Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 303 din 8 iulie 1955 privind organizarea, administrarea si folosirea pasunilor, loturilor zootehnice si statiunilor de monta comunale
Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romine, decreteaza:
CAP. I Dispozitii generale
ART. 1 Sint supuse regimului de organizare, administrare si folosire, stabilit prin prezentul Decret, urmatoarele bunuri: a) pasunile (izlazurile) comunale; b) pasunile gospodariilor agricole colective; c) pasunile rezerva de stat; d) pasunile asociatiilor de pasunat; e) loturile zootehnice comunale; f) statiunile de monta comunale. ART. 2 Sint pasuni, in sensul Decretului de fata, terenurile cu vegetatie ierboasa, naturala sau cultivata, avind ca destinatie producerea nutreturilor verzi pentru hrana animalelor. ART. 3 Prin pasuni comunale se inteleg toate suprafetele de teren proprietate de stat sau indiviza, intrate in administrarea sfaturilor populare comunale sau orasenesti, cu destinatia pasunatului animalelor si producerea de nutreturi verzi. ART. 4 Prin pasunile gospodariilor agricole colective se inteleg suprafetele de pasuni naturale proprietatea acestora, precum si cele ce se atribuie spre folosinta gospodariilor agricole colective, din pasunile comunale. ART. 5 Prin pasunile rezerva de stat se inteleg terenurile pasunabile din golurile de munte, din regiunile muntoase, din baltile si Delta Dunarii sau din alte zone, folosite ca pasune si care nu au fost atribuite unitatilor agricole de stat. ART. 6 Prin pasunile asociatiilor de pasunat se inteleg terenurile de pasuni care apartin asociatiilor de pasunat constituite pe baza Legii pentru organizarea, administrarea si exploatarea pasunilor, din 25 aprilie 1928 si a Legii pentru organizarea, administrarea si exploatarea pasunilor, din 19 martie 1943, precum si a altor legi, si care n-au fost trecute in administrarea sfaturilor populare. Asociatiile de pasunat, precum si taranii muncitori detinatori de pasuni proprietate individuala, se pot constitui in asociatii pentru cresterea animalelor, pentru folosirea rationala a suprafetelor de pasunat. ART. 7 Loturile zootehnice comunale sint suprafetele de teren destinate producerii de nutreturi necesare intretinerii reproducatorilor de toate speciile, din statiunile de monta comunale. ART. 8 Statiunile de monta comunale sint unitati organizate de sfaturile populare comunale si orasenesti in scopul asigurarii montei intregului numar de femele din speciile de taurine, cabaline, ovine si porcine, cu reproducatori de rasa, prin monta naturala sau insamintari artificiale, in vederea inmultirii si a imbunatatirii calitatii animalelor. ART. 9 In scopul imbunatatirii pasunilor din goluri de munte, Ministerul Agriculturii si Silviculturii va organiza cantoane pastorale si pasuni model, acolo unde exista conditii corespunzatoare. Administrarea acestora se face de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, potrivit instructiunilor Ministrului Agriculturii si Silviculturii. De asemenea, se vor organiza loturi semincere pentru producerea semintelor de plante de nutret, necesare refacerii pajistilor.
