Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECRET nr. 298 din 2 august 1979 (*republicat*)  privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECRET nr. 298 din 2 august 1979 (*republicat*) privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare

EMITENT: CONSILIUL DE STAT
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 55 din 10 iunie 1982

---------
*) Republicare în temeiul art. IX din Decretul nr. 100 din 8 martie 1982 , publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 27 din 15 martie 1982, dîndu-se articolelor o noua numerotare.
<>Decretul nr. 298/1979 a fost publicat în Buletinul Oficial nr. 73 din 6 august 1979.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare exercita, potrivit legii, conducerea unitarã a întregii agriculturi, asigura progresul ei continuu şi dezvoltarea economicã a organizaţiilor socialiste de stat şi cooperatiste din agricultura.
De asemenea, asigura dezvoltarea industriei alimentare, în condiţiile valorificãrii superioare a resurselor de materii prime agricole vegetale şi animale, creşterea şi diversificarea producţiei de mãrfuri alimentare, în concordanta cu cerinţele economiei naţionale.
ART. 2
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poarta intreaga rãspundere pentru înfãptuirea unitarã a politicii partidului şi statului în domeniul agriculturii şi industriei alimentare şi îndeplineşte funcţia de minister coordonator pentru activitatea din domeniul sau ce se desfãşoarã în unitãţi din subordinea altor organe centrale sau locale ale administraţiei de stat.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare ia mãsuri pentru integrarea activitãţi de producţie şi economice a unitãţilor agricole de stat şi cooperatiste, în vederea utilizãrii cu maxima eficienta a fondului funciar, a mijloacelor tehnice şi a forţei de munca, care sa ducã la creşterea mai accentuata a producţiei vegetale şi animale.
ART. 3
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare conduce, indruma şi controleazã unitãţile din subordinea sa şi rãspunde, în calitate de titular de plan, de realizarea planului pentru intreaga sa activitate.
ART. 4
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în domeniul sau de activitate, asigura aplicarea legilor, decretelor, precum şi a hotãrîrilor Consiliului de Miniştri.
ART. 5
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare colaboreazã cu celelalte ministere şi organe centrale, precum şi cu organele locale, în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce-i revin.
Pentru a se asigura sporirea continua a producţiei, dezvoltarea şi consolidarea cooperativelor agricole de producţie, a consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, Ministerul Agriculturi şi Industriei Alimentare conlucreaza cu Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie.

CAP. 2
Atribuţii

ART. 6
Ministerul Agriculturii şi Industilei Alimentare are urmãtoarele atribuţii principale:
A. Atribuţii cu privire la agricultura:
a) ia mãsuri şi rãspunde de folosirea raţionalã a tuturor terenurilor agricole, indiferent de posesor; asigura executarea lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare care sa ducã la redarea în cultura de noi suprafeţe, la îmbunãtãţirea categoriilor de folosinta, la creşterea potenţialului de producţie al întregului fond funciar al tarii; controleazã şi rãspunde de scoaterea terenurilor din producţia agricolã vegetala pentru alte nevoi ale economiei, urmãrind ca aceasta sa se facã cu respectarea stricta a prevederilor legii;
b) stabileşte zonarea producţiei de cereale, leguminoase, plante tehnice, legume, cartofi, plante de nutret a plantaţiilor de vii şi pomi, a speciilor şi categoriilor de animale, potrivit cu condiţiile pedoclimatice şi social-economice din fiecare zona şi microzona; stabileşte repartizarea teritorialã a soiurilor şi hibrizilor pentru toate plantele de cultura, precum şi a raselor de animale, urmãreşte şi controleazã respectarea acestora; elaboreazã tehnologii unitare de producţie pentru toate culturile, pentru zootehnie şi celelalte activitãţi cu caracter agricol, ia mãsuri şi controleazã respectarea acestora de cãtre toate unitãţile agricole;
c) organizeazã şi rãspunde de realizarea productiilor de cereale, leguminoase, plante tehnice şi furajere, legume, cartofi, fructe, struguri, carne, lapte, oua, lina şi alte produse agricole vegetale şi animale;
d) organizeazã, în funcţie de zonarea producţiei agricole vegetale şi animale, concentrarea şi specializarea unitãţilor agricole de stat şi indruma profilarea cooperativelor agricole de producţie; organizeazã ferme şi întreprinderi specializate, precum şi unitãţi de tip industrial, sprijinã acţiunile de cooperare şi asociere între unitãţile de stat şi cooperativele agricole de producţie; indruma activitatea şi rãspunde de organizarea consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste;
e) ia mãsuri, organizeazã şi rãspunde de dezvoltarea, în cadrul consiliilor unice agroindustriale, a activitãţilor de prelucrare a produselor agricole, de extindere a activitãţilor industriale proprii şi prin cooperare cu întreprinderile industriale din subordinea ministerului şi din subordinea altor ministere şi organe centrale, de executarea construcţiilor, de producere a materialelor de construcţii, de extindere a prestãrilor de servicii şi a activitãţii de comercializare a produselor agricole, care sa contribuie la folosirea forţei de munca în tot cursul anului şi la sporirea veniturilor;
f) organizeazã, prin unitãţile de cercetare din subordinea sa, producerea seminţelor şi a materialului sãditor, urmãreşte şi rãspunde de asigurarea cu saminta şi material sãditor a nevoilor întregii agriculturi, precum şi de calitatea acestora;
g) elaboreazã mãsuri pentru protecţia plantelor şi norme de carantina fitosanitara; indruma acţiunile de combaterea bolilor şi dãunãtorilor şi controleazã aplicarea lor, avizeazã asupra producerii insecticidelor, fungicidelor şi erbicidelor;
h) organizeazã şi conduce acţiunile privind reproductia şi selecţia animalelor, în mod unitar, pentru toate sectoarele din agricultura, urmãrind şi rapunzind de sporirea efectivelor şi ameliorarea acestora;
i) rãspunde de asigurarea unei baze furajere echilibrate, pentru toate speciile şi categoriile de animale, în care scop ia mãsuri pentru realizarea, în toate unitãţile, a programului de imbunatatire şi exploatare raţionalã a pasunilor şi finetelor naturale, de stabilirea unei structuri optime a plantelor de. nutret cultivate, de aplicarea tehnologiilor stabilite pentru acestea, de recoltarea şi pãstrarea furajelor cu asigurarea condiţiilor de calitate, precum şi de administrarea lor raţionalã în hrana animalelor, de pregãtirea şi îmbunãtãţirea tuturor subproduselor industriale şi a produselor agricole secundare destinate furajarii;
j) exercita atribuţiile serviciului sanitar veterinar de stat şi ale inspecţiei de stat sanitare veterinare, rãspunde de prevenirea şi combaterea epizootiilor; organizeazã producerea materialelor biologice şi avizeazã folosirea preparatelor biologice şi a medicamentelor de uz zooveterinar;
k) stabileşte sisteme de tractoare, maşini agricole şi utilaje, necesare mecanizarii proceselor de producţie din agricultura; ia mãsuri pentru introducerea lor în producţia agricolã, stabilind norme de folosire, întreţinere şi reparare a acestora;
l) asigura studiile şi proiectele pentru organizarea teritoriului agricol, pentru lucrãrile de îmbunãtãţiri funciare, precum şi pentru construcţiile agricole;
m) coordoneazã activitatea geodezica-topografica din intreaga ţara, cu excepţia celei îndeplinite de Ministerul Apãrãrii Naţionale; introduce şi organizeazã cadastrul funciar al teritoriului tarii;
n) rãspunde de executarea în termenele stabilite a programului naţional de îmbunãtãţiri funciare;
o) rãspunde de organizarea întreţinerii şi exploatãrii lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare din sistemele care se afla în administrarea sa; îndeplineşte sarcinile ce-i revin pentru pãstrarea lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare impotriva inundatiilor şi gheturilor;
p) asigura şi rãspunde de constituirea fondului de stat de cereale, leguminoase boabe, oleaginoase şi plante textile, prin contracte ce se încheie cu unitãţile agricole socialiste şi prin preluarea produselor cuvenite ca plata, pentru lucrãrile prestate de staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi din uium, precum şi prin achiziţii de la gospodãriile populaţiei; ia mãsuri şi rãspunde de buna conservare a produselor preluate la fondul de stat şi de livrarea acestora, cu respectarea stricta a destinaţiilor stabilite prin plan şi balanţa fiecãrui produs;
r) constituie, în scopul aprovizionarii populaţiei, al asigurãrii cantitãţilor necesare industrializarii şi semiindustrializarii, precum şi pentru export, fondul de stat de legume, cartofi, fructe şi struguri, prin contractari şi achiziţia de la unitãţi socialiste şi gospodãrii ale populaţiei, urmãrind îmbunãtãţirea continua a calitãţii produselor şi sortimentelor, ia mãsuri pentru realizarea şi depozitarea rezervelor, de toamna şi iarna la legume, cartofi, fructe şi struguri în stare proaspãta, industrializata şi semindustrializata;
s) ia mãsuri şi rãspunde pentru constituirea şi pãstrarea rezervei de stat de produse agroalimentare;
t) organizeazã comerţul cu ridicatã şi cu amãnuntul de legume, cartofi, fructe şi struguri de masa, indruma acvitatea reţelei proprii de depozite şi magazine de prezentare şi desfacere a produselor agricole.

B. Atribuţii cu privire la industrializarea alimentara:

a) asigura şi rãspunde de dezvoltarea continua a activitãţii de industrializare a produselor agricole, diversificarea sortimentelor de produse alimentare şi îmbunãtãţirea calitãţii acestora în scopul satisfacerii nevoilor de consum ale populaţiei şi a altor cerinţe ale economiei naţionale; ia mãsuri pentru specializarea unitãţilor de industrie alimentara în realizarea de produse destinate exportului;
b) rãspunde de valorificarea superioarã a materiilor prime agricole, introducerea de noi tehnologii, reducerea consumurilor specifice, folosirea raţionalã a capacitãţilor de producţie, introducerea unor metode avansate de organizare a producţiei şi a muncii, în vederea creşterii productivitatii muncii şi a eficientiei economice în unitãţile de industrializare;
c) organizeazã şi asigura prelucrarea la fondul de stat, conform planului, a materiilor prime vegetale şi animale, în care scop:
- încheie contracte de preluare la fondul de stat a produselor vegetale şi animale din obiectul sau de activitate şi rãspunde de realizarea lor. În acest scop, Departamentul industriei alimentare preia de la Uniunesa Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţie, şi Desfacere a Mãrfurilor activitatea de contractare şi preluare la fondul de stat a porcinelor şi ovinelor;
- urmãreşte şi acorda sprijin unitãţilor agricole cu care a încheiat contracte pentru insamintarea efectivã a suprafeţelor stabilite la sfecla de zahãr, floarea-soarelui, soia, în pentru ulei, tutun; verifica aplicarea tehnologiilor şi se preocupa de preluarea în bune condiţii a întregii producţii obţinute;
- controleazã şi urmãreşte în fiecare unitate cu care a încheiat contracte existente efectivelor de animale, realizarea sporurilor de creştere în greutate, producţia de lapte şi valorificarea produselor potrivit prevederilor din plan şi contracte;
d) asigura dezvoltarea, în cadrul consiliilor unice agroindustriale, a capacitãţilor noi industriale pentru valorificarea economicã a resurselor de materii prime agricole; organizeazã acţiunii de cooperare şi asociere între întreprinderile industriale şi cooperativele agricole şi dezvoltarea secţiilor întreprinderilor pe raza de activitate a consiliilor;
e) controleazã regimul de tãiere a animalelor în abatoare, indiferent de subordonare, şi rãspunde de respectarea prevederilor legii în ce priveşte greutatea de sacrificare şi numãrul de animale destinate tãierii potrivit prevederilor de plan, precum şi de respectarea destinaţiei produselor obţinute;
f) organizeazã, indruma şi controleazã pescuitul în Marea Neagra şi în oceane, industrializarea şi desfacerea pestelui şi a celorlalte produse acvatice, construirea şi repararea, de nave uşoare şi utilaje necesare pescuitului, industriei pestelui, recoltarii şi valorificãrii stufului;
g) coordoneazã şi da dispoziţii obligatorii pentru producţia şi livrarea de, fãina, malai, produse de panificatie, produse zaharoase şi alte produse agroindustriale, realizate de cãtre unitãţile din subordinea organelor locale acorda acestora, asistenta tehnica de specialitate şi exercita controlul activitãţii morilor cu regim de macinis prestator;
h) organizeazã, indruma şi coordoneazã utilizarea raţionalã şi dezvoltarea reţelei frigorifice din ţara;
i) organizeazã şi indruma activitatea reţelei de magazine proprii de prezentare a bunurilor alimentare;
j) stabileşte metodologia unitarã de elaborare, aplicare şi urmãrire a normelor şi normativelor de consum, emite norme şi normative tehnice de specialitate obligatorii pentru toate unitãţile producãtoare de bunuri alimentare, indiferent de subordonarea lor, şi controleazã aplicarea acestora;
k) îndeplineşte funcţia de coordonator de ramura în domeniul produselor alimentare.

