Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECRET nr. 281 din 21 iulie 1954 pentru organizarea si exercitarea avocaturii in Republica Populara Romana
EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL Nr. 34 DIN 21/07/54
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Avocatura în Republica Populara Romana are sarcina de a acorda asistenta juridicã populaţiei, instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor, în scopul apãrãrii drepturilor şi intereselor lor legale şi al intaririi legalitãţii populare.
Asistenta juridicã se realizeazã prin apãrarea şi reprezentarea celor interesaţi în fata instanţelor de judecata, darea de consultaţii juridice şi întocmirea de cereri, plingeri şi alte acte cu caracter juridic.
ART. 2
În afarã de cazurile prevãzute de lege, numai avocaţii au dreptul de a da asistenta juridicã; ei presteazã în exerciţiul profesiunii lor un serviciu de interes obştesc.
ART. 3
Asistenta juridicã se acorda prin birourile colective de asistenta juridicã organizate în cadrul colegiilor de avocaţi.
Exercitarea profesiunii de avocat se face numai în cadrul birourilor colective de asistenta juridicã.
ART. 4
Avocatul în activitatea sa trebuie sa respecte legalitatea populara şi sa apere în mod constiincios drepturile şi interesele celor cãrora le da asistenta juridicã.
El trebuie sa corespundã muncii şi sa se ocupe de aceasta, astfel încît sa satisfacã cerinţele de asistenta juridicã ce se prezintã biroului colectiv din care face parte.
ART. 5
Colegiile de avocaţi sînt organizaţii obşteşti, cu personalitate juridicã, constituite pe regiuni, al cãror sediu se afla în localitãţile de resedinta ale tribunalelor regionale.
În capitala Republicii Populare Romane se constituie Colegiul de avocaţi al regiunii Bucureşti şi al Capitalei Republicii Popularea Romane.
Prin ordinul Ministrului Justiţiei se pot constitui colegii de avocaţi şi în alte unitãţi teritorial-administrative.
ART. 6
Activitatea avocationala pe ţara este indrumata de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.
Ministrul Justiţiei are conducerea generalã a activitãţii întregii avocaturi din R.P.R.
CAP. 2
Organizarea şi funcţionarea colegiilor de avocaţi
ART. 7
Colegiul de avocaţi cuprinde pe toţi avocaţii din circumscripţia sa teritorialã şi este condus de consiliul colegiului, ales de adunarea generalã a membrilor colegiului.
ART. 8
Adunarea generalã a membrilor colegiului de avocaţi are urmãtoarele atribuţii:
a) alege pe membrii consiliului colegiului şi ai comisiei de cenzori şi revoca pe aceştia, dacã aceasta este necesar;
b) aproba bugetul anual şi statutul de personal al colegiului;
c) aproba planul de munca anual al colegiului;
d) primeşte dãrile de seama privind activitatea consiliului colegiului şi a comisiei de cenzori, precum şi activitatea colegiului în general;
e) da descãrcare pentru gestiunea financiarã anuala.
În afarã de aceste atribuţii, care îi aparţin exclusiv, adunarea generalã poate da orice directive cu privire la organizarea şi desfãşurarea muncii colegiului şi face propuneri Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. privind problemele profesionale şi cele ce pot interesa administrarea justiţiei.
ART. 9
Adunarea generalã ordinarã va avea loc o data pe an.
Ea se convoacã de cãtre consiliul colegiului, se considera legal constituitã cînd participa mai mult de jumãtate din totalul membrilor colegiului şi ia hotãrîri cu majoritate simpla de voturi.
De cîte ori va fi necesar, consiliul colegiului poate convoca adunãri generale extraordinare.
Consiliul colegiului este obligat sa convoace adunãri generale extraordinare la cererea unui numãr de avocaţi reprezentind o treime din totalul membrilor colegiului sau la cererea Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. ori a Ministerului Justiţiei: convocarea se va dispune în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii.
Şedinţa adunãrii generale este condusã de un birou ales din mijlocul ei, format dintr-un preşedinte, doi membri şi un secretar.
