Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 257 din 9 iulie 1982 privind regimul vegetatiei forestiere de pe terenurile situate in afara fondului forestier si functionarea instalatiilor de prelucrat lemn rotund in cherestea
În scopul protejãrii cãilor de comunicaţie, cursurilor de apa, lacurilor de acumulare şi terenurilor agricole, valorificãrii judicioase a materialului lemnos rezultat din vegetatia forestierã de pe terenurile situate în afarã fondului forestier, precum şi pentru reglementarea unitarã a functionarii instalaţiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Constituie vegetaţie forestierã de pe terenurile situate în afarã fondului forestier urmãtoarele categorii de plantaţii şi zone de arbori: a) plantaţiile forestiere pentru protecţia terenurilor agricole; b) zonele cu arbori afectate protecţiei pasunilor şi delimitate ca atare; c) plantaţiile forestiere şi zonele cu arbori destinate protecţiei lucrãrilor hidrotehnice şi de îmbunãtãţiri funciare, precum şi cele situate de-a lungul cursurilor de apa; d) plantaţiile forestiere de pe terenurile degradate; e) zonele de arbori, plantaţiile şi perdelele forestiere de protecţie situate de-a lungul cãilor de comunicaţie; f) arborii izolati sau pilcurile de arbori de pe terenurile agricole. ART. 2 Unitãţile socialiste de stat, organizaţiile cooperatiste, celelalte organizaţii obşteşti, persoanele juridice altele decît unitãţile socialiste şi persoanele fizice care au în administrare, în folosinta sau în proprietate terenuri cu vegetaţie forestierã situate în afarã fondului forestier sînt obligate sa asigure ocrotirea acesteia, în scopul protejãrii cãilor de comunicaţie, cursurilor de apa şi terenurilor agricole, precum şi a mediului înconjurãtor. ART. 3 Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii organizeazã evidenta vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afarã fondului forestier şi a materialului lemnos obţinut, acorda asistenta tehnica de specialitate deţinãtorilor acestor terenuri, supravegheazã şi controleazã aplicarea normelor tehnice silvice privind executarea şi întreţinerea plantaţiilor, precum şi de protecţie a acesteia. ART. 4 Plantarea vegetatiei forestiere pe terenurile situate în afarã fondului forestier, protecţia şi îngrijirea acesteia, precum şi punerea în funcţiune a instalaţiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea, se fac potrivit prevederilor prezentului decret. CAP. 2 Plantarea vegetatiei forestiere pe terenurile situate în afarã fondului forestier ART. 5 Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, Consiliul Naţional al Apelor şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor lua mãsuri pentru plantarea arborilor sau a pomilor fructiferi de-a lungul cãilor de comunicaţie, în zonele de apãrare a rîurilor şi digurilor, de-a lungul unor tronsoane ce necesita consolidãri de maluri la unele canale navigabile şi cursuri de apa, precum şi pe unele formaţiuni torentiale situate în bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare. Plantaţiile prevãzute la alin. 1 se amplaseaza şi se executa potrivit standardelor de stat şi normelor tehnice în vigoare. În toate cazurile în care plantaţiile se realizeazã pe terenurile agricole, ocuparea acestor terenuri se face potrivit prevederilor Legii fondului funciar. Terenurile ocupate de perdele forestiere de protecţie contra inzapezirii şi terenurile cu plantaţii pentru consolidarea taluzurilor cãilor de comunicaţie, precum şi suprafeţele de teren situate în perimetrul unitãţilor feroviare şi de drumuri, sînt în administrarea directa a acestor unitãţi. ART. 6 Ministerele şi celelalte organe centrale, precum şi comitetele executive ale consiliilor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care executa lucrãri noi de cai de comunicaţie, diguri, acumulari hidrotehnice, lucrãri de combatere a eroziunii solului şi corectare a torenţilor, de sistematizare şi organizare a teritoriului agricol sau alte lucrãri de aceeaşi natura, sînt obligate sa prevadã în proiectele respective şi plantaţiile de arbori sau pomi fructiferi necesare. Pentru amplasarea plantaţiilor pe terenurile situate în afarã fondului forestier din zonele de apãrare ale rîurilor şi digurilor, de-a lungul unor tronsoane ce necesita consolidãri de maluri la unele canale navigabile şi cursuri de apa, precum şi pe unele formaţiuni torentiale din bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare, se va obţine, potrivit legii, acordul organelor agricole şi al celor de gospodãrire a apelor competente. ART. 7 Alegerea speciilor de arbori sau pomi fructiferi ce se vor planta se face de cãtre deţinãtorii terenurilor, cu avizul