C. Atribuţii comune:

a) asigura în cadrul planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã, dezvoltarea în ritm susţinut şi într-o conceptie unitarã a tuturor sectoarelor, ramurilor şi subramurilor din agricultura şi industrializarea produselor agricole, în vederea realizãrii sarcinilor de plan şi pentru obţinerea, unor cantitãţi sporite de produse agricole şi alimentare, pentru satisfacerea cerinţelor de aprovizionare a populaţiei şi a celorlalte nevoi ale econmiei naţionale, în care scop:
- elaboreazã studii şi programe privind proportiile, nivelurile, ritmurile şi cãile de dezvoltare în perspectiva a ramurilor şi subramurilor din activitatea sa;
- elaboreazã proiectele planurilor anuale şi de perspectiva, pe baza studiilor proprii şi a propunerilor departamentelor, direcţiilor generale economice, centralelor, direcţiilor generale judeţene pentru agricultura industria alimentara şi a celorlalte unitãţi subordonate şi, colaboreazã cu organele centrale de resort la elaborarea proiectelor planurilor anuale şi de perspectiva pentru intreaga activitate din domeniul sau, asigurind mobilizarea prin plan a tuturor resurselor existente;
- asigura diversificarea producţiei şi ridicarea continua a caracteristicilor calitative ale produselor, în scopul satisfacerii necesitãţilor economiei naţionale şi creşterii competitivitatii lor pe piata internationala;
- stabileşte, dupã adoptarea legilor pentru; aprobarea planului naţional unic de dezvoltare ecomico-socialã şi a bugetului de stat, indicatorii de plan economici şi financiari pe unitãţi subordonate, ale cãror sarcini de plan nu sînt stabilite distinct prin planul naţional unic de dezvoltare, economico-socialã;
- determina, potrivit normelor legale, necesarul de mijloace, circulante pentru unitãţile subordonate şi le doteaza cu astfel de mijloace, cu acordul Ministerului Finanţelor;
- organizeazã urmãrirea indicatorilor ce-i revin din planul naţional unic şi bugetul de stat, rãspunde de îndeplinirea acestora şi informeazã periodic Consiliul de Miniştri;
- analizeazã bilanţurile şi dãrile de seama periodice, ale unitãţilor subordonate şi întocmeşte pe cele care privesc, activitatea pe întregul minister;
- întocmeşte şi executa bugetul de venituri şi cheltuieli pentru administraţia centrala, a ministerului şi pentru unitãţile subordonate;
- executa atribuţiile ce-i revin, potrivit legii, cu privire la tarife şi preţuri în domeniul sau de activitate;
b) coordoneazã şi indruma activitatea de cercetare şi proiectare din unitãţile subordonate şi ia mãsuri pentru inzestrarea acestora cu mijloacele tehnico-materiale necesare; ia mãsurile necesare pentru integrarea activitãţii de cercetare cu producţia şi învãţãmîntul şi desfãşurarea acesteia pe baza de programe care sa asigure rezolvarea problemelor prioritare de care producţia are nevoie; urmãreşte rezultatele cercetãrii ştiinţifice şi valorificarea acestora în producţie; se preocupa de introducerea progresului tehnic, ştiinţific şi economic în unitãţile subordonate;
c) organizeazã, activitatea de documentare tehnica specifica ramurilor şi subramurilor sale şi asigura informarea unitãţilor subordonate cu privire la tendintele progresului tehnico-ştiinţific, pe plan naţional şi mondial; editeazã publicaţii şi lucrãri privitoare la problemele de producţie, ştiinţa şi tehnica şi organizeazã acţiuni de propaganda specifica activitãţii pe care o conduce;
d) aproba potrivit legii, documentaţiile tehnico-economice pentru asimilarea produselor noi de mare importanta şi îşi da acordul cu privire la tipurile şi indicatorii tehnico-economici ai instalaţiilor complexe, precum şi ai maşinilor şi instalaţiilor unicate ce urmeazã a fi produse în ţara sau procurate din strãinãtate, pentru intreaga activitate din domeniul sau;
e) indruma activitatea de invenţii şi inovaţii şi se preocupa de generalizarea celor mai importante realizari; face propuneri cu privire la problemele de standardizare; aproba norme interne; coordoneazã şi controleazã activitatea de metrologie din unitãţile subordonate;
f) aproba, în limita competentei sale, documentaţiile tehnico-economice şi rãspunde pentru realizarea lucrãrilor de investiţii şi punerea în funcţiune în termen a obiectivelor; urmãreşte reducerea consumului de materiale de construcţii deficitare, precum şi reducerea investiţiei specifice, organizeazã, coordoneazã şi rãspunde de realizarea lucrãrilor de construcţii-montaj şi instalaţii în execuţie proprie din ramurile şi subramurile sale de activitate; rãspunde de realizarea producţiei de materiale de construcţii prevãzute în planul sau;
g) elaboreazã şi face propuneri cu privire la proportiile şi structura schimburilor comerciale în perspectiva; organizeazã asigurarea producţiei destinate exportului, în care scop ia mãsuri pentru specializarea unitãţilor care au condiţii favorabile pentru realizarea de produse la parametrii calitativi ceruti pe pieţele externe, dotarea acestora cu baza materialã de care au nevoie; diversifica structura sortimentala, condiţiile de prezentare şi ambalare; urmãreşte pregãtirea şi livrarea produselor destinate exportului în scopul valorificãrii acestora în condiţii de eficienta sporitã; rãspunde de realizarea planului de export;
h) organizeazã activitatea de cooperare în domeniul producţiei şi al comercializãrii produselor, proiectãrii, execuţiei de lucrãri şi asistenţei tehnice cu alte tari şi asigura îndeplinirea sarcinilor ce decurg din aceasta activitate, coreleazã activitatea de cooperare cu cea de export, urmãrind valorificarea prin acţiuni de cooperare a produselor destinate exportului şi producerea de materii prime pentru industria alimentara şi pentru alte ramuri;
i) organizeazã şi coordoneazã, activitatea de colaborare economicã, tehnica şi ştiinţificã cu alte ministere şi organe centrale din strãinãtate în ramurile şi subramurile sale de activitate, asigura aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale privitoare la activitatea din domeniul sau şi controleazã îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din aceasta;
j) rãspunde de acvitatea de organizare a conducerii, producţiei şi a muncii în unitãţile de stat şi cooperatiste din sistema sa; organizeazã perfecţionarea sistemului informaţional şi asigura aplicarea acestuia în domeniul sau de activitate;
k) indruma şi coordoneazã activitatea de valorificare a produselor, de aprovizionare tehnico-materialã, financiar-contabila de investiţii a cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor economice intercooperatiste;
l) organizeazã activitatea de elaborare, aplicare şi urmãrire a normativelor şi normelor de munca pentru toate categoriile de personal muncitor din domeniul sau de activitate, organizeazã elaborarea de normative şi norme de munca unificate pe economie la lucrãrile pentru care se stabileşte ca este initiator sau colaborator; aproba normativele şi notiunile unificate pe ramuri, subramuri şi alte activitãţi specifice şi controleazã, modul lor de aplicare; elaboreazã norme de munca în unitãţile agricole socialiste şi urmãreşte aplicarea acestora;
m) organizeazã întocmirea lucrãrilor privind necesarul de materii prime, materiale şi utilaje, a cãror balanţa se aproba de Consiliul de Miniştri sau de ministere ori alte organe centrale; rãspunde de întocmirea în mod corespunzãtor a balantelor materiale de cãtre unitãţile în subordine şi colaboreazã cu celelalte organe centrale la echilibrarea acestora în concordanta cu sarcinile din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã, cu necesitãţile şi posibilitãţile economiei naţionale; asigura aprovizionarea cu materiale utilaje pentru care este coordonator, necesare tuturor ministerelor, celorlalte organe centrale, precum şi organelor locale;
n) organizeazã exploatarea, prin pescuit natural şi piscicultura a bazinelor aflate în administraţia unitãţilor din subordinea sa exercita, în condiţiile prevãzute de lege, coordonarea-îndrumarea şi controlul activitãţii de pescuit, piscicultura şi protecţia fondului piscicol în toate bazinele piscicole din subordinea sa sau a altor organe centrale şi locale;
o) avizeazã, în condiţiile prevãzute de lege, înfiinţarea sau dezvoltarea unitãţilor agroindustriale proprii, precum şi a unitãţilor, cu acest profil din subordinea altor ministere, organe centrale şi organe locale;
p) organizeazã exploatarea mijloacelor de transport din dotarea unitãţilor sale, destinate transporturilor interne şi internaţionale;
r) asigura aplicarea dispoziţiilor legale în probleme de personal, în care scop:
- aplica criteriile unitare stabilite pe economie pentru selecţionarea, pregãtirea, perfecţionarea şi promovarea personalului din domeniul sau de activitate şi controleazã executarea; stabileşte necesarul de personal în perspectiva şi ia mãsuri pentru pregãtirea acestuia, potrivit legii;
- încadreazã personalul pentru aparatul propriu; numeşte organele de conducere ale centralelor şi ale celorlalte unitãţi din subordinea sa;
- organizeazã perfecţionarea pregãtirii personalului de specialitate din unitãţile sale;
- organizeazã, evidenta cadrelor cu studii superioare agricole, de industrializare a produselor agricole, şi rãspunde de repartizarea lor, încadrarea specialiştilor agricoli şi de industrie alimentara în alte sectoare de activitate decît cele agricole se face numai cu acordul prealabil al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare;
- rãspunde, potrivit Legii educaţiei şi învãţãmîntului, de organizarea învãţãmîntului de specialitate din domeniul, agriculturii şi industriei alimentare;
s) stabileşte, potrivit legii, normele şi ia mãsuri cu privire la protecţia muncii, în scopul asigurãrii celor mai bune condiţii de munca, al prevenirii accidentelor de munca şi imbolnavirilor profesionale pentru unitãţile în subordine;
t) participa la elaborarea propunerilor privind perfecţionarea elementelor sistemului de retribuire, organizind elaborarea de studii în acest scop, stabileşte mãsuri de ansamblu pentru îmbunãtãţirea continua a condiţiilor de munca şi de trai ale personalului; rãspunde de aplicarea prevederilor legale în domeniul retribuirii muncii şi organizeazã controlul permanent al modului de aplicare a elementelor sistemului de retribuire a muncii în unitãţile subordonate;
u) elaboreazã, pe baza şi în vederea executãrii legii, norme tehnice cu caracter metodologic privind activitatea de producţie, planificare, de organizare şi normare a muncii, retribuire şi financiarã, precum şi pentru orice alte, activitãţi din domeniul sau. Normele tehnice stabilite pentru produsele din nomenclatorul sau sînt obligatorii şi pentru unitãţile subordonate altor organe centrale sau locale care fabrica produse similare;
v) urmãreşte reducerea costurilor de producţie, creşterea rentabilitatii şi a eficientei economice în unitãţile subordonate;
x) prezintã Consiliului de Miniştri proiecte de acte normative şi de alte acte prevãzute de lege; avizeazã proiectele de acte normative şi cu alt caracter elaborate de celelalte ministere şi organe centrale şi de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, care intereseazã domeniul sau de activitate;
y) exercita atribuţiile legale cu privire la activitatea organizaţiilor obşteşti din domeniul sau şi sprijinã activitatea acestora;
z) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege.

CAP. 3
Organizare şi funcţionare

ART. 7
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este condus de consiliul de conducere al ministerului, care hotãrãşte în problemele generale privind activitatea ministerului.
Conducerea colectivã a activitãţii operative a ministerului şi asigurarea aducerii la îndeplinire a hotãrîrilor consiliului de conducere se realizeazã prin biroul executiv al acestuia.
Consiliul de conducere al ministerului şi biroul executiv al acestuia, organe cu caracter deliberativ, sînt organizate şi funcţioneazã potrivit <>Decretului nr. 76/1973 privind conducerea ministerelor şi a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat pe baza principiului conducerii colective.
Din Consiliul de conducere al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare face parte şi preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.
ART. 8
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare are în conducerea sa un ministru, doi miniştri secretari de stat care sînt membri ai guvernului, noua adjuncţi ai ministrului şi trei secretari de stat. Unul dintre miniştrii secretari de stat îndeplineşte şi funcţia de şef al Departamentului industriei alimentare.
Miniştrii secretari de stat, adjunctii ministrului şi secretarii de stat se numesc prin decret prezidential iar atribuţiile acestora se stabilesc de consiliul de conducere al ministerului.
ART. 9
Ministrul reprezintã ministerul în raporturile cu celelalte organe şi organizaţii din ţara precum şi în relaţiile internaţionale; în lipsa ministrului aceste atribuţii se exercita de unul dintre miniştrii secretari de stat.
ART. 10
În cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare funcţioneazã Consiliul pentru cereale şi plante tehnice, Consiliul horticulturii, Consiliul fondului funciar şi imbunatatirilor funciare, Consiliul zooveterinar şi Consiliul mecanizarii, ca organe tehnice de lucru pe lîngã organele de conducere colectivã ale ministerului. Din aceste consilii fac parte specialişti de inalta calificare şi cu o îndelungatã experienta în producţie, cercetare şi învãţãmînt. Numãrul de membri şi componenta nominalã se stabilesc de consiliul de conducere al ministerului.
Consiliile dezbat şi prezintã consiliului de conducere, al ministerului, pentru domeniile lor de activitate, propuneri asupra acţiunilor şi mãsurilor ce trebuie luate în ce priveşte producerea seminţelor, structura soiurilor şi hibrizilor, zonarea acestora; mãsurilor de selecţie, reproducţie şi raionare a raioanelor de animale; apãrãrii sãnãtãţii animalelor; stabilirii şi aplicãrii unitare a tehnologiilor în toate sectoarele din agricultitra; avizãrii sistemei de tractoare şi maşini agricole, utilaje şi instalaţii pentru agricultura şi industria de prelucrare a produselor agricole; introducerii în producţie de noi sortimente de produse chimice, medicamente şi biopreparate. Consiliul fondului funciar şi imbunatatirilor funciare dezbate şi aproba soluţiile constructive la lucrãrile de îmbunãtãţiri funciare şi construcţii agroindustriale, precum şi tehnologiile de execuţie şi exploatare a acestor lucrãri.
ART. 11
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare are urmãtoarea structura organizatoricã:
a) Departamentul agriculturii de stat, care are în structura sa:
- Direcţia producţiei agricole;
- Direcţia tehnica, investiţii şi mecanizare;
- Direcţia plan, finanţe, desfacere şi export;
- Direcţia organizare şi control;
b) Departamentul industriei alimentare, care are în structura sa:
- Direcţia plan, finanţe, desfacere;
- Direcţia tehnica, investiţii, mecano-energetic;
- Direcţia organizare şi control;
c) Direcţia generalã economicã a horticulturii care are în structura sa:
- Direcţia tehnica şi de industrializare a produselor horticole;
- Dirertia plan, finanţe, desfacere şi export;
- Direcţia organizare şi control;
- Trustul economic de producţie pentru legume de sera;
- Trustul economic de producţie pentru legume de cimp;
- Trustul economic de producţie pentru cartofi;
- Trustul economic de producţie pentru pomicultura;
- Trustul economic de producţie pentru viticultura şi vinificaţie.
Trusturile economice de producţie din cadrul Direcţiei generale economice a horticulturii funcţioneazã pe baza autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, cu personalitate juridicã, şi îndeplinesc atribuţii de direcţii de producţie şi îndrumare tehnica de specialitate a ministerului pentru sectoarele din profilul lor de activitate.
Trusturile economice de producţie au sediul, obiectul de activitate, unitãţile subordonate, precum şi atribuţiile prevãzute în anexele nr. 1 şi 2;
d) Direcţia generalã economicã zooveterinara, care are în structura sa:
- Direcţia producţiei animale;
- Direcţia baza furajera;
- Direcţia sanitarã veterinara, care are în componeta sa şi Inspecţia de stat sanitarã veterinara;
- Direcţia plan, finanţe, investiţii şi organizare;
e) Direcţia generalã economicã pentru mecanizarea agriculturii, care are în structura sa:
- Direcţia mecanizare şi transporturi;
- Direcţia de exploatare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare;
- Direcţia tehnica şi de producţie industriala;
- Direcţia plan, finanţe, organizare şi control;
f) Direcţia generalã economicã de îmbunãtãţiri funciare şi construcţii în agricultura, care are în structura sa:
- Direcţia tehnica, investiţii şi mecano-energetic;
- Direcţia construcţii-montaj;
- Direcţia plan finanţe şi aprovizionare-desfacere;
g) Direcţia pentru cereale, plante tehnice şi fond funciar care are în structura sa şi:
- Inspecţia de stat pentru calitatea seminţelor şi materialului sãditor;
- Inspecţia de stat pentru carantina fitosanitara;
- Inspecţia pentru fond funciar;
h) Direcţia tehnica şi de investiţii;
i) Direcţia de comerţ exterior şi cooperare economicã internationala;
j) Direcţia planificarii;
k) Direcţia finanţe-preţuri;
l) Direcţia organizarea producţiei şi a muncii;
m) Direcţia de personal, învãţãmînt şi propaganda;
n) Direcţia generalã de aprovizionare tehnico-materialã;
o) Direcţia secretariat-administrativ;
p) Inspecţia de stat pentru agricultura şi industria alimentara.
Direcţia generalã de aprovizionare tehnico-materialã şi Direcţia de personal, învãţãmînt şi propaganda se asimileazã cu direcţiile tehnico-economice din ministere.
Structura organizatoricã pe compartimente de munca şi numãrul maxim de personal în aparatul ministerului sînt cele prevãzute în anexele nr. 3*), 3A*)-3K*).