ART. 10
Consiliul colegiului de avocaţi exercita conducerea colegiului şi rãspunde de toatã activitatea sa fata de adunarea generalã şi fata de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., avînd urmãtoarele atribuţii:
a) aduce la îndeplinire hotãrîrile adunãrii generale;
b) înfiinţeazã birourile colective de asistenta juridicã necesare, organizeazã şi controleazã munca acestora şi repartizeazã pe avocaţi în aceste birouri;
c) exercita controlul asupra activitãţii profesionale a membrilor colegiului de avocaţi şi supravegheazã respectarea de cãtre aceştia a dispoziţiilor legale în legatura cu exercitarea profesiunii de avocat;
d) ia mãsurile necesare pentru ridicarea nivelului ideologic, politic şi profesional al membrilor colegiului;
e) decide asupra primirii membrilor în colegiu, precum şi asupra transferãrii lor de la un birou colectiv de asistenta juridicã la altul, în cadrul colegiului;
f) exercita atribuţiile disciplinare potrivit dispoziţiilor prezentului decret;
g) administreazã bunurile colegiului, întocmeşte proiectul planului de munca anual şi bugetul, pe care le supune spre aprobare adunãrii generale. De asemenea, executa planul şi bugetul astfel aprobate;
h) angajeazã personalul colegiului şi al birourilor colective de asistenta juridicã;
i) aduce la îndeplinire dispoziţiile Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.
Consiliul colegiului poate lua, de asemenea, orice alte mãsuri în legatura cu conducerea activitãţii colegiului, care nu cad în competenta exclusiva a adunãrii generale.
ART. 11
Consiliul colegiului se alege pe timp de 2 ani dintre membrii colegiului.
Numãrul membrilor consiliilor se stabileşte, pentru fiecare colegiu în parte, de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.
ART. 12
Consiliul colegiului alege dintre membrii sãi pe preşedintele, locţiitorul acestuia şi comisia de disciplina.
De asemenea, stabileşte atribuţiile fiecãrui membru din consiliu.
ART. 13
Şedinţele consiliului colegiului se pot tine legal cu 2/3 din numãrul tuturor membrilor, hotãrîri valabile luindu-se cu majoritatea simpla a celor prezenţi.
ART. 14
Preşedintele consiliului colegiului are urmãtoarele atribuţii:
a) reprezintã colegiul în fata justiţiei, a tuturor organelor de stat şi organizaţiilor obşteşti, a persoanelor juridice de orice fel, precum şi în raporturile cu orice persoana;
b) ordoneaza cheltuielile potrivit prevederilor bugetului;
c) convoacã consiliul colegiului.
De asemenea, preşedintele consiliului colegiului poate lua orice mãsuri cu conducerea activitãţii colegiului, care nu cad în competenta exclusiva a adunãrii generale sau a consiliului colegiului.
ART. 15
Comisia de cenzori a colegiului controleazã şi verifica activitatea financiar-administrativã a colegiului şi a birourilor colective de asistenta juridicã.
Comisia de cenzori se alege pe termen de 2 ani şi se compune din 3 pînã la 5 membri.
ART. 16
În cadrul fiecãrui colegiu se organizeazã birouri colective de asistenta juridicã.
În acest scop, în localitãţile unde funcţioneazã instanţe judecãtoreşti se organizeazã cel puţin un birou colectiv de asistenta juridicã.
Modalitatea de constituire şi funcţionare a birourilor colective de asistenta juridicã, precum şi organizarea muncii în cadrul acestora, se stabilesc prin instrucţiunile Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., aprobate de Ministerul Justiţiei.
ART. 17
Biroul colectiv de asistenta juridicã este condus de un director sau responsabil, angajat sau desemnat de consiliul colegiului de avocaţi.
Directorul sau responsabilul rãspunde fata de consiliul colegiului pentru bunul mers al activitãţii biroului colectiv de asistenta juridicã.
El poate reprezenta colegiul în fata tuturor organelor de stat şi organizaţiilor obşteşti, a persoanelor juridice de orice fel şi în raporturile cu orice persoana, pe baza de delegaţie specialã.
ART. 18
La birourile colective de asistenta juridicã cu mai mult de 15 avocaţi, directorii vor putea primi o remuneraţie; pe timpul cît sînt remuneraţi ei nu vor putea exercita profesiunea de avocat.
CAP. 3
Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.
ART. 19
Pentru organizarea, conducerea şi îndrumarea activitãţii avocatiale din R.P.R., se înfiinţeazã Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.
El este persoana juridicã şi are sediul în oraşul Bucureşti.