CAP. II Administrarea pasunilor, a loturilor zootehnice si a statiunilor de monta comunale
ART. 10 Pasunile comunale, impreuna cu loturile zootehnice si statiunile de monta comunale, se administreaza de catre comitetele executive ale sfaturilor populare comunale si orasenesti, sub indrumarea Ministerului Agriculturii si Silviculturii. Gospodarirea lor se face prin comitete cetatenesti de gospodarire a fondului zoo-pastoral comunal, alese in adunarea obsteasca a crescatorilor de animale din comuna. Comitetul de gospodarire a fondului zoo-pastoral comunal alege dintre membrii sai un administrator care va fi numit apoi prin decizia comitetului executiv al sfatului popular comunal sau orasenesc, cu avizul organelor agricole raionale. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale si orasenesti, comitetele cetatenesti de gospodarire a fondului zoo-pastoral comunal si administratorul fondului zoo-pastoral comunal, raspund de executarea prevederilor din planurile de exploatare a pasunilor si loturilor zootehnice si din amenajamentele silvo-pastorale, precum si de executarea dispozitiilor, luate pe orice cale, cu privire la buna administrare si gospodarire a pasunilor loturilor zootehnice si statiunilor de monta comunale. In cadrul dispozitiilor legale, comitetele executive ale sfaturilor populare pot lua orice masuri menite sa asigure sporirea productiei, buna administrare si folosire a pasunilor, loturilor zootehnice si statiunilor de monta comunale. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, prin organele agricole de specialitate de la raion si in special prin cele de la punctele agricole, vor asigura asistenta tehnico-organizatorica privind aplicarea masurilor de intretinerea si imbunatatirea pasunilor, de cultivarea loturilor zootehnice si de buna functionare a statiunilor de monta comunale. ART. 11 Pasunile proprietatea gospodariilor agricole colective sau care sint atribuite acestora spre folosinta din pasunile comunale, se administreaza de consiliile de conducere ale gospodariilor respective. ART. 12 Pasunile rezerva de stat se administreaza de comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, carora li se dau in folosinta de catre organele Ministerului Agriculturii si Silviculturii si se folosesc potrivit instructiunilor Ministrului Agriculturii si Silviculturii. ART. 13 Pasunile asociatiilor de pasunat se administreaza de consiliile de conducere ale acestora, alese in adunarea generala si prin administratorul de pasune desemnat de consiliu din sinul sau. Asociatiile de pasunat sint persoane juridice. Acestea se vor inscrie la comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orasenesti. ART. 14 In cazul ca un sat trece de la o comuna la alta, odata cu trecerea lui, se face si defalcarea suprafetelor din pasunea comunala, din lotul zootehnic, precum si a reproducatorilor la care satul respectiv este indreptatit, impreuna cu toate sarcinile privind aceste bunuri. Defalcarea se face la propunerea comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale respective, cu aprobarea comitetului executiv al sfatului popular raional.
CAP. III Folosirea, ingrijirea si imbunatatirea pasunilor si a loturilor, zootehnice si functionarea statiunilor de monta comunale
ART. 15 Folosirea pasunilor prevazute la art. 1 din prezentul Decret de catre crescatorii care nu poseda terenuri de pasunat suficiente, se face, prin invoirea acordata acestora de a-si aduce animalele la pasunat. ART. 16 Pe pasunile comunale sint indreptatiti a aduce animalele la pasunat: gospodariile agricole colective, colectivistii, intovarasitii si asociatiile de crescatori de animale, care nu au pasuni proprii, stinele cooperatiste si locuitorii din comuna respectiva care nu pot asigura pasunatul animalelor pe pasuni proprii. ART. 17 Pe pasunile gospodariilor agricole colective vor pasuna - in turme - animalele proprietate obsteasca a gospodariei respective si animalele proprietate personala a membrilor gospodariei respective. Pe suprafetele ce prisosesc nevoile de mai sus, vor putea fi aduse la pasunat animalele unitatilor de stat, ale altor gospodarii agricole colective sau ale taranilor muncitori, cu aprobarea adunarii generale. Aceste suprafete pot fi lasate pentru producere de fin, daca este necesar si pot servi acestui scop. ART. 18 Pasunile rezerva de stat pot fi repartizate pentru pasunatul animalelor din unitatile agricole de stat, din gospodariile agricole colective, intovarasiri agricole si asociatii de crescatori de animale care nu