--------------
*) Anexele au fost comunicate instituţiilor interesate.

ART. 12
Direcţia pentru cereale plante tehnice şi fond funciar rãspunde de:
a) elaborarea şi aplicarea în mod unitar a programelor de producţie pentru fiecare cultura, a tehnologiilor acestora, asigurarea seminţelor, combaterea bolilor şi dãunãtorilor, obţinerea productiilor planificate;
b) întocmirea programelor de gospodãrire raţionalã a pãmîntului de creştere a suprafeţelor arabile şi ameliorare a fondului funciar agricol al întregii tari precum şi de cadastrul funciar.
ART. 13
Direcţia generalã, economicã zooveterinara rãspunde de:
a) realizarea sarcinilor din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã privind efectivele, producţia, preluarile şi livrãrile la fondul de stat şi indicatorii de eficienta, în domeniul creşterii animalelor de pe întreg teritoriul tarii;
b) elaborarea şi aplicarea unitarã a programelor de cercetare şi producţie pentru ameliorarea, reproductia şi nutritia animalelor pe intreaga agricultura şi tehnologiilor de profil, pentru realizarea producţiei animale;
c) asigurarea sãnãtãţii animalelor;
d) soluţionarea problemelor specifice producţiei agrozootehnice din zonele necooperativizate;
e) asigurarea bazei, furajere necesare, îmbunãtãţirea pajiştilor, prelucrarea şi buna gospodãrire a furajelor de toate categoriile.
ART. 14
Direcţia de comerţ exterior şi cooperare economicã internationala rãspunde de:
a) urmãrirea pregãtirii producţiei pentru export;
b) contractarea şi livrarea producţiei pentru export;
c) lãrgirea activitãţilor de cooperare economicã şi colaborare tehnico-ştiinţificã internationala.
ART. 15
Departamentul agriculturii de stat rãspunde de:
a) realizarea producţiei vegetale şi animale în condiţiile de eficienta prevãzute prin plan în unitãţile de producţie din subordine, prin aplicarea unitarã a tehnologiilor stabilite pentru intreaga agricultura de cãtre direcţiile de profil din cadrul ministerului şi de asigurarea şi folosirea raţionalã a bazei tehnico-materiale;
b) dezvoltarea raţionalã a capacitãţilor de producţie, de modernizarea acestora, de realizarea integrala a obiectivelor de investiţii, precum şi de folosirea cu maxima eficienta a fondurilor de investiţii şi a mijloacelor fixe din dotarea unitãţilor sale;
c) intensificarea acţiunii de asociere şi cooperare cu unitãţile agricole cooperatiste, pentru folosirea mai buna a resurselor existente în cele doua sectoare şi creşterea producţiei din agricultura.
ART. 16
Departamentul industriei alimentare rãspunde de:
a) realizarea sarcinilor din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã, la toţi indicatori stabiliţi, precum şi elaborarea şi aplicarea programelor de dezvoltare din domeniul sau de activitate;
b) dezvoltarea continuu a capacitãţilor de producţie pentru industrializarea produselor agricole, diversificarea sortimentelor şi îmbunãtãţirea calitãţii produselor alimentare necesare consumului intern şi exportului;
c) asigurarea prin centralele şi unitãţile din subordine a materiilor prime, acordarea de sprijin tehnic unitãţilor agricole care le produc şi valorificarea lor superioarã.
ART. 17
Şeful departamentului reprezintã departamentul în raporturile cu celelalte organe şi organizaţii din ţara şi în relaţiile internaţionale, potrivit competentelor stabilite de consiliul de conducere, al ministerului.
ART. 18
Direcţia generalã economicã a horticulturii coordoneazã şi rãspunde în mod unitar pe ansamblul agriculturii, potrivit prevederilor Legii nr. 28/1976 de producerea, industrializarea şi valorificarea legumelor, cartofilor, fructelor şi strugurilor.
ART. 19
Direcţia generalã economicã pentru mecanizarea agriculturii rãspunde de:
a) elaborarea şi aplicarea programelor de mecanizare pe intreaga agricultura;
b) organizarea producerii unor utilaje, mecanisme, dispozitive, piese de schimb ce se realizeazã prin unitãţi proprii, realizarea şi diversificarea utilajelor şi instalaţiilor necesare prelucrãrii produselor agricole, atît pentru obiectivele industriale mari, cît şi pentru capacitatile de producţie sau secţiile unor fabrici ce se creeazã în cadrul consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste;
c) exploatarea suprafeţelor amenajate pentru irigaţii, desecãri şi combaterea eroziunii din sistemele mari şi amenajãrile locale;
d) acordarea asistenţei tehnice pentru exploatarea şi întreţinerea amenajãrilor locale din cadrul cooperativelor agrico1e de producţie;
e) activitatea de transporturi pe întregul minister;
f) urmãrirea, împreunã cu Direcţia generalã ecomica de îmbunãtãţiri funciare şi construcţii în agricultura, a realizãrii investiţiilor în domeniul lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare.
ART. 20
Direcţia generalã economicã de îmbunãtãţiri funciare şi construcţii în agricultura rãspunde de:
a) realizarea programelor de ameliorare a fondului funciar, prin studii, cercetare, proiectare şi executare a lucrãrilor de irigaţii, desecãri, combaterea eroziunii solului, atît în sistemele mari, cît şi locale;
b) executarea de lucrãri de construcţii agrozootehnice şi de industrializarea produselor agricole;
c) asigurarea studiilor şi proiectelor pentru lucrãrile de îmbunãtãţiri funciare, precum şi pentru construcţiile agricole şi de industrializarea produselor agricole de mai mica complexitate;
d) asigurarea asistenţei tehnice în proiectarea şi executarea lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare din cooperativele agricole de producţie;
e) urmãrirea, împreunã cu Direcţia generalã economicã pentru mecanizarea agriculturii, a realizãrii investiţiilor în domeniul lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare.
ART. 21
Inspecţia de stat pentru agricultura şi industria alimentara exercita controlul asupra aplicãrii hotãrîrilor de partid şi de stat şi a actelor normative, asupra modului cum se realizeazã programele privind dezvoltarea producţiei agricole şi alimentare, precum şi modului cum se folosesc pãmîntul, mijloacele materiale, financiare şi forta de munca.
ART. 22
Departamentul agriculturii de stat, Departamentul industriei alimentare, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Direcţia generalã economicã zooveterinara, Direcţia generalã economicã a horticulturii, Direcţia generalã economicã pentru mecanizarea agriculturii şi Direcţia generalã economicã de îmbunãtãţiri funciare şi construcţii în agricultura au personalitate juridicã, sînt titulare de plan, au nominalizare în mod distinct prin planul naţional unic sarcini la toţi indicatorii şi rãspund direct de realizarea indicatorilor stabiliţi.
La nivelul ministerului se poate constitui o rezerva de la titularii de plan (departamente, direcţii generale economice şi centrale) de pînã la 3% la indicatorii aprobaţi prin planul naţional unic.
Utilizarea rezervei se va face cu aprobarea ministrului, la oricare titular de plan, din cadrul ministerului, cu respectarea, nivelelor prevãzute pe total minister la indicatorii respectivi, informind Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor asupra modificãrilor intervenite.
ART. 23
Direcţiile generale, economice funcţioneazã pe principiul autogestiunii economico-financiare şi îndeplinesc atribuţiile ce le revin, potrivit legii, centralelor şi departamentelor.
ART. 24
Departamentele şi direcţiile generale economice prevãzute la art. 13, 15, 16 şi 18-20 sînt conduse de cîte un consiliu de conducere şi cîte un birou executiv, organe cu caracter deliberativ, care, se constituie şi funcţioneazã potrivit prevederilor <>Decretului nr. 76/1973 , privind conducerea ministerelor şi a celorlalte organe centrale, ale administraţiei de stat pe baza principiului conducerii colective.
ART. 25
Atribuţiile consiliilor de conducere şi ale birourilor executive ale acestora se stabilesc de consiliul de conducere al ministerului.
ART. 26
Pe lîngã organele de conducere colectivã ale direcţiilor generale economice prevãzute la art. 13 şi 18-20 se organizeazã şi funcţioneazã consilii tehnico-economice, potrivit <>Decretului nr. 78/1973 .
ART. 27
Direcţia generalã de aprovizionare tehnico-materialã are personalitate juridicã şi funcţioneazã pe principiul autogestiunii economico-financiare.
ART. 28
Activitãţile de personal şi învãţãmînt se realizeazã centralizat, pe ansamblul ministerului, prin Direcţia de personal, învãţãmînt şi propaganda.
ART. 29
Atribuţiile tuturor compartimentelor din aparatul ministerului se stabilesc, potrivit legii, prin regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aproba de consiliul de conducere al ministerului.
ART. 30
Direcţiile generale economice prevãzute la art. 11 lit. c), d), e) şi f) sînt conduse de cîte un adjunct al ministrului, care îndeplineşte şi funcţia de director general.

CAP. 4
Legatura cu organele locale ale administraţiei de stat

ART. 31
Pentru conducerea unitarã a întregii agriculturi şi a activitãţii de industrializare a produselor agricole, în cadrul judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti, se organizeazã direcţiile generale pentru agricultura şi industria alimentara. Acestea funcţioneazã ca organe locale de specialitate, fiind subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi comitetului executiv al consiliului, popular judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor populare.
Direcţiile generale judeţene pentru agricultura şi industria alimentara au personalitate juridicã şi sînt titulare de plan pentru sarcinile ce revin agriculturii, industriei alimentare, altor activitãţi industriale şi transporturilor din cadrul judeţului.
ART. 32
Organizarea direcţiilor generale pentru agricultura şi industria alimentara şi a unitãţilor din subordinea acestora se face pe baza normelor de structura aprobate prin decret al Consiliului de Stat.
ART. 33
Normativele tehnice, de consum şi de munca, precum şi tehnologiile elaborate, potrivit legii, de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, precum şi de cãtre centralele subordonate, sînt obligatorii pentru toate unitãţile de profil de pe teritoriu.
Direcţiile generale pentru agricultura şi industria alimentara rãspund de aplicarea unitarã a acestora, potrivit condiţiilor concrete pedoclimatice şi social-economice din zona respectiva.
De asemenea direcţiile generale pentru agricultura şi industria alimentara, prin unitãţile lor de specialitate, rãspund de aplicarea, în toate unitãţile, indiferent de subordonare, a normelor şi mãsurilor de conservare, creştere şi ameliorare a fondului funciar, de protecţia plantelor, calitatea seminţelor şi materialului sãditor, de selecţia animalelor şi a celor cu caracter sanitar-veterinar şi realizeazã, prestãrile de servicii de specialitate.
ART. 34
Departamentele, direcţiile generale economice, direcţiile generale, direcţiile din minister şi centralele subordonate, precum şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, sînt obligate sa acorde sprijin şi îndrumare de specialitate direcţiilor generale pentru agricultura şi industria alimentara şi sa le consulte în elaborarea şi aplicarea mãsurilor cu caracter de directiva, ca şi la realizarea unor acţiuni care privesc unitãţile din raza lor teritorialã.
ART. 35
Inginerii, medicii veterinari şi economistii care lucreazã în cooperativele agricole de producţie, în calitate de reprezentanţi ai statului, poarta rãspunderea, alãturi de consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie, de aplicarea tehnologiilor stabilite, de organizarea producţiei şi a muncii, de realizarea produselor agricole vegetale şi animale şi de livrarea aeestora la fondul de stat, potrivit sarcinilor prevãzute în planul naţional unic.
Inginerii şi medicii veterinari care lucreazã în cooperativele agricole de producţie sînt retribuiţi de stat prin consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste şi rãspund fata de acestea de îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Transferarea specialiştilor agricoli şi de industrie alimentara se face o data pe an, în trimestrul IV, corelat cu repartizarea absolvenţilor şi începerea anului agricol.
Prevederile alin. 2 se aplica în mod corespunzãtor şi contabililor şefi din cooperativele agricole de producţie care sînt retribuiţi de stat.

