Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ART. 1 Se accepta Acordul privind obstacolele tehnice în calea comerţului, încheiat la Geneva la 12 aprilie 1979. ART. 2 Se accepta Aranjamentul internaţional privind produsele lactate, încheiat la Geneva la 12 aprilie 1979. ART. 3 Se accepta Amendamentul la Convenţia internationala asupra liniilor de încãrcare, încheiatã la Londra la 5 aprilie 1966, adoptat prin Rezoluţia A 319 (IX) din 16 noiembrie 1975 a Adunãrii Organizaţiei Maritime Consultative Interguvernamentale. ACORDprivind obstacolele tehnice în calea comerţului*)-------- *) Traducere. PREAMBUL Avînd în vedere negocierile comerciale multilaterale, pãrţile la Acordul privind obstacolele tehnice în calea comerţului (denumite în cele ce urmeazã pãrţile şi acordul), dorind sa promoveze obiectivele Acordului general pentru tarife şi comerţ (denumit în cele ce urmeazã acordul general sau G.A.T.T.), recunoscind importanta contribuţiei pe care sistemele internaţionale de standardizare şi de certificare o pot aduce în aceasta privinta prin creşterea eficientei producţiei şi facilitarea comerţului internaţional, dorind, în consecinta, sa incurajeze dezvoltarea sistemelor internaţionale de standardizare şi de certificare, dorind, totodatã, sa asigure ca reglementãrile tehnice şi normele, inclusiv prescripţiile în materie de ambalare, marcare, etichetare, şi metodele de certificare a conformitatii cu reglementãrile tehnice şi cu normele sa nu creeze obstacole care nu sînt necesare în calea comerţului internaţional, recunoscind ca nimic nu ar trebui sa împiedice o ţara sa ia mãsurile necesare pentru a asigura calitatea exporturilor sale sau pentru protejarea sãnãtãţii şi vieţii persoanelor şi animalelor, protejarea vegetatiei, protejarea mediului înconjurãtor sau pentru prevenirea practicilor de natura sa induca în eroare, sub rezerva ca aceste mãsuri sa nu fie aplicate de o maniera care sa constituie fie un mijloc de discriminare arbitrarã sau nejustificatã între tari, unde exista aceleaşi condiţii, fie o restrictie deghizatã în calea comerţului internaţional, recunoscind ca nimic nu ar trebui sa împiedice o ţara sa ia mãsurile necesare pentru protejarea intereselor esenţiale ale securitãţii sale, recunoscind contribuţia pe care standardizarea internationala o poate aduce la transferul de tehnologie din ţãrile dezvoltate cãtre ţãrile în curs de dezvoltare, recunoscind ca ţãrile în curs de dezvoltare pot sa intimpine dificultãţi speciale în elaborarea şi aplicarea de reglementãri tehnice, de norme şi de metode de certificare a conformitatii cu reglementãrile tehnice şi cu normele şi dorind sa le ajute în efortul lor în aceasta privinta, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Dispoziţii generale 1.1. Termenii generali referitori la standardizare şi la certificare vor avea, în mod normal, sensul care le-a fost dat prin definiţiile adoptate în sistemul Naţiunilor Unite şi de cãtre organismele internaţionale de standardizare, ţinînd seama de contextul lor şi de obiectul prezentului acord. 1.2. Totuşi, în sensul prezentului acord, termenii şi expresiile definite în anexa nr. 1 vor avea sensul dat prin aceasta anexa. 1.3. Toate produsele, adicã produsele industriale şi produsele agricole, vor fi supuse prevederilor prezentului acord. 1.4. Specificaţiile în materie de cumpãrare, care sînt elaborate de organismele guvernamentale pentru necesitãţile producţiei sau ale consumului organismelor guvernamentale, nu sînt supuse prevederilor prezentului acord, ci fac obiectul acordului privind achiziţiile guvernamentale, în conformitate cu domeniul de aplicare al acestuia. 1.5. Toate referirile fãcute în prezentul acord la reglementãrile tehnice, normele şi metodele destinate a asigura conformitatea cu reglementãrile tehnice sau cu normele şi sistemele de certificare vor fi interpretate ca incluzind modificãrile care vor fi aduse, inclusiv adãugirile la regulile acestor sisteme sau la produsele la care se referã, cu excepţia modificãrilor sau adaugirilor de importanta minora. Reglementãri tehnice şi norme ART. 2 Elaborarea, adoptarea şi aplicarea de reglementãri tehnice şi norme de cãtre instituţiile guvernului central În privinta instituţiilor guvernului lor central: 2.1. Pãrţile vor asigura ca reglementãrile tehnice şi normele sa nu fie nici elaborate, nici adoptate, nici aplicate, în vederea creãrii de obstacole în calea comerţului internaţional. În plus, în privinta acestor reglementãri tehnice sau norme, ele vor aplica produselor importate, provenind din teritoriul oricãrei pãrţi, un tratament nu mai puţin favorabil decît cel aplicat produselor similare de origine nationala şi produselor similare originare din oricare alta ţara. Ele vor asigura, de asemenea, ca nici reglementãrile tehnice sau normele propriu-zise, nici aplicarea lor, sa nu aibã ca efect crearea de obstacole care nu sînt necesare în calea comerţului internaţional. 2.2. Atunci cînd sînt cerute reglementãri tehnice sau norme şi exista sau sînt pe punctul de a fi definitivate norme internaţionale corespunzãtoare, pãrţile vor utiliza aceste norme internaţionale sau elementele lor corespunzãtoare, ca baza pentru reglementãri tehnice sau norme, cu excepţia cazurilor în care, asa dupã cum se va explica în mod oficial dacã va fi formulatã o cerere, aceste norme internaţionale sau aceste elemente vor fi necorespunzãtoare pentru pãrţile interesate, de exemplu, din urmãtoarele motive: imperative ale securitãţii naţionale; prevenirea practicilor de natura sa induca în eroare; protejarea sãnãtãţii sau a securitãţii persoanelor, a vieţii sau sãnãtãţii animalelor, a vegetatiei sau mediului înconjurãtor; factori climatici sau alţi factori geografici fundamentali; probleme tehnologice fundamentale. 2.3. În scopul de a armoniza între ele în cît mai mare mãsura reglementãrile tehnice sau normele, pãrţile vor participa din plin, în limitele posibilitãţilor lor, la elaborarea, de cãtre organismele internaţionale competente cu activitate normativa, de norme internaţionale referitoare la produsele pentru care ele au adoptat sau prevãd sa adopte reglementãri tehnice sau norme. 2.4. Ori de cîte ori va fi necesar, pãrţile vor defini reglementãrile tehnice sau normele mai curînd în funcţie de proprietãţile de întrebuinţare ale produsului, decît de conceptia sau caracteristicile sale descriptive. 2.5. În toate cazurile cînd nu vor exista norme internaţionale pertinente, sau cînd conţinutul tehnic al unei reglementãri tehnice sau al unei norme în faza de proiect nu va fi, ca substanta, acelaşi cu cel al normelor internaţionale pertinente şi dacã reglementarea tehnica sau norma este susceptibilã de a influenta în mod simtitor schimburile comerciale ale altor pãrţi, pãrţile: 2.5.1. vor publica într-o publicaţie, îndeajuns de devreme pentru a permite pãrţilor interesate sa ia cunostinta de el, un anunţ, conform cãruia ele îşi propun sa adopte o anumitã reglementare tehnica sau norma; 2.5.2. vor notifica celorlalte pãrţi, prin intermediul Secretariatului G.A.T.T., produsele care vor fi vizate de reglementãri tehnice, indicind pe scurt obiectivul şi motivul reglementãrilor tehnice propuse; 2.5.3. vor furniza, la cerere şi fãrã discriminare, celorlalte pãrţi, în ce priveşte reglementãrile tehnice, şi pãrţilor interesate stabilite pe teritoriul altor pãrţi, în ce priveşte normele, detalii asupra reglementãrilor tehnice sau normelor proiectate, sau copii dupã textul acestor proiecte şi, ori de cîte ori va fi posibil, vor identifica elementele care diferã în fond fata de normele internaţionale pertinente; 2.5.4. în ce priveşte reglementãrile tehnice, vor fixa celorlalte pãrţi, fãrã discriminare, un termen rezonabil, spre a le permite sa prezinte observaţiile lor în scris, vor discuta, la cerere, aceste observaţii şi vor tine seama de aceste observaţii scrise şi de rezultatele acestor discuţii; 2.5.5. în ce priveşte normele, vor fixa un termen rezonabil pãrţilor interesate stabilite pe teritoriul altor pãrţi, spre a le permite sa prezinte observaţiile lor în scris, vor discuta, la cerere, aceste observaţii cu celelalte pãrţi şi vor tine seama de aceste observaţii scrise şi de rezultatele acestor discuţii. 2.6. În condiţiile prevãzute în partea introductivã a art. 2 paragraful 5, dacã se pun sau risca sa se punã unei pãrţi probleme urgente de securitate, de sãnãtate, de protecţia mediului înconjurãtor sau de securitate nationala, aceasta va putea, dacã va considera necesar, sa omita unele sau altele din demersurile enumerate la art. 2 paragraful 5, sub rezerva ca, în momentul în care ea va adopta o reglementare tehnica sau o norma: 2.6.1. notifica imediat celorlalte pãrţi, prin intermediul Secretariatului G.A.T.T., reglementarea tehnica în cauza şi produsele vizate, indicind pe scurt obiectivul şi motivul reglementãrii tehnice, inclusiv natura problemelor urgente; 2.6.2. furnizeazã la cerere şi fãrã discriminare, celorlalte pãrţi, textul reglementãrii tehnice şi pãrţilor interesate stabilite pe teritoriul altor pãrţi, textul normei; 2.6.3. asigura fãrã discriminare celorlalte pãrţi, în ce priveşte reglementãrile tehnice, şi pãrţilor interesate stabilite pe teritoriul altor pãrţi în ce priveşte normele, posibilitatea prezentãrii observaţiilor lor în scris, discuta, la cerere, aceste observaţii cu celelalte pãrţi şi tine seama de aceste observaţii scrise şi de rezultatele oricãrei discuţii de acest fel; 2.6.4. tine, de asemenea, seama de orice mãsura luatã de cãtre comitet, ca urmare a consultãrilor efectuate conform procedurilor prevãzute la art. 14. 2.7. Pãrţile vor face în asa fel ca toate reglementãrile tehnice şi toate normele care sînt adoptate sa fie publicate fãrã intirziere, spre a permite pãrţilor interesate sa ia cunostinta de acestea. 2.8. În afarã împrejurãrilor de urgenta indicate la art. 2 paragraful 6, pãrţile vor fixa un termen rezonabil între publicarea unei reglementãri tehnice şi intrarea ei în vigoare, în scopul de a acorda producãtorilor stabiliţi în ţãrile exportatoare, în special în ţãrile în curs de dezvoltare, timpul necesar pentru a adapta produsele lor sau metodele lor de producţie la exigenţele tarii importatoare. 2.9. Pãrţile vor lua toate mãsurile rezonabile posibile pentru a asigura ca organismele regionale cu activitate normativa, la care ele sînt membre, sa se conformeze dispoziţiilor art. 2 paragrafele 1-8. În afarã de aceasta, pãrţile nu vor lua mãsuri care sa aibã ca efect, direct sau indirect, sa oblige sau sa incurajeze aceste organisme sa acţioneze de o maniera incompatibilã cu aceste dispoziţii. 2.10. Atunci cînd vor adopta o norma regionala sub forma de reglementare tehnica sau norma, pãrţile care sînt membre ale unor organisme regionale cu activitate normativa vor îndeplini obligaţiile enunţate la art. 2 paragrafele 1-8, în afarã de cazul în care organismele regionale cu activitate normativa le-ar fi îndeplinit deja. ART. 3 Elaborarea, adoptarea şi aplicarea de reglementãri tehnice şi norme de cãtre instituţii publice locale 3.1. Pãrţile vor lua toate mãsurile rezonabile posibile pentru a face în asa fel încît instituţiile publice locale de pe teritoriul lor sa se conformeze dispoziţiilor art. 2, cu excepţia paragrafelor 3, 5.2, 9 şi 10, notînd ca acestor pãrţi le va reveni obligaţia de a furniza informaţiile privind reglementãrile tehnice vizate la art. 2 paragrafele 5.3. şi 6.2. precum şi de a prezenta observaţiile şi de a fi gata sa poarte discutiile vizate la art. 2 paragrafele 5.4. şi 6.3. În afarã de acestea, pãrţile nu vor lua mãsuri care sa aibã ca efect, direct sau indirect, sa oblige sau sa incurajeze aceste instituţii publice locale sa acţioneze de o maniera incompatibilã cu vreuna din dispoziţiile art. 2. ART. 4 Elaborarea, adoptarea şi aplicarea de reglementãri tehnice şi norme de cãtre organisme neguvernamentale 4.1. Pãrţile vor lua toate mãsurile rezonabile posibile pentru a face în asa fel încît organismele neguvernamentale de pe teritoriul lor sa se conformeze dispoziţiilor art. 2, cu excepţia acelora de la art. 2 paragraful 5.2., astfel încît sa poatã fi, de asemenea, data posibilitatea pãrţilor interesate, stabilite pe teritoriul altor pãrţi, sa prezinte observaţii şi sa participe la discutiile vizate de art. 2 paragrafele 5.4. şi 6.3. În afarã de aceasta, pãrţile nu vor lua mãsuri care sa aibã ca efect, direct sau indirect, sa oblige sau sa incurajeze aceste organisme neguvernamentale sa acţioneze de o maniera incompatibilã cu vreuna din dispoziţiile art. 2. Conformitatea cu reglementãrile tehnice şi normele ART. 5 Determinarea conformitatii cu reglementãrile tehnice sau cu normele de cãtre instituţiile guvernului central 5.1. În cazurile în care este cerutã o asigurare pozitiva ca produsele sînt conforme cu reglementãrile tehnice sau cu normele, pãrţile vor proceda astfel încît instituţiile guvernului lor central sa aplice dispoziţiile de mai jos produselor originare din teritoriul altor pãrţi: 5.1.1. produsele importate vor fi acceptate pentru încercare în condiţii nu mai puţin favorabile decît acelea care sînt aplicate produselor similare de origine nationala sau din import, într-o situaţie comparabila; 5.1.2. metodele de încercare şi procedurile administrative aplicabile produselor importate nu vor fi nici mai complexe, nici mai puţin rapide decît acelea care sînt aplicate, într-o situaţie comparabila, produselor similare de origine nationala sau originare din oricare alta ţara; 5.1.3. taxele eventual aplicate pentru încercarea produselor importate vor fi echitabile în raport cu cele care sînt solicitate pentru încercarea produselor similare de origine nationala sau originare din oricare alta ţara; 5.1.4. rezultatele încercãrilor vor fi comunicate, la cerere, exportatorului, importatorului sau agenţilor lor, astfel încît sa poatã fi aduse corective în caz de necesitate; 5.1.5. alegerea amplasamentului instalaţiilor de încercare şi procedurile de prelevare a probelor în scop de încercare nu vor fi de natura sa constituie un inconvenient care nu este necesar pentru importatori, pentru exportatori sau pentru agenţii lor; 5.1.6. caracterul confidenţial al informaţiilor referitoare la produsele importate, care pot rezulta din încercãri sau care sînt furnizate cu aceasta ocazie, va fi respectat în acelaşi mod ca în cazul produselor de origine nationala. 