ocolului silvic şi al consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist în raza cãrora urmeazã sa se înfiinţeze plantatia, ţinînd seama de cerinţele ecologice şi de factorii naturali din zonele fitogeografice în care se efectueazã plantaţiile, de prevederile standardelor de stat şi normele tehnice în vigoare. La alegerea speciilor de arbori sau pomi fructiferi pentru plantat de-a lungul drumurilor publice şi cursurilor de apa se va racorda prioritate extinderii în cultura a duzilor, nucilor, teilor, salcimilor, ciresilor şi visinilor. ART. 8 Plantaţiile situate de-a lungul drumurilor naţionale, autostrazilor şi cãilor ferate, indiferent de speciile folosite, se executa, se întreţin şi se administreazã de unitãţile din subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. Plantaţiile situate de-a lungul drumurilor judeţene şi comunale, pe anumite tronsoane ale cursurilor de apa şi canalelor navigabile, cele din zonele de apãrare a rîurilor şi digurilor şi de pe formaţiunile torentiale din bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare se executa, se întreţin şi se administreazã de cãtre deţinãtorii terenurilor pe care sînt amplasate aceste plantaţii. Plantaţiile forestiere situate de-a lungul cãilor de comunicaţie şi cursurilor de apa, precum şi alte plantaţii de pe terenurile situate în afarã fondului forestier, executate de cãtre ocoalele silvice pînã la data intrãrii în vigoare a prezentului decret, vor fi transmise, în condiţiile prevãzute de lege, în administrare directa, în folosinta sau în proprietatea deţinãtorilor terenurilor, dupã caz. ART. 9 Materialul sãditor necesar pentru executarea şi completarea plantaţiilor prevãzute la art. 8 alin. 1 se produce în pepinierele unitãţilor din subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. Unitãţile silvice şi agricole vor asigura materialul sãditor pentru plantaţiile prevãzute la art. 8 alin. 2 şi cele care se executa în perimetrele construibile ale localitãţilor, la cererea celor care executa plantaţiile. ART. 10 Plantaţiile ce se realizeazã în condiţiile prezentului decret se stabilesc prin planurile naţionale unice de dezvoltare economico-socialã, cincinale şi anuale, pe baza propunerilor organelor prevãzute la art. 5. Traseele, zonele, terenurile prevãzute a se planta cu specii forestiere se stabilesc de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, împreunã cu unitãţile care au sarcini potrivit planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã, cu avizul inspectoratelor silvice judeţene şi al municipiului Bucureşti. Unitãţile din subordinea ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale prevãzute la art. 5 vor comunica, semestrial, birourilor sau comitetelor executive ale consiliilor populare în raza cãrora îşi desfãşoarã activitatea, modul de îndeplinire a sarcinilor ce le revin privind executarea, completarea şi întreţinerea vegetatiei forestiere şi a pomilor fructiferi. ART. 11 Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în colaborare cu organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist şi cu alte organizaţii obşteşti, vor lua mãsuri pentru asigurarea participãrii populaţiei, în special a tineretului, la acţiunea de executare a acestor plantaţii. CAP. 3 Paza, prevenirea incendiilor şi protecţia vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afarã fondului forestier ART. 12 Paza, prevenirea incendiilor şi protecţia vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afarã fondului forestier se asigura, în condiţiile prevãzute de lege, de persoanele juridice şi persoanele fizice care au în administrare, în folosinta sau în proprietate terenuri cu astfel de vegetaţie. Inginerii şi tehnicienii cu atribuţii de control din cadrul ocoalelor silvice vor controla periodic şi cel puţin o data pe an aplicarea şi respectarea legislaţiei silvice cu privire la paza şi protecţia vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afarã fondului forestier, aflate în administrarea sau proprietatea persoanelor juridice. ART. 13 Deţinãtorii de terenuri cu vegetaţie forestierã situata în afarã fondului forestier au obligaţia sa semnaleze imediat ocolului silvic şi birourilor sau comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti sau municipale, dupã caz, în raza cãruia este situata vegetatia, apariţia bolilor şi dãunãtorilor şi sa execute, cu mijloace proprii, lucrãrile de combatere necesare, stabilite de organele silvice. La cererea deţinãtorilor de terenuri cu vegetaţie forestierã situate în afarã fondului forestier, unitãţile silvice şi centrele de protecţie a plantelor vor pune la dispoziţia acestora, contra cost, materialele şi aparatura de combatere