CAP. 5
Dispoziţii finale

ART. 36
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, institutele şi staţiunile centrale de cercetare împreunã cu direcţiile generale şi direcţiile de profil din minister elaboreazã programe unitare de cercetare şi, pe baza rezultatelor obţinute, stabilesc şi perfectioneaza permanent tehnologii obligatorii pentru intreaga agricultura, urmãresc aplicarea lor diferenţiatã în toate unitãţile agricole.
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, institutele, staţiunile centrale şi staţiunile de cercetare rãspund de producţia şi asigurarea întregii agriculturi cu seminţe necesare de cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice, plante furajere, legume şi cartofi, material sãditor viticol şi pomicol şi animale de reproducţie.
Institutele, staţiunile centrale şi staţiunile de cercetare din subordinea departamentelor şi direcţiilor generale economice se subordoneazã, pentru activitatea de cercetare, şi Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, care rãspunde de coordonarea, îndrumarea şi controlul, îndeplinirii programelor de cercetare ştiinţificã.
ART. 37
Pe data de 1 august 1979, Centrala pentru mecanizarea agriculturii şi producţiei de utilaje pentru agricultura şi industria alimentara, Centrala de exploatare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, Centrala pentru legume şi fructe, Trustul întreprinderilor pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor, Centrala viei şi vinului şi Trustul de cercetare, inginerie tehnologicã, proiectare şi producţie pomicola se desfiinţeazã.
ART. 38
Pe data de 1 august 1979 se înfiinţeazã Institutul de cercetare şi producţie pentru pomicultura, cu sediul în municipiul Pitesti-Maracineni, în subordinea Direcţiei generale economice a horticulturii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, prin preluarea activitãţii de cercetare şi proiectare în pomicultura de la Trustul de cercetare, inginerie tehnologicã, proiectare şi producţia pomicola, care se desfiinţeazã.
Institutul funcţioneazã pe baza principiului autogestiunii; economico-finaciare, cu personalitate juridicã, şi se organizeazã potrivit normelor legale cu privire la organizarea şi conducerea unitãţilor socialiste de stat şi normelor unitare de structura aprobate prin Decretul nr. 297/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile de cercetare şi de proiectare, încadrat în grupa IV de ramuri, nivel II de retribuire.
ART. 39
Activitatea de proiectare a Centralei viei şi vinului se preia de cãtre Institutul de cercetãri pentru valorificarea legumelor şi fructelor, cu sediul în municipiul Bucureşti, din subordinea Direcţiei generale economice a horticulturii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Institutul de cercetãri pentru valorificarea legumelor şi fructelor îşi schimba denumirea în "Institutul de cercetare şi proiectare pentru valorificarea şi industrializarea legumelor şi fructelor" şi îşi completeazã obiectul de activitate cu proiectarea de construcţii pentru pãstrarea, industrializarea legumelor şi fructelor, precum şi pentru vinificaţie.
ART. 40
Pe data de 1 august 1979, Trustul întreprinderilor pentru producerea nutreturilor combinate, cu sediul în municipiul Bucureşti, se reorganizeazã în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare - Direcţia generalã zooveterinara*) - prin divizarea activitãţii Centralei pentru valorificarea cerealelor şi producerea nutreturilor combinate, care îşi schimba denumirea în "Centrala pentru valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice" şi îşi modifica corespunzãtor obiectul de activitate.

-------
*) În prezent Direcţia generalã economicã zooveterinara, conform Decretului 100/1982.

Trustul are ca obiect de activitate producerea nutreturilor combinate necesare realizãrii programului de producţie animaliera, funcţioneazã pe baza principiului autogestiunii economico-financiare, cu personalitate juridicã, şi se organizeazã potrivit normelor legale cu privire la organizarea şi conducerea centralelor economice, cu structura organizatoricã tip prevãzutã pentru centrale cu aparat distinct - cu volum mai redus de activitate.
Trustul se încadreazã în gradul special de organizare, grupa VI de ramuri.
ART. 41
Structura organizatoricã a Centralei pentru valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice este prevãzutã în anexa nr. 4**).

---------
**) Anexa a fost comunicatã instituţiilor interesate.

ART. 42
Anexele nr. 1 şi 2 la H.C.M. nr. 178/l974 privind îmbunãtãţirea structurii organizatorice a centralelor, a unitãţilor asimilate acestora, precum şi a celorlalte unitãţi din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, se modifica şi se înlocuiesc cu anexa nr. 5 la prezentul decret.
Lista unitãţilor de cercetare şi proiectare din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare este prevãzutã în anexa nr. 6*), care înlocuieşte cap. XII - Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare din anexa nr. 1 la Decretul nr. 139/1974 .
ART. 43
Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor, împreunã cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare vor propune, în termen de 45 zile de la data prezentului decret, modificarea indicatorilor de plan, pe titulari, cu influentele ce decurg, cu menţinerea echilibrului bugetar.
ART. 44
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantã din prezentul decret.
ART. 45
<>Decretul nr. 14/1971 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare devenit Legea nr. 28/1971 , republicat în Buletinul Oficial al Republicii Sociliste România nr. 19 din 10 februarie 1972, cu modificãrile ulterioare, Decretul nr. 137/1978 cu privire la preluarea de cãtre Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a organizãrii, îndrumãrii şi coordonãrii activitãţilor industriale, de prestãri de servicii şi de valorificare ale cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor economice intercooperatiste cu excepţia art. 3, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga.

-----------
*) Anexa a fost comunicatã instituţiilor interesate.



ANEXA 1

SEDIUL, OBIECTUL DE ACTIVITATE ŞI UNITĂŢILE
SUBORDONATE TRUSTURILOR ECONOMICE DE PRODUCŢIE
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Denumirea Sediul, Obiectul de activitate Unitãţi subordonate
crt. trustului localitatea
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Trustul economic Bucureşti Organizarea realizãrii - Laboratorul de
de producţie programelor de dezvol- cercetãri pentru
pentru legume de tare şi a sarcinilor culturi de sera
sera de plan privind pro- - întreprinderile
ductia de legume şi de sere.
flori de sera
2. Trustul economic Bucureşti Organizarea realizãrii - Institutul de
de producţie programelor de dezvol- cercetãri pentru
pentru le- tare şi a sarcinilor legumicultura şi
gume de cimp de plan din legumicul- floricultura
tura în unitãţile de Vidra; - statiu-
stat, cooperatiste şi nile de cercetare
în gospodãriile şi producţie
populaţiei legumicola; -
Întreprinderea de
valorificare a
seminţelor de
legume şi
materialului
sãditor.
3. Trustul economic Bucureşti Organizarea realizãrii - Institutul de
de producţie programelor de dezvol- cercetare şi
pentru cartofi tare şi a sarcinilor producţie a
de plan privind cultura cartofului
cartofului în unitãţile Braşov; -
de stat şi cooperatiste Întreprinderea
şi în gospodãriile de amidon şi
populaţiei glucoza Tirgu
Secuiesc; -
Întreprinderea
de producere şi
industrializare
a cartofilor
Fagaras.
4. Trustul economic Bucureşti Organizarea realizãrii - Institutul de
de producţie programelor de dezvol- cercetare şi
pentru tare şi a sarcinilor de producţie pentru
pomicultura de plan din domeniul pomicultura
pomiculturii în Pitesti-
unitãţile de stat şi Maracineni; -
cooperatiste şi în staţiunile de
gospodãriile populaţiei cercetare şi
producţie
pomicola.
5. Trustul economic Bucureşti Organizarea realizãrii - Institutul de
de producţie programelor de dezvol- cercetãri pentru
pentru viticul- tare şi a sarcinilor de viticultura şi
tura şi vinifi- plan din domeniul viti- vinificaţie Valea
catie culturii şi vinificaţiei Calugareasca; -
în unitãţile de stat şi staţiunile de
cooperatiste şi în cercetare şi
gospodãriile populaţiei producţie
vitivinicole.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



ANEXA 2

ATRIBUŢIILE
trustului economic de producţie pentru legume de sera

- Rãspunde nemijlocit de intreaga activitate de organizare şi realizare a producţiei de legume, flori în sere şi ciuperci, din unitãţile socialiste de stat şi cooperatiste;
- întocmeşte planurile anuale şi de perspectiva pentru cultura legumelor, florilor în sere şi a ciupercilor în România;
- rãspunde de intreaga activitate de organizare şi realizare a producerii seminţelor, materialului sãditor pentru culturile de legume şi flori în sera din speciile, soiurile şi hibrizii stabiliţi, precum şi a miceliului pentru ciuperci;
- efectueazã, prin specialiştii trustului, recunoaşterea culturilor producãtoare de seminţe, material sãditor şi miceliu pentru ciuperci;
- executa controlul calitãţii seminţelor, materialului sãditor şi miceliului pentru ciuperci, la unitãţile producãtoare şi face recunoaşterea şi certificarea acestora;
- împreunã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Comisia de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor organizeazã verificarea în condiţii experimentale şi de producţie şi rãspunde de introducerea în cultura a celor mai valoroase soiuri, hibrizi sau tulpini de ciuperci;
- stabileşte necesarul, coordoneazã şi urmãreşte aprovizionarea cu îngrãşãminte chimice, pesticide, precum şi alte materiale necesare procesului de producţie în toate unitãţile de sere şi ciupercarii;
- stabileşte necesarul de import pentru seminţe, material sãditor, miceliu pentru ciuperci, pesticide, reactivi, biostimulatori, aparatura de laborator, utilaje specifice, piese de schimb şi materiale, urmãrind realizarea acestuia;
- stabiteste sistema de maşini, împreunã cu Direcţia generalã economicã pentru mecanizarea agriculturii, pentru mecanizarea şi automatizarea lucrãrilor în sere şi ciupercarii, urmãrind omologarea, asimilarea şi fabricarea tipurilor corespunzãtoare;
- stabileşte necesarul şi repartizeazã cotele aprobate de combustibil, carburanţi şi alte materiale tehnologice unitãţilor de sere şi ciupercarii, luind totodatã mãsuri pentru reducerea consumurilor;
- stabileşte necesarul şi urmãreşte dotarea cu tractoare, maşini şi instalaţii specifice de exploatare a serelor şi ciupercariilor;
- organizeazã şi rãspunde de activitatea de chimizare şi protecţie fitosanitara pentru toate unitãţile de sera şi ciupercarii;
- rãspunde de organizarea şi realizarea producţiei de legume, ciuperci şi flori de sera pentru export şi efectueazã exportul acestora prin unitãţile subordonate;
- organizeazã secţii de producţie pentru unele produse auxiliare necesare unitãţilor proprii ca: ghivece pentru flori şi material sãditor, suporturi pentru aranjamente florale, ambalaje specifice, maşini şi utilaje tehnologice de mica serie etc.;
- rãspunde de activitatea de desfacere a produselor specifice, organizindu-şi în acest scop unitãţi de desfacere proprii;
- participa la organizarea asociaţiilor economice între cooperativele agricole de producţie şi unitãţile de stat şi rãspunde de activitatea acestora din punct de vedere tehnic şi economic;
- efectueazã proiectarea tehnologicã pentru unitãţile de sera şi ciupercarii;
- rãspunde de generalizarea cercetãrilor şi introducerea progresului tehnic;
- asigura perfecţionarea cadrelor tehnice care lucreazã în sere şi ciupercarii;
- urmãreşte realizarea indicatorilor economici şi financiari, aprobaţi prin plan şi bugetul de stat, şi sporirea eficientei economice, la unitãţile proprii;
- participa la acţiuni de cooperare internationala privind producerea de seminţe şi material sãditor pentru culturile de sera şi a miceliului pentru ciuperci, valorificarea producţiei de legume, flori şi ciuperci, precum şi achiziţionarea de documentaţii, tehnologii şi utilaje moderne.

ATRIBUŢIILE
trustului economic de producţie pentru legume de cimp

Rãspunde de intreaga activitate de organizare şi realizare a producţiei de legume de cimp, în unitãţile socialiste, indiferent de subordonare, precum şi din gospodãriile populaţiei;
- rãspunde de zonarea şi amplasarea producţiei de legume numai pe terenuri corespunzãtoare de irigat, în funcţie de condiţiile pedoclimatice în fiecare judeţ;
- întocmeşte planurile anuale şi de perspectiva pentru producerea legumelor şi florilor;
- elaboreazã tehnologiile pentru fiecare specie de legume şi flori de cimp;
- rãspunde de organizarea şi realizarea producţiei de legume pentru export, a producţiei din culturile de cimp şi solarii în unitãţi şi ferme specializate;
- elaboreazã proiecte tehnologice pentru unitãţi specializate în legumicultura şi f1oricultura;
- coordoneazã şi urmãreşte aprovizionarea cu îngrãşãminte chimice, pesticide, precum şi alte materiale din intern şi import necesare procesului de producţie pentru intreaga legumicultura şi floricultura;
- stabileşte, împreunã cu Direcţia generalã economicã pentru mecanizarea agriculturii, sistema de maşini şi necesarul de tractoare şi maşini specifice culturii, urmãreşte omologarea, asimilarea şi fabricarea maşinilor şi tractoarelor corespunzãtoare;
- rãspunde de intreaga activitate de producere a seminţelor de legume şi flori de cimp din soiurile şi hibrizii stabiliţi, în cantitãţi care sa acopere cerinţele tuturor unitãţilor agricole şi ale producãtorilor individuali, crearea fondului de rezerva şi a disponibilitãţilor pentru export;
- asigura material biologic cu potenţial de producţie ridicat, precum şi condiţionarea şi depozitarea acestuia;
- asigura, contra cost, prin unitãţi proprii şi alte unitãţi socialiste, pe baza de contract, seminţele de legume şi flori, conform programului de dezvoltare;
- executa controlul calitãţii seminţelor prin specialiştii trustului la unitãţile producãtoare de seminţe, indiferent de subordonare, şi face recunoaşterea şi certificarea culturilor producãtoare de seminţe de legume şi flori de cimp;
- stabileşte şi executa importul şi exportul de seminţe de legume şi flori;
- rãspunde de generalizarea cercetãrilor şi de introducerea progresului tehnic;
- asigura perfecţionarea profesionalã a cadrelor tehnice care activeazã în legumicultura;
- urmãreşte realizarea indicatorilor economici şi financiari aprobaţi prin plan şi bugetul de stat şi sporirea eficientei economice, la unitãţile proprii;
- asigura desfacerea seminţelor de legume şi flori prin unitãţile proprii;
- efectueazã, prin Întreprinderea pentru valorificarea seminţelor de legume şi materialului sãditor, achiziţii de seminţe de legume, flori, butaşi şi material dendrologic de la gospodãriile populaţiei;
- întreţine relaţii internaţionale cu instituţii şi organisme ştiinţifice, avînd competenta sa organizeze schimburi de informaţii ştiinţifice, material biologic, vizite de documentare şi specializare, în condiţiile legii;
- împreunã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Comisia de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor, organizeazã verificarea în condiţii experimentale şi de producţie şi rãspunde de introducerea şi zonarea pe teritoriu a celor mai valoroase soiuri sau hibrizi.