5.2. Totuşi, în scopul de a facilita determinarea conformitatii cu reglementãrile tehnice sau cu normele, în cazurile în care o astfel de asigurare pozitiva este cerutã, pãrţile vor proceda astfel încît, ori de cîte ori aceasta va fi posibil, instituţiile guvernului lor central: sa accepte rezultatele încercãrilor, certificatele sau mãrcile de conformitate emanind de la organisme competente de pe teritoriul altor pãrţi, sau sa fie satisfacute de autocertificarea producãtorilor stabiliţi pe teritoriul altor pãrţi, chiar atunci cînd metodele de încercare vor diferi de ale lor, cu condiţia ca ele sa aibã certitudinea ca metodele utilizate pe teritoriul partii exportatoare furnizeazã un mijloc suficient pentru a determina conformitatea cu reglementãrile tehnice sau cu normele aplicabile. Este recunoscut ca ar putea fi necesare consultãri prealabile pentru a se ajunge la un acord reciproc satisfãcãtor în ce priveşte autocertificarea, metodele şi rezultatele încercãrilor şi certificatele sau mãrcile de conformitate folosite pe teritoriul partii exportatoare, în special în cazul alimentelor perisabile şi altor produse susceptibile de deteriorare în timpul transportului. 5.3. Pãrţile vor face astfel încît metodele de încercare şi procedurile administrative aplicate de instituţiile guvernului central sa fie de natura sa permitã, pe cît posibil, punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 5 paragraful 2. 5.4. Nici o dispoziţie a prezentului articol nu va impiedica pãrţile sa execute controale, prin sondaj, pe teritoriul lor. ART. 6 Determinarea conformitatii cu reglementãrile tehnice sau cu normele de cãtre instituţiile publice locale şi organismele neguvernamentale 6.1. Pãrţile vor lua toate mãsurile rezonabile posibile pentru a asigura ca instituţiile publice locale şi organismele neguvernamentale de pe teritoriul lor sa se conformeze dispoziţiilor art. 5. În plus, pãrţile nu vor lua mãsuri care sa aibã ca efect, direct sau indirect, sa oblige sau sa incurajeze aceste instituţii sau organisme sa acţioneze de o maniera incompatibilã cu vreuna din dispoziţiile art. 5. Sisteme de certificare ART. 7 Sisteme de certificare aplicate de cãtre instituţiile guvernului central În ce priveşte instituţiile guvernului lor central: 7.1. Pãrţile vor asigura ca sistemele de certificare sa nu fie nici elaborate, nici aplicate, în vederea creãrii de obstacole în calea comerţului internaţional. Ele vor proceda, de asemenea, în asa fel încît nici sistemele de certificare propriu-zise, nici aplicarea lor sa nu aibã ca efect crearea de obstacole care nu sînt necesare comerţului internaţional. 7.2. Pãrţile vor asigura ca sistemele de certificare sa fie elaborate şi aplicate astfel încît furnizorii de produse similare originare din teritoriul altor pãrţi sa aibã acces la ele în condiţii care sa nu fie mai puţin favorabile decît cele care sînt acordate furnizorilor de produse similare, de origine nationala, sau originare din orice alta ţara, inclusiv determinarea ca aceşti furnizori sînt dornici şi în mãsura sa îndeplineascã obligaţiile pe care le comporta sistemul. Un furnizor are acces la un sistem, atunci cînd obţine de la partea importatoare un certificat conform cu regulile acestui sistem. Aceasta implica, de asemenea, ca el sa primeascã marca sistemului, dacã aceasta exista, în condiţii care sa nu fie mai puţin favorabile decît acelea care sînt acordate furnizorilor de produse de origine nationala sau originare din orice alta ţara. 7.3. Pãrţile: 7.3.1. vor publica, atunci cînd proiecteazã sa adopte un sistem de certificare, un anunţ, cu suficient timp înainte pentru a permite pãrţilor interesate sa ia cunostinta despre aceasta; 7.3.2. vor notifica la Secretariatul G.A.T.T. produsele care vor fi vizate prin sistemul propus, indicind pe scurt obiectivul acestui sistem; 7.3.3. vor furniza la cerere şi fãrã discriminare celorlalte pãrţi detalii asupra regulilor propuse cu privire la aplicarea sistemului, sau textul acestor reguli; 7.3.4. vor fixa un termen rezonabil celorlalte pãrţi, fãrã discriminare, spre a le permite sa prezinte în scris observaţiile lor, în legatura cu elaborarea şi funcţionarea sistemului, vor discuta, la cerere, aceste observaţii şi vor tine seama de ele. 7.4. Totuşi, în cazul în care apar sau risca sa apara probleme urgente de securitate, de sãnãtate, de protecţia mediului înconjurãtor sau de securitate nationala, pentru o parte, aceasta parte va putea, dupã cum va aprecia necesar, sa omita unele sau altele din demersurile enumerate la art. 7 paragraful 3, sub rezerva ca, în momentul cînd ea adopta sistemul de certificare: 7.4.1. sa notifice imediat celorlalte pãrţi, prin intermediul Secretariatului G.A.T.T., sistemul de certificare respectiv şi produsele vizate, indicind pe scurt obiectivul şi ratiunea sistemului, inclusiv natura problemelor urgente; 7.4.2. sa furnizeze, la cerere şi fãrã discriminare, celorlalte pãrţi, textul regulilor sistemului; 7.4.3. sa acorde, fãrã discriminare, celorlalte pãrţi posibilitatea de a prezenta observaţiile lor în scris, sa discute, la cerere, aceste observaţii şi sa ţinã seama de aceste observaţii scrise şi de rezultatele oricãrei discuţii de acest fel. 7.5. Pãrţile vor proceda astfel încît toate regulile sistemelor de certificare care sînt adoptate sa fie publicate. ART. 8 Sisteme de certificare aplicate de instituţii publice locale şi de organisme neguvernamentale 8.1. Pãrţile vor lua toate mãsurile rezonabile posibile pentru a face astfel încît, în aplicarea sistemelor de certificare, instituţiile publice locale şi organismele neguvernamentale de pe teritoriul lor sa se conformeze dispoziţiilor art. 7, cu excepţia acelora de la art. 7 paragraful 3.2., notînd ca pãrţilor le incumba furnizarea de informaţii vizate la art. 7 paragrafele 3.3. şi 4.2., prezentarea notificãrii vizata la art. 7 paragraful 4.1., precum şi prezentarea observaţiilor şi acceptarea discuţiilor vizate la art. 7 paragraful 4.3. În plus, pãrţile nu vor lua mãsuri care sa aibã ca efect, direct sau indirect, sa oblige sau sa incurajeze aceste instituţii sau organisme sa acţioneze într-un mod incompatibil cu vreuna din dispoziţiile art. 7. 8.2. Pãrţile vor proceda astfel încît instituţiile guvernului lor central sa nu se bazeze pe sisteme de certificare aplicate de instituţii publice locale şi de organisme neguvernamentale decît în mãsura în care aceste instituţii, organisme şi sisteme se conformeazã dispoziţiilor pertinente de la art. 7. ART. 9 Sisteme internaţionale şi regionale de certificare 9.1. În cazurile în care este cerutã din alta sursa decît furnizorul o asigurare pozitiva de conformitate cu o reglementare tehnica sau cu o norma, pãrţile, ori de cîte ori va fi posibil în practica, vor elabora sisteme internaţionale de certificare şi vor deveni membre sau vor participa la acestea. 9.2. Pãrţile vor lua toate mãsurile rezonabile posibile pentru a asigura ca sistemele internaţionale şi regionale de certificare la care sînt membre sau la care participa organisme competente de pe teritoriul lor sa fie conform dispoziţiilor art. 7, cu excepţia celor de la art. 7 paragraful 2, ţinînd seama de dispoziţiile art. 9 paragraful 3. În afarã de acestea, pãrţile nu vor lua mãsuri care sa aibã ca efect, direct sau indirect, sa oblige sau sa incurajeze aceste sisteme sa acţioneze de o maniera incompatibilã cu vreuna din dispoziţiile art. 7. 9.3. Pãrţile vor lua toate mãsurile rezonabile posibile pentru a asigura ca sistemele internaţionale şi regionale de certificare, la care sînt membre, sau la care participa organisme competente de pe teritoriul lor, sa fie elaborate şi aplicate astfel încît furnizorii de produse similare originare din teritoriul altor pãrţi sa aibã acces la acestea în condiţii care sa nu fie mai puţin favorabile decît cele acordate furnizorilor de produse similare originare dintr-o ţara membra, dintr-o ţara participanta sau din oricare alta ţara, inclusiv determinarea ca aceşti furnizori sînt dornici şi în mãsura sa îndeplineascã obligaţiile pe care le comporta sistemul. Un furnizor are acces la un sistem atunci cînd obţine, conform regulilor sistemului, o certificare din partea unei pãrţi importatoare care este membra a sistemului sau care participa la acesta, sau a unui organism, abilitat prin acest sistem sa elibereze o certificare. Aceasta implica, de asemenea, ca el sa primeascã marca sistemului, dacã aceasta exista, în condiţii care sa nu fie mai puţin favorabile decît cele care sînt acordate furnizorilor de produse similare originare dintr-o ţara membra sau dintr-o ţara participanta. 9.4. Pãrţile vor proceda astfel încît instituţiile guvernului lor central sa nu se bazeze pe sisteme internaţionale sau regionale de certificare, decît în mãsura în care aceste sisteme se conformeazã dispoziţiilor art. 7 şi 9 paragraful 3. Informare şi asistenta ART. 10 Informaţii privind reglementãrile tehnice, normele şi sistemele de certificare 10.1. Fiecare parte va face astfel încît sa existe un punct de informare, care sa fie în mãsura sa rãspundã oricãror cereri rezonabile de informaţii, emanind de la pãrţile interesate stabilite pe teritoriul altor pãrţi, privind: 10.1.1. orice reglementare tehnica adoptatã sau propusã spre adoptare pe teritoriul sau de cãtre instituţii ale guvernului central, instituţii publice locale, organisme neguvernamentale legal abilitate sa aplice o reglementare tehnica, sau organisme regionale cu activitate normativa la care aceste instituţii sau organisme sînt membre sau la care participa; 10.1.2. orice norma pe care au adoptat-o sau proiecteazã sa o adopte pe teritoriul sau instituţiile guvernului central, instituţiile publice locale sau organismele regionale cu activitate normativa la care aceste instituţii sau organisme sînt membre sau la care participa; 10.1.3. orice sistem de certificare, existent sau proiectat a fi aplicat pe teritoriul sau de cãtre instituţii ale guvernului central, instituţii publice locale, organisme neguvernamentale legal abilitate sa aplice o reglementare tehnica, sau de cãtre organisme regionale de certificare la care aceste instituţii sau organisme sînt membre sau la care acestea participa; 10.1.4. locurile unde pot fi gãsite avizele publicate conform prezentului acord, sau indicarea locurilor unde aceste informaţii pot fi obţinute; şi 10.1.5. locurile unde se gãsesc punctele de informare la care se referã art. 10 paragraful 2. 10.2. Fiecare parte va lua toate mãsurile rezonabile posibile pentru a face astfel încît sa existe unu sau mai multe puncte de informare care sa fie în mãsura sa rãspundã la toate cererile rezonabile de informaţii emanind de la pãrţi interesate, stabilite pe teritoriul altor pãrţi, privind: 10.2.1. orice norma adoptatã sau proiectata a se adopta pe teritoriul sau de cãtre organisme neguvernamentale de certificare sau organisme regionale de certificare la care aceste organisme sînt membre, sau la care ele participa, şi 10.2.2. orice sistem de certificare, existent sau proiectat, aplicat pe teritoriul sau de cãtre organisme neguvernamentale de certificare sau de cãtre organisme regionale de certificare la care aceste organisme sînt membre sau la care participa. 10.3. Pãrţile vor lua toate mãsurile rezonabile posibile pentru a face în asa fel încît, atunci cînd vor fi cerute de cãtre alte pãrţi sau de cãtre pãrţi interesate, stabilite pe teritoriul altor pãrţi, exemplare de documente, în conformitate cu dispoziţiile prezentului acord, aceste exemplare sa fie furnizate solicitanţilor la acelaşi preţ (dacã nu sunt gratuite) ca şi resortisantilor partii respective. 10.4. La primirea notificãrilor în conformitate cu dispoziţiile prezentului acord, Secretariatul G.A.T.T. va comunica textul acestora tuturor pãrţilor şi tuturor organismelor internaţionale cu activitate normativa şi de certificare interesate şi va atrage atenţia ţãrilor în curs de dezvoltare, pãrţi la acord, asupra oricãrei notificãri referitoare la produsele care prezintã pentru ele un interes special. 10.5. Nici una dintre dispoziţiile prezentului acord nu va fi interpretatã ca impunind: 10.5.1. publicarea de texte într-o alta limba decît cea a partii; 10.5.2. comunicarea de detalii sau de texte de proiecte într-o alta limba decît cea a partii; 10.5.3. comunicarea de cãtre pãrţi a informaţiilor a cãror divulgare ar fi, dupã pãrerea lor, contrarã intereselor esenţiale ale securitãţii lor. 10.6. Notificãrile adresate Secretariatului G.A.T.T. vor fi prezentate în limbile franceza, engleza sau spaniola. 10.7. Pãrţile recunosc ca este de dorit sa se creeze sisteme de informare centralizate în ce priveşte elaborarea, adoptarea şi aplicarea tuturor reglementãrilor tehnice, a tuturor normelor şi a tuturor sistemelor de certificare pe teritoriul lor. ART. 11 Asistenta tehnica pentru alte pãrţi 11.1. La cerere, pãrţile vor acorda asistenta celorlalte pãrţi, în special ţãrilor în curs de dezvoltare, cu privire la elaborarea de reglementãri tehnice. 11.2. La cerere, pãrţile vor acorda asistenta celorlalte pãrţi, în special ţãrilor în curs de dezvoltare, şi le vor furniza o asistenta tehnica, potrivit unor modalitãţi şi în condiţii convenite de comun acord, în ce priveşte crearea de organisme naţionale cu activitate normativa şi participarea lor la lucrãrilor organismelor internaţionale cu activitate normativa. Ele vor incuraja organismele lor naţionale cu activitate normativa pentru a acţiona în acelaşi mod. 11.3. La cerere, pãrţile vor lua toate mãsurile rezonabile posibile pentru ca organismele de reglementare de pe teritoriul lor sa acorde asistenta celorlalte pãrţi, în special ţãrilor în curs de dezvoltare, şi sa furnizeze asistenta tehnica, potrivit unor modalitãţi şi în condiţii convenite de comun acord, în ce priveşte: 11.3.1. crearea de organisme de reglementare sau de organisme de certificare în vederea emiterii de certificate sau mãrci de conformitate cu reglementãrile tehnice; 11.3.2. metodele care le permit cel mai bine sa se conformeze reglementãrilor lor tehnice. 11.4. La cerere, pãrţile vor lua toate mãsurile rezonabile posibile pentru a fi acordatã asistenta celorlalte pãrţi, în special ţãrilor în curs de dezvoltare, şi a li se furniza asistenta tehnica, potrivit unor modalitãţi şi în condiţii convenite de comun acord, în ce priveşte crearea de organisme de certificare în vederea emiterii de certificate sau mãrci de conformitate cu normele adoptate pe teritoriul partii solicitante. 11.5. La cerere, pãrţile vor acorda asistenta celorlalte pãrţi, în special ţãrilor în curs de dezvoltare, şi le vor furniza asistenta tehnica, potrivit unor modalitãţi şi în condiţii convenite de comun acord în ce priveşte mãsurile pe care producãtorii lor ar trebui sa le ia dacã doresc sa participe la sisteme de certificare aplicate de organisme guvernamentale sau neguvernamentale de pe teritoriul partii solicitante. 