ale Ministerului de Interne.
În raport cu necesarul stabilit, unitãţile socialiste vor propune în planurile anuale fonduri pentru introducerea de mijloace tehnice de paza şi alarmare.
Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare vor asigura unitãţilor socialiste din subordinea lor fondurile de investiţii pentru realizarea amenajãrilor şi instalarea mijloacelor tehnice de paza şi alarmare necesare pazei şi pentru menţinerea lor în stare de funcţionare, în limita fondurilor prevãzute în acest scop în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã.
Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti va asigura, la cererea unitãţilor socialiste, prin personal anume desemnat, cu avizul militiei judeţene sau a municipiului Bucureşti, instalarea, depanarea şi întreţinerea mijloacelor tehnice de paza şi alarmare.
ART. 35
La proiectarea şi executarea construcţiilor de obiective se vor prevedea amenajãrile tehnice necesare pazei, precum şi dotarea acestora cu mijloace tehnice de paza şi alarmare.
CAP. 8
Obligaţiile şi drepturile personalului de paza
ART. 36
Personalul de paza este obligat sa dovedeascã, în intreaga lui activitate, o inalta disciplina, sa respecte cu stricteţe îndatoririle ce-i revin, fiind direct rãspunzãtor pentru paza şi securitatea bunurilor încredinţate.
ART. 37
În timpul serviciului personalul de paza este obligat:
a) sa cunoascã locurile şi punctele vulnerabile din perimetrul postului sau, pentru a preveni producerea oricãror fapte de natura sa aducã prejudicii avutului obştesc;
b) sa pazeasca cu un înalt simt de rãspundere obiectivul şi bunurile primite în paza şi sa asigure integritatea acestora, neprecupetind nici un efort pentru apãrarea lor;
c) sa permitã accesul în obiectiv numai în conformitate cu dispoziţiile legale, sa efectueze controlul, la intrarea şi ieşirea din incinta unitãţii socialiste, al persoanelor, mijloacelor de transport, materialelor şi altor bunuri, aplicind pe actele de ieşire sau intrare a materialelor ştampila "executat controlul de poarta", dupã care va mentiona aceasta operaţiune în registrul de evidenta.
În cazul în care, cu ocazia controlului, au fost gãsite documente secrete de stat sau de serviciu deţinute sau transportate fãrã respectarea prevederilor legale, personalul de paza retine documentele, opreşte persoanele care le deţin şi anunta, de îndatã, conducerea unitãţii socialiste şi organul local al Ministerului de Interne;
d) sa nu permitã accesul în obiectivele pazite persoanelor aflate sub influenta alcoolului;
e) sa opreascã şi sa legitimeze persoanele despre care exista date sau indicii ca au savirsit infracţiuni sau alte fapte ilicite în obiectivul pazit, iar în cazul infracţiunilor flagrante, sa opreascã şi sa predea organelor de militie pe fãptuitor, solicitind, la nevoie, sprijin personalului unitãţii socialiste, celorlalţi paznici sau oricãrei persoane; sa ridice bunurile care fac obiectul infracţiunilor sau altor fapte ilicite, pe care le vor preda organelor de poliţie, luind mãsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind, totodatã, un proces-verbal despre luarea acestor mãsuri;
f) sa încunoştiinţeze, de îndatã, conducerea unitãţii socialiste şi pe şeful sau ierarhic despre producerea oricãrui eveniment în timpul executãrii serviciului de paza şi despre mãsurile luate;
g) sa ia toate mãsurile ce decurg din consemnul de paza pentru a preveni producerea de incendii, explozii ori alte evenimente de natura a cauza pagube la instalaţii, conducte sau rezervoare de apa, de combustibil sau de substanţe chimice, la reţelele electrice sau telefonice ori la altele asemenea; în cazul în care astfel de evenimente s-au produs, sa ia mãsurile stabilite prin consemn şi sa anunţe, de îndatã, pe cei în drept;
h) în caz de incendii, sa ia primele mãsuri de stingere, de salvare a persoanelor şi bunurilor, sa sesizeze organele de pompieri, sa anunţe conducerea unitãţii socialiste şi organul local al Ministerului de Interne.
i) sa ia primele mãsuri pentru salvarea persoanelor şi bunurilor în caz de calamitati;
j) sa sesizeze organele Ministerului de Interne în legatura cu orice fapta de natura a prejudicia avutul obştesc şi sa le dea concursul pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin;
k) sa fie vigilent, sa pãstreze secretul de stat şi de serviciu;
l) sa poarte în timpul serviciului armamentul cu care este dotat şi sa-l întreţinã în perfecta stare de funcţionare; sa facã uz de arma numai în cazurile şi condiţiile prevãzute de lege;
m) sa poarte uniforma în timpul serviciului sau însemn distinctiv dacã nu este dotat cu uniforma;
n) sa execute, în raport cu specificul obiectivului sau bunului pazit, orice alte sarcini care i-au fost încredinţate potrivit planului de paza;
o) sa execute întocmai dispoziţiile sefilor ierarhici, sa fie disciplinat şi respectuos în raporturile de serviciu.