ART. 20
Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. este format din preşedinţii tuturor consiliilor colegiilor de avocaţi din R.P.R., precum şi din alţi 6 membri, aleşi de cãtre membrii Colegiului de avocaţi al regiunii Bucureşti şi al Capitalei R.P.R.
ART. 21
Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. are urmãtoarele atribuţii:
a) indrumeaza activitatea avocationala în R.P.R., în vederea realizãrii sarcinilor acesteia şi aplicãrii întocmai a dispoziţiilor legale în legatura cu organizarea şi exercitarea profesiunii de avocat, de cãtre toate colegiile de avocaţi din ţara. În acest scop poate emite instrucţiuni obligatorii;
b) dacã este necesar, stabileşte numãrul avocaţilor pe colegii şi pe centre judiciare, pe care îl propune Ministerului Justiţiei pentru aprobare;
c) confirma primirea avocaţilor în colegii;
d) rezolva intimpinarile fãcute impotriva deciziilor prin care consiliile colegiilor au respins cereri de primire în colegiu;
e) aproba transferarile avocaţilor de la un colegiu la altul;
f) funcţioneazã ca instanta disciplinarã în condiţiile prezentului decret;
g) adopta tariful onorariilor pentru asistenta juridicã şi normele generale de distribuire a acestora şi le supune spre aprobare Ministerului Justiţiei;
h) adopta bugetul sau anual şi îl supune spre aprobare Ministerului Justiţiei.
Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. se va întruni cel puţin o data la doua luni.
ART. 22
Organul operativ al Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. este Prezidiul Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. ales dintre membrii acestuia şi confirmat de Ministrul Justiţiei. Numãrul membrilor Prezidiului va fi stabilit de Ministrul Justiţiei.
Prezidiul are urmãtoarele atribuţii:
1) convoacã şedinţele Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.
2) între şedinţele Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. exercita atribuţiile acestuia prevãzute în art. 21, lit. a, c, d, e şi f.
CAP. 4
Conducerea generalã a avocaturii
ART. 23
Ministrul Justiţiei, în exercitarea atribuţiilor sale:
a) aproba bugetul anual al Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.;
b) aproba tariful onorariilor pentru asistenta juridicã şi normele generale de distribuire a acestora, elaborate de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.;
c) aproba numãrul membrilor pe colegii şi pe centre judiciare, propus de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.;
d) este forul suprem în materie disciplinarã, în condiţiile prezentului decret;
e) anuleazã deciziile Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R şi ale consiliilor colegiilor de avocaţi, precum şi ale organelor acestora, dacã ele nu sînt conforme cu legea şi cu interesele obşteşti;
f) poate sa anuleze deciziile cu privire la primirile în colegiu.
ART. 24
Ministrul Justiţiei poate, de asemenea, dizolva consiliile colegiilor de avocaţi sau Prezidiul Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., în cazul cînd activitatea acestor organe nu este conformã cu legea şi cu interesele obşteşti.
În asemenea cazuri, Ministrul Justiţiei numeşte în locul organului dizolvat un organ interimar.
Alegerea unui nou consiliu sau a unui nou Prezidiu în locul celui dizolvat, trebuie sa se facã pînã în cel mult 3 luni de la data dizolvãrii.
ART. 25
Ministrul Justiţiei, exercitind conducerea generalã asupra avocaturii în R.P.R., poate da ordine şi instrucţiuni obligatorii pentru Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. şi pentru toate colegiile de avocaţi, în legatura cu activitatea avocationala.
CAP. 5
Reglementarea calitãţii de avocat
ART. 26
Poate fi membru al unui colegiu de avocaţi, orice absolvent al unei facultãţi de ştiinţe juridice sau al unei şcoli juridice a Ministerului Justiţiei.
Cu aprobarea Ministrului Justiţiei pot fi primiţi în colegii şi acei care nu sînt absolvenţi ai instituţiilor de învãţãmînt arãtate în alineatul precedent, dar care a activat în calitate de judecãtori, procurori, anchetatori penali sau jurisconsulti timp de cel puţin 3 ani.
ART. 27
Nu pot fi primiţi în colegiile de avocaţi:
a) cei care nu au exerciţiul drepturilor electorale;
b) cei care au fost condamnaţi pentru infracţiuni ce îi fac nedemni de a exercita profesiunea de avocat;
c) cei care se afla în curs de urmãrire penalã sau judecata, pentru infracţiunile prevãzute la litera b.