11.6. La cerere, pãrţile care sînt membre ale sistemelor internaţionale sau regionale de certificare, sau care participa la acestea, vor acorda asistenta celorlalte pãrţi, în special ţãrilor în curs de dezvoltare, şi le vor furniza asistenta tehnica, potrivit unor modalitãţi şi în condiţii convenite de comun acord, în ce priveşte crearea instituţiilor şi a cadrului juridic care sa le permitã sa îndeplineascã obligaţiile pe care le comporta calitatea de membru al acestor sisteme sau participarea la aceste sisteme. 11.7. La cerere, pãrţile vor incuraja organismele de certificare de pe teritoriul lor, dacã aceste organisme sînt membre ale sistemelor internaţionale sau regionale de certificare, sau participa la acestea, sa acorde asistenta celorlalte pãrţi, în special ţãrilor în curs de dezvoltare, şi vor examina cererile lor de asistenta tehnica referitoare la crearea de instituţii care sa permitã organismelor competente de pe teritoriul lor sa îndeplineascã obligaţiile pe care le comporta calitatea de membru al acestor sisteme sau participarea la aceste sisteme. 11.8. La furnizarea de asistenta sau de asistenta tehnica altor pãrţi, în baza art. 11 paragrafele 1-7, pãrţile vor acorda prioritate necesitãţilor ţãrilor cel mai puţin dezvoltate. ART. 12 Tratament special şi diferenţiat în favoarea ţãrilor în curs de dezvoltare 12.1. Pãrţile vor acorda ţãrilor în curs de dezvoltare care sînt pãrţi la prezentul acord un tratament diferenţiat şi mai favorabil prin aplicarea dispoziţiilor urmãtoare şi a dispoziţiilor pertinente ale altor articole ale acordului. 12.2. Pãrţile vor acorda o atentie specialã dispoziţiilor prezentului acord privind drepturile şi obligaţiile ţãrilor în curs de dezvoltare şi vor tine seama de necesitãţile speciale ale dezvoltãrii, finanţelor şi comerţului acestor tari, în punerea în aplicare a prezentului acord, atît pe plan naţional, cît şi în aplicarea dispoziţiilor instituţionale care sînt prevãzute în acesta. 12.3. La elaborarea şi aplicarea reglementãrilor tehnice, normelor, metodelor de încercare sau sistemelor de certificare, pãrţile vor tine seama de necesitãţile speciale ale dezvoltãrii, finanţelor şi comerţului ţãrilor în curs de dezvoltare, pentru a proceda astfel încît aceste reglementãri tehnice, norme, metode de încercare şi sisteme de certificare, precum şi determinarea conformitatii cu reglementãrile tehnice şi cu normele, sa nu creeze obstacole care nu sînt necesare în calea exporturilor ţãrilor în curs de dezvoltare. 12.4. Pãrţile recunosc ca, deşi pot exista norme internaţionale, în condiţiile tehnologice şi social-economice specifice care le sînt proprii, ţãrile în curs de dezvoltare adopta unele reglementari tehnice sau norme, inclusiv metode de încercare, care urmãresc sa menţinã tehnici şi metode şi procedee de producţie indigene compatibile cu necesitãţile dezvoltãrii lor. Pãrţile recunosc, în consecinta, ca din partea ţãrilor în curs de dezvoltare nu va trebui sa se aplice ca baza a reglementãrilor lor tehnice sau a normelor lor, inclusiv metodele de încercare, norme internaţionale care nu ar fi adecvate necesitãţilor dezvoltãrii, finanţelor şi comerţului lor. 12.5. Pãrţile vor lua toate mãsurile rezonabile posibile pentru a proceda astfel încît structura şi funcţionarea organismelor internaţionale cu activitate normativa şi a sistemelor internaţionale de certificare sa fie de natura sa faciliteze participarea activa şi reprezentativa a organelor competente ale tuturor pãrţilor, ţinînd seama de problemele speciale ale ţãrilor în curs de dezvoltare. 12.6. Pãrţile vor lua toate mãsurile rezonabile posibile pentru a acţiona astfel încît, la cererea ţãrilor în curs de dezvoltare, organismele internaţionale cu activitate normativa sa examineze posibilitatea de a elabora şi, dacã este posibil în practica, sa elaboreze norme internaţionale în ce priveşte produsele care prezintã un interes special pentru aceste tari. 12.7. Conform dispoziţiilor art. 11, pãrţile vor acorda asistenta tehnica ţãrilor în curs de dezvoltare, pentru a asigura ca elaborarea şi aplicarea reglementãrilor tehnice, normelor, metodelor de încercare şi sistemelor de certificare sa nu creeze obstacole care nu sunt necesare în calea creşterii şi diversificãrii exporturilor acestor tari. Pentru a determina modalitãţile şi condiţiile acestei asistente tehnice, se va tine seama de stadiul de dezvoltare a tarii solicitante, şi, în special, de cel al ţãrilor cel mai puţin dezvoltate. 12.8. Este recunoscut ca, în ce priveşte elaborarea şi aplicarea de reglementãri tehnice, norme, metode de încercare şi sisteme de certificare, ţãrile în curs de dezvoltare pot intimpina probleme speciale, inclusiv probleme instituţionale şi de infrastructura. Este recunoscut, de asemenea, ca nevoile speciale ale dezvoltãrii şi comerţului lor, precum şi stadiul lor de dezvoltare tehnologicã, pot sa reducã capacitatea lor de a se achitã integral de obligaţiile lor care decurg din prezentul acord. Pãrţile vor tine deci pe deplin seama de acest fapt. În consecinta, pentru a proceda astfel încît ţãrile în curs de dezvoltare sa fie în mãsura sa se conformeze dispoziţiilor prezentului acord, comitetul este abilitat sa acorde, la cerere, excepţii specificate şi limitate în timp, integral sau parţial, de la obligaţiile decurgind din acord. Cînd va examina aceste cereri, comitetul va tine seama de problemele speciale referitoare la elaborarea şi aplicarea de reglementãri tehnice, norme, metode de încercare şi sisteme de certificare şi de nevoile speciale ale dezvoltãrii şi ale comerţului tarii în curs de dezvoltare solicitante, precum şi de stadiul dezvoltãrii ei tehnologice, care pot diminua capacitatea sa de a se achitã pe deplin de obligaţiile ei, care decurg din prezentul acord. Comitetul va tine seama, îndeosebi, de problemele speciale ale ţãrilor cel mai puţin dezvoltate. 12.9. În timpul consultãrilor, ţãrile dezvoltate nu vor pierde din vedere dificultãţile speciale pe care le intimpina ţãrile în curs de dezvoltare în elaborarea şi aplicarea normelor şi reglementãrilor tehnice şi a metodelor permitind asigurarea conformitatii cu aceste norme şi reglementãri tehnice. În afarã de aceasta, în dorinta lor de a ajuta ţãrile în curs de dezvoltare în eforturile acestora în materie, ţãrile dezvoltate vor tine seama de necesitãţile lor speciale în materie de finanţe, de comerţ şi de dezvoltare. 12.10. Comitetul va examina periodic tratamentul special şi diferenţiat prevãzut prin prezentul acord şi acordat ţãrilor în curs de dezvoltare la nivel naţional şi internaţional. Instituţii, consultãri şi reglementarea diferendelor ART. 13 Comitetul pentru obstacole tehnice în calea comerţului În virtutea prezentului acord, se vor institui: 13.1. un comitet pentru obstacole tehnice în calea comerţului (denumit mai jos comitetul), compus din reprezentanţi ai fiecãrei pãrţi. Comitetul îşi va alege preşedintele; el se va întruni ori de cîte ori va fi necesar, însã cel puţin o data pe an, pentru a da pãrţilor posibilitatea de a proceda la consultãri asupra oricãrei probleme privind aplicarea acordului sau la promovarea obiectivelor sale şi va exercita atribuţiile care îi vor fi conferite în virtutea prezentului acord sau de cãtre pãrţi; 13.2. grupuri de lucru, grupuri de experţi tehnici, grupuri speciale (panele) sau alte organe adecvate, care vor exercita atribuţiile care vor putea sa le fie conferite de cãtre comitet, conform prevederilor pertinente ale prezentului acord. 13.3. Se înţelege ca ar trebui sa se evite orice paralelism care nu este necesar între lucrãrile întreprinse, pe de o parte în virtutea prezentului acord, iar pe de alta parte, de cãtre guverne în cadrul altor organisme tehnice, de exemplu în cadrul Comisiei mixte FAO/OMS a Codexului alimentar. Comitetul va examina aceasta problema în vederea reducerii la minimum a oricãrui paralelism. ART. 14 Consultãri şi reglementarea diferendelor Consultãri 14.1. Fiecare parte va examina cu înţelegere cererile adresate de cãtre alte pãrţi şi va proceda fãrã intirziere la consultãri în legatura cu aceste cereri, atunci cînd acestea se vor referi la o problema privind aplicarea prezentului acord. 14.2. În cazul în care o parte considera ca un avantaj rezultind pentru ea direct sau indirect din prezentul acord este anulat sau compromis, sau ca realizarea unuia din obiectivele acestui acord este compromisa, de cãtre o alta parte sau de alte pãrţi, şi ca interesele sale comerciale sînt afectate de o maniera semnificativã, ea va putea face cereri sau propuneri scrise celeilalte sau celorlalte pãrţi, care, dupã pãrerea sa, ar fi în cauza. Orice parte va examina cu înţelegere cererile sau propunerile care îi vor fi fãcute, în vederea ajungerii la o soluţie satisfãcãtoare a problemei. Reglementarea diferendelor 14.3. Pãrţile au ferma intenţie de a rezolva fãrã intirziere şi expeditiv toate diferendele apãrute în cadrul prezentului acord, în special în ce priveşte produsele perisabile. 14.4. Dacã la sfîrşitul consultãrilor în baza art. 14 paragrafele 1 şi 2 n-a fost gasita nici o soluţie, comitetul se va reuni la cererea oricãrei pãrţi care este parte la diferend, într-un termen de 30 de zile de la primirea unei astfel de cereri, pentru a examina problema în vederea facilitãrii unei soluţii reciproc satisfãcãtoare. 14.5. În cursul examinãrii problemei şi alegind, sub rezerva în special a dispoziţiilor art. 14 paragrafele 9 şi 14, procedurile adecvate, comitetul va tine seama dacã este vorba de probleme litigioase legate de considerente de politica comercialã şi/sau de probleme de ordin tehnic necesitind o examinare detaliatã de cãtre experţi. 14.6. În ce priveşte produsele perisabile, conform dispoziţiilor art. 14 paragraful 3, comitetul va examina problema de o maniera cît mai expeditiva posibil, în vederea facilitãrii unei soluţii reciproc satisfãcãtoare, într-un termen de 3 luni, începînd de la data la care cererea de examinare a fost prezentatã comitetului. 14.7. Se înţelege ca, în cazuri cînd apar diferende care se referã la produse cu un ciclu de cultura bine stabilit de 12 luni, comitetul va depune toate eforturile pentru a trata aceste diferende în termen de 12 luni. 14.8. În cursul oricãrei faze a unei proceduri de reglementare a unui diferend, inclusiv faza iniţialã, vor putea fi consultate şi invitate sa asiste, la reuniunile comitetului, organisme competente şi experţi specializaţi în problemele analizate; informaţii şi o asistenta adecvatã, vor putea fi cerute acestor organisme şi experţi. Probleme tehnice 14.9. Dacã nici o soluţie reciproc satisfãcãtoare nu a fost gasita în conformitate cu procedura prevãzutã la art. 14 paragraful 4, în decurs de 3 luni de la data la care cererea de examinare a fost prezentatã comitetului, acesta, la cererea oricãrei pãrţi care este parte la diferend şi care va aprecia ca problema litigioasa este legatã de probleme de ordin tehnic, va institui un grup de experţi tehnici şi îl va insarcina: - sa examineze problema; - sa aibã consultãri cu pãrţile care sînt pãrţi la diferend şi sa le creeze toate posibilitãţile de elaborare a unei soluţii reciproc satisfãcãtoare; - sa expuna faptele cazului şi sa formuleze constatãri de natura sa ajute comitetul sa facã recomandãri sau sa statueze asupra problemei, inclusiv, între altele, şi, dacã acest lucru este potrivit, constatãri privind opiniile ştiinţifice detaliate care intra în considerare, problema de a şti dacã mãsura era necesarã pentru protecţia sãnãtãţii şi a vieţii persoanelor şi animalelor sau pentru apãrarea vegetatiei, şi de a şti dacã o opinie ştiinţificã bine fondatã poate fi luatã în considerare. 14.10. Grupurile de experţi tehnici se vor conduce dupã prevederile prevãzute la anexa nr. 2. 14.11. Timpul necesar grupurilor de experţi tehnici pentru a examina problemele de ordin tehnic va varia dupã caz. Ele trebuie sa se straduiasca sa depunã în fata comitetului constatãrile lor în 6 luni de la data cînd au fost sesizate de aceste probleme tehnice, afarã de cazul cînd acest termen este prelungit, de comun acord, de cãtre pãrţile care sînt pãrţi la diferend. 14.12. Grupurile de experţi tehnici vor trebui sa expuna în raportul lor justificãrile constatãrilor lor. 14.13. Dacã nici o soluţie reciproc satisfãcãtoare nu a fost gasita la sfîrşitul procedurilor prevãzute în prezentul articol şi dacã o parte care este parte la diferend cere aceasta, comitetul va institui un grup special care va activa în conformitate cu dispoziţiile art. 14 paragrafele 15-18 de mai jos. Proceduri ale grupurilor speciale 14.14. Dacã nici o soluţie reciproc satisfãcãtoare nu a fost gasita în conformitate cu procedura prevãzutã la art. 14 paragraful 4, în 3 luni de la data la care cererea de examinare a fost prezentatã comitetului, şi dacã procedura art. 14 paragrafele 9-13 nu a fost utilizata, comitetul, la cererea oricãrei pãrţi care este parte la diferend, va institui un grup special. 14.15. Cînd un grup special va fi instituit, comitetul îl va insarcina: - sa examineze problema; - sa aibã consultãri cu pãrţile care sînt pãrţi la diferend şi sa le creeze toate posibilitãţile de a elabora soluţia reciproc satisfãcãtoare; - sa expuna faptele cazului în mãsura în care ele se referã la aplicarea dispoziţiilor prezentului acord şi sa formuleze constatãri de natura sa ajute comitetul sa facã recomandãri sau sa statueze asupra problemei. 14.16. Grupurile speciale se vor conduce dupã procedurile prevãzute în anexa nr. 3. 14.17. Grupurile speciale se vor baza pe raportul oricãrui grup de experţi tehnici instituit în virtutea dispoziţiilor art. 14 paragraful 9, pentru a proceda la examinarea problemelor comportind aspecte de ordin tehnic. 14.18. Timpul necesar grupurilor speciale va varia dupã caz. Ele vor trebui sa se straduiasca sa depunã constatãrile lor, însoţite, dacã este cazul, de recomandãrile lor cãtre comitet, fãrã intirziere nejustificatã, adicã într-un termen care va fi în mod normal de 4 luni de la data cînd grupul a fost instituit. Executarea obligaţiilor 14.19. Cînd examinarea va fi terminatã sau cînd un grup de experţi tehnici, un grup de lucru, un grup special sau orice alt organ va prezenta raportul sau comitetului, acesta se va ocupa fãrã intirziere de problema. În ce priveşte rapoartele grupurilor speciale, comitetul le va da urmare dupã caz, în mod normal într-un termen de 30 de zile de la data primirii lor, cu excepţia prelungirii acestui termen de cãtre comitet. El va trebui, în special: - sa expuna faptele cazului; - sau sa facã recomandãri uneia sau mai multor pãrţi; - sau sa statueze orice alt mod pe care îl va aprecia ca fiind adecvat. 