poseda pasuni suficiente, precum si pentru stinele cooperatiste sau pentru animalele proprietate individuala, din comunele care nu au pasuni suficiente. ART. 19 Pe pasunile asociatiilor de pasunat pasuneaza animalele ce apartin membrilor asociatiei, iar pe suprafetele ce prisosesc, pot fi invoiti a aduce animalele la pasunat alti crescatori care nu au pasuni proprii. ART. 20 Cultivarea loturilor zootehnice, a loturilor semincere si a convcerului verde, se face conform normelor de lucru din agricultura, in vigoare si instructiunilor Ministrului Agriculturii si Silviculturii. In comunele in care nu pot fi asigurate conditii pentru lucrarea in regie a acestora, lucrarile se pot face si cu plata in natura, pe baza aprobarii date prin ordinul Ministrului Agriculturii si Silviculturii. ART. 21 Nutreturile produse pe loturile zootehnice se folosesc, in primul rind, pentru hrana reproducatorilor din comuna respectiva. Din cantitatile de nutret produse in plus, se pot repartiza nutreturi, contra cost, pentru caii de serviciu ai sfaturilor populare comunale si pentru acoperirea deficitelor la statiunile de monta din alte comune. Repartizarea plusului de nutreturi, pentru comunele deficitare, in cadrul raionului se face de comitetul executiv al sfatului popular raional, iar intre raioane, de comitetul executiv al sfatului popular regional. Orice alta destinatie a nutreturilor, decit cele aratate mai sus, este interzisa. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale si orasenesti, comitetele cetatenesti de gospodarire a fondului zoo-pastoral si administratorii zoo-pastorali, raspund de producerea, recoltarea si depozitarea nutreturilor de pe loturile zootehnice, de folosirea rationala si de evidenta consumului lor. ART. 22 La statiunea de monta comunala pot fi montate toate animalele femele, apte de reproductie, din raza comunei respective. Pentru asigurarea montei animalelor ce stau un timp mai indelungat pe pasuni indepartate sau in sate indepartate, vor functiona statiuni de monta sezoniere. ART. 23 Repartizarea pasunilor comunale pe sate se va face de comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orasenesti, impreuna cu: a) comitetele cetatenesti de gospodarire a fondului zoo-pastoral, pentru pasunile comunale; b) consiliile de conducere ale gospodariilor agricole colective, pentru prisosul de pasuni aflate in administrarea acestora; c) consiliile de conducere ale asociatiilor de pasunat, pentru pasunile administrate de acestea. Repartizarea facuta de comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orasenesti devine executorie dupa aprobarea ei de catre comitetul executiv al sfatului popular raional. Pasunile rezerva de stat, surplusul de pasuni apartinind gospodariilor agricole de stat si altor unitati de stat, precum si alte terenuri pasunabile, ca: terenuri din fondul forestier, terenuri cu destinatie speciala, zona cailor de comunicatie, etc., se repartizeaza de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, impreuna cu organele care administreaza terenurile respective. Repartizarea terenurilor pasunabile din zona drumurilor nationale si a cailor ferate, se face in masura in care pasunatul nu prejudiciaza starea drumurilor, a liniei ferate si circulatia pe acestea si potrivit indicatiilor organelor care le administreaza. Contestatiile asupra repartizarilor se adreseaza comitetelor executive ierarhic superioare, spre rezolvare, iar litigiile dintre regiuni se rezolva de catre Ministerul Agriculturii si Silviculturii. Repartizarea pasunilor si intocmirea tabelelor de invoirea animalelor la pasunat se face in fiecare an, cel mal tirziu pina la 1 aprilie. Pasunile de munte si de balta pe care se repartizeaza crescatorii cu turme constituite, pot fi contractate pe termen de 2-5 ani. ART. 24 Pe terenurile ce se destelenesc din pasunile comunale sau ale asociatiilor de pasunat, se vor cultiva numai plante de nutret. Face exceptie cultura orezului pe solurile saraturoase, care se admite a se face 3 ani consecutiv pe baza unui plan de amenajare aprobat de Ministerul Agriculturii si Silviculturii, in scopul spalarii excesului de salinitate, dupa care terenul respectiv se va cultiva numai cu plante de nutret. In cazul ca saratura se reface, cultura orezului se va introduce periodic, cu aprobarea Ministerului Agriculturii si Silviculturii. ART. 25 Ingrijirea si imbunatatirea pasunilor, indiferent de forma de proprietate, se face pe baza planului de exploatare, precum si a amenajamentului silvo-pastoral, unde este