ART. 38
Şeful formatiei de paza din unitãţile socialiste de stat şi obşteşti, pe lîngã atribuţiile prevãzute la art. 37, are şi urmãtoarele obligaţii;
a) sa organizeze, sa conducã şi sa controleze activitatea de paza şi modul de executare a serviciului de cãtre personalul din subordine;
b) sa informeze de îndatã conducãtorul unitãţii şi organul de militie despre evenimentele privind activitatea de paza şi sa ţinã evidenta acestora;
c) sa propunã conducerii unitãţii mãsuri pentru perfecţionarea activitãţii da paza şi introducerea mijloacelor tehnice de semnalizare şi alarmare, în vederea creşterii eficientei pazei;
d) sa ţinã evidenta armamentului şi a muniţiei din dotarea personalului de paza şi sa se îngrijeascã de pãstrarea, întreţinerea, depozitarea şi folosirea acestora, potrivit legii;
e) sa execute programul de pregãtire profesionalã specifica personalului de paza din subordine;
f) sa fie exemplu de pregãtire, disciplina şi corectitudine şi sa dea dovada de vigilenta şi fermitate în toate împrejurãrile.
Obligaţiile prevãzute în alin. 1 revin, în mod corespunzãtor, şi persoanei care îndeplineşte atribuţiile şefului formatiei de paza în unitãţile la care se referã pct. 1 din anexa nr. 1.
ART. 39
Personalul de paza, inclusiv paznicii obşteşti, sînt asimilaţi, pe timpul executãrii pazei, persoanelor care îndeplinesc o funcţie ce implica exerciţiul autoritãţii de stat.
ART. 40
Personalul de paza al unitãţilor socialiste de stat şi obşteşti are dreptul la uniforma şi echipament de protecţie, în condiţiile prevãzute de lege.
Condiţiile de acordare a uniformei şi echipamentului de protecţie, precum şi descrierea, baremul şi modul de purtare a uniformei şi însemnelor personalului de paza, sînt cele stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
ART. 41
Persoanelor cu atribuţii de paza care, în activitatea pe care o desfãşoarã, dau dovada de abnegatie şi spirit de sacrificiu, aduc o contribuţie importanta la apãrarea proprietãţii socialiste impotriva sustragerilor de orice fel, incendiilor, distrugerilor sau degradãrilor, li se pot acorda recompense.
ART. 42
Recompensele ce se pot acorda personalului de paza sînt urmãtoarele:
a) multumiri verbale sau în scris din partea organelor de conducere;
b) evidentierea în munca;
c) înscrierea în tabloul de onoare;
d) înscrierea în cartea de onoare;
e) evidentierea prin publicare în organul de presa;
f) acordarea de premii conform dispoziţiilor legale;
g) acordarea de ordine sau medalii ale Republicii Socialiste România.
CAP. 9
Atribuţiile organelor Ministerului de Interne
ART. 43
În vederea asigurãrii pazei şi securitãţii obiectivelor şi bunurilor, organele Ministerului de Interne au urmãtoarele atribuţii:
a) asigura paza şi securitatea obiectivelor şi a bunurilor cu efective proprii, potrivit legii;
b) participa nemijlocit la organizarea pazei în unitãţile socialiste şi urmãresc executarea întocmai a mãsurilor stabilite prin planurile de paza;
c) rãspund, potrivit competentelor stabilite prin lege, de selecţionarea şi verificarea personalului de paza; avizeazã încadrarea acestuia şi retrag avizul persoanelor care nu mai îndeplinesc condiţiile prevãzute de lege pentru exercitarea serviciului de paza;
d) asigura, împreunã cu unitãţile socialiste, instruirea, pe principii militare, a persoanelor din paza proprie a unitãţilor socialiste de stat şi obşteşti, precum şi a persoanelor din paza obsteasca;
e) asigura dotarea unitãţilor socialiste de stat şi obşteşti cu arme militare şi munitia necesarã şi instruirea personalului de paza inarmat cu arme de foc;
f) controleazã modul în care unitãţile socialiste respecta dispoziţiile legale cu privire la paza obiectivelor şi bunurilor şi stabilesc, consemnind în registrul unic, mãsurile ce urmeazã a fi luate, cît şi termenul în care acestea vor fi aduse la îndeplinire de cãtre conducãtorul unitãţii socialiste;
g) stabilesc, împreunã cu ministerele producãtoare, prioritãţile în proiectarea şi producerea mijloacelor tehnice de paza şi alarmare;
h) avizeazã introducerea în fabricaţie de serie a aparatelor, a altor mijloace tehnice de paza şi alarmare şi acorda asistenta de specialitate pentru amplasarea acestora;
i) analizeazã periodic, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale, modul în care se aplica prevederile legii privind paza bunurilor şi stabilesc mãsuri pentru creşterea eficientei activitãţii de paza.