ART. 28
Nu pot exercita profesiunea de avocat, cei care în acelaşi timp ocupa orice funcţie retribuitã sau cu orice alta profesiune producãtoare de venituri.
Munca didactica juridicã, cea publicistica juridicã şi cea literarã nu sînt incompatibile cu exercitarea profesiunii de avocat.
Avocaţii care au trebuit sa-şi intrerupa activitatea profesionalã, pentru motive de incompatibilitate, pot fi reprimiti în colegiu dupã încetarea incompatibilitatii. În asemenea cazuri, timpul activitãţii profesionale anterioare incompatibilitatii va fi socotit la vechimea în profesie.
ART. 29
Primirea în colegiu de avocaţi se face prin decizia consiliului colegiului.
Cererea de primire trebuie rezolvatã în cel mult 15 zile de la introducerea ei.
Deciziile de primire în colegiu sînt supuse confirmãrii Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., care este obligat sa dea o decizie în acest scop, în termen de cel mult 10 zile.
Deciziile care nu au fost anulate în termen de 10 zile de la primirea lor, sînt considerate definitive.
ART. 30
Cei cãrora li s-au respins cererile de primire în colegiu pot face intimpinare la Consiliul Central de Avocaţi din R.P.R., în termen de 15 zile de la primirea comunicãrii.
ART. 31
La începutul exerciţiului profesiunii, avocaţii sînt obligaţi sa facã un stagiu de 2 ani, în timpul cãruia poarta denumirea de avocaţi stagiari.
Juristii care înainte de primirea în colegiu au activat timp de 2 ani ca judecãtori, procurori, consilieri juridici, jurisconsulti, referenţi juridici de specialitate, arbitri de stat ori în alte asemenea funcţii de specialitate juridicã, sînt scutiţi de stagiu.
Consiliul colegiului poate reduce la un an durata stagiului, pentru avocaţi stagiari care s-au evidenţiat în mod deosebit în îndeplinirea obligaţiilor profesionale.
Dupã terminarea stagiului, avocaţii stagiari vor fi supuşi unui examen de definitivare.
Condiţiile efectuãrii stagiului şi de organizare a examenului se stabilesc prin instrucţiunile Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., aprobate de Ministrul Justiţiei.
CAP. 6
Exercitarea profesiunii de avocat
ART. 32
Avocatul este obligat sa-şi îndeplineascã constiincios sarcinile profesionale şi sa nu se serveascã de mijloace care au ca scop ascunderea sau denaturarea adevãrului ori amînarea nejustificatã a rezolvarii cauzelor.
ART. 33
Este interzis avocatului:
a) sa dea consultaţii, sa redacteze cereri, sa angajeze cauze şi în general sa presteze servicii avocationale, altfel decît în cadrul biroului colectiv de asistenta juridicã;
b) sa primeascã sume de bani sau alte avantaje materiale sub orice forma de la cei pe care îi reprezintã sau asista;
c) sa divulge informaţiile şi cuprinsul actelor ce i-au fost încredinţate cu prilejul consultatiilor profesionale sau sa depunã ca martor impotriva pãrţilor aparate de el, dacã nu a obţinut consimţãmîntul acestora; avocaţii sînt însã obligaţi sa comunice organelor de stat competente astfel de informaţii şi acte, dacã ele privesc fapte care aduc atingere securitãţii R.P.R. şi pãcii.
În cazul cînd a depus ca martor, el nu mai poate pune concluzii ca avocat.
ART. 34
Activitatea avocaţialã se va desfasura pe baza delegaţiei scrise, semnatã de directorul sau responsabilul biroului colectiv de asistenta juridicã.
În baza delegaţiei, avocatul va fi îndreptãţit sa acorde asistenta juridicã, în condiţiile admise de lege.
ART. 35
Dupã primirea delegaţiei, avocatul nu poate renunţa la prestarea serviciului avocatial pentru care a fost angajat, decît pentru motive temeinice.
Într-un asemenea caz, el este obligat sa înştiinţeze în scris, în timp util, partea şi biroul colectiv de asistenta juridicã pentru ca lipsa de apãrare a partii sa nu ducã la amînarea cauzei.
ART. 36
Pentru munca sa, avocatul are dreptul la o remunerare justa, în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, al carei cuantum şi condiţii de plata se stabilesc prin instrucţiunile Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., aprobate de Ministrul Justiţiei.