14.20. Dacã o parte, cãreia i-au fost adresate recomandãri, apreciazã ca nu este în mãsura sa le aplice, ea va trebui sa prezinte fãrã intirziere în scris motivele comitetului. În acest caz, comitetul va examina ce alte soluţii ar putea fi adecvate. 14.21. Dacã comitetul considera ca împrejurãrile sînt suficient de grave pentru a justifica o asemenea mãsura, el va putea autoriza una sau mai multe pãrţi sa suspende, fata de una sau alta dintre pãrţi, aplicarea oricãrei obligaţii rezultind din prezentul acord, a carei suspendare va fi apreciatã de comitet ca fiind justificatã, ţinînd seama de împrejurãri. În aceasta privinta, el va putea, în special, sa autorizeze suspendarea aplicãrii obligaţiilor, inclusiv a celor enunţate la art. 5-9, în scopul de a restabili avantajul economic reciproc şi echilibrul drepturilor şi obligaţiilor. 14.22. Comitetul va tine sub supraveghere orice problema cu privire la care a fãcut recomandãri sau a statuat. Alte dispoziţii privind reglementarea diferendelor Proceduri 14.23. Dacã între pãrţi survin diferende referitoare la drepturi şi obligaţii enunţate în prezentul acord, acestea vor trebui sa epuizeze procedurile de reglementare a diferendelor prevãzute în prezentul acord, înainte de a uza de drepturile pe care le pot avea în baza acordului general. Pãrţile recunosc ca, în orice problema adusã înaintea pãrţilor contractante, orice constatare, recomandare sau decizie formulatã conform art. 14 paragrafele 9-18 va putea fi luatã în considerare de cãtre pãrţile contractante în mãsura în care ea se va referi la probleme punînd în joc drepturi şi obligaţii echivalente care decurg din acordul general. Cînd pãrţile vor uza de dispoziţiile art. XXIII ale acordului general, orice determinare în baza acestui articol se va baza numai pe dispoziţiile acordului general. Niveluri de obligare 14.24. Dispoziţiile referitoare la reglementarea diferendelor care sînt enunţate mai sus vor putea fi invocate în cazurile în care o parte apreciazã ca o alta parte nu a ajuns la rezultate satisfãcãtoare în baza art. 3, 4, 6, 8 şi 9 şi ca interesele sale comerciale sînt afectate de o maniera semnificativã. În aceasta privinta, aceste rezultate vor trebui sa fie echivalente cu cele care sînt prevãzute la art. 2, 5 şi 7, ca şi cum instituţia în cauza ar fi o parte. Procedee şi metode de producţie 14.25. Procedurile de reglementare a diferendelor enunţate mai sus vor putea fi invocate în cazurile în care o parte ar aprecia ca obligaţiile decurgind din prezentul acord ar fi eludate prin elaborarea de prescripţii bazate mai curînd pe procedee şi metode de producţie decît pe caracteristicile produselor. Retroactivitate 14.26. În mãsura în care o parte considera ca reglementãri tehnice, norme, metode, destinate sa asigure conformitatea cu reglementãrile tehnice sau cu norme, sau sisteme de certificare, existente în momentul intrãrii în vigoare a prezentului acord, nu sînt compatibile cu dispoziţiile numitului acord, aceste reglementãri, norme, metode sau sisteme vor fi supuse dispoziţiilor art. 13 şi 14 ale acordului, în mãsura în care acestea sînt aplicabile. ART. 15 Dispoziţii finale Acceptare şi aderare 15.1. Prezentul acord va fi deschis pentru acceptare, prin semnare sau în alt mod, de cãtre guverne care sînt pãrţi contractante la acordul general şi de cãtre Comunitatea Economicã Europeanã. 15.2. Prezentul acord va fi deschis pentru acceptare, prin semnare sau în alt mod, de cãtre guvernele care au aderat cu titlu provizoriu la acordul general, în condiţii care, în ce priveşte aplicarea efectivã a drepturilor şi obligaţiilor care rezulta din prezentul acord, vor tine seama de drepturile şi obligaţiile enunţate în instrumentele lor de aderare provizorie. 15.3. Prezentul acord va fi deschis aderãrii oricãrui alt guvern, în condiţii care, în ce priveşte aplicarea efectivã a drepturilor şi obligaţiilor care rezulta din prezentul acord, urmeazã sa fie convenite între acest guvern şi pãrţi, prin depunerea la directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general a unui instrument de aderare enuntind condiţiile astfel convenite. 15.4. În ceea ce priveşte acceptarea, vor fi aplicabile dispoziţiilor paragrafului 5 alin. a) şi b) ale art. XXVI din acordul general. Rezerve 15.5. Nu vor putea fi formulate rezerve în ce priveşte dispoziţiile prezentului acord fãrã consimţãmîntul celorlalte pãrţi. Intrare în vigoare 15.6. Prezentul acord va intra în vigoare la 1 ianuarie 1980 pentru guvernele*) care îl vor fi acceptat sau care vor fi aderat la el la aceasta data. Pentru oricare alt guvern, el va intra în vigoare în a 30-a zi care urmeazã celei de acceptare sau de aderare.--------- *) Termenul guvern cuprinde şi autoritãţile competente ale Comunitãţii Economice Europene. Examinare 15.7. Dupã data la care prezentul acord va intra în vigoare pentru o parte, numita parte va informa fãrã intirziere comitetul asupra mãsurilor care sînt în vigoare sau pe care ea le-a luat pentru a asigura aplicarea şi administrarea prezentului acord. Ea va notifica de asemenea comitetului orice modificare ulterioara a acestor mãsuri. 15.8. Comitetul va proceda în fiecare an la o examinare a functionarii aplicãrii prezentului acord, ţinînd seama de obiectivele sale. Comitetul va informa în fiecare an Pãrţile Contractante la acordul general despre faptele intervenite în timpul perioadei asupra cãreia se face examinarea. 15.9. Cel mai tirziu la expirarea celui de-al treilea an începînd cu intrarea în vigoare a prezentului acord, şi ulterior, la sfîrşitul fiecãrei perioade de 3 ani, comitetul va examina aplicarea şi funcţionarea acestui acord, inclusiv dispoziţiile referitoare la transparenta, în vederea ajustarii drepturilor şi obligaţiilor care rezulta din acesta, dacã acest lucru este necesar pentru a asigura avantajul economic reciproc şi echilibrul acestor drepturi şi obligaţii, fãrã prejudicierea dispoziţiilor art. 12 şi, atunci cînd va fi adecvat, pentru a propune amendamente la textul acordului, avînd în vedere, în special, experienta functionarii lui. Amendamente 15.10. Pãrţile vor putea sa modifice prezentul acord avînd în vedere, în special, experienta punerii sale în aplicare. Cînd un amendament a fost convenit de cãtre pãrţi, conform procedurilor stabilite de comitet, el nu va intra în vigoare cu privire la o parte decît atunci cînd aceasta îl va fi acceptat. Denunţare 15.11. Orice parte va putea denunta prezentul acord. Denunţarea va deveni efectivã la expirarea unui termen de 60 de zile începînd din ziua în care directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general a primit notificarea în scris. La primirea acestei notificãri, orice parte va putea cere reunirea imediata a comitetului. Neaplicarea prezentului acord între pãrţi 15.12. Prezentul acord nu se va aplica între doua pãrţi dacã una sau alta dintre aceste pãrţi, în momentul acceptãrii sale sau aderãrii sale, nu consimte la aceasta aplicare. Anexe 15.13. Anexele la prezentul acord fac parte integrantã din acesta. Secretariat 15.14. Secretariatul G.A.T.T. va asigura secretariatul prezentului acord. Depozitare 15.15. Prezentul acord va fi depus la directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general, care va remite, fãrã intirziere, fiecãrei pãrţi la prezentul acord şi fiecãrei Pãrţi Contractante la acordul general o copie certificatã conformã a acordului şi a oricãrui amendament care va fi fost adus la acesta conform art. 15 paragraful 10, precum şi o notificare a fiecãrei acceptãri sau aderari conform art. 15 paragrafele 1-3 şi a fiecãrei denuntari conform art. 15 paragraful 11. Înregistrare 15.16. Prezentul acord va fi înregistrat conform dispoziţiilor art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite. Fãcut la Geneva la 12 aprilie 1979, într-un singur exemplar în limbile franceza, engleza şi spaniola, cele trei texte fiind autentice. ANEXA 1 TERMENI ŞI DEFINIŢII PENTRU SCOPURILE SPECIFICE ALE ACORDULUI NOTA: Referirile, în notele explicative, la definiţiile expresiei "organism internaţional cu activitate normativa" se înţeleg ca fiind la definiţiile existente în luna martie 1979. 1. Specificaţie tehnica Specificaţia care figureazã într-un document definind caracteristicile cerute ale unui produs, precum şi nivelurile de calitate sau de proprietãţi de utilizare, securitate, dimensiuni. Ea poate cuprinde sau comporta în mod exclusiv prescripţii aplicabile unui produs în cea ce priveşte terminologia, simbolurile, incercarile şi metodele de încercare, ambalajul, marcarea sau etichetarea. Nota explicativa Acordul nu vizeazã decît specificaţiile tehnice care se referã la produse. Din aceasta cauza, redactarea definitiei corespunzãtoare a Comisiei Economice pentru Europa şi a Organizaţiei Internaţionale de Standardizare este modificatã în scopul de a se exclude serviciile şi codurile de practica. 2. Reglementare tehnica Specificaţie tehnica, inclusiv dispoziţiile administrative care se aplica acesteia, a carei respectare este obligatorie. Nota explicativa Aceasta redactare diferã de cea a definitiei corespunzãtoare a Comisiei Economice pentru Europa şi a Organizaţiei Internaţionale de Standardizare pentru ca aceasta din urma se bazeazã pe definitia termenului reglementare, care nu este definit în acord. În plus, definitia Comisiei Economice pentru Europa şi a Organizaţiei Internaţionale de Standardizare conţine un element normativ care figureazã în dispoziţiile de fond ale prezentului acord. În sensul acestui acord, aceasta expresie se înţelege de asemenea ca o norma a carei aplicare a fost facuta obligatorie nu printr-o reglementare distinctã, ci în virtutea unei legi cu aplicare generalã. 3. Norma Specificaţie tehnica aprobatã de cãtre un organism recunoscut cu activitate normativa pentru aplicare repetatã sau continua, a carei respectare nu este obligatorie. Nota explicativa Definitia corespunzãtoare a Comisiei Economice pentru Europa şi a Organizaţiei Internaţionale de Standardizare conţine mai multe elemente normative care nu sînt reluate în definitia de mai sus. În consecinta, acordul vizeazã, de asemenea, specificaţiile tehnice care nu se bazeazã pe un consens. Definitia de mai sus nu cuprinde specificaţiile tehnice elaborate de cãtre o societate pentru necesitãţile propriei sale producţii sau consumului propriu. Termenul organism acoperã, de asemenea, orice sistem naţional cu activitate normativa. 4. Organism sau sistem internaţional Organism sau sistem deschis organismelor competente ale cel puţin tuturor pãrţilor la prezentul acord. 5. Organism sau sistem regional Organism sau sistem care nu este deschis decît organismelor competente ale anumitor pãrţi. 6. Instituţie a guvernului central Guvernul central, ministerele şi departamentele sale sau orice alt organism supus controlului guvernului central în ce priveşte activitatea în cauza. Nota explicativa În cazul Comunitãţii Economice Europene sînt aplicabile dispoziţiile privind instituţiile guvernelor centrale. Totuşi, organisme sau sisteme de certificare regionale vor putea fi stabilite în Comunitatea Economicã Europeanã, caz în care ele vor fi supuse dispoziţiilor prezentului acord referitoare la organismele sau la sistemele de certificare regionale. 7. Instituţie publica localã Puteri publice, altele decît guvernul central (de exemplu autoritãţile statelor, provinciilor, landurilor, cantoanelor, comunelor etc.), ministerele sau departamentele lor, sau orice organism supus controlului acestor puteri publice în ce priveşte activitatea în cauza. 8. Organism neguvernamental Organism, altul decît o instituţie a guvernului central sau decît o instituţie publica localã, inclusiv un organism neguvernamental legal abilitat de a face sa se respecte o reglementare tehnica. 9. Organism cu activitate normativa Organism guvernamental sau neguvernamental, din care una din activitãţile recunoscute este în domeniul standardizarii. 10. Norma internationala Norma adoptatã de un organism internaţional cu activitate normativa. Nota explicativa Aceasta redactare diferã de cea a definitiei corespunzãtoare a Comisiei Economice pentru Europa şi a Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, în scopul de a o face compatibila cu celelalte definiţii ale prezentului acord. ANEXA 2 GRUPURI DE EXPERŢI TEHNICI Procedurile de mai jos se vor aplica grupurilor de experţi tehnici instituite conform dispoziţiilor art. 14. 1. Participarea la lucrãrile grupurilor de experţi tehnici va fi limitatã la persoane, de preferinta funcţionari de stat, avînd competente şi o experienta profesionalã recunoscute în domeniul în cauza. 2. Nici un cetãţean al ţãrilor al cãror guvern central este parte la un diferend nu va putea fi membru al grupului de experţi tehnici chemat sa examineze diferendul. Membrii grupurilor de experţi tehnici vor face parte din acestea, cu titlul personal şi nu în calitate de reprezentanţi ai unui guvern sau ai unei organizaţii. Guvernele şi organizaţiile nu le vor da deci instrucţiuni referitoare la problemele cu care grupul de experţi tehnici va fi sesizat. 3. Pãrţile care sînt pãrţi la un diferend vor avea acces la toate informaţiile pertinente, care au fost comunicate unui grup de experţi tehnici, în afarã de cazul cînd acestea sînt de natura confidenţialã. Informaţiile confidenţiale comunicate unui grup de experţi tehnici nu vor fi divulgate fãrã autorizarea formala a guvernului sau a persoanei care le-a furnizat. Cînd aceste informaţii vor fi cerute unui grup de experţi tehnici, dar divulgarea lor de cãtre acesta nu va fi autorizata, se va remite un rezumat neconfidential de cãtre guvernul sau persoana care le-a furnizat. 4. Pentru a incuraja elaborarea, între pãrţi, de soluţii reciproc satisfãcãtoare, şi a obţine observaţiile lor, fiecare grup de experţi tehnici va trebui mai întîi sa supunã pãrţilor în cauza partea descriptivã a raportului sau, iar dupã aceea sa supunã pãrţilor care sînt pãrţi la diferend concluziile sale, sau un rezumat al concluziilor sale, fixind un termen rezonabil înaintea comunicãrii lor cãtre pãrţi. ANEXA 3 GRUPURI SPECIALE Procedurile de mai jos se vor aplica grupurilor speciale instituite conform dispoziţiilor art. 14. 