CAP. 10
Atribuţiile ministerelor şi celorlalte organe centrale
ART. 44
Ministerele şi celelalte organe centrale au urmãtoarele atribuţii privind paza obiectivelor şi a bunurilor:
a) coordoneazã, indruma şi controleazã activitatea de asigurare a pazei la unitãţile socialiste din subordine;
b) iau mãsuri pentru dotarea unitãţilor din subordine cu aparatura tehnica de paza şi alarmare necesarã, precum şi cu echipament pentru personalul de paza;
c) urmãresc ca, la proiectarea şi executarea construcţiilor de obiective, sa se prevadã realizarea amenajãrilor tehnice necesare pazei;
d) analizeazã în organul colectiv de conducere, anual sau ori de cîte ori este cazul, activitatea de asigurare a pazei obiectivelor şi bunurilor.
CAP. 11
Sancţiuni
ART. 45
Nerespectarea dispoziţiilor prezentului decret atrage, dupã caz, rãspunderea materialã, civilã, disciplinarã, contravenţionalã sau penalã.
ART. 46
Neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasã, cu intenţie sau din culpa, de cãtre personalul de paza a obligaţiilor ce-i revin potrivit prezentului decret constituie, dupã caz, infractiunea de abuz în serviciu contra intereselor obşteşti sau neglijenţa în serviciu, dacã sînt întrunite condiţiile prevãzute de legea penalã pentru aceste infracţiuni şi dacã fapta nu constituie o infracţiune mai grava.
ART. 47
Constituie contravenţii la normele privind paza urmãtoarele fapte, dacã nu sînt sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni:
a) neintocmirea planului de paza, precum şi neîndeplinirea sarcinilor ce revin unitãţilor socialiste de stat şi obşteşti din acest plan;
b) neluarea mãsurilor de realizare şi menţinere în stare de funcţionare a mijloacelor tehnice de paza şi alarmare ori a mijloacelor destinate transportului valorilor sau bunurilor prevãzute în art. 19 lit. e), art. 28 alin. 1 şi art. 29;
c) neluarea mãsurilor de însoţire a persoanei care transporta sume de bani sau alte valori, potrivit art. 30;
d) neluarea mãsurilor stabilite de organele Ministerului de Interne pentru înlãturarea deficienţelor constatate ca urmare a controlului efectuat, potrivit art. 43 lit. f);
e) încadrarea sau menţinerea în funcţie a personalului de paza cu încãlcarea prevederilor art. 14 sau ale art. 15;
f) absentarea de la serviciul de paza fãrã motive temeinice ori absentarea fãrã anunţarea, în prealabil, despre aceasta;
g) neîndeplinirea obligaţiilor prevãzute în art. 17, art. 19 lit. c), d), g) şi h), art. 20 alin. 2, art. 22, 37 şi 38.
Contravenţiile prevãzute la lit. a)-e) se sancţioneazã cu amenda de la 800 la 3.000 lei, sancţiunea aplicindu-se persoanei anume împuternicite sa aducã la îndeplinire acele obligaţii; dacã o astfel de împuternicire nu a fost data, sancţiunea se aplica conducatorului unitãţii socialiste de stat sau obşteşti.
Contravenţiile prevãzute la lit. f) şi g) se sancţioneazã cu amenda de la 500 la 1.000 lei.
ART. 48
Contravenţiile prevãzute la art. 47 se constata de cãtre ofiţerii şi subofiterii din Ministerul de Interne, precum şi de cãtre primari şi delegaţii acestora. Agentul constatator aplica sancţiunea.