cazul, intocmite de organele agro-silvice locale. ART. 26 Executarea lucrarilor de intretinere si imbunatatire pe pasunile comunale se finanteaza din fondurile inscrise in bugetul sfaturilor populare, potrivit prevederilor art. 34, in afara de lucrarile ce se executa prin prestatie. In cazul ca in adunarea crescatorilor de animale se iau hotariri ca unele lucrari de intretinere si imbunatatire, in special combaterea buruienilor si curatirea si gunoirea terenului, sa se execute prin munca contributiva a crescatorilor care sint direct interesati in sporirea productiei pasunilor, executarea lucrarilor stabilite de adunarea obsteasca devine obligatorie pentru toti crescatorii care sint invoiti sa aduca animalele la pasunat. Aceste lucrari se fac sub conducerea directa a comitetului cetatenesc de gospodarire a fondului zoo-pastoral comunal si sub indrumarea inginerilor si tehnicienilor agronomi si a zootehnistilor comunali sau a celor de la punctele agricole si raion. ART. 27 Sint obligatorii pentru toti detinatorii de pasuni, urmatoarele masuri tehnice: a) pentru pasunile naturale din toate zonele: - curatirea si nivelarea terenului; - combaterea buruienilor; - combaterea eroziunilor solului: - ingrasarea terenului prin tirlire; - aplicarea pasunatului rational - pe grupe de vite si tarlale - si introducerea vitelor la pasunat, la data stabilita de organele agricole raionale; - amenajarea, curatirea si intretinerea adapatorilor de pe pasuni, a umbrarelor si a adaposturilor; b) pentru pasunile din zona de cimpie: - destelenirea suprafetelor care dau productii mici si cultivarea lor cu plante de nutret; - ingrasarea cu balegar sau ingrasaminte chimice, dupa posibilitati, atit a pasunilor naturale cit si a suprafetelor destelenite si cultivate cu plante de nutret; - repararea digurilor si canalelor pentru a feri pasunile de inundatii si asigurarea scurgerii apelor revarsate, cind stagneaza; - defrisarea catinisurilor - in benzi - si cultivarea terenului respectiv cu plante de nutret; c) pentru pasunile din zona de deal: - defrisarea maracinilor lemnosi si a lastarisurilor si scoaterea cioatelor; - scurgerea apelor stagnante din precipitatiuni si alte surse, de pe terenurile plane, prin drenaje (santuri) deschise; - refacerea, prin destelenire si reinsamintare cu amestecuri de ierburi, a pajistilor cu productie redusa; d) pentru pasunile din zona muntoasa: - defrisarea arboretelor daunatoare si scoaterea cioatelor, pe terenurile care nu sint expuse eroziunilor; - distrugerea musuroaielor intelenite; - desecarea mlastinilor; - ingrasarea terenului, cu ingrasaminte, chimice si naturale; - curatirea de jnepeni, de alte specii lemnoase daunatoare, precum si de buruieni si plante otravitoare; - refacerea pajistilor pe portiunile dezgolite, prin suprainsamintari; - construirea de adaposturi speciale pentru taurine si de stine model pe pasunile amenajate; e) impadurirea tuturor terenurilor degradate, a malurilor de ape si constituirea de benzi de protectie, potrivit planurilor de exploatare si amenajamentelor silvo-pastorale, cu concursul si sub indrumarea organelor agrosilvice locale. ART. 28 Pentru paza pasunilor si a loturilor zootehnice, comitetul de gospodarire a fondului zoo-pastoral comunal angajeaza paznici, cu avizul comitetului executiv al sfatului popular comunal, care vor fi retribuiti de beneficiarii pasunilor si ai statiunilor de monta. ART. 29 Membrilor comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale si orasenesti, comitetelor de administrarea fondului zoo-pastoral, paznicilor de vite, ingrijitorilor de reproducatori si celor care au insarcinari cu privire la exploatarea si folosirea pasunilor, loturilor zootehnice si statiunilor de monta comunale, care prin munca lor au contribuit la realizari deosebite, li se acorda prime in bani sau in natura, in limita a 30% din veniturile realizate in plus la bunurile administrate de ei, fata de prevederile bugetare sau fata de planul de productie, potrivit instructiunilor Ministrului Agriculturii si Silviculturii. ART. 30 Proprietarii vitelor prinse, fara a fi fost invoite sau fara paza, pe pasuni sau pe culturile de pe pasuni, pe loturile zootehnice si pe alte culturi, vor fi supusi la plata taxelor de gloaba si a pagubelor cauzate. Paznicii si cei ce descopera si aduc la oborul de gloaba astfel de vite, primesc drept prima 50% din taxele de gloaba incasate. Taxele de gloaba se stabilesc prin instructiuni comune ale Ministrului Agriculturii si Silviculturii si Ministrului Finantelor.