1. Pentru a facilita constituirea grupurilor speciale, preşedintele comitetului va tine o lista indicativa oficioasa cu funcţionari de stat cunoscãtori ai problemei obstacolelor tehnice în calea comerţului şi experimentati în materie de relaţii comerciale şi de dezvoltare economicã. Vor putea fi de asemenea incluse pe aceasta lista persoane care nu sînt funcţionari de stat. În aceasta privinta, fiecare parte va fi invitata sa indice preşedintelui comitetului, la începutul fiecãrui an, numele unuia sau a doi experţi guvernamentali pe care ea este gata sa-i punã la dispoziţia acestuia pentru aceasta sarcina. Dacã un grup special va fi instituit, în virtutea dispoziţiilor art. 14 paragraful 13 sau paragraful 14, preşedintele va propune în 7 zile componenta acestui grup special, care va fi de trei sau cinci membri, de preferinta funcţionari de stat. Pãrţile direct interesate vor da în 7 zile lucrãtoare avizul lor cu privire la desemnarea de cãtre preşedinte a membrilor unui grup special; ele nu se vor opune acestor desemnari decît în cazul unor motive imperioase. Nici un cetãţean al ţãrilor al cãror guvern central este parte la un diferend nu va putea fi membru al grupului special chemat sa examineze diferendul. Membrii grupurilor speciale vor face parte din acestea cu titlu personal şi nu în calitate de reprezentanţi ai unui guvern sau ai unei organizaţii. Guvernele şi organizaţiile nu le vor da deci instrucţiuni referitoare la problemele pe care grupul special le examineazã. 2. Fiecare grup special va hotãrî el însuşi procedurile sale de lucru. Toate pãrţile care au un interes substanţial într-o problema şi care vor face notificare comitetului, în acest sens, vor avea posibilitatea de a fi ascultate. Fiecare grup special va putea sa consulte orice sursa pe care o va considera indicatã şi sa-i solicite informaţii şi avize tehnice. Înainte de a cere astfel de informaţii şi avize tehnice unei surse aparţinînd de jurisdicţia unei pãrţi, el va informa despre aceasta guvernul acestei pãrţi. În cazul în care ar fi necesar sa se consulte organisme sau experţi competenţi, aceasta consultare va trebui sa aibã loc cît mai repede posibil în cadrul procedurii de reglementare a diferendelor. Orice parte va rãspunde fãrã intirziere şi de o maniera completa oricãrei cereri de informaţii prezentatã de un grup special care considera aceste informaţii necesare şi adecvate. Informaţiile confidenţiale comunicate unui grup special nu vor fi divulgate fãrã autorizarea formala a guvernului sau a persoanei care le-a furnizat. Cînd aceste informaţii vor fi cerute unui grup special, însã divulgarea lor de cãtre acesta nu va fi autorizata, un rezumat neconfidential va fi remis de cãtre guvernul sau persoana care le-a furnizat. 3. Dacã pãrţile la un diferend nu au ajuns la o soluţie satisfãcãtoare, grupul special va prezenta constatãrile sale în scris. Grupurile speciale vor trebui, în mod normal, sa expuna în raportul lor justificãrile constatãrilor şi recomandãrilor lor. Dacã va interveni o reglementare bilaterala, grupurile speciale vor putea, în raportul lor, sa se limiteze la o expunere succintã a problemei şi la a face cunoscut ca a fost gasita o soluţie. 4. Pentru a incuraja elaborarea, între pãrţi, a unor soluţii reciproc satisfãcãtoare şi a obţine observaţiile lor, fiecare grup special va trebui mai întîi sa supunã pãrţilor în cauza partea descriptivã a raportului sau şi apoi sa supunã pãrţilor care sînt pãrţi la diferend concluziile sale, sau un rezumat al concluziilor sale, fixind un termen rezonabil înaintea comunicãrii lor pãrţilor. ARANJAMENT INTERNAŢIONALprivind produsele lactate*) PREAMBUL------- *) Traducere. Recunoscind importanta laptelui şi a produselor lactate pentru economia a numeroase tari*1) din punct de vedere al producţiei, comerţului şi consumului, recunoscind necesitatea ca, în interesul reciproc al producãtorilor, al exportatorilor şi al importatorilor, sa se evite excedentele şi lipsurile şi sa se menţinã preţurile la un nivel echitabil, notînd diversitatea şi interdependenta produselor lactate, notînd situaţia pieţei produselor lactate, caracterizatã prin fluctuatii de extrema amploare, ca şi proliferarea mãsurilor, atît la export, cît şi la import, considerind ca îmbunãtãţirea cooperãrii în sectorul produselor lactate contribuie la realizarea obiectivelor de expansiune şi de liberalizare a comerţului mondial şi la punerea în practica a principiilor şi obiectivelor referitoare la ţãrile în curs de dezvoltare convenite în Declaraţia ministerialã de la Tokio din 14 septembrie 1973, referitoare la negocierile comerciale multilaterale, hotariti sa respecte principiile şi obiectivele Acordului general pentru tarife şi comerţ (denumit în continuare acordul general sau G.A.T.T.*2), şi, pentru urmãrirea obiectivelor prezentului aranjament, sa punã în practica, în mod efectiv, principiile şi obiectivele convenite în sus-menţionatã declaraţie de la Tokio,---------- *1) În prezentul aranjament, ca şi în protocoalele anexate, termenul ţara include şi Comunitatea Economicã Europeanã. *2) Acest considerent se aplica numai între participanţii care sînt pãrţi contractante la acordul general. participanţii la prezentul aranjament au convenit, prin intermediul reprezentanţilor lor, urmãtoarele: PARTEA ÎNTÎI Dispoziţii generale ART. 1 Obiective Obiectivele prezentului aranjament sînt, în conformitate cu principiile şi obiectivele convenite în Declaraţia ministerialã de la Tokio, din data de 14 septembrie 1973, cu privire la negocierile comerciale multilaterale: - de a realiza expansiunea şi liberalizarea din ce în ce mai larga a comerţului mondial cu produse lactate, în condiţii de piata cît mai stabile cu putinta, pe baza unor avantaje reciproce pentru ţãrile exportatoare şi importatoare; - de a favoriza dezvoltarea economicã şi socialã a ţãrilor în curs de dezvoltare. ART. 2 Produse vizate 1. Prezentul aranjament se aplica sectorului produselor lactate. În cadrul prezentului aranjament, termenul produse lactate cuprinde urmãtoarele produse, asa dupã cum sînt definite în Nomenclatorul Consiliului de cooperare vamalã:
a) lapte şi smintina proaspete, neconcentrate,
neindulcite 04.01
b) lapte şi smintina conservate, concentrate sau
indulcite 04.02
c) unt 04.03
d) brinzeturi şi casuri 04.04
e) caseina ex. 35.01
2. Aplicarea aranjamentului la alte produse, în care produsele lactate vizate la paragraful 1 din prezentul articol sînt încorporate, va putea fi hotarita de cãtre Consiliul internaţional pentru produse lactate, instituit în virtutea art. VII paragraful 1 a) din prezentul aranjament (denumit în continuare consiliul), dacã acesta va considera includerea lor ca fiind necesarã pentru îndeplinirea obiectivelor şi dispoziţiilor prezentului aranjament. ART. 3 Informare 1. Participanţii au convenit sa comunice regulat şi fãrã intirziere consiliului informaţiile necesare, care sa-i permitã sa supravegheze şi sa aprecieze situaţia globalã a pieţei mondiale a produselor lactate şi situaţia pieţei mondiale a fiecãrui produs lactat. 2. Ţãrile în curs de dezvoltare participante vor comunica informaţiile pe care le deţin. În scopul ca aceşti participanţi sa-şi poatã îmbunãtãţi mecanismul colectãrii datelor, participanţii ţãrilor dezvoltate, ca şi cei ai ţãrilor în curs de dezvoltare în mãsura sa o facã, vor examina cu bunavointa orice cerere de asistenta tehnica ce le va fi prezentatã. 3. Informaţiile pe care participanţii se angajeazã sa le furnizeze în virtutea paragrafului 1 din prezentul articol, în conformitate cu modalitãţile stabilite de consiliu, vor cuprinde date privitoare la evoluţia trecutã, situaţia actuala şi perspectivele în materie de producţie, consum, preţuri, stocuri şi schimburi, inclusiv tranzacţiile, altele decît tranzacţiile comerciale normale, cu produsele vizate în art. II din prezentul aranjament, ca şi orice alta informaţie pe care consiliul o va considera necesarã. Participanţii vor comunica, de asemenea, informaţii asupra politicilor lor interne şi a mãsurilor comerciale, ca şi asupra angajamentelor lor bilaterale, plurilaterale sau multilaterale în sectorul produselor lactate şi vor face cunoscute, cît mai repede posibil, toate modificãrile aduse acestor politici şi mãsurile susceptibile de a avea consecinţe asupra comerţului internaţional cu produse lactate. Dispoziţiile prezentului paragraf nu obliga un participant sa dezvaluie informaţii confidenţiale a cãror divulgare ar impiedica aplicarea unor legi, ar fi contrarã interesului public sau ar aduce prejudicii intereselor comerciale legitime ale unor întreprinderi publice sau particulare. NOTA: Se înţelege ca, în virtutea dispoziţiilor prezentului articol, consiliul însãrcineazã secretariatul sa întocmeascã şi sa ţinã la zi un inventar al tuturor mãsurilor afectind comerţul cu produse lactate, inclusiv aranjamentele rezultind din negocieri bilaterale, plurilaterale sau multilaterale. ART. 4 Funcţiile Consiliului internaţional pentru produse lactate şi cooperarea între participanţii la prezentul aranjament 1. Consiliul se va reuni pentru: a) a formula o apreciere asupra situaţiei şi perspectivelor pieţei mondiale a produselor lactate, pe baza situaţiei, întocmitã de secretariat, pornind de la documentaţia furnizatã de participanţi, conform art. III din prezentul aranjament, de la informaţiile rezultind din aplicarea protocoalelor vizate la art. VI din prezentul aranjament şi orice alte informaţii primite; b) a proceda la un examen de ansamblu al aplicãrii prezentului aranjament. 2. Dacã aprecierea situaţiei şi a perspectivelor pieţei mondiale, vizata la paragraful 1 a) din prezentul articol, conduce consiliul la constatarea, pe piata produselor lactate în general sau pe cea a unuia sau a mai multor produse, a apariţiei unui dezechilibru grav sau a unei ameninţãri cu un dezechilibru grav, care afecteazã sau poate afecta comerţul internaţional, consiliul va proceda, ţinînd seama în special de situaţia ţãrilor în curs de dezvoltare, la identificarea unor eventuale soluţii care vor fi examinate de guverne. 3. Mãsurile vizate la paragraful 2 din prezentul articol ar putea comporta, dupã cum consiliul considera ca situaţia definitã la paragraful 2 din prezentul articol este temporarã sau de mai lungã durata, mãsuri pe termen scurt, mediu sau lung, pentru a contribui la îmbunãtãţirea situaţiei de ansamblu a pieţei mondiale. 4. Luind în considerare mãsurile ce ar putea fi luate, conform paragrafelor 2 şi 3 din prezentul articol, el va trebui sa ţinã seama în mod corespunzãtor de tratamentul special şi mai favorabil pentru ţãrile în curs de dezvoltare ori de cîte ori este posibil şi adecvat. 5. Orice participant poate ridica în fata consiliului orice problema*) referitoare la prezentul aranjament, între altele în aceleaşi scopuri ca cele prevãzute la paragraful 2 al prezentului articol. Fiecare participant va fi pregãtit sa participe fãrã intirziere la consultarile în legatura cu orice problema referitoare la prezentul aranjament.-------- *) Se confirma ca în prezentul paragraf cuvintul problema înglobeazã orice problema care deriva din acordurile multilaterale negociate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale, în special cele referitoare la mãsurile luate la export şi import. Se confirma, de asemenea, ca dispoziţiile paragrafului 5 din art. IV, ca şi prezenta nota, nu modifica cu nimic drepturile şi obligaţiile pãrţilor la acordurile menţionate. 6. Dacã problema se referã la aplicarea dispoziţiilor specifice din protocoalele anexate la prezentul aranjament orice participant care considera ca interesele sale comerciale sînt serios amenintate şi ca nu poate ajunge la o soluţie reciproc satisfãcãtoare cu cealaltã parte sau celelalte pãrţi vizate, va putea cere preşedintelui comitetului protocolului respectiv, constituit în virtutea art. VII paragraful 2 a) din prezentul aranjament, sa convoace de urgenta o reuniune extraordinarã a sus-numitului comitet, astfel încît sa hotãrascã cît de repede posibil şi, la cerere, într-un termen de 4 zile lucrãtoare, mãsurile ce ar putea fi necesare pentru a face fata situaţiei. Dacã nu poate fi gasita o soluţie satisfãcãtoare, consiliul, la cererea preşedintelui comitetului protocolului respectiv, se va reuni într-un termen de maximum 15 zile, pentru a examina problema în vederea facilitãrii unei soluţii satisfãcãtoare. ART. 5 Ajutorul alimentar şi tranzacţii, altele decît tranzacţiile comerciale normale 1. Participanţii au convenit: a) sa acţioneze în colaborare cu FAO şi celelalte organizaţii interesate pentru a face recunoscuta valoarea produselor lactate pentru îmbunãtãţirea nivelului de nutritie, precum şi mijloacele prin care aceste produse pot fi puse la dispoziţia ţãrilor în curs de dezvoltare; b) conform obiectivelor prezentului aranjament, sa furnizeze, în limitele posibilitãţilor de care dispun, produse lactate ţãrilor în curs de dezvoltare, cu titlu de ajutor alimentar. Participanţii ar trebui sa aducã la cunostinta consiliului, în fiecare an, anticipat, în mãsura posibilului, importanta, cantitãţile şi destinatiile ajutoarelor alimentare pe care intenţioneazã sa le furnizeze. Participanţii ar trebui, dacã este posibil, sa notifice, de asemenea, în prealabil consiliului orice modificare pe care intenţioneazã sa o aducã programului anuntat. Se înţelege ca contribuţiile ar putea sa imbrace o forma bilaterala sau sa se înscrie în cadrul proiectelor comune sau al programelor multilaterale, în special în Programul alimentar mondial; c) recunoscind ca este de dorit sa-şi armonizeze eforturile în acest domeniu şi ca este necesar sa se evite orice amestec daunator în structura normalã a producţiei, consumului şi a comerţului internaţional, sa procedeze la schimburi de vederi, în cadrul consiliului, asupra aranjamentelor privind livrarea şi cerinţele de produse lactate cu titlu de ajutor alimentar sau în condiţii concesionale. 2. Exporturile cu titlu de donaţie cãtre ţãrile în curs de dezvoltare, exporturile cu titlu de ajutor sau cu destinaţii sociale cãtre ţãrile în curs de dezvoltare, ca şi celelalte tranzacţii care nu constituie tranzacţii comerciale normale, se vor efectua conform "Principiilor FAO în materie de desfacere a excedentelor şi obligaţii consultative". În consecinta, consiliul va colabora strins cu subcomitetul consultativ pentru desfacerea excedentelor. 3. Consiliul va proceda, la cerere şi în conformitate cu condiţiile şi modalitãţile pe care el le va stabili, la examinarea tuturor tranzacţiilor, altele decît tranzacţii comerciale normale şi decît cele vizate de Acordul privind interpretarea şi aplicarea art. VI, XVI şi XXII din Acordul general pentru tarife şi comerţ şi va angaja consultãri asupra acestui subiect. PARTEA A DOUA Dispoziţii specifice ART. 6 Protocoale 1. Fãrã a contraveni dispoziţiilor art. I-V din prezentul aranjament, produsele enumerate mai jos vor fi supuse dispoziţiilor protocoalelor anexate la prezentul aranjament:
Anexa nr. I - Protocol privind anumite tipuri de lapte praf
Lapte şi amintina sub forma de praf, excluzindu-se
lactoserul.