ATRIBUŢIILE
trustului economic de producţie pentru cartofi

- Rãspunde nemijlocit de intreaga activitate de organizare şi realizare a producţiei de cartofi din unitãţile socialiste, indiferent de subordonare, precum şi din gospodãriile populaţiei;
- asigura realizarea planului de insamintari şi organizeazã aplicarea tehnologiilor moderne pentru toate unitãţile cultivatoare de cartofi, controleazã şi urmãreşte respectarea cu stricteţe a acestora;
- coordoneazã şi urmãreşte aprovizionarea cu îngrãşãminte chimice, prevãzute în programele de fertilizare, asigura pesticidele conform programului, precum şi alte materiale necesare procesului de producţie, pentru intreaga producţie de cartofi;
- stabileşte, împreunã cu Direcţia generalã economicã pentru mecanizarea agriculturii, necesarul de tractoare, maşini agricole şi utilaje specifice producţiei de cartofi;
- rãspunde de producerea cartofilor de saminta în cantitãţi care sa asigure cerinţele tuturor unitãţilor agricole şi ale producãtorilor individuali, de condiţionarea şi depozitarea acestora, precum şi de crearea fondului de rezerva;
- elaboreazã documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele de dezvoltare a producţiei de cartofi;
- organizeazã cooperarea cu unitãţile producãtoare de cartofi de saminta pentru înmulţirea celorlalte verigi biologice;
- asigura cartofii de saminta necesari pentru export şi efectueazã exportul acestora;
- participa la organizarea asociaţiilor economice şi a asociaţiilor producãtorilor individuali din zona necooperativizata, pe care le conduce din punct de vedere tehnic;
- rãspunde de generalizarea rezultatelor cercetãrii şi introducerea progresului tehnic;
- efectueazã proiectarea tehnologicã pentru unitãţi specializate în cultura cartofului;
- executa controlul calitãţii cartofilor de saminta prin specialiştii trustului, la unitãţile producãtoare indiferent de subordonare, şi face recunoaşterea şi certificarea cartofilor de saminta;
- asigura ridicarea calificãrii tehnice a cadrelor care activeazã în producerea, valorificarea şi industrializarea cartofilor;
- întreţine relaţii internaţionale cu instituţii şi organisme ştiinţifice, avînd competenta sa organizeze schimburi de informaţii ştiinţifice, material biologic, vizite de documentare şi specializare, în condiţiile legii;
- efectueazã, prin unitãţi proprii, transformarea prin industrializare a cartofului în chips (cartofi prajiti), fulgi, crochete, spirt, amidon, glucoza;
- împreunã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Comisia de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor, organizeazã verificarea în condiţii experimentale şi de producţie şi rãspunde de introducerea şi zonarea pe teritoriu a celor mai valoroase soiuri, precum şi de proportia lor în producţie.

ATRIBUŢIILE
trustului economic de producţie pentru pomicultura

- Rãspunde nemijlocit de intreaga activitate de organizare şi realizare a producţiei de fructe în unitãţile socialiste, indiferent de subordonare, precum şi la gospodãriile populaţiei;
- întocmeşte programele anuale şi de perspectiva privind dezvoltarea pomiculturii şi dendrologiei;
- rãspunde de realizarea planului de plantari şi modernizarea livezilor, organizeazã aplicarea tehnologiilor avansate în producţia pomicola;
- stabileşte mãsuri tehnice obligatorii privind plantaţiile pomicole pentru toate unitãţile socialiste, indiferent de subordonare, precum şi pentru gospodãriile populaţiei, controleazã şi urmãreşte respectarea acestora;
- produce, prin staţiunile de cercetare şi producţie pomicola, întregul necesar de material sãditor pomicol, conform programului de dezvoltare a pomiculturii; valorifica materialul sãditor pomicol, dendrologic şi floricol, prin unitãţi proprii de desfacere
- executa controlul calitãţii materialului sãditor pomicol şi dendrologic, prin specialiştii trustului şi ai unitãţilor subordonate, şi efectueazã recunoaşterea şi certificarea materialului sãditor pomicol şi dendrologic;
- stabileşte şi executa importul şi exportul de material sãditor pomicol şi dendrologic, precum şi alte sortimente de material biologic;
- indruma tehnic, prin consilii unice agroindustriale, activitatea asociaţiilor economice cu profil pomicol şi activitatea asociaţiilor producãtorilor pomicoli individuali;
- avizeazã documentaţiile tehnico-economice elaborate de Institutul de cercetare şi producţie pentru pomicultura pentru obiectivele de dezvoltare în pomicultura şi arhitectura peisagista, fiind singurul organ autorizat pentru aceasta activitate;
- coordoneazã şi urmãreşte aprovizionarea cu îngrãşãminte chimice, pesticide, precum şi alte materiale necesare procesului de producţie pentru intreaga pomicultura;
- coordoneazã şi controleazã activitatea de combatere a bolilor şi dãunãtorilor în plantaţiile pomicole, inclusiv la gospodãriile populaţiei, conform prevederilor Legii pomiculturii;
- urmãreşte şi rãspunde de realizarea indicatorilor economici şi financiari aprobaţi prin plan şi bugetul de stat şi sporirea eficientei economice la unitãţile proprii;
- stabileşte, împreunã cu Direcţia generalã economicã pentru mecanizarea agriculturii, sistema de maşini pentru mecanizarea pomiculturii, urmãreşte omologarea, asimilarea şi fabricarea maşinilor şi tractoarelor corespunzãtoare, precum şi dotarea cu acestea a unitãţilor specializate, în concordanta cu volumul de lucrãri;
- avizeazã acordarea creditelor pentru înfiinţarea şi modernizarea plantaţiilor pomicole şi a creditelor de producţie pentru pomicultura, solicitate de unitãţile de stat, cooperativele agricole de producţie, asociaţiile intercooperatiste, precum şi creditele solicitate de cãtre gospodãriile populaţiei pentru pomicultura;
- organizeazã apãrarea pe zone şi bazine pomicole impotriva brumelor, ingheturilor şi a grindinei, asigurind tehnica şi materialele necesare;
- asigura ridicarea calificãrii tehnice a tuturor cadrelor care activeazã în pomicultura;
- întreţine relaţii internaţionale cu instituţii şi organisme ştiinţifice, avînd competenta sa organizeze schimburi de informaţii ştiinţifice, material biologic, vizite de documentare şi specializare în condiţiile legii;
- împreunã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Comisia de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor organizeazã verificarea în condiţii experimentale şi de producţie şi rãspunde de introducerea şi zonarea pe teritoriu a celor mai valoroase soiuri, precum şi de proporţia lor în producţie.

ATRIBUŢIILE
trustului economic pentru viticultura şi vinificaţie

- Întocmeşte planurile anuale şi de perspectiva privind dezvoltarea viticulturii şi producerea de material sãditor;
- rãspunde de intreaga activitate de organizare şi realizare a producţiei de struguri care se realizeazã în unitãţile agricole socialiste şi gospodãriile populaţiei;
- stabileşte mãsuri obligatorii privind înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor viticole, producerea de material sãditor, structura de sortiment pentru toate sectoarele şi are dreptul de control tehnic pentru aplicarea întocmai a acestor prevederi prin personalul de specialitate propriu şi prin personalul de specialitate din cadrul întreprinderilor viei şi vinului;
- avizeazã normele pentru activitatea de producere a vinurilor, bãuturilor alcoolice şi nealcoolice din struguri, must şi vin, spirt, macerate, întocmite de Institutul de cercetãri pentru viticultura şi vinificaţie, pentru toate unitãţile socialiste, luind mãsuri pentru respectarea lor;
- stabileşte sortimentele şi direcţiile de producţie specifice fiecãrei zone delimitate, urmãreşte respectarea lor de cãtre toate unitãţile viticole, întocmeşte şi supune Oficiului Naţional al Viei şi Vinului lucrãri privind îmbunãtãţirea delimitãrii arealelor viticole, acordarea denumirii de origine, completãri şi modificãri ale normelor tehnice de aplicare a Legii viei şi vinului;
- organizeazã, controleazã şi rãspunde de producerea materialului sãditor viticol din intreaga ţara, efectueazã prin specialiştii din staţiunile de cercetare şi producţie recunoaşterea plantaţiilor pentru coarde-altoi, a plantaţiilor portaltoi şi a şcolilor de vita şi executa controlul calitãţii materialului sãditor viticol;
- materialul sãditor elita, superelita şi liber de viroze se produce în unitãţile proprii prin înfiinţarea de plantaţii şi butasire sau prin realizarea de altoaie de pe cele de la alţi producãtori, suprafeţele sau butucii recunoscuţi;
- repartizeazã şi asigura valorificarea materialului sãditor viticol pentru toate sectoarele;
- rãspunde de înfiinţarea în toate unitãţile, indiferent de subordonare, a plantaţiilor de portaltoi, pentru îmbunãtãţirea sortimentului actual şi realizarea prevederilor din programul de dezvoltare a viticulturii;
- controleazã şi ia mãsuri pentru aplicarea tehnologiilor obligatorii în cultura viţei de vie, a portaltoiului şi a materialului sãditor viticol;
- asigura producerea materialului sãditor viticol necesar pentru export, realizeazã exportul prin unitãţile subordonate;
- în calitate de organ unic avizeazã documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele de dezvoltare şi modernizare a viticulturii şi vinificaţiei, tehnologiile de producere a materialului sãditor viticol, înfiinţarea plantaţiilor de vita de vie, portaltoi, îngrijirea viilor şi perfecţionarea tehnologiilor de obţinere a vinurilor, a produselor pe baza de must şi vin şi de valorificare superioarã a subproduselor vinicole;
- stabileşte, împreunã cu Direcţia generalã economicã pentru mecanizarea agriculturii, sistema de maşini, imbunatateste soluţiile de mecanizare a lucrãrilor în viticultura şi vinificaţie, organizeazã omologarea maşinilor şi utilajelor de profil, înfiinţeazã în unitãţile proprii ateliere de producţie pentru unele produse auxiliare ca: ghivece nutritive pentru vite, ambalaje specifice, dispozitive, utilaje pe profil şi piese de schimb;
- realizeazã verificarea rezultatelor cercetãrii în fermele din unitãţile proprii, controleazã şi rãspunde de aplicarea lor în producţie;
- coordoneazã, controleazã şi rãspunde de activitatea de combatere a bolilor şi insectelor în plantaţiile viticole, inclusiv gospodãriile populaţiei;
- urmãreşte şi rãspunde de realizarea indicatorilor economici şi financiari aprobaţi prin plan şi bugetul de stat şi sporirea eficientei economice la unitãţile proprii;
- asigura organizarea informãrii şi instruirii anuale şi periodice a specialiştilor din viticultura şi vinificaţie în problemele actuale ale tehnologiei şi economiei producţiei viticole şi de producere a materialului sãditor viticol;
- întreţine relaţii internaţionale cu instituţii, organisme ştiinţifice, în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, avînd competenta sa organizeze schimburi de informaţii ştiinţifice, material biologic, vizite de documentare şi specializare, în condiile legii, sa participe la congrese, conferinţe, simpozioane în strãinãtate şi sa organizeze astfel de manifestãri în ţara;
- împreunã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Comisia de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor organizeazã verificarea în condiţii experimentale şi de producţie şi rãspunde de introducerea în cultura a celor mai valoroase soiuri de hibrizi de vita de vie şi portaltoi;
- valorifica produsele specifice prin unitãţi proprii de desfacere;
- asigura şi ia mãsuri pentru aplicarea Legii viei şi vinului, în sectorul vitivinicol, indiferent de subordonare;
- indruma tehnic, pe consilii unice agroindustriale, activitatea asociaţiilor economice cu profil viticol.