CAP. IV Veniturile si cheltuielile pasunilor, loturilor zootehnice si statiunilor de monta comunale
ART. 31 Veniturile bunurilor supuse regimului de organizare prevazut in Decretul de fata, sint urmatoarele: A. La pasunile comunale si cele rezerva de stat: a) taxele de pasunat, care se suporta de toti beneficiarii; b) taxele din darea in folosinta a suprafetelor de pasune cultivate cu plante de nutret; c) sumele provenite din valorificarea surplusului de seminte si a altor produse rezultate de pe loturile semincere; d) sumele provenite din valorificarea materialului lemnos rezultat din exploatarea sau curatirea arboretelor aflate pe pasuni; e) sumele provenite din darea in folosinta a suprafetelor de pasuni, pentru exploatari de cariere, balti, helesteie si diferite servituti create pe pasuni; f) alte venituri intimplatoare. B. La loturile zootehnice: a) valorificarea surplusului de nutreturi; b) valorificarea plusului de seminte; c) alte venituri intimplatoare. C. La statiunile de monta comunale: - valorificarea reproducatorilor reformati. Soldurile rezultate la finele anului se reporteaza in planul de venituri al anului urmator. D. La pasunile asociatiilor de pasunat: a) taxele de pasunat care se suporta de toti beneficiarii; b) taxele din darea in folosinta a suprafetelor cultivate cu plante de nutret si a finetelor naturale; c) sumele provenite din valorificarea semintelor si a altor produse; d) sumele provenite din darea in folosinta a suprafetelor de pasuni pentru exploatari de cariere, balti, helesteie si diferite servituti create pe pasuni; e) alte venituri intimplatoare. Soldurile anului precedent se repartizeaza in planul de venituri din anul urmator. ART. 32 Taxele de pasunat si de dare in folosinta a suprafetelor cultivate, pentru pasunile comunale si rezerva de stat, se stabilesc prin ordin comun al Ministrului Agriculturii si Silviculturii si al Ministrului Finantelor. Invoirea de a aduce animalele la pasunat pe suprafetele de pasuni ce prisosesc gospodariilor agricole colective, se face prin buna invoiala, sumele rezultate revenind ca venit gospodariei respective, fara ca taxele sa depaseasca cu 10% pe cele stabilite pentru pasunile comunale. Pentru pasunile asociatiilor de pasunat se aplica aceleasi taxe ca si la pasunile comunale si se incaseaza de comitetele de conducere ale asociatiilor. Invoirea de a aduce animale la pasunat se face pe baza de contract scris. Veniturile pasunilor comunale, ale loturilor zootehnice si ale statiunilor de monta comunale, se incaseaza de organele financiare si intra in planul de venituri al sfaturilor populare comunale sau orasenesti si se intrebuinteaza numai pentru cheltuieli privind aceste bunuri. Veniturile pasunilor rezerva de stat administrate de sfaturile populare comunale sau orasenesti se incaseaza de aceleasi organe financiare, dar intra in planul de venituri al sfaturilor populare regionale respective. Sumele rezultate, care formeaza fondul pentru intretinerea si imbunatatirea pasunilor, se inscriu cu acest scop in planul de cheltuieli al sfatului popular al regiunii respective. ART. 33 Sumele inscrise in planul de venituri al sfaturilor populare de la pasuni, se repartizeaza dupa cam urmeaza: a) o cota de pina la 30% in medie pe regiune se va centraliza in planul de cheltuieli al regiunii respective, pentru lucrari pe pasuni; b) restul din totalul veniturilor, in planul de cheltuieli al comunei respective, din care o cota de 10% (calculata dupa totalul veniturilor) pentru statiunea de monta, iar diferenta pentru lucrari pe pasuni. ART. 34 Planul de cheltuieli al sfaturilor