Anexa nr. II - Protocol privind materiile grase din lapte
Materii grase din lapte.
Anexa nr. III - Protocol privind anumite brinzeturi
Anumite brinzeturi.
a) Denumirea - Lapte praf smintinit
Conţinut în materii grase
din lapte Inferior sau egal cu 1,5% din
greutate
Conţinut de apa Inferior sau egal cu 5% din greutate
b) Denumirea - Lapte praf integral
Conţinut în materii grase
din lapte 26% din greutate
Conţinut de apa Inferior sau egal cu 5% din greutate
c) Denumirea - Zara praf*)
Conţinut în materii grase
din lapte Inferior sau egal cu 11% din greutate
Conţinut de apa Inferior sau egal cu 5% din greutate
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Conţinut în materii Preţ minim
grase din lapte % dolari
SUA/tona
metrica
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Inferior fata de 2 425
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Scara colorimetrica engleza
(English Standard Index)
Verde de lisamina 44090, 42095, 44025
Tartrazina 19140
în combinatie cu
a) Albastru stralucitor FCF 42090
sau
b) Verde BS 44090
Cirmiz 77289
Albastru stralucitor/FCF 42090
8. Adãugarea de fãina de carne şi de oase, în proporţie de 2 pãrţi la 4 pãrţi de lapte praf degresat. Sacii sau recipientele utilizate pentru ambalarea prafului denaturat vor purta menţiunea "Exclusiv pentru hrana animalelor". B. Fie, dupã încorporarea sa în produse compuse sau amestecuri destinate hranei animalelor, de tipul celor menţionate la poziţia 23.07 din Nomenclatorul Consiliului de cooperare vamalã. AUSTRIA Lapte praf degresat*) poate fi exportat din teritoriul vamal austriac în tari terţe, în urmãtoarele condiţii: A. Fie, dupã ce autoritãţile de resort s-au încredinţat ca laptele praf degresat a fost denaturat, conform unuia dintre urmãtoarele procedee: 1. Adãugarea la fiecare quintal metric de lapte praf degresat a 2,5 kg de fãina de lucerna sau de graminee, conţinînd cel puţin 70% particule ale cãror dimensiuni nu depãşesc 300 microni, distribuite în mod uniform în amestec. 2. Adãugarea de fãina de lucerna, macinata fin (trecind în proporţie de 98% prin sita de 60, ceea ce corespunde calibrului 50, conform normelor SUA), în proporţie de 2 la 4 la suta, şi de fenolftaleina în proporţie de 1 parte la 20.000 (1 g la 20 kg de lapte). 3. Adãugarea în proporţie de 20% din greutatea produsului tratat (80% reprezentind greutatea laptelui praf şi 20% cea a produsului denaturant) a unui amestec format din 80% tarite şi 20% fãina de cartofi, de orez sau dintr-o alta fecula comuna (trecind în proporţie de cel puţin 10% prin sita de 60, ceea ce corespunde calibrului 50, conform normelor SUA) şi de fenolftaleina, în proporţie de 1 parte la 20.000. 4. Adãugarea la fiecare quintal metric de lapte praf degresat a minimum 35 kg de fãina de peste nedezodorizata şi de 200 grame carbonat sau sulfat de fier şi a: a) 1,5 kg carbon activat; b) sau 100 grame dintr-un amestec format din 4/5 tartrazina galbena (E.102) şi 1/5 albastru brevetat V (E.131); c) sau 20 grame roşu cirmiz A (E.124); d) sau 40 grame albastru brevetat V (E.131). 5. Adãugarea, la fiecare quintal de lapte praf degresat, a minimum 40 kg de fãina de peste nedezodorizata şi a minimum 300 grame de carbonat sau sulfat de fier. 6. Adãugarea, la fiecare quintal metric de lapte praf degresat, a minimum 4,5 kg ulei de peste sau ulei din ficat de peste şi a 300 grame carbonat sau sulfat de fier. Fãina de peste menţionatã în descrierea de la pct. 4 şi 5 trebuie sa conţinã cel puţin 25% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni. Privitor la procedeele 4, 5 şi 6, sarurile de fier trebuie sa conţinã cel puţin 30% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni. Colorantii trebuie sa conţinã urmãtoarele procentaje din produsul în stare pura: - cel puţin 30% roşu cirmiz A (E.-124) - cel puţin 25% pentru ceilalţi coloranti; colorantii trebuie sa conţinã cel puţin 30% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni; aciditatea uleiului de peste, exprimatã în acid oleic, trebuie sa fie de cel puţin 10%. Produsele care sînt adãugate în laptele praf degresat, conform procedeelor 4, 5 şi 6, în special carbonul activat, sarurile de fier şi colorantii, trebuie sa fie distribuite în mod uniform, doua mostre de cîte 50 grame fiecare, alese la intimplare dintr-un lot de 25 kg, trebuie sa dea, prin dozaj chimic, aceleaşi rezultate, în limita erorilor admise pentru metoda de analiza utilizata. 7. Adãugarea de colorant, în laptele degresat lichid, înainte de deshidratare, în proporţie de 2-3 uncii la 100 galoane de lapte (12,5 - 18,7 grame la hectolitru). Pot fi utilizaţi urmãtorii coloranti:------- *) Aceste procedee şi dispoziţii de control se aplica atît pentru zara praf, cît şi pentru laptele praf degresat, destinate hranei animalelor.
Scara colorimetrica engleza
(English Standard Index)
Verde de lisamina 44090, 42095, 44025
Tartrazina 19140
în combinatie cu
a) Albastru stralucitor FCF 42090
sau
b) Verde BS 44090
Cirmiz 77289
Albastru stralucitor/FCF 42090
8. Adãugarea de fãina de carne şi de oase, în proporţie de 2 pãrţi la 4 pãrţi de lapte praf degresat. Sacii sau recipientele utilizate pentru ambalarea prafului denaturat vor purta menţiunea "Exclusiv pentru hrana animalelor". B. Fie, dupã încorporarea sa în produse compuse sau amestecuri destinate hranei animalelor, de tipul celor menţionate la poziţia 23.07 din Nomenclatorul Consiliului de cooperare vamalã. CANADA 1. Adãugarea de fãina de lucerna, macinata fin (trecind în proporţie de 98% prin sita de 60, ceea ce corespunde calibrului 50, conform normelor SUA), în proporţie de 2 la 4 la suta, şi de fenolftaleina în proporţie de 1 parte la 20.000 (1 g la 20 kg de lapte). 2. Adãugarea în proporţie de 20% din greutatea produsului tratat (80% reprezentind greutatea laptelui praf şi 20% cea a produsului denaturant) a unui amestec format din 80% tarite şi 20% fãina de cartofi, de orez sau dintr-o alta fecula comuna (trecind în proporţie de cel puţin 10% prin sita de 60, ceea ce corespunde calibrului 50, conform normelor SUA) şi de fenolftaleina, în proporţie de 1 parte la 20.000. 3. Adãugarea la fiecare quintal metric de lapte praf degresat a minimum 35 kg de fãina de peste nedezodorizata şi de 200 grame carbonat sau sulfat de fier şi a: a) 1,5 kg carbon activat; b) sau 100 grame dintr-un amestec format din 4/5 tartrazina galbena (E.102) şi 1/5 albastru brevetat V (E.131); c) sau 20 grame roşu cirmiz A (E.124); d) sau 40 grame albastru brevetat V (E.131). 4. Adãugarea, la fiecare quintal de lapte praf degresat, a minimum 40 kg de fãina de peste nedezodorizata şi a minimum 300 grame de carbonat sau sulfat de fier. 5. Adãugarea, la fiecare quintal metric de lapte praf degresat, a minimum 4,5 kg ulei de peste sau ulei din ficat de peste şi a 300 grame carbonat sau sulfat de fier. Fãina de peste menţionatã în descrierea de la pct. 3 şi 4 trebuie sa conţinã cel puţin 25% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni. Privitor la procedeele 3, 5 şi 5, sarurile de fier trebuie sa conţinã cel puţin 30% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni. Colorantii trebuie sa conţinã urmãtoarele procentaje din produsul în stare pura: - cel puţin 30% roşu cirmiz A (E.-124) - cel puţin 25% pentru ceilalţi coloranti; colorantii trebuie sa conţinã cel puţin 30% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni; aciditatea uleiului de peste, exprimatã în acid oleic, trebuie sa fie de cel puţin 10%. Produsele care sînt adãugate în laptele praf degresat, conform procedeelor 3, 4 şi 5, în special carbonul activat, sarurile de fier şi colorantii, trebuie sa fie distribuite în mod uniform, doua mostre de cîte 50 grame fiecare, alese la intimplare dintr-un lot de 25 kg, trebuie sa dea, prin dozaj chimic, aceleaşi rezultate, în limita erorilor admise pentru metoda de analiza utilizata. 6. Adãugarea de colorant, în laptele degresat lichid, înainte de deshidratare, în proporţie de 2-3 uncii la 100 galoane de lapte (12,5 - 18,7 grame la hectolitru). Pot fi utilizaţi urmãtorii coloranti:
Scara colorimetrica engleza
(English Standard Index)
Verde de lisamina 44090, 42095, 44025
Tartrazina 19140
în combinatie cu
i) Albastru stralucitor/FCF 42090
sau
ii) Verde BS 44090
Cirmiz 77289
Albastru stralucitor/FCF 42090
7. Adãugarea de fãina de carne şi de oase, în proporţie de 2 pãrţi la 4 pãrţi de lapte praf degresat. 8. Adãugarea la 100 kg de lapte praf degresat a 2,5 kg de fãina de lucerna sau fãina de graminee, conţinînd cel puţin 70% particule care nu depãşesc 300 microni, distribuite în mod uniform în amestec. Sacii sau recipientele utilizate pentru ambalarea prafului denaturat vor purta menţiunea "Exclusiv pentru hrana animalelor". 9. Încorporarea în produse compuse sau amestecuri destinate hranei animalelor, de tipul celor menţionate la poziţia 23.07 din Nomenclatorul Consiliului de cooperare vamalã. COMUNITATEA ECONOMICĂ EUROPEANĂ Exportul de lapte praf degresat*) destinat hranei animalelor, cãtre tari terţe, se poate face astfel: a) fie, dupã denaturare, în teritoriul vamal al comunitãţii, conform articolului 2 din Regulamentul (CEE) nr. 990/72*1) modificat ultima oara prin Regulamentul (CEE) nr. 804/76*2): "Laptele praf degresat este denaturat prin adãugarea, la 100 kg lapte praf degresat, a 2,5 kg fãina de lucerna sau fãina de graminee, conţinînd cel puţin 70% particule care nu depãşesc 300 microni, distribuite în mod uniform în amestec". Acest produs tine de subpozitia 04.02 A II b) din tariful vamal comun; b) fie dupã încorporarea în "Preparate furajere, pe baza de melasa sau indulcite, alte preparate din genul celor utilizate pentru hrana animalelor", ţinînd de subpozitia ex. 23.07 B din tariful vamal comun, conţinînd lapte praf degresat; c) fie dupã colorare, conform urmatorului procedeu: Coloratia se efectueazã cu ajutorul unor materii colorante, identificate prin numerele menţionate în Colour Index - ultima editie - şi prin denumirile indicate mai jos. Aceste materii colorante: - sînt folosite singure sau în amestec, sub forma unor prafuri foarte fine, impalpabile şi - sînt distribuite uniform în laptele praf degresat - în cantitãţi de minimum 200 g/100 kg
Denumirea materiilor colorante:
No C.I. Denumirea
------ ---------
19140 Tartrazina*3)
42090 Albastru stralucitor FCF
42095 Verde de lisamina
44090 Verde BS, verde de lisamina
74260 Verde pigment 7
77289 Cirmiz
d) fie dupã denaturare, conform anexei III din Regulamentul (CEE) nr. 2054/76*4) modificat ultima data prin Regulamentul (CEE) nr. 2823/78*5). 1. Adãugarea omogenã la produsele ce se denatureaza a 1% fãina de singe şi 1% fãina de peste, nedezodorizata, aceste doua substanţe trebuind sa fie sub forma de praf fin, fiecare dintre ele trebuind sa treacã prin ochiurile unei site nr. 60 din seria fina Tyler (ochiuri de 0,246 milimetri) sau echivalentele lor normalizate, în proporţie nu mai mica de 80%. Fãina de singe trebuie sa apartina tipurilor considerate în comerţ ca fiind solubile şi va trebui sa corespundã urmãtoarelor condiţii: aceasta fãina, diluata în proporţie de 10% în apa, va trebui ca, dupã ce soluţia a fost agitata timp de 15 minute, apoi centrifugata timp de alte 15 minute, în ritm de 2000 turatii pe minut, sa nu depunã mai mult de 5% sediment. 2. Adãugarea omogenã la produsele ce se denatureaza a 1% fãina de singe şi 1% solubili de peste, nedezodorizate. Fãina de singe va trebui sa prezinte caracteristicile indicate în primul procedeu, iar solubilii de peste vor trebui sa prezinte din punct de vedere al gradului de fîneţe, aceleaşi caracteristici ca şi cele indicate pentru procedeul precedent, privitor la fãina de singe şi fãina de peste.------- *) Aceste procedee şi dispoziţii de control se aplica atît pentru zara praf, cît şi pentru laptele praf degresat, destinate hranei animalelor (vezi Regulamentul CEE nr. 804/68, articolul 10, paragraful 1). *1) J.O. nr. L 115 din 17 mai 1972, pagina 1. *2) J.O. nr. L 93 din 8 aprilie 1976, pagina 22. *3) Aceasta materie coloranta nu poate fi utilizata decît în combinatie cu una sau mai multe alte materii colorante, indicate în lista de mai jos. *4) J.O. nr. L 228 din 20 august 1978, pagina 17. *5) J.O. nr. L 334 din 1 decembrie 1978, pagina 84. FINLANDA Laptele praf degresat*) poate fi exportat din teritoriul vamal finlandez de cãtre tari terţe, în urmãtoarele condiţii: A. Fie, dupã ce autoritãţile finlandeze de resort s-au încredinţat ca laptele praf degresat a fost denaturat, conform unuia dintre urmãtoarele procedee: 1. Adãugarea la fiecare quintal metric de lapte praf degresat a 2,5 kg de fãina de lucerna sau de graminee, conţinînd cel puţin 70% particule ale cãror dimensiuni nu depãşesc 300 microni, distribuite în mod uniform în întreg amestecul. 2. Adãugarea de fãina de lucerna, macinata fin (trecind în proporţie de 98% prin sita de 60, ceea ce corespunde calibrului 50, conform normelor SUA), în proporţie de 2 la 4 la suta, şi de fenolftaleina în proporţie de 1 parte la 20.000 (1 g la 20 kg de lapte). 