ANEXA 5

LISTA
unitãţilor din subordinea Ministerului Agriculturii
şi Industriei Alimentare

A. Unitãţi subordonate direct Ministerului Agriculturii şi Industriei
Alimentare
I. Centrale şi alte unitãţi similare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt. Denumirea Sediul Unitatea pe Obiectul de activitate
structura
loc. jud. cãreia se
constituie
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3 4 5*) 6
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*) Cuprinsul coloanei 5 a fost comunicat instituţiilor interesate.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Centrala pentru Bucureşti - - Organizeazã contrac-
valorificarea tarea, preluarea,
cerealelor şi depozitarea şi
plantelor valorificarea
tehnice cerealelor, plantelor
tehnice şi legumi-
noaselor pentru fondul
de stat şi fondul de
furaje
Administreazã rezerva
de stat de cereale.
Asigura livrarea la
export a produselor
din domeniul sau de
activitate.
Asigura şi rãspunde
de activitatea de
exploatare portuara
pentru importul şi
exportul din domeniul
sau de activitate.
2. Trustul inului, Bucureşti - - Contracteazã, organi-
cinepii şi zeaza şi indruma
bumbacului producţia de seminţe
şi tulpini de în şi
cinepa precum şi
producţia de bumbac
Asigura baza tehnico-
materialã necesarã
acestei producţii,
desfãşoarã activitatea
de cercetare privind
cultura bumbacului şi
prelucrarea primara a
plantelor textile,
precum şi introducerea
tehnologiilor avansate
în procesul de pro-
ductie.
Prelucreaza producţia
de fibra, în, cinepa,
bumbac şi saminta de
în, cinepa şi bumbac.
3. Trustul "Plafar" Bucureşti - - Asigura contractarea
achiziţionarea,
producerea şi
valorificarea plan-
telor medicinale şi
aromatice din culturi
şi flora spontana,
mac şi mustar, în
vederea asigurãrii
industriei de
medicamente şi produse
cosmetice a fondului
pieţei şi a altor
beneficiari interni şi
externi cu plante
medicinale şi
aromatice din culturi
şi flora spontana, mac
şi mustar.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Direcţia generalã economicã zooveterinara
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Trustul Bucureşti - - Organizeazã producţia
întreprinderilor şi desfacerea nutretu-
pentru produ- rilor combinate, precum
cerea nutretu- şi a producţiei şi
rilor combinate desfacerii germenilor
de porumb.
Asigura producerea de
concentrate proteine-
vitamine minerale
(PVM) de premixuri
specifice de inter-
ventie îmbunãtãţirea
tehnologiilor de
fabricaţie.
Asigura dezvoltarea
industiei de
producere a nutretu-
rilor combinate în
corelatie cu programul
de dezvoltare a
zootehniei.
5. Centrala pentru Bucureşti - - Organizeazã producţia,
producţia cercetarea, industria-
avicola lizarea şi valorifi-
carea produselor în
domeniul creşterii
pasarilor şi animalelor
mici.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Departamentul industriei alimentare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Centrala Bucureşti - - Organizeazã contrac-
industrializarii tarea şi preluarea
carnii animalelor din toate
speciile şi din toate
sectoarele de
producţie.
Asigura urmãrirea la
unitãţile furnizoare
a modului în care se
realizeazã producţia
de carne, efectivele
şi structura acestora
Asigura valorificarea
integrala şi supe-
rioara a produselor şi
subproduselor din
carne în abatoare,
unitãţi de prelu-
crarea, pentru
realizarea unei
diversificari de
produse şi preparate
din carne în sorţi-
mentele solicitate
pentru consumul
populaţiei şi alte
nevoi ale economiei
naţionale.
Asigura introducerea
unui control riguros
asupra regimului de
tãiere a animalelor în
abatoare, indiferent
de subordonare, şi
rãspunde de respec-
tarea prevederilor
legii în ce priveşte
greutatea de sacrifi-
care şi a numãrului
de animale destinate
tãierii, potrivit
prevederilor de plan.
Organizeazã cooperarea
cu gospodãriile
populaţiei pentru
creşterea şi ingrasarea
animalelor pentru
tãiere şi cu alte
unitãţi de industriali-
zare a produselor
agricole.
Organizeazã indus-
trializarea carnii şi
reţeaua frigorifica.
Asigura realizarea
sarcinilor privind
livrãrile la intern
şi export a carnii,
precum şi a produselor
şi conservelor din
carne.
Organizeazã antrepo-
zitarea frigorifica,
congelarea produselor
şi fabricarea ghetei
şi asigura antrepo-
zitarea frigorifica
pentru alte sectoare.
7. Centrala Bucureşti - - Organizeazã contrac-
industrializarii tarea, preluarea,
laptelui industrializarea şi
valorificarea laptelui
Asigura urmãrirea la
unitãţile furnizoare a
modului în care se
realizeazã producţia
de lapte şi condiţiile
sanitar--veterinare
Asigura realizarea
sarcinilor privind
exportul de produse
lactate
8. Centrala Bucureşti - - Organizeazã producerea
industriala de fainii, crupelor produ-
morarit, decor- selor decorticate,
ticat, panifi- piinii produselor de:
catie şi produse panificatie de pati-
fainoase serie, pastelor
fainoase şi,
biscuitilor.
Asigura confecţionarea
pieselor de schimb şi
utilajelor, repara-
tiile capitale ale
utilajelor tehno-
logice, montajele de
utilaje tehnologice
specifice industriei
de morarit panifica-
tie, precum şi
tranporturile
specializate.
Efectueazã lucrãri de
cercetare, inginerie
tehnologicã şi proiec-
tare.
Asigura coordonarea,
îndrumarea tehnica de
specialitate şi con-
trol a unitãţilor de
morarit prestatoare şi
a unitãţilor de pani-
ficatie şi produse
fainoase din subordinea
consiliilor populare şi
cele ale unitãţilor
cooperatiste.
9. Centrala Bucureşti - - Organizeazã, indruma şi
producţiei controleazã producţia
industrializarii de sfecla de zahãr.
sfeclei de zahãr Asigura urmãrirea şi
controleazã la unita-
tile furnizoare
aplicarea tehnologiilor
de cultura a sfeclei de
zahãr şi a modului în
care se asigura baza
tehnico-materialã pe
faze de vegetaţie.
Organizeazã producţia
de zahãr şi produse
zaharoase.
Asigura realizarea
sarcinilor privind
livrãrile la intern şi
export a zahãrului şi
a produselor zaharoase.
10. Centrala berii, Bucureşti - Intreprin- Asigura contractarea,
spirtului, derea de îndrumarea tehnica şi
amidonului şi bere controlul producţiei
apelor minerale Bucureşti de orz, orzoaica şi
(fãrã per- hamei destinate indus-
sonalitate triei berii şi a
juridicã) producţiei destinate
industriei spirtului
şi amidonului.
Organizeazã producţia
de bere, drojdie, spirt
şi amidon, glucoza,
dextrina şi ape
minerale.
Asigura realizarea
sarcinilor de livrare
la intern şi export a
produselor pe care le
fabrica.
11. Centrala Giurgiu Giurgiu Intreprin- Organizeazã, indruma
producţiei şi derea şi valorifica producţia
industriali- piscicolã de peste din apele
zarii pestelui Giurgiu interioare.
(fãrã perso- Organizeazã industri-
nalitate alizarea producţiei de
juridicã) peste.
Asigura realizarea
sarcinilor de livrare
la intern şi export a
pestelui şi a produ-
selor acvatice.
12. Centrala Bucureşti - Intreprin- Organizeazã indruma
producţiei şi derea şi contracteazã
industriali- de tigarete producţia de tutun.
zarii tutunului Bucureşti Asigura urmãrirea şi
(fãrã perso- controleazã la produ-
nalitate catori aplicarea
juridicã) tehnologiilor
de cultura a tutunului
şi a modului în care
se asigura baza
tehnico-materialã pe
faze de vegetaţie.
Organizeazã indus-
trializarea tutunului.
Asigura realizarea
producţiei de tutun,
tigarete şi produse
derivate pentru intern
şi export.
13. Centrala pentru Bucureşti - Intreprin- Asigura urmãrirea şi
industrializarea derea controleazã la unita-
seminţelor de ulei tile furnizoare alege-
oleaginoase "Muntenia" rea pentru cultura a
(fãrã perso- celor mai productive
nalitate soiuri de plante
juridicã) oleaginoase, precum şi
a modului în care se
asigura întreţinerea,
dezvoltarea culturilor
şi respectarea perioa-
delor optime de
recoltare.
Asigura preluarea
directa a materiei
prime din unitãţile
producãtoare sau prin
contracte de la
unitãţile specializate
în valorificarea
cerealelor.
Organizeazã producţia
de ulei.
Asigura realizarea
sarcinilor de livrare
la intern şi export
(ulei comestibil,
tehnic şi subproduse).
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Departamentul agriculturii de stat
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
14. Centrala "Delta Tulcea Tulcea Întreprinde- Valorifica prin pescuit
Dunãrii" rea de şi piscicultura
exploatare şi resursele naturale din
valorificare Delta Dunãrii.
a stufului Exploateazã şi valori-
Tulcea fica stuful şi asigura
Intreprin- transportul fluvial al
derea de acestuia.
pescuit şi Organizeazã producti-
piscicultura ile: stuficola pentru
(fãrã perso- celuloza, piscicolã,
nalitate agricolã,
juridicã) silvicã, cercetare
ştiinţificã şi
proiectare.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

II. Întreprinderi şi alte unitãţi similare

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Denumirea Sediul
crt. localitatea judeţul
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Comisia de stat pentru încercarea şi omogarea
soiurilor Bucureşti -
2. Laboratorul central de carantina fitosanitara Bucureşti -
3. Întreprinderea de comerţ exterior "Prodexport" Bucureşti -
4. Întreprinderea de comerţ exterior "Fructexport" Bucureşti -
5. Întreprinderea de comerţ exterior "Romagrimex" Bucureşti -
6. Întreprinderea de transporturi internaţionale auto Bucureşti -
7. Centrul informaţional şi de calcul Bucureşti -
8. Centrul special pentru perfecţionarea pregãtirii
profesionale a cadrelor din agricultura Baneasa Bucureşti -
9. Centrul de perfecţionare a cadrelor economico
administrative din unitãţile agricole cooperatiste
Dobrogostea Merisani Arges
10. Centrul de material didactic şi propaganda
agricolã Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Direcţia generalã economicã zooveterinara
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
11. Centrul republican de reproducţie şi selecţie Balotesti
a animalelor Sectorul
agricol Ilfov -
12. Centrul republican pentru creşterea cabalinelor
şi calificarea cãilor de rasa Bucureşti -
13. Staţiunea centrala de producţie şi cercetare
pentru sericicultura Bucureşti -
14. Laboratorul central pentru controlul alimentelor
de origine animala Bucureşti -
15. Laboratorul central de control ştiinţific al
produselor biologice medicamentelor de uz
veterinar Bucureşti -
16. Întreprinderea de dezinfecţie, deratizare şi
dezinsecţie Bucureşti -
17. Întreprinderea "Protan" Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Departamentul agriculturii de stat
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
18. Combinatul pentru producerea şi industrializarea
carnii de porc Calarasi Modelu Calarasi
19. Combinatul pentru producerea şi industrializarea
carnii de porc Ialomita Cazanesti Ialomita
20. Combinatul pentru producerea şi industrializarea
carnii de porc Timis Timişoara Timis
21. Întreprinderea de magazine "Gostat" Bucureşti Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Departamentul industriei alimentare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
22. Întreprinderea de pescuit oceanic Tulcea Tulcea Tulcea
23. Întreprinderea "Frigotehnica" Bucureşti Bucureşti -
24. Întreprinderea de prezentare a produselor
alimentare Bucureşti Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Direcţia generalã economicã a horticulturii
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
25. Întreprinderea pentru producerea şi
industrializarea cartofului Fagaras Braşov
26. Întreprinderea de amidon şi glucoza Tirgu
Secuiesc Covasna
27. Întreprinderea de sere Oradea Bihor
28. Întreprinderea de sere Codlea Braşov
29. Întreprinderea de sere Constanta Constanta
30. Întreprinderea de sere Ialomita Isalnita Dolj
31. Întreprinderea de sere Galaţi Galaţi
32. Întreprinderea de sere Ploiesti Prahova
33. Întreprinderea de sere Dumbraveni Sibiu
34. Întreprinderea de sere Berceni Bucureşti -
35. Întreprinderea de sere Popesti Bucureşti -
36. Întreprinderea de valorificare a serelor de
legume şi materialului sãditor Bucureşti -
37. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura cu ambalaje şi gospodãrirea
ambalajelor Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Direcţia generalã economicã pentru mecanizarea agriculturii
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
38. Întreprinderea poligrafica "Luceafarul" Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Direcţia generalã economicã de îmbunãtãţiri funciare şi construcţii în
agricultura
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
39. Trustul de construcţii pentru îmbunãtãţiri
funciare Galaţi Galaţi Galaţi
40. Trustul de construcţii pentru îmbunãtãţiri
funciare Constanta Constanta Constanta
41. Trustul de construcţii pentru îmbunãtãţiri
funciare Bucureşti Bucureşti -
42. Trustul de construcţii pentru îmbunãtãţiri
funciare Craiova Craiova Dolj
43. Trustul de construcţii pentru îmbunãtãţiri
funciare Timişoara Timişoara Timis
44. Trustul de construcţii-montaj pentru agricultura
şi industria alimentara Bucureşti Bucureşti -
45. Întreprinderea de utilaje grele, pentru
construcţii Bucureşti Bucureşti -
46. Întreprinderea de instalaţii şi montaje pentru
lucrãri de îmbunãtãţiri funciare Bucureşti Bucureşti -
47. Întreprinderea de foraje Bucureşti Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Direcţia generalã de aprovizionare tehnico-materialã
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
48. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 1 Alba Iulia Alba
49. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 2 Arad Arad
50. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 3 Pitesti Arges
51. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 4 Bacau Bacau
52. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 5 Oradea Bihor
53. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru Bistrita Bistrita-
agricultura nr. 6 Nasaud
54. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 7 Botosani Botosani
55. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 8 Brãila Brãila
56. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 9 Braşov Braşov
57. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 10 Buzau Buzau
58. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 11 Oravita Caras-Severin
59. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 12 Cluj-Napoca Cluj
60. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 13 Ovidiu Constanta
61. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 14 Valea Crisului Covasna
62. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 15 Tirgoviste Dimbovita
63. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 16 Craiova Dolj
64. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 17 Galaţi Galaţi
65. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 18 Tirgu Jiu Gorj
66. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 19 Miercurea-Ciuc Harghita
67. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 20 Simeria Hunedoara
68. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 21 Slobozia Ialomita
69. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 22 Iaşi Iaşi
70. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru Stefanestii
agricultura nr. 23 de Jos
Sectorul
agricol Ilfov -
71. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 24 Baia Mare Maramures
72. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru Drobeta-Turnu
agricultura nr. 25 Severin Mehedinti
73. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 26 Tirgu Mures Mures
74. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 27 Piatra-Neamt Neamt
75. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 28 Slatina Olt
76. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru Tatarani
agricultura nr. 29 comuna suburbana
Barcanesti
municipiul
Ploiesti Prahova
77. Baza de aproviziore tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 30 Zalau Salaj
78. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 31 Satu Mare Satu Mare
79. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 32 Sibiu Sibiu
80. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 33 Suceava Suceava
81. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 34 Alexandria Teleorman
82. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 35 Timişoara Timis
83. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 36 Tulcea Tulcea
84. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 37 Vaslui Vaslui
85. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 38 Dragasani Vilcea
86. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru Cimpineanca,
agricultura nr. 39 municipiul
Focsani Vrancea
87. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 40 Calarasi Calarasi
88. Baza de aprovizionare tehnico-materialã pentru
agricultura nr. 41 Giurgiu Giurgiu
89. Baza de aprovizionate specializatã cu produse
de uz zooveterinar Bucureşti -
90. Baza de aprovizionare specializatã cu produse
din import pentru industria alimentara Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