populare comunale va cuprinde urmatoarele prevederi: - pentru pasunile comunale: lucrari de intretinerea si imbunatatirea pasunilor, refacerea semnelor de hotar, amenajarea si intretinerea constructiilor pastorale, a drumurilor si a altor bunuri de pe pasuni; - pentru statiunile de monta comunale: hrana reproducatorilor comunali, conform alocatiilor stabilite (din care se suporta cheltuielile pentru cultivarea loturilor zootehnice), intretinerea si functionarea statiunilor de monta, procurarea de utilaj si inventar agricol necesar imbunatatirii productiei loturilor zootehnice si pentru pregatirea nutreturilor, precum si executarea de constructii mici: magazii, soproane, etc., pentru depozitarea, conservarea si pastrarea nutreturilor; - sumele pentru plata si premierea personalului statiunilor de monta comunale, a administratorilor zoo-pastorali, precum si pentru premierea paznicilor de vite, a responsabililor de statiune, etc. ART. 35 Planul de cheltuieli al sfaturilor populare regionale va cuprinde urmatoarele prevederi: - pentru pasunile comunale si rezerva de stat din goluri de munti si din balti: lucrari complexe de imbunatatirea pasunilor pe suprafete compacte, prin organizare de santiere, organizarea loturilor semincere, procurarea si intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport necesare santierelor si loturilor semincere, precum si plata personalului tehnico-administrativ necesar; - pentru statiunile de monta comunale: procurarea de reproducatori pentru completarea necesarului si inlocuirea celor reformati, precum si construirea de grajduri pentru reproducatori si reparatiile capitale la grajdurile existente. ART. 36 Acoperirea diferentei de cheltuieli privind statiunile de monta comunale, din planul de cheltuieli al sfaturilor populare comunale si regionale, fata de sumele inscrise in planurile de venituri ale acestora, se face prin dotatii de la bugetul statului. ART. 37 Cheltuielile necesare intretinerii si imbunatatirii pasunilor gospodariilor agricole colective se suporta din planul de cheltuieli al acestora. Din veniturile pasunilor asociatiilor de pasunat se suporta plata impozitelor catre stat, cheltuielile privind executarea lucrarilor de intretinerea si imbunatatirea pasunilor, executarea si intretinerea constructiilor pastorale, cheltuielile de administratie, precum si procurarea de inventar pastoral si de animale de reproductie pe baza de buget propriu.
CAP. V Sanctionarea infractiunilor si contraventiilor
ART. 38 Acele incalcari ale dispozitiilor din prezentul Decret, care constituie infractiuni, se pedepsesc potrivit legii penale. ART. 39 Supravegherea indeplinirii obligatiilor stabilite prin prezentul Decret si constatarea incalcarii dispozitiilor acestuia se poate face, in afara de organele stabilite de celelalte legi in vigoare, si de organele urmatoare: referentii de baza furajera si zootehnistii din cadrul serviciilor zootehnice de pe linga comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, raionale si orasenesti, de catre zootehnistii de la punctele agricole si de catre organele desemnate in acest scop de Ministerul Agriculturii si Silviculturii. ART. 40 In ce priveste stabilirea, constatarea si sanctionarea contraventiilor la prezentul Decret, precum si executarea sanctiunilor si a despagubirilor, se aplica normele prevazute in <>Decretul nr. 184 din 21 mai 1954 , pentru reglementarea sanctionarii contraventiilor, astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 198 din 28 mai 1955 si republicat in Buletinul Oficial al Marii Adunari Nationale nr. 12 din 28 mai 1955.