ART. 49
În cazul contravenţiilor prevãzute la art. 47 lit. f) şi g), plîngerea se soluţioneazã de cãtre şeful organului Ministerului de Interne din care face parte ofiţerul sau subofiterul care a constatat contravenţia, iar în cazul proceselor-verbale încheiate de primari sau delegaţii acestora, de cãtre comitetul sau biroul executiv al consiliului popular.
Plîngerea impotriva procesului-verbal de constatare a unei contravenţii din cele prevãzute la art. 47 lit. a)-e) se soluţioneazã de cãtre judecãtoria în a carei raza teritorialã s-a savirsit fapta.
ART. 50
În mãsura în care prezentul decret nu dispune altfel, contravenţiilor prevãzute în art. 47 li se aplica dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
CAP. 12
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 51
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor lua mãsuri ca la data intrãrii în vigoare a prezentului decret corpurile de paza militarizata sa-şi înceteze activitatea.
Modul de predare şi preluare a posturilor şi a fondului de retribuire aferent, precum şi mãsurile care urmeazã a fi luate în legatura cu desfiinţarea corpurilor de paza militarizata sînt cele prevãzute în anexa nr. 2*.
ART. 52
Personalul muncitor care trece de la corpurile de paza militarizata la unitãţile socialiste este considerat transferat în interesul serviciului.
Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în funcţii cu niveluri de retribuire mai mici, precum şi personalul devenit disponibil ca urmare a aplicãrii dispoziţiilor prezentului decret, beneficiazã de prevederile art. 21 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile economice.
Prevederile Decretului nr. 367/1980 nu se aplica posturilor pe care se transfera la alte unitãţi personalul devenit disponibil prin încetarea activitãţii corpurilor de paza militarizata, precum şi posturilor din cadrul unitãţilor socialiste necesare organizãrii pazei proprii.
ART. 53
Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor vor supune spre aprobare modificãrile care decurg din aplicarea prezentului decret, în planul şi structura bugetului de venituri şi cheltuieli.
ART. 54
Pe data desfiinţãrii corpurilor de paza militarizata, posturile devenite disponibile, prevãzute în anexa nr. 3*, se transfera la Ministerul de Interne, urmînd a fi folosite conform reglementãrilor din aceasta anexa.
ART. 55
Paza obiectivelor şi a bunurilor aparţinînd Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne se asigura în conformitate cu reglementãrile stabilite pentru aceste ministere.
ART. 56
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezentul decret.
ART. 57
Prezentul decret intra în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.
Pe aceeaşi data <>Decretul nr. 231/1974 privind paza bunurilor, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 9 din 15 ianuarie 1975, <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1649 din 23 decembrie 1974 pentru aprobarea Regulamentului corpului de paza militarizata, precum şi alte dispoziţii contrare prezentului decret, se abroga.
* Anexa a fost comunicatã instituţiilor interesate.
ANEXA 1
CRITERII ŞI NORME
pentru stabilirea necesarului de personal de paza la unitãţile socialiste de stat şi obşteşti
Pentru organizarea corespunzãtoare a pazei obiectivelor şi bunurilor proprietate socialistã şi pentru utilizarea raţionalã a personalului de paza se va tine seama de urmãtoarele criterii şi norme:
I. Criterii
a) Natura şi specificul obiectivelor şi bunurilor proprietate socialistã ce urmeazã a fi pazite, precum şi vulnerabilitatea pe care o prezintã unele unitãţi şi locuri din incinta acestora sub aspectul furturilor şi sustragerilor, exploziilor, incendiilor etc.;
b) importanta şi valoarea obiectivelor şi bunurilor;
c) amplasarea unitãţilor;
d) întinderea unitãţilor;
e) amenajãrile şi gradul de dotare cu mijloace tehnice (împrejmuiri, foisoare, iluminat, aparatura tehnica de paza şi alarmare etc.);
f) numãrul de schimburi în care se desfãşoarã activitatea unitãţilor;
g) punctele de acces în unitate;
h) posibilitãţile de asigurare a pazei în comun pentru obiectivele grupate în aceeaşi clãdire sau în clãdiri separate, cu acelaşi acces.
În funcţie de aceste criterii şi numãrul personalului de paza, formatiile de paza se constituie în urmãtoarele categorii: categoria I, cu peste 80 posturi personal de paza; categoria a II-a, între 51-80 posturi; categoria a III-a, între 25-50 posturi. În unitãţile în care numãrul personalului de paza este mai mic de 25, conducãtorul unitãţii socialiste este obligat sa numeascã, prin decizie, persoana care sa îndeplineascã atribuţiile ce revin şefului formatiei de paza, cu avizul militiei judeţene sau a municipiului Bucureşti.