B. Întreprinderi şi alte unitãţi cu personalitate juridicã din subordinea
centralelor şi altor unitãţi subordonate direct Ministerului Agriculturii
şi Industriei Alimentare

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala pentru valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Denumirea Sediul
crt. localitatea judeţul
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Alba Sebes Alba
2. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Arad Arad Arad
3. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Arges Pitesti Arges
4. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Bacau Bacau Bacau
5. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Bihor Oradea Bihor
6. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi Bistrita Bistrita-
plantelor tehnice Bistrita-Nasaud Nasaud
7. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Botosani Botosani Botosani
8. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Braşov Braşov Braşov
9. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Brãila Brãila Brãila
10. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Buzau Buzau Buzau
11. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Caras-Severin Resita Caras Severin
12. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Calarasi Calarasi Calarasi
13. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Cluj Cluj-Napoca Cluj
14. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Constanta Constanta Constanta
15. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi Sfintu
plantelor tehnice Covasna Gheorghe Covasna
16. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Dimbovita Tirgoviste Dimbovita
17. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Dolj Craiova Dolj
18. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Galaţi Galaţi Galaţi
19. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Giurgiu Giurgiu Giurgiu
20. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Gorj Tirgu Jiu Gorj
21. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Harghita Miercurea-Ciuc Harghita
22. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Hunedoara Deva Hunedoara
23. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Ialomita Slobozia Ialomita
24. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Iaşi Iaşi Iaşi
25. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi Afumati
plantelor tehnice Afumati Sectorul
agricol
Ilfov -
26. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi Drobeta-
plantelor tehnice Mehedinti Turnu
Severin Mehedinti
27. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Mures Tirgu Mures Mures
28. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Neamt Piatra-Neamt Neamt
29. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Olt Slatina Olt
30. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Prahova Ploiesti Prahova
31. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Satu Mare Satu Mare Satu Mare
32. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Salaj Zalau Salaj
33. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Sibiu Sibiu Sibiu
34. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Suceava Suceava Suceava
35. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Teleorman Alexandria Teleorman
36. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Timis Timişoara Timis
37. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Tulcea Tulcea Tulcea
38. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Vaslui Vaslui Vaslui
39. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Vilcea Rimnicu Vilcea Vilcea
40. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi
plantelor tehnice Vrancea Focsani Vrancea
41. Oficiul pentru tehnologia şi controlul calitãţii
cerealelor şi plantelor tehnice Bucureşti -
42. Întreprinderea pentru condiţionarea, conservarea
şi ambalarea seminţelor Bucureşti -