În acest scop, din sumele încasate de biroul colectiv de asistenta juridicã, se va distribui membrilor sãi, în raport cu munca fiecãruia, o cota de cel puţin 70% pentru remunerarea muncii şi numai o cota de cel mult 30% se va retine pentru cheltuielile cu organizarea şi funcţionarea colegiului de avocaţi, a Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., pentru alimentarea fondului de pensii, ajutoare, premii, precum şi pentru celelalte scopuri prevãzute în bugetul colegiului. În cadrul aceluiaşi colegiu, procentele de mai sus vor fi unitare.
ART. 37
Avocaţii cu o vechime profesionalã de cel puţin 11 luni au dreptul la un concediu de odihna plãtit, pe o durata egala cu aceea a concediilor angajaţilor din instituţiile obşteşti.
Suma ce se plãteşte pe timpul concediului se fixeazã de consiliul colegiului de avocaţi.
CAP. 7
Asistenta juridicã
ART. 38
Pentru obţinerea asistenţei juridice, cei interesaţi se pot adresa oricãrui birou colectiv de asistenta juridicã şi pot solicita sa fie apãraţi de oricare dintre membrii biroului.
ART. 39
Plata muncii avocationale se face numai biroului colectiv de asistenta juridicã, potrivit tarifului de onorarii pentru asistenta juridicã.
Pentru fiecare act de asistenta juridicã solicitat biroului colectiv, se va întocmi un angajament pe o fişa semnatã de directorul sau responsabilul colectivului, de avocatul cãruia i s-a repartizat lucrarea şi de partea care a solicitat asistenta juridicã.
Fişa de angajament, întocmitã dupã modelul stabilit de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., va cuprinde onorariul fixat pentru lucrare, precum şi condiţiile de plata şi va arata toate sumele primite în contul onorariului.
În caz de neplata a onorariului restant, partea va putea fi urmãritã, pe baza fisei, potrivit procedurii stabilite de <>Decretul nr. 387 din 13 octombrie 1952 , privitor la urmãrirea unor datorii pe cale notarialã, în temeiul titlului executor eliberat de Notariatul de Stat din raionul în care se afla sediul biroului colectiv de asistenta juridicã.
La calcularea cheltuielilor de judecata, instanţele sînt obligate sa respecte tariful de onorarii pentru asistenta juridicã.
ART. 40
Birourile colective de asistenta juridicã sînt obligate sa acorde asistenta juridicã ori de cîte ori instanţele, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, cer apãrarea din oficiu a inculpaţilor sau a altor impricinati.
În cazul desemnãrii unui apãrãtor din oficiu, partea cu posibilitãţi de plata este obligatã sa plãteascã onorariul acestuia; obligaţia se va stabili prin hotãrîrea judecãtoreascã care rezolva cauza la care a luat parte apãrãtorul din oficiu.
Birourile colective de asistenta juridicã sînt, de asemenea, obligate sa acorde asistenta juridicã, la cererea instanţei, atunci cînd partea este efectiv lipsitã de mijloace materiale şi cînd aceasta este absolut necesar în raport cu circumstanţele cauzei.
ART. 41
Asistenta juridicã poate fi acordatã în mod gratuit:
a) în acţiunile ce urmãresc pensii de întreţinere sau repararea daunelor pricinuite de moartea sau infirmitatea cauzatã în timpul producţiei ori ca urmare a unor accidente;
b) pentru consultaţii juridice şi pentru redactarea unor cereri sau alte acte judiciare cerute de ostasii din Forţele Armate ale R.P.R.;
c) pentru orice activitate de asistenta juridicã, dacã directorii birourilor colective constata ca solicitatorii sînt efectiv lipsiţi de mijloace materiale.
ART. 42
În cazurile prevãzute în art. 40 şi 41, dacã pãrţile, din lipsa de mijloace, nu au putut plati onorariul cuvenit birourilor colective, tribunalele, prin hotãrîrile care soluţioneazã fondul cauzelor, vor obliga pãrţile potrivnice, dacã acestea pierd procesele, sa plãteascã biroului colectiv de asistenta juridicã, care a delegat avocatul, onorariul cuvenit potrivit tarifului.