Stabilirea obiectivelor speciale din cadrul unitãţilor socialiste se va face potrivit criteriilor ce se vor elabora de Ministerul de Interne, cu avizul Ministerului Muncii.
II. NORME
1. Paza la punctele de acces:
a) Accesul într-o unitate al persoanelor şi mijloacelor de transport, inclusiv al personalului de conducere, se va face, de regula, numai printr-un singur punct de acces (poarta); la unitãţile mari unde, datoritã condiţiilor obiective, sînt necesare mai multe puncte de acces, acestea vor fi stabilite în baza unei analize efectuate împreunã cu organele locale de specialitate ale Ministerului de Interne;
b) la sediile ministerelor, celorlalte organe centrale şi ale altor unitãţi se vor prevedea cel mult doua puncte de acces, asigurindu-se pentru fiecare cîte un paznic pe durata orelor de program. În afarã orelor de program se va prevedea, în raport de nevoi, un singur punct de acces pazit;
c) dacã doua sau mai multe unitãţi au acces comun, se va stabili un singur post de paza pentru accesul persoanelor în unitãţile respective.
2. Paza interioarã:
Pentru paza locurilor vulnerabile din incinta unitãţilor - servicii, secţii, ateliere, agregate sau instalaţii deosebit de importante în procesul de producţie - stabilite de conducerea unitãţii respective împreunã cu organele locale de specialitate ale Ministerului de Interne se va prevedea un paznic pe schimb pentru fiecare post de paza.
La obiectivele din interiorul perimetrului unitãţilor care trebuie pazite în afarã orelor de program şi în zilele de repaus, se vor prevedea posturi de paza numai pe acest timp.
3. Paza exterioarã:
a) În funcţie de condiţiile concrete ale obiectivului (configuraţia terenului, amenajãrile şi gradul de dotare cu mijloace tehnice de paza şi alarmare etc.), se va stabili un paznic pe schimb pentru fiecare post de paza mobil. Determinarea numãrului necesar de posturi se face tinindu-se seama de posibilitatea de a se asigura o supraveghere corespunzãtoare a zonei şi bunurilor încredinţate pentru paza, precum şi pentru realizarea unei intervenţii operative în rezolvarea situaţiilor care impun aceasta mãsura;
b) în cazul separarii a doua unitãţi prin gard comun, dacã porţiunea respectiva necesita a fi pazita, paza pe porţiunea comuna se va asigura de cãtre o singura unitate;
c) unitãţile grupate în aceeaşi clãdire sau în clãdiri separate, cu acelaşi acces, vor organiza paza în comun a acestora, prevazind un paznic pe schimbul de noapte, în funcţie de condiţiile concrete ale obiectivelor şi locurilor respective;
d) la obiective mici (magazine, depozite, unitãţi de alimentaţie publica etc.), la care nu se poate organiza paza în comun, se vor executa amenajãri ca: împrejmuiri, grile, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate şi altele asemenea, necesare asigurãrii securitãţii acestora.
III. Alte elemente ce trebuie avute în vedere la rationalizarea pazei
a) Introducerea şi extinderea mijloacelor tehnice de paza şi alarmare, luindu-se mãsuri pentru executarea de împrejmuiri, grile, obloane, încuietori sigure, a iluminatului de securitate, obstacole genistice, precum şi a dispozitivelor automate de supraveghere a unor puncte fixe sau zone;
b) la punctele ce trebuie pazite, aflate în apropierea unor locuri de munca unde se desfãşoarã permanent activitatea, paza se va putea asigura de cãtre persoanele special împuternicite din cadrul personalului care lucreazã im imediata apropiere a acestor puncte;
c) în cazul în care, dupã orele de program şi în zilele de repaus, la sediu se afla în mod permanent personal care prin natura funcţiei este obligat sa-şi execute sarcinile de serviciu (pompieri, caloriferisti, mecanici de întreţinere, instalatori etc.), nu se va prevedea personal de paza pentru perioadele respective, dacã îndeplinirea obligaţiilor de paza nu creeazã pericol pentru securitatea functionarii instalaţiilor de care rãspunde acest personal.
În situaţia în care condiţiile concrete ale unor unitãţi socialiste de stat şi obşteşti diferã de cele prevãzute în criteriile şi normele de fata (ca de exemplu, unitãţile silvice, agricole, viticole, pomicole, de cultura plantelor etc.), ministerele şi celelalte organe interesate vor elabora şi aplica, cu avizul Ministerului Muncii şi al Ministerului de Interne, criterii şi norme cu caracter specific, ţinînd seama de principiile stabilite în prezenta anexa.
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