*) Deserveste şi judeţul Maramures



───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Trustul inului, cinepii şi bumbacului
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
43. Întreprinderea de cinepa Iratosu Iratosu Arad
44. Întreprinderea de în şi cinepa Bihor Sintandrei
municipiul
Oradea Bihor
45. Întreprinderea de în Beclean Beclean Bistrita-Nasaud
46. Întreprinderea de în şi cinepa Buzau Buzau Buzau
47. Întreprinderea de în Mangalia Noua Mangalia Constanta
48. Întreprinderea de în Reci Reci Covasna
49. Întreprinderea de în Joseni Joseni Harghita
50. Întreprinderea de în Ulmeni Ulmeni Maramures
51. Întreprinderea de în Ghindari Ghindari Mures
52. Întreprinderea de cinepa Ludus Ludus Mures
53. Întreprinderea de în Sighisoara Sighisoara Mures
54. Întreprinderea de în şi cinepa Neamt Caciulesti,
comuna Girov Neamt
55. Întreprinderea de în Ploiestiori Blejoi,
municipiul
Ploiesti Prahova
56. Întreprinderea de în şi cinepa Cirta Cirta Sibiu
57. Întreprinderea de în şi cinepa Suceava Suceava Suceava
58. Întreprinderea de în şi cinepa Carei Carei Satu Mare
59. Întreprinderea de cinepa Alexandria Alexandria Teleorman
60. Întreprinderea de cinepa şi în Sinnicolau Mare Sinnicolau
Mare Timis
61. Întreprinderea pentru producerea şi
valorificarea bumbacului Brinceni Brinceni Teleorman
62. Întreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui Vaslui
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Trustul "Plafar"
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
63. Întreprinderea "Plafar" Bucureşti Bucureşti -
64. Întreprinderea "Plafar" Botosani Botosani Botosani
65. Întreprinderea "Plafar" Braşov Braşov Braşov
66. Întreprinderea "Plafar" Brãila Brãila Brãila
67. Întreprinderea "Plafar" Cluj-Napoca Cluj-Napoca Cluj
68. Întreprinderea "Plafar" Craiova Craiova Dolj
69. Întreprinderea "Plafar" Oradea Oradea Bihor
70. Întreprinderea "Plafar" Orastie Orastie Hunedoara
71. Întreprinderea "Plafar" Roman Roman Neamt
72. Întreprinderea "Plafar" Timişoara Timişoara Timis
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Direcţia generalã economicã zooveterinara
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Trustul întreprinderilor pentru producerea nutreturilor combinate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
73. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Arad Arad Arad
74. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Alexandria Alexandria Teleorman
75. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Bacau Bacau Bacau
76. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Bailesti Bailesti Dolj
77. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Brãila Brãila Brãila
78. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Caracal Caracal Olt
79. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Ciulnita Dragalina Calarasi
80. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Cluj Cluj-Napoca Cluj
81. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Craiova Craiova Dolj
82. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Crevedia Crevedia Dimbovita
83. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Codlea Codlea Braşov
84. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Costesti Costesti Arges
85. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor Drobeta-
combinate Drobeta-Turnu Severin Turnu
Severin Mehedinti
86. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Focsani Focsani Vrancea
87. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Galaţi Galaţi Galaţi
88. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Giurgiu Giurgiu Giurgiu
89. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Iaşi Iaşi Iaşi
90. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Iclod Iclod Cluj
91. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Iernut Iernut Mures
92. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Leorda Leorda Botosani
93. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Oltenita Oltenita Calarasi
94. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Orastie Orastie Hunedoara
95. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Oradea Oradea Bihor
96. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor Ovidiu,
combinate Ovidiu Constanta Constanta
97. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Palota Sintandrei,
municipiul
Oradea Bihor
98. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Poarta Alba Poarta Alba Constanta
99. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor Peris,
combinate Peris Sectorul
agricol
Ilfov -
100. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Ploiesti Ploiesti Prahova
101. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Roman Roman Neamt
102. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Rimnicu Sarat Rimnicu Sarat Buzau
103. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor Bragadiru,
combinate Sabaru Sectorul
agricol
Ilfov -
104. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Sahateni Sahateni Buzau
105. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Segarcea Segarcea Dolj
106. Întreprinderea pentru ptoducerea nutreturilor
combinate Satu Mare Satu Mare Satu Mare
107. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Sibiu Sibiu Sibiu
108. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Tinca Tinca Bihor
109. Întreprinderea pentru producerea nutretunior
combinate Titu Titu Dimbovita
110. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor Urleasca,
combinate Urleasca comuna Traian Brãila
111. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor
combinate Veresti Veresti Suceava
112. Întreprinderea pentru reparaţii şi fabricatii Peris
Peris Sectorul
agricol Ilfov -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala pentru producţia avicola
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
113. Întreprinderea avicola de stat Alba Iulia Alba Iulia Alba
114. Întreprinderea avicola de stat Arad Arad Arad
115. Întreprinderea avicola de stat Baiculesti Baiculesti Arges
116. Întreprinderea avicola de stat Bacau Bacau Bacau
117. Întreprinderea avicola de stat Oradea Oradea Bihor
118. Întreprinderea avicola de stat Brãila Brãila Brãila
119. Întreprinderea avicola de stat Braşov Braşov Braşov
120. Întreprinderea avicola de stat Bocsa Bocsa Caras-Severin
121. Întreprinderea avicola de stat Cluj Cluj-Napoca Cluj
122. Întreprinderea avicola de stat Constanta Constanta Constanta
123. Întreprinderea avicola de stat Sfintu Gheorghe Sfintu Gheorghe Covasna
124. Întreprinderea avicola de stat Gaiesti Gaesti Dimbovita
125. Întreprinderea avicola de stat Titu Lunguletu Dimbovita
126. Întreprinderea avicola de stat Craiova Craiova Dolj
127. Întreprinderea avicola de stat Galaţi Galaţi Galaţi
128. Întreprinderea avicola de stat Tirgu Jiu Tirgu Jiu Gorj
129. Întreprinderea avicola de stat Cristuru Secuiesc Cristuru
Secuiesc Harghita
130. Întreprinderea avicola de stat Deva Deva Hunedoara
131. Întreprinderea avicola de stat Slobozia Slobozia Ialomita
132. Întreprinderea avicola de stat Iaşi Miroslava Iaşi
133. Întreprinderea avicola de stat Crevedia Crevedia Dimbovita
134. Întreprinderea avicola de stat Mihailesti Mihailesti Giurgiu
135. Întreprinderea avicola de stat Tartasesti Tartasesti Dimbovita
136. Întreprinderea avicola de stat Buftea Buftea,
Sectorul
agricol Ilfov -
137. Întreprinderea avicola de stat Baia Mare Baia Mare Maramures
138. Întreprinderea avicola de stat Tirgu Mures Tirgu Mures Mures
139. Întreprinderea avicola de stat Piatra-Neamt Piatra-Neamt Neamt
140. Întreprinderea avicola de stat Baicoi Baicoi Prahova
141. Întreprinderea avicola de stat Sibiu Sibiu Sibiu
142. Întreprinderea avicola de stat Suceava Suceava Suceava
143. Întreprinderea avicola de stat Alexandria Alexandria Teleorman
144. Întreprinderea avicola de stat Giarmata Giarmata Timis
145. Întreprinderea avicola de stat Bistrita Bistrita Bistrita Nasaud
146. Întreprinderea avicola de stat Botosani Botosani Botosani
147. Întreprinderea avicola de stat Babeni Babeni Vilcea
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Departamentul industriei alimentare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala industrializarii carnii
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
148. Întreprinderea de industrializare a carnii Alba Alba Iulia Alba
149. Întreprinderea de industrializare a carnii Arad Arad Arad
150. Întreprinderea de industrializare a carnii Arges Pitesti Arges
151. Întreprinderea de industrializare a carnii Bacau Bacau Bacau
152. Întreprinderea de industrializare a carnii Bihor Oradea Bihor
153. Întreprinderea de industrializare a carnii
Bistrita-Nasaud Bistrita Bistrita-Nasaud
154. Întreprinderea de industrializare a carnii
Botosani Botosani Botosani
155. Întreprinderea de industrializare a carnii Braşov Braşov Braşov
156. Întreprinderea de industrializare a carnii Brãila Brãila Brãila
157. Întreprinderea de industrializare a carnii Buzau Buzau Buzau
158. Întreprinderea de industrializare a carnii
Caras Severin Resita Caras Severin
159. Întreprinderea de industrializare a carnii
Calarasi Calarasi Calarasi
160. Întreprinderea de industrializare a carnii
Constanta Constanta Constanta
161. Întreprinderea de industrializare a carnii
Covasna Sfintu Gheorghe Covasna
162. Întreprinderea de industrializare a carnii Cluj Cluj-Napoca Cluj
163. Întreprinderea de industrializare a carnii
Dimbovita Tirgoviste Dimbovita
164. Întreprinderea de industrializare a carnii Dolj Craiova Dolj
165. Întreprinderea de industrializare a carnii Galaţi Galaţi Galaţi
166. Întreprinderea de industrializare a carnii
Giurgiu Giurgiu Giurgiu
167. Întreprinderea de industrializare a carnii Gorj Tirgu Jiu Gorj
168. Întreprinderea de industrializare a carnii Miercurea-
Harghita Ciuc Harghita
169. Întreprinderea de industrializare a carnii
Hunedoara Deva Hunedoara
170. Întreprinderea de industrializare a carnii
Ialomita Slobozia Ialomita
171. Întreprinderea de industrializare a carnii Iaşi Iaşi Iaşi
172. Întreprinderea de industrializare a carnii
Maramures Baia Mare Maramures
173. Întreprinderea de industrializare a carnii Drobeta-
Mehedinti Turnu Severin Mehedinti
174. Întreprinderea de industrializare a carnii Mures Tirgu Mures Mures
175. Întreprinderea de industrializare a carnii Neamt Piatra-Neamt Neamt
176. Întreprinderea de industrializare a carnii Olt Slatina Olt
177. Întreprinderea de industrializare a carnii
Prahova Ploiesti Prahova
178. Întreprinderea de industrializare a carnii
Satu Mare Satu Mare Satu Mare
179. Întreprinderea de industrializare a carnii Salaj Zalau Salaj
180. Întreprinderea de industrializare a carnii Sibiu Sibiu Sibiu
181. Întreprinderea de industrializare a carnii
Suceava Suceava Suceava
182. Întreprinderea de industrializare a carnii
Teleorman Alexandria Teleorman
183. Întreprinderea de industrializare a carnii Timis Timişoara Timis
184. Întreprinderea de industrializare a carnii Tulcea Tulcea Tulcea
185. Întreprinderea de industrializare a carnii Vaslui Birlad Vaslui
186. Întreprinderea de industrializare a carnii Vilcea Rimnicu Vilcea Vilcea
187. Întreprinderea de industrializare a carnii
Vrancea Focsani Vrancea
188. Întreprinderea de industrializare a carnii
Bucureşti Bucureşti -
189. Întreprinderea "Antrefrig" Bucureşti Bucureşti -
190. Întreprinderea de preparate şi conserve din
carne Bucureşti -
191. Întreprinderea "Frigoriferul portuar" Constanta Constanta Constanta
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala industrializarii laptelui
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
192. Întreprinderea de industrializare a laptelui Alba Alba Iulia Alba
193. lntreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad Arad
194. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Arges Pitesti Arges
195. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Bacau Bacau Bacau
196. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Bihor Oradea Bihor
197. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Bistrita-Nasaud Bistrita Bistrita-
Nasaud
198. Întreprinderea de industrializare a 1aptelui
Botosani Botosani Botosani
199. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Braşov Braşov Braşov
200. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Brãila Brãila Brãila
201. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Buzau Buzau Buzau
202. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Caras Severin Resita Caras Severin
203. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Calarasi Calarasi Calarasi
204. Întreprinderea de industrializare a laptelui Cluj Cluj-Napoca Cluj
205. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Constanta Constanta Constanta
206. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Covasna Sfintu Gheorghe Covasna
207. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Dimbovita Tirgoviste Dimbovita
208. Întreprinderea de industrializare a laptelui Dolj Craiova Dolj
209. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Galaţi Galaţi Galaţi
210. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Giurgiu Giurgiu Giurgiu
211. Întreprinderea de industrializare a laptelui Gorj Tirgu Jiu Gorj
212. Întreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea-
Harghita Ciuc Harghita
213. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Hunedoara Simeria Hunedoara
214. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Ialomita Slobozia Ialomita
215. Întreprinderea de industrializare a laptelui Iaşi Iaşi Iaşi
216. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Maramures Baia Mare Maramures
217. Întreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta-
Mehedinti Turnu Severin Mehedinti
218. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Mures Tirgu Mures Mures
219. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Neamt Piatra-Neamt Neamt
220. Întreprinderea de industrializare a laptelui Olt Slatina Olt
221. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Prahova Ploiesti Prahova
222. Întreprinderea de industrializare a laptelui Simleu
Salaj Silvaniei Salaj
223. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Satu Mare Satu Mare Satu Mare
224. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Sibiu Sibiu Sibiu
225. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Suceava Suceava Suceava
226. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Teleorman Alexandria Teleorman
227. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Timis Timişoara Timis
228. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Tulcea Tulcea Tulcea
229. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Vaslui Vaslui Vaslui
230. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Vilcea Rimnicu Vilcea Vilcea
231. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Vrancea Focsani Vrancea
232. Întreprinderea de industrializare a laptelui
Bucureşti Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala de morarit, decorticat, panificatie şi produse fainoase
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
233. Întreprinderea de morarit şi panificatie Alba Alba lulia Alba
234. Întreprinderea de morarit şi panificatie Arad Arad Arad
235. Întreprinderea de morarit şi panificatie Arges Pitesti Arges
236. Întreprinderea de morarit şi panificatie Bacau Bacau Bacau
237. Întreprinderea de morarit şi panificatie Bihor Oradea Bihor
238. Întreprinderea de morarit şi panificatie Bistrita Bistrita-
Bistrita-Nasaud Nasaud
239. Întreprinderea de morarit şi panificatie Botosani Botosani Botosani
240. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Braşov Braşov Braşov
241. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Brãila Brãila Brãila
242. Întreprinderea de morarit şi panificatie Buzau Buzau Buzau
243. Întreprinderea de morarit şi panificatie
Caras-Severin Resita Caras-Severin
244. Întreprinderea de morarit şi panificatie
Calarasi Calarasi Calarasi
245. Întreprinderea de morarit panificatie şi
produse fainoase Cluj Cluj-Napoca Cluj
246. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Constanta Constanta Constanta
247. Întreprinderea de morarit şi panificatie Sfintu
Covasna Gheorghe Covasna
248. Întreprinderea de morarit şi panificatie
Dimbovita Tirgoviste Dimbovita
249. Întreprinderea de morarit, decorticat,
panificatie şi produse fainoase Dolj Craiova Dolj
250. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Galaţi Galaţi Galaţi
251. Întreprinderea de morarit şi panificatie Giurgiu Giurgiu Giurgiu
252. Întreprinderea de morarit şi panificatie Gorj Tirgu Jiu Gorj
253. Întreprinderea de morarit şi panificatie Harghita Miercurea-
Ciuc Harghita
254. Întreprinderea de morarit şi panificatie
Hunedoara Deva Hunedoara
255. Întreprinderea de morarit şi panificatie Ialomita Slobozia Ialomita
256. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Iaşi Iaşi Iaşi
257. Întreprinderea de morarit şi panificatie
Maramures Baia Mare Maramures
258. Întreprinderea de morarit şi panificatie Drobeta-
Mehedinti Turnu Severin Mehedinti
259. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Mures Tirgu Mures Mures
260. Întreprinderea de morarit şi panificatie Neamt Piatra-Neamt Neamt
261. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Olt Slatina Olt
262. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Prahova Ploiesti Prahova
263. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Satu Mare Satu Mare Satu Mare
264. Întreprinderea de morarit şi panificatie Salaj Zalau Salaj
265. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Sibiu Sibiu Sibiu
266. Întreprinderea de morarit şi panificatie Suceava Suceava Suceava
267. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Teleorman Alexandria Teleorman
268. Întreprinderea de morarit, decorticat,
panificatie şi produse fainoase Timis Timişoara Timis
269. Întreprinderea de morarit şi panificatie Tulcea Tulcea Tulcea
270. Întreprinderea de morarit şi panificatie Vaslui Birlad Vaslui
271. Întreprinderea de morarit şi panificatie Vilcea Rimnicu Vilcea Vilcea
272. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Vrancea Focsani Vrancea
273. Întreprinderea de morarit, panificatie şi
produse fainoase Bucureşti Bucureşti -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala producţiei şi industrializarii sfeclei de zahãr
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
274. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Arad Arad Arad
275. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Sascut Sascut Bacau
276. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Oradea Oradea Bihor
277. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Bucecea Bucecea Botosani
278. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Bod Bod Braşov
279. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Ianca Ianca Brãila
280. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Buzau Buzau Buzau
281. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Calafat Calafat Dolj
282. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei Podari,
de zahãr Podari Craiova Dolj
283. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Tandarei Tandarei Ialomita
284. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Pascani Pascani Iaşi
285. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Giurgiu Giurgiu Giurgiu
286. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Urziceni Urziceni Ialomita
237. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Ludus Ludus Mures
288. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Tirgu Mures Tirgu Mures Mures
289. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Roman Roman Neamt
290. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Corabia Corabia Olt
291. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Zimnicea Zimnicea Teleorman
292. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Timişoara Timişoara Timis
293. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei
de zahãr Babadag Babadag Tulcea
294. Întreprinderea de produse zaharoase Bucureşti Bucureşti -
295. Întreprinderea de produse zaharoase Braşov Braşov Braşov
296. Întreprinderea de produse zaharoase "Cerna" Drobeta-
Turnu Severin Mehedinti
297. Întreprinderea de produse zaharoase "Feleacul" Cluj-Napoca Cluj
298. Întreprinderea de produse zaharoase "Kandia" Timişoara Timis
299. Întreprinderea de produse zaharoase "Victoria" Sibiu Sibiu
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala berii, spirtului, amidonului şi apelor minerale
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
300. Întreprinderea de spirt şi drojdie Bucureşti Bucureşti -
301. Întreprinderea de spirt şi drojdie Arad Arad Arad
302. Întreprinderea de bere Pitesti Pitesti Arges
303. Întreprinderea de bere, spirt şi drojdie
Margineni Bacau Bacau
304. Întreprinderea de bere, spirt şi drojdie Oradea Oradea Bihor
305. Întreprinderea de bere "Aurora" Braşov Braşov
306. Întreprinderea de bere şi amidon Brãila Brãila Brãila
307. Întreprinderea de bere şi spirt Cluj Cluj-Napoca Cluj
308. Întreprinderea de bere Constanta Constanta Constanta
309. Întreprinderea de spirt Ozun Ozun Covasna
310. Întreprinderea de bere Craiova Craiova Dolj
311. Întreprinderea de spirt Ghidigeni Ghidigeni Galaţi
312. Întreprinderea de bere, spirt şi amidon Harghita Miercurea-Ciuc Harghita
313. Întreprinderea de bere Hateg Hateg Hunedoara
314. Întreprinderea de bere şi spirt Iaşi Iaşi Iaşi
315. Întreprinderea de drojdie "Seineana" Seini Maramures
316. Întreprinderea de bere şi amidon "Steagul roşu" Piatra-Neamt Neamt
317. Întreprinderea de bere Azuga Azuga Prahova
318. Întreprinderea de bere şi amidon Sibiu Sibiu Sibiu
319. Întreprinderea de spirt şi bere "Banovita" Drobeta-
Turnu Severin Mehedinti
320. Întreprinderea de spirt, bere şi amidon Radauti Radauti Suceava
321. Întreprinderea de bere "Timisoreana" Timişoara Timis
322. Întreprinderea de bere Galaţi Galaţi Galaţi
323. Întreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare Satu Mare
324. Întreprinderea de bere Reghin Reghin Mures
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala producţiei şi industrializarii pestelui
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
325. Întreprinderea piscicolã Cefa Cefa Bihor
326. Întreprinderea piscicolã Calarasi Calarasi Calarasi
327. Întreprinderea piscicolã Iaşi Iaşi Iaşi
328. Întreprinderea piscicolã Botosani Botosani Botosani
329. Întreprinderea piscicolã Brãila Brãila Brãila
330. Întreprinderea piscicolã Constanta Constanta Constanta
331. Întreprinderea piscicolã Calafat Calafat Dolj
332. Întreprinderea piscicolã Galaţi Galaţi Galaţi
333. Întreprinderea piscicolã Cluj Cluj-Napoca Cluj
334. Întreprinderea piscicolã Timişoara Timişoara Timis
335. Întreprinderea piscicolã Zimnicea Zimnicea Teleorman
336. Întreprinderea piscicolã Giurgiu (fãrã
personalitate juridicã) Giurgiu Giurgiu
337. Întreprinderea piscicolã Satu Mare Satu Mare Satu Mare
338. Întreprinderea piscicolã Ialomita Slobozia Ialomita
339. Întreprinderea piscicolã Zau de Cîmpie Zau de Cîmpie Mures
340. Întreprinderea piscicolã Buzau Buzau Buzau
341. Întreprinderea piscicolã Murgeni Murgeni Vaslui
342. Întreprinderea piscicolã Ineu Ineu Arad
343. Întreprinderea de industrializare a
pestelui Tulcea Tulcea Tulcea
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala producţiei şi industrializarii tutunului
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
344. Întreprinderea de tigarete Rimnicu Sarat Rimnicu Sarat Buzau
345. Întreprinderea de tigarete Sfintu Gheorghe Sfintu
Gheorghe Covasna
346. Întreprinderea de tigarete Tirgu Jiu Tirgu Jiu Gorj
347. Întreprinderea de tigarete Iaşi Iaşi Iaşi
348. Întreprinderea de tigarete Timişoara Timişoara Timis
349. Întreprinderea de cultura de fermentarea
tutunului Ocna Mures Ocna Mures Alba
350. Întreprinderea de cultura şi fermentarea
tutunului Urziceni Urziceni Ialomita
351. Întreprinderea de cultura şi fermentarea
tutunului Arad Arad Arad
352. Întreprinderea de cultura şi fermentarea
tutunului Carei Carei Satu Mare
353. Întreprinderea de cultura şi fermentarea
tutunului Craiova Craiova Dolj
354. Întreprinderea de cultura şi fermentarea
tutunului Birlad Birlad Vaslui
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala pentru industrializarea seminţelor oleaginoase
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
355. Întreprinderea de ulei "Interindustrial" Oradea Oradea Bihor
356. Întreprinderea de ulei Constanta Constanta Constanta
357. Întreprinderea de ulei "Oltenia" Podari,
Craiova Dolj
358. Întreprinderea de ulei "Prutul" Galaţi Galaţi
359. Întreprinderea de ulei Slobozia Slobozia Ialomita
360. Întreprinderea de ulei "Unirea" Iaşi Iaşi
361. Întreprinderea de ulei "Ardealul" Carei Satu Mare
362. Întreprinderea de ulei Rosiori Rosiori
de Vede Teleorman
363. Întreprinderea de ulei Birlad Birlad Vaslui
364. Întreprinderea de ulei "13 Decembrie" Bucureşti -
365. Întreprinderea de ulei Urziceni Urziceni Ialomita
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Departamentul agriculturii de stat
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centrala "Delta Dunãrii" Tulcea
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
366. Întreprinderea de construcţii şi reparaţii
de nave şi utilaje Tulcea Tulcea Tulcea
367. Întreprinderea piscicolã Macin Macin Tulcea
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


LISTA
unitãţilor din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei
Alimentare care îşi schimba sediul
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt. Denumirea unitãţii Sediul înainte de Sediul
reorganizare localitatea judeţul
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Baza de aprovizionare satul Salcuta, Tirgoviste Dimbovita
tehnico-materialã oraşul Titu,
pentru agricultura judeţul Dimbovita
nr. 15
2. Baza de aprovizionare Bucureşti Stefanestii
tehnico-materialã de Jos,
pentru agricultura Sectorul
nr. 23 agricol Ilfov -
3. Întreprinderea de Sinsimion Miercurea-Ciuc Harghita
bere, spirt şi
amidon Harghita
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016