3. Adãugarea în proporţie de 20% din greutatea produsului tratat (80% reprezentind greutatea laptelui praf şi 20% cea a produsului denaturant) a unui amestec format din 80% tarite şi 20% fãina de cartofi, de orez sau dintr-o alta fecula comuna (trecind în proporţie de cel puţin 10% prin sita de 60, ceea ce corespunde calibrului 50, conform normelor SUA) şi de fenolftaleina, în proporţie de 1 parte la 20.000. 4. Adãugarea la fiecare quintal metric de lapte praf degresat a minimum 35 kg de fãina de peste nedezodorizata şi de 200 grame carbonat sau sulfat de fier şi a: a) 1,5 kg carbon activat; b) sau 100 grame dintr-un amestec format din 4/5 tartrazina galbena (E.102) şi 1/5 albastru brevetat V (E.131); c) sau 20 grame roşu cirmiz A (E.124); d) sau 40 grame albastru brevetat V (E.131). 5. Adãugarea, la fiecare quintal de lapte praf degresat, a minimum 40 kg de fãina de peste nedezodorizata şi a minimum 300 grame de carbonat sau sulfat de fier. 6. Adãugarea, la fiecare quintal metric de lapte praf degresat, a minimum 4,5 kg ulei de peste sau ulei din ficat de peste şi a 300 grame carbonat sau sulfat de fier. Fãina de peste menţionatã în descrierea de la pct. 4 şi 5 trebuie sa conţinã cel puţin 25% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni. Privitor la procedeele 4, 5 şi 6, sarurile de fier trebuie sa conţinã cel puţin 30% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni. Colorantii trebuie sa conţinã urmãtoarele procentaje din produsul în stare pura: - cel puţin 30% pentru roşu cirmiz A (E 124) - cel puţin 25% pentru ceilalţi coloranti; colorantii trebuie sa conţinã cel puţin 30% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni; aciditatea uleiului de peste, exprimatã în acid oleic, trebuie sa fie de cel puţin 10%. Produsele care sînt adãugate în laptele praf degresat, conform procedeelor 4, 5 şi 6, în special carbonul activat, sarurile de fier şi colorantii, trebuie sa fie distribuite în mod uniform, doua mostre de cîte 50 grame fiecare, alese la intimplare dintr-un lot de 25 kg, trebuie sa dea, prin dozaj chimic, aceleaşi rezultate, în limnita erorilor admise pentru metoda de analiza utilizata. 7. Adãugarea de colorant, în laptele degresat lichid, înainte de deshidratare, în proporţie de 2-3 uncii la 100 galoane de lapte (12,5 - 18,7 grame la hectolitru). Pot fi utilizaţi urmãtorii coloranti:
Scara colorimetrica engleza
(English Standard Index)
Verde de lisamina 44090, 42095, 44025
Tartrazina 19140
în combinatie cu
a) Albastru stralucitor FCF 42090
sau
b) Verde BS 44090
Cirmiz 77289
Albastru stralucitor/FCF 42090
8. Adãugarea de fãina de carne şi de oase, în proporţie de 2 pãrţi la 4 pãrţi de lapte praf degresat. Sacii sau recipientele utilizate pentru ambalarea prafului denaturat vor purta menţiunea "Exclusiv pentru hrana animalelor". B. Fie, dupã încorporarea sa în produse compuse sau amestecuri destinate hranei animalelor, de tipul celor menţionate la poziţia 23.07 din Nomenclatorul Consiliului de cooperare vamalã.---------- *) Aceste procedee şi dispoziţii de control se aplica atît pentru zara praf, cît şi pentru laptele praf degresat, destinate hranei animalelor. JAPONIA Conform articolului 13 din Legea vamalã, oricine doreşte sa importe lapte praf degresat, liber de taxe vamale, pentru a produce alimente pentru animale, amestecindu-l cu alte materii, este obligat sa ia urmãtoarele mãsuri, astfel ca acest produs sa nu poatã fi afectat altor intrebuintari: 1. Cel interesat este obligat sa adreseze în prealabil o cerere la administraţia vamilor, astfel ca întreprinderea sa sa fie autorizata de a fabrica alimente compuse, din lapte praf degresat, importat liber de taxe vamale. 2. Atunci cînd importa (el însuşi sau prin intermediul unui agent) lapte praf degresat destinat hranei animalelor, el este obligat sa îndeplineascã toate formalitãţile vamale cerute, iar funcţionarul de la vama portuara din portul de intrare va inregistra cantitãţile astfel importate. 3. El trebuie sa livreze laptele praf degresat, astfel importat, cãtre întreprinderea sa, autorizata conform paragrafului 1 de mai sus şi sa-l amestece cu fãina de peste, fãina de crisalide sau cu solubili de peste. 4. Dupã ce a produs alimente compuse, el trebuie sa înainteze administraţiei vamilor un raport, indicind în special cantitãţile de lapte praf degresat utilizate, ca şi alte materii. Funcţionarul vamal va verifica proporţia dintre cantitatea de lapte praf degresat înregistratã în declaraţia de import şi cea efectiv folositã şi va proceda la controlul producţiei înainte de a pãrãsi fabrica. În cazul în care cel interesat va contraveni mãsurilor de control de mai sus, autorizaţia eliberata în virtutea paragrafului 1 va fi retrasã, iar taxele vamale vor fi percepute, conform dispoziţiilor Legii vamale. În afarã de aceasta, cel în cauza va fi pasibil de o amenda sau de pedeapsa cu închisoare, dupã caz, pentru neplata taxelor vamale prevãzute de Legea vamalã. NOUA ZEELANDA*)---------- *) Aceste procedee şi dispoziţii de control se aplica atît pentru zara praf, cît şi pentru laptele praf degresat, destinate hranei animalelor. 1. Adãugarea de fãina de lucerna, macinata fin (trecind în proporţie de 98% prin sita de 60, ceea ce corespunde calibrului 50, conform normelor SUA), în proporţie de 2 la 4 la suta, şi de fenolftaleina în proporţie de 1 parte la 20.000 (1 g la 20 kg de lapte). 2. Adãugarea în proporţie de 20% din greutatea produsului tratat (80% reprezentind greutatea laptelui praf şi 20% cea a produsului denaturant) a unui amestec format din 80% tarite şi 20% fãina de cartofi, de orez sau dintr-o alta fecula comuna (trecind în proporţie de cel puţin 10% prin sita de 60, ceea ce corespunde calibrului 50, conform normelor SUA) şi de fenolftaleina, în proporţie de 1 parte la 20.000. 3. Adãugarea la fiecare quintal metric de lapte praf degresat a minimum 35 kg de fãina de peste nedezodorizata şi de 200 grame carbonat sau sulfat de fier şi a: a) 1,5 kg carbon activat; b) sau 100 grame dintr-un amestec format din 4/5 tartrazina galbena (E 102) şi 1/5 albastru brevetat V (E 131); c) sau 20 grame roşu cirmiz A (E 124); d) sau 40 grame albastru brevetat V (E 131). 4. Adãugarea, la fiecare quintal de lapte praf degresat, a minimum 40 kg de fãina de peste nedezodorizata şi a minimum 300 grame de carbonat sau sulfat de fier. 5. Adãugarea, la fiecare quintal metric de lapte praf degresat, a minimum 4,5 kg ulei de peste sau ulei din ficat de peste şi a 300 grame carbonat sau sulfat de fier. Fãina de peste menţionatã în descrierea de la pct. 3 şi 4 trebuie sa conţinã cel puţin 25% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni. Privitor la procedeele 3, 5 şi 5, sarurile de fier trebuie sa conţinã cel puţin 30% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni. Colorantii trebuie sa conţinã urmãtoarele procentaje din produsul în stare pura: - cel puţin 30% pentru roşu cirmiz A (E 124) - cel puţin 25% pentru ceilalţi coloranti; colorantii trebuie sa conţinã cel puţin 30% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni; aciditatea uleiului de peste, exprimatã în acid oleic, trebuie sa fie de cel puţin 10%. Produsele care sînt adãugate în laptele praf degresat, conform procedeelor 3, 4 şi 5, în special carbonul activat, sarurile de fier şi colorantii, trebuie sa fie distribuite în mod uniform, doua mostre de cîte 50 grame fiecare, alese la intimplare dintr-un lot de 25 kg, trebuie sa dea, prin dozaj chimic, aceleaşi rezultate, în limita erorilor admise pentru metoda de analiza utilizata. 6. Adãugarea de colorant, în laptele degresat lichid, înainte de deshidratare, în proporţie de 2-3 uncii la 100 galoane de lapte (12,5 - 18,7 grame la hectolitru). Pot fi utilizaţi urmãtorii coloranti:
Scara colorimetrica engleza
(English Standard Index)
Verde de lisamina 44090, 42095, 44025
Tartrazina 19140
în combinatie cu:
i) Albastru stralucitor FCF 42090
sau
ii) Verde BS 44090
Cirmiz 77289
Albastru stralucitor/FCF 42090
7. Adãugarea de fãina de carne şi de oase, în proporţie de 2 pãrţi la 4 pãrţi de lapte praf degresat. 8. Adãugarea la 100 kg de lapte praf degresat a 2,5 kg de fãina de lucerna sau fãina de graminee, conţinînd cel puţin 70% particule care nu depãşesc 300 microni, distribuite în mod uniform în amestec. Sacii sau recipientele utilizate pentru ambalarea prafului denaturat vor purta menţiunea "Exclusiv pentru hrana animalelor". 9. Încorporarea în produse compuse sau amestecuri destinate hranei animalelor, de tipul celor menţionate la poziţia 23.07 din Nomenclatorul Consiliului de cooperare vamalã. NORVEGIA Laptele praf degresat*) poate fi exportat din teritoriul vamal norvegian, în tari terţe, în urmãtoarele condiţii: A. Fie, dupã ce autoritãţile norvegiene de resort s-au încredinţat ca laptele praf degresat a fost denaturat, conform urmãtoarelor procedee: 1. Adãugarea, la fiecare quintal metric de lapte praf degresat, a 2,5 kg de fãina de lucerna sau de graminee, conţinînd cel puţin 70% particule de dimensiuni ce nu depãşesc 300 microni, uniform distribuite în întreg amestecul. 2. Adãugarea de fãina de lucerna, macinata fin (trecind în proporţie de 98% prin sita de 60, ceea ce corespunde calibrului 50, conform normelor SUA), în proporţie de 2 la 4 la suta, şi de fenolftaleina în proporţie de 1 parte la 20.000 (1 g la 20 kg de lapte). 3. Adãugarea în proporţie de 20% din greutatea produsului tratat (80% reprezentind greutatea laptelui praf şi 20% cea a produsului denaturant) a unui amestec format din 80% tarite şi 20% fãina de cartofi, de orez sau dintr-o alta fecula comuna (trecind în proporţie de cel puţin 10% prin sita de 60, ceea ce corespunde calibrului 50, conform normelor SUA) şi de fenolftaleina, în proporţie de 1 parte la 20.000. 4. Adãugarea la fiecare quintal metric de lapte praf degresat a minimum 35 kg de fãina de peste nedezodorizata şi de 200 grame carbonat sau sulfat de fier şi a: a) 1,5 kg carbon activat; b) sau 100 grame dintr-un amestec format din 4/5 tartrazina galbena (E 102) şi 1/5 albastru brevetat V (E 131); c) sau 20 grame roşu cirmiz A (E 124); d) sau 40 grame albastru brevetat V (E 131). 5. Adãugarea, la fiecare quintal de lapte praf degresat, a minimum 40 kg de fãina de peste nedezodorizata şi a minimum 300 grame de carbonat sau sulfat de fier. 6. Adãugarea, la fiecare quintal metric de lapte praf degresat, a minimum 4,5 kg ulei de peste sau ulei din ficat de peste şi a 300 grame carbonat sau sulfat de fier. Fãina de peste menţionatã în descrierea de la pct. 4 şi 5 trebuie sa conţinã cel puţin 25% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni. În ce priveşte procedeele 4, 5 şi 6, sarurile de fier trebuie sa conţinã cel puţin 30% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni. Colorantii trebuie sa conţinã urmãtoarele procentaje din produsul în stare pura: - cel puţin 30% pentru roşu cirmiz A (E 124) - cel puţin 25% pentru ceilalţi coloranti; colorantii trebuie sa conţinã cel puţin 30% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni; aciditatea uleiului de peste, exprimatã în acid oleic trebuie sa fie de cel puţin 10%. Produsele care sînt adãugate în laptele praf degresat, conform procedeelor 4, 5 şi 6, în special carbonul activat, sarurile de fier şi colorantii, trebuie sa fie distribuite în mod uniform, doua mostre de cîte 50 grame fiecare, alese la intimplare dintr-un lot de 25 kg, trebuie sa dea, prin dozaj chimic, aceleaşi rezultate, în limita erorilor admise pentru metoda de analiza utilizata. 7. Adãugarea de colorant, în laptele degresat lichid, înainte de deshidratare, în proporţie de 2-3 uncii la 100 galoane de lapte (12,5 - 18,7 grame la hectolitru). Pot fi utilizaţi urmãtorii coloranti:
Scara colorimetrica engleza
(English Standard Index)
Verde de lisamina 44090, 42095, 44025
Tartrazina 19140
în combinatie cu:
a) Albastru stralucitor FCF 42090
sau
b) Verde BS 44090
Cirmiz 77289
Albastru stralucitor/FCF 42090