În cazurile cînd asistenta juridicã a fost acordatã la cererea instanţei şi onorariul nu poate fi plãtit în condiţiile alin. 1, plata se va face dintr-un fond pus anume la dispoziţia Ministerului Justiţiei.
CAP. 8
Rãspunderea disciplinarã
ART. 43
Încãlcarea prevederilor prezentului decret, cu privire la exercitarea profesiunii de avocat, precum şi orice comportare contrarã intereselor obşteşti, intereselor legale ale celor ce recurg la asistenta juridicã sau în contrazicere cu atitudinea şi poziţia justa fata de munca, de care trebuie sa dea dovada avocaţii din R.P.R. în exercitarea profesiunii, atrag rãspunderea disciplinarã.
ART. 44
Pedepsele disciplinare sînt:
a) observatia;
b) mustrarea;
c) mustrarea cu avertisment;
d) transferarea în alt birou colectiv de asistenta juridicã, pe termen de pînã la 3 luni;
e) excluderea din colegiu.
ART. 45
Sancţiunile disciplinare se aplica membrilor colegiilor de cãtre comisia de disciplina a colegiilor de avocaţi din care fac parte.
Cînd faptele disciplinare sînt comise de membrii consiliilor colegiilor sau de membrii Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.ori ale Prezidiului acestuia, ele se judeca de comisia de disciplina a Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.
ART. 46
Intimpinarile depuse în cazurile prevãzute de art. 45 alin. 1, se rezolva de comisia de disciplina a Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.
Intimpinarile depuse în cazurile prevãzute de art. 45 alin. 2, se rezolva de Ministrul Justiţiei.
Intimpinarile se depun în termen de 10 zile de la comunicarea deciziei la organul a cãrui decizie se ataca.
La soluţionarea intimpinarilor se cerceteazã legalitatea şi temeinicia deciziei atacate.
ART. 47
Organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplina şi procedura acţiunii disciplinare se stabilesc prin instrucţiunile Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., aprobate de Ministrul Justiţiei.
ART. 48
În cazul cînd acţiunea disciplinarã este pornitã pentru abateri disciplinare sau fapte penale, deosebit de grave, consiliul colegiului sau Prezidiul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., dupã caz, poate dispune suspendarea din exerciţiul profesiunii a celui trimis în judecata disciplinarã pînã la darea deciziei comisiei de disciplina.
Mãsura suspendãrii este executorie. Ea poate fi atacatã cu intimpinare în condiţiile prevãzute în art. 46.
Deciziile comisiilor de disciplina, pentru abaterile disciplinare sau faptele penale prevãzute în alin. 1, se pot pronunţa cu execuţie provizorie.
Intimpinarile fãcute impotriva deciziilor date în condiţiile prezentului articol se vor soluţiona în termen de cel mult 15 zile de la introducerea lor.
CAP. 9
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 49
În termen de cel mult 2 luni de la intrarea în vigoare a prezentului decret, colegiile de avocaţi îşi vor alege consiliile şi comisiile de cenzori, astfel ca în acelaşi termen sa poatã fi ales şi Prezidiul Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.
Pînã la alegeri, membrii consiliilor şi ai comisiilor de cenzori ale colegiilor de avocaţi, precum şi membrii Prezidiului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., se numesc de Ministrul Justiţiei.
ART. 50
În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului decret, toţi avocaţii stagiari care au împlinit stagiul prevãzut în art. 31 sau îl vor împlini în acest termen vor da examenul de avocat definitiv.
Avocaţii stagiari care au împlinit acest stagiu la data intrãrii în vigoare a prezentului decret, vor fi asimilaţi în mod provizoriu cu avocaţii pînã la darea examenului prevãzut în alin. 1, cu obligaţia de a se prezenta la prima sesiune.
ART. 51
Sumele de bani aflate la dispoziţia Ministerului Justiţiei în temeiul <>art. 65 al Decretului nr. 39 din 14 februarie 1950 , se vãrsa Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. şi vor folosi la instalarea şi utilarea acestuia.
ART. 52
Casa de Asigurãri a Avocaţilor îşi va continua activitatea, în conformitate cu statutul ei, şi dupã intrarea în vigoare a prezentului decret.
ART. 53
Pe data intrãrii în vigoare a prezentului decret, se abroga dispoziţiile <>Decretului nr. 39 din 14 februarie 1950 , privitor la profesiunea de avocat, cu excepţia art. 29, 30 şi 58.
-----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