CAP. VI Dispozitii finale si tranzitorii
ART. 41 Pasunile asociatiilor de pasunat ale caror comitete de conducere nu iau masuri pentru intocmirea planurilor de exploatare si nu aplica masurile prevazute in acestea, nu intocmesc bugete si nu le aplica, vor fi trecute, dupa un prealabil avertisment, in administrarea sfaturilor populare, ca pasune comunala, in baza unui ordin al Ministrului Agriculturii si Silviculturii dat cu avizul sfatului popular regional respectiv. ART. 42 Cind cel putin 60% din numarul de animale dintr-un sat apartin gospodariei agricole colective si membrilor acesteia, se va atribui gospodariei respective din pasunea comunala a satului respectiv, o suprafata proportionala cu numarul animalelor. In comunele in care peste 80% din familiile taranesti au intrat in gospodaria agricola colectiva, statiunea de monta comunala si lotul zootehnic vor fi atribuite gospodariilor agricole colective respective. ART. 43 Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale si orasenesti vor pastra evidenta tuturor pasunilor, pe proprietati: comunale, rezerva de stat, colective, ale asociatiilor si particulare. Delimitarea pasunilor comunale se face prin borne vizibile care se revizuiesc in fiecare primavara. Suprafetele de pasuni folosite sau detinute fara drept de particulari, vor fi readuse in fondul pastoral al comunei, pe cale administrativa, de comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orasenesti. ART. 44 Suprafetele de pasuni comunale sau cele ale unitatilor de stat care au fost incluse in amenajamente silvice, se scot din amenajamente si se redau comunelor sau unitatilor agricole de stat respective, spre a fi folosite ca pasuni, pe baza de acte care dovedesc destinatia sau folosinta ca pasune a terenului respectiv. Suprafetele de teren destinate ca pasuni, dar care sint acoperite cu vegetatie forestiera, vor fi transformate in pasuni, pe baza prevederilor amenajamentului silvo-pastoral, sau a unui studiu de transformare, in termenul prevazut de acestea. Trupurile de pasuni acoperite de paduri care nu se preteaza a fi transformate in pasuni (din cauza pantei sau a altor cauze obiective), vor fi schimbate cu suprafete egale din patrimoniul silvic, apte a fi transformate in pasuni. ART. 45 Consiliul de Ministri, la propunerea Ministrului Agriculturii si Silviculturii, va putea aproba si alte forme de administrare pentru unele pasuni, loturi zootehnice si statiuni de monta comunale. ART. 46 Schimbarea destinatiei pasunilor in alta categorie de folosinta nu se poate face decit cu aprobarea Ministerului Agriculturii si Silviculturii si numai pentru cazuri bine justificate. ART. 47 Ministrul Agriculturii si Silviculturii va emite instructiuni si ordine pentru aplicarea prezentului Decret. Instructiunile si ordinele date de Ministrul Agriculturii si Silviculturii pentru aplicarea Decretului de fata si a hotaririlor si dispozitiilor Consiliului de Ministri sint obligatorii pentru toate ministerele, institutiile si intreprinderile de stat si cooperatiste, precum si pentru toti locuitorii tarii. ART. 48 Legea pentru infiintarea pasunilor comunale, publicata in Monitorul Oficial nr. 138 din 24 septembrie 1920, Legea nr. 165, pentru organizarea, administrarea si exploatarea pasunilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 66 din 19 martie 1943, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrarii prezentului Decret, se abroga.
Presedintele Prezidiului Marii Adunari Nationale, PETRU GROZA
Secretarul Prezidiului Marii Adunari Nationale, AVRAM BUNACIU
Bucuresti, 8 iulie 1955. Nr. 303.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