8. Adãugarea de fãina de carne şi de oase, în proporţie de 2 pãrţi la 4 pãrţi de lapte praf degresat. Sacii sau recipientele utilizate pentru ambalarea prafului denaturat vor purta menţiunea "Exclusiv pentru hrana animalelor". B. Fie, dupã încorporarea sa în produse compuse sau amestecuri destinate hranei animalelor, de tipul celor menţionate la poziţia 23.07 din Nomenclatorul Consiliului de cooperare vamalã.---------- *) Aceste procedee şi dispoziţii de control se aplica atît pentru zara praf, cît şi pentru laptele praf degresat, destinate hranei animalelor. SPANIA Procedeele de control în vigoare în Spania pentru importurile de lapte praf degresat destinat hranei animalelor sînt indicate în textele urmãtoare, anexate în continuare: 1. Circulara nr. 789 a Direcţiei generale a vamilor, stabilind norme pentru denaturarea laptelui praf (anexa nr. 1); 2. Hotãrîrea Ministerului Agriculturii, datatã 30 octombrie 1976, instituind mãsuri de control pentru laptele praf şi lactoser praf denaturate, destinate hranei animalelor (anexa nr. 2). Pe de alta parte, exista alte dispoziţii complementare, în special Hotãrîrea Ministerului de Finanţe, din data de 22 septembrie 1969, care stabileşte atribuţiile vamilor în materie de analiza chimica şi circulara nr. 626 a Direcţiei generale a vamilor (Boletin Oficial del Estado din 17 octombrie 1969) care precizeazã modalitãţile analizelor chimice, normele pentru constituirea de mostre şi competenta diferitelor laboratoare. ANEXA 1 Direcţia generalã a vamilor (Circulara nr. 789 - Boletin Oficial del Estado din 12 octombrie 1977) stabilind normele pentru denaturarea laptelui praf Denaturarea laptelui praf degresat va trebui sa fie efectuatã conform unuia dintre urmãtoarele procedee: 1. Adãugarea omogenã la produsul ce este denaturat a 1% fãina de singe şi 1% fãina de peste*), aceste doua substanţe trebuind sa fie pulverizate fin şi fiecare dintre ele trebuind sa treacã prin ochiurile unei site nr. 60 din seria fina Tyler (ochiuri de 0,246 mm) sau echivalentele lor normalizate, în proporţie nu mai mica de 80%. Fãina de singe va trebui sa apartina tipurilor considerate în comerţ ca solubile şi va trebui sa corespundã urmãtoarelor condiţii: aceasta fãina, diluata 10% în apa, va trebui ca, dupã ce soluţia a fost agitata timp de 15 minute, apoi centrifugata timp de alte 15 minute, în ritm de 2000 turatii pe minut, sa nu depunã mai mult de 5% sediment.--------- *) Conform indicaţiilor autoritãţilor spaniole, fãina de peste nu trebuie sa fie dezodorizata. 2. Adãugarea omogenã la produsele ce se denatureaza a 1% fãina de singe şi 1% solubili de peste, nedezodorizate. Fãina de singe va trebui sa prezinte caracteristicile indicate în primul procedeu, iar solubilii de peste vor trebui sa prezinte, din punct de vedere al gradului de fîneţe, aceleaşi caracteristici ca şi cele indicate pentru procedeul precedent, privitor la fãina de singe şi fãina de peste. ANEXA 2 Ministerul Agriculturii Hotãrîrea din 30 octombrie 1976 instituind mãsuri de control pentru laptele praf şi lactoser praf denaturate, destinate hranei animalelor Importul de lapte praf şi lactoser denaturate, în regim liberalizat, destinate exclusiv hranei animalelor, necesita stabilirea unor norme de control, astfel încît sa se garanteze atît calitatea produsului de baza, cît şi cea a agenţilor denaturanti utilizaţi şi sa se evite o concurenta ilicitã, facuta produselor lactate de origine nationala. Normele şi specificaţiile privitoare la calitatea substanţelor şi a produselor care intra în hrana animalelor fiind aprobate prin Decretul nr. 851/1975 din data de 20 martie şi prin hotãrîrea Ministerului Agriculturii din data de 23 iunie 1976, este necesar sa se ia mãsurile ce se impun pentru a se verifica şi a se pretinde nivelul de calitate impus pentru aceste produse. Pentru executarea mandatului enuntat la art. 21 din decretul menţionat privitor la mãsurile de control aplicabile de cãtre Ministerul Agriculturii asupra manipulãrii, transportului şi depozitarii produselor destinate hranei animalelor şi în virtutea atribuţiilor care au fost conferite acestui minister prin cea de-a patra dispoziţie finala a decretului menţionat, hotãrãsc urmãtoarele: ART. 1 Laptele praf şi lactoserul praf denaturate importate vor trebui sa rãspunde indicaţiilor în materie de calitate stabilite prin Hotãrîrea ministerialã din 23 iunie 1976, tinindu-se cont de modificãrile ce pot fi aduse acestor caracteristici de cãtre produsul denaturant utilizat. Ca agenţi denaturanti vor putea fi folosite produsele aprobate prin circulara nr. 543 a Direcţiei generale a vamilor (Boletin Oficial del Estado din 28 iulie 1966) sau cele ce vor fi aprobate ulterior, în acest scop. Verificarea celor precedente va fi facuta prin analize efectuate de cãtre laboratoarele din subordinea acestui minister, asupra unor mostre prelevate de cãtre serviciile de control competente, înainte de preluarea mãrfurilor importate. ART. 2 Pentru ca produsele sa-şi pãstreze calitatea în condiţii bune, este autorizat importul acestor produse numai în saci. Fiecare sac va purta o eticheta corespunzãtoare, în care vor fi indicate date privind clasa produsului şi produsul (produsele) denaturant(e) utilizat(e). Fiecare sac va purta urmãtoarea menţiune, plasata astfel încît sa fie perfect vizibila: "Produs destinat exclusiv hranei animalelor". ART. 3 Serviciile vamale de inspecţie veterinara subordonate acestui minister vor preleva mostrele necesare şi le vor trimite spre analiza cãtre laboratoare competente. Înainte de a elibera certificatul de control, aceste servicii vor verifica documentele sanitare care însoţesc produsul de import şi vor cere importatorului informaţii complete asupra destinaţiei produsului respectiv, astfel încît sa se completeze titlul de import şi cel privind destinaţia (anexa 1). Acest titlu va trebui sa fie semnat de cãtre importator sau de cãtre oricare persoana pe care acesta o va fi desemnat, în buna regula. În cazul în care produsul importat ar avea mai multe destinaţii, importatorul sau reprezentantul acestuia va completa tot atitea declaraţii cîte destinaţii diferite exista. ART. 4 Cu scopul de a se proceda la controlul ulterior al produselor respective, serviciile vamale de inspecţie veterinara vor trimite o copie a titlului de import şi de destinaţie cãtre delegaţia pentru agricultura din provincia respectiva, astfel ca serviciul de prevenire a fraudelor şi de teste şi analize agricole sa efectueze verificãrile şi sa ia mãsurile ce se impun. ART. 5 Produsele lactate denaturate importate vor fi folosite exclusiv pentru hrana animalelor şi, în consecinta, dupã ce au fost scoase din vama de intrare, ele vor fi trimise exclusiv cãtre depozite, fabrici de aditivi, sau cãtre magazinele cu vînzare en-gros, sau crescatori, care vor trebui sa pãstreze documentele care au însoţit marfa de la vama de intrare. Circulaţia ulterioara a acestor produse va rãmîne limitatã la industriasii sau negustorii agreati, care vor trebui totdeauna sa prezinte documentele sau facturile dovedind provenienta mãrfurilor. Destinatarul va pãstra timp de un an, la dispoziţia serviciului de inspecţie, documentele menţionate, în original, iar expeditorul va pãstra, tot timp de un an şi în acelaşi scop copia sau talonul. ART. 6 Este interzis sa se separe sau sa se elimine total sau parţial substantele denaturante încorporate în produsele lactate vizate prin prezenta hotãrîre; este interzisã, de asemenea, utilizarea oricãrui procedeu care ar incerca sa neutralizeze efectele acestor substanţe. ART. 7 Serviciile de inspecţie ale departamentului vor veghea ca prezenta hotãrîre sa fie foarte strict aplicatã, transportul sau posedarea produselor vizate, în alte împrejurãri decît cele ce sînt autorizate prin prezenta hotãrîre, fiind considerate drept clandestine. ART. 8 Infracţiunile la dispoziţiile prezentei hotãrîri vor fi pedepsite conform Decretului nr. 2177/1973, din data de 12 iulie, care reglementeazã pedepsirea fraudelor din domeniul produselor agricole. ART. 9 Direcţiile generale ale industriilor agricole şi ale producţiei agricole sînt împuternicite sa emita reglementãrile suplimentare indispensabile pentru aplicarea în practica a prezentei hotãrîri. Pentru informare şi execuţie. Madrid, 30 octombrie 1976. ELVETIA Laptele praf degresat poate fi exportat din teritoriul vamal elvetian cãtre terţe tari, în urmãtoarele condiţii: A. Fie, dupã ce autoritãţile elvetiene competente s-au încredinţat ca laptele praf degresat a fost denaturat conform unuia dintre urmãtoarele procedee: 1. Adãugarea, la fiecare quintal metric de lapte praf degresat, a 2,5 kg de fãina de lucerna sau de graminee, conţinînd cel puţin 70% particule de dimensiuni ce nu depãşesc 300 microni, uniform distribuite în întreg amestecul. 2. Adãugarea de fãina de lucerna, macinata fin (trecind în proporţie de 98% prin sita de 60, ceea ce corespunde calibrului 50, conform normelor SUA), în proporţie de 2 la 4 la suta, şi de fenolftaleina în proporţie de 1 parte la 20.000 (1 g la 20 kg de lapte). 3. Adãugarea în proporţie de 20% din greutatea produsului tratat (80% reprezentind greutatea laptelui praf şi 20% cea a produsului denaturant) a unui amestec format din 80% tarite şi 20% fãina de cartofi, de orez sau dintr-o alta fecula comuna (trecind în proporţie de cel puţin 10% prin sita de 60, ceea ce corespunde calibrului 50, conform normelor SUA) şi de fenolftaleina, în proporţie de 1 parte la 20.000. 4. Adãugarea la fiecare quintal metric de lapte praf degresat a minimum 35 kg de fãina de peste nedezodorizata şi de 200 grame carbonat sau sulfat de fier şi a: a) 1,5 kg carbon activat; b) sau 100 grame dintr-un amestec format din 4/5 tartrazina galbena (E 102) şi 1/5 albastru brevetat V (E 131); c) sau 20 grame roşu cirmiz A (E 124); d) sau 40 grame albastru brevetat V (E 131). 5. Adãugarea, la fiecare quintal de lapte praf degresat, a minimum 40 kg de fãina de peste nedezodorizata şi a minimum 300 grame de carbonat sau sulfat de fier. 6. Adãugarea, la fiecare quintal metric de lapte praf degresat, a minimum 4,5 kg ulei de peste sau ulei din ficat de peste şi a 300 grame carbonat sau sulfat de fier. Fãina de peste menţionatã în descrierea de la pct. 4 şi 5 trebuie sa conţinã cel puţin 25% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni. Privitor la procedeele 4, 5 şi 6, sarurile de fier trebuie sa conţinã cel puţin 30% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni. Colorantii trebuie sa conţinã urmãtoarele procentaje din produsul în stare pura: - cel puţin 30% pentru roşu cirmiz A (E 124) - cel puţin 25% pentru ceilalţi coloranti; colorantii trebuie sa conţinã cel puţin 30% particule de dimensiuni mai mici de 80 microni; aciditatea uleiului de peste, exprimatã în acid oleic, trebuie sa fie de cel puţin 10%. Produsele care sînt adãugate în laptele praf degresat, conform procedeelor 4, 5 şi 6, în special carbonul activat, sarurile de fier şi colorantii, trebuie sa fie distribuite în mod uniform, doua mostre de cîte 50 grame fiecare, alese la intimplare dintr-un lot de 25 kg, trebuie sa dea, prin dozaj chimic, aceleaşi rezultate, în limita erorilor admise pentru metoda de analiza utilizata. 7. Adãugarea de colorant, în laptele degresat lichid, înainte de deshidratare, în proporţie de 2-3 uncii la 100 galoane de lapte (12,5 - 18,7 grame la hectolitru). Pot fi utilizaţi urmãtorii coloranti:
Scara colorimetrica engleza
(English Standard Index)
Verde de lisamina 44090, 42095, 44025
Tartrazina 19140
în combinatie cu:
a) Albastru stralucitor FCF 42090
sau
b) Verde BS 44090
Cirmiz 77289
Albastru stralucitor/FCF 42090
8. Adãugarea de fãina de carne şi de oase, în proporţie de 2 pãrţi la 4 pãrţi de lapte praf degresat. Sacii sau recipientele utilizate pentru ambalarea prafului denaturat vor purta menţiunea "Exclusiv pentru hrana animalelor". B. Fie, dupã încorporarea sa în produse compuse sau amestecuri destinate hranei animalelor, de tipul celor menţionate la poziţia 23.07 din Nomenclatorul Consiliului de cooperare vamalã. ANEXA 2 PROTOCOL PRIVIND MATERIILE GRASE DIN LAPTE PARTEA ÎNTÎI ART. 1 Produse vizate 1. Prezentul protocol se aplica materiilor grase din lapte, menţionate la poziţia NCCV 04.03, cu conţinut în materii grase din lapte egal sau superior nivelului de 50%. PARTEA A DOUA ART. 2 Produse pilot 1. Pentru scopurile prezentului protocol, preţurile minime la export sînt stabilite pentru produsele pilot corespunzãtoare definitiei urmãtoare:
a) Descriere: Materii grase din lapte anhidre
Conţinut în materii
grase din lapte: 99,5% din greutate
b) Descriere: Unt
Conţinut în materii
grase din lapte: 80% din greutate
Mod de prezentare: În ambalaje în mod normal folosite în
comerţ, cu un conţinut minim de 25 kg net
sau 50 lb. greutate net, dupã caz.
Condiţii de vînzare: FOB ţara exportatoare sau franco frontiera
tarii exportatoare.
Prin derogare de la aceasta dispoziţie,
sînt desemnate puncte de referinta pentru
ţãrile menţionate la anexa nr. II.a.
Comitetul, instituit în virtutea art. VII
paragraful 2 alin. a) din aranjament
(denumit în continuare comitetul), va
putea modifica conţinutul menţionatei
anexe.
Plata imediata, contra documente.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────
Conţinut în materii grase din lapte % Preţ minim
dolari SUA/
tona
metrica
───────────────────────────────────────────────────────────────────────
Egal sau superior fata de .., inferior fata de ...
Egal sau superior fata de 79, inferior fata de 80 916,25
Egal sau superior fata de 80, inferior fata de 82 925
───────────────────────────────────────────────────────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