şi vor acorda asistenta tehnica necesarã. ART. 14 Persoanele juridice sau persoanele fizice prevãzute la art. 2, care au în administrare, în folosinta sau în proprietate terenuri cu vegetaţie forestierã situate în afarã fondului forestier, sînt obligate sa asigure curãţirea vegetatiei de arbori cãzuţi, uscati, atacati de insecte, pentru ca aceasta sa fie menţinutã într-o stare de igiena corespunzãtoare, iar materialul lemnos rezultat sa fie introdus în circuitul economic. ART. 15 Recoltarea materialului lemnos din vegetatia forestierã de pe terenurile situate în afarã fondului forestier este permisã numai la virstele sau diametrele minime prevãzute în anexa nr. 1, cu aprobarea prealabilã a ocolului silvic pe raza cãruia se afla vegetatia şi dupã marcarea arborilor. În cazuri excepţionale, arborii care prezintã pericol iminent pentru siguranta circulaţiei ori pentru construcţiile şi instalaţiile aferente cãilor de comunicaţie, precum şi cei care impiedica scurgerea apelor mari, pot fi inlaturati de unitãţile din subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi Consiliului Naţional al Apelor, precum şi cele din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, fãrã aprobarea prealabilã a organelor silvice, cu obligaţia ca aceste unitãţi sa comunice, în termen de 48 de ore, ocolului silvic pe raza cãruia s-a efectuat aceasta operaţie, locul şi numãrul arborilor recoltati. ART. 16 Se interzice defrişarea vegetatiei forestiere, inclusiv a celei de pe pãşuni şi fîneţe, situata pe terenuri cu inclinare de peste 30 grade, precum şi a celei cu rol de protecţie a lacurilor de acumulare şi a malurilor. În aceasta vegetaţie se vor executa numai lucrãri de curãţire a arborilor cãzuţi, uscati sau atacati de insecte, precum şi lucrãri de rarire a vegetatiei, care sa asigure menţinerea terenurilor în categoria de folosinta iniţialã. ART. 17 Pentru întreţinerea şi repararea cãilor de comunicaţie, lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, hidrotehnice şi energetice, precum şi alte asemenea lucrãri, se pot efectua recoltari de arbori sub virstele sau diametrele minime prevãzute la art. 15 numai cu aprobarea prealabilã a inspectoratului silvic judeţean pe raza cãruia se afla vegetatia forestierã de pe terenurile situate în afarã fondului forestier şi dupã marcarea arborilor de cãtre ocoalele silvice. ART. 18 În vegetatia forestierã situata în perimetrele construibile ale localitãţilor, în parcuri şi în incintele unitãţilor socialiste se pot recolta arbori, potrivit legii, pe baza aprobãrii comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare municipale, orãşeneşti sau comunale, dupã caz, pe raza cãruia se afla vegetatia forestierã. ART. 19 Recoltarea arborilor din vegetatia forestierã de pe terenurile situate în afarã fondului forestier se face de cãtre persoanele juridice sau persoanele fizice care au în administrare, în folosinta ori în proprietate astfel de terenuri, cu excepţia celor din vegetatia forestierã plantata de ocoalele silvice de-a lungul drumurilor naţionale, judeţene sau comunale, care se recolteaza de unitãţile forestiere de exploatare şi transport din subordinea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, potrivit planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã. ART. 20 Unitãţile din subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor vor livra unitãţilor forestiere de exploatare şi transport, din subordinea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, arborii pe picior care îndeplinesc condiţiile dimensionale şi de calitate prevãzute în standardele de stat pentru a fi transformati în cherestea, în vederea valorificãrii în producţia industriala. ART. 21 Persoanele juridice sau persoanele fizice care au în administrare, în folosinta sau în proprietate terenuri cu vegetaţie forestierã situate în afarã fondului forestier pot folosi, pentru satisfacerea nevoilor proprii, materialul lemnos rezultat din aceasta vegetaţie, cu excepţia materialului lemnos care se recolteaza de unitãţile forestiere de exploatare şi transport în condiţiile art. 19 şi 20, lemnului de nuc, stejar, gorun, fag, cires, ulm, frasin şi paltin, care îndeplineşte condiţiile dimensionale şi de calitate prevãzute în standardele de stat pentru a fi transformat în furnire estetice. Persoanele juridice sau persoanele fizice care deţin material lemnos ce îndeplineşte condiţiile dimensionale şi de calitate prevãzute în standardele de stat pentru a fi transformat în furnire estetice, din speciile de nuc, stejar, gorun, fag, cires, ulm, frasin şi paltin, sînt obligate sa-l predea unitãţilor forestiere de exploatare şi transport, primind în schimb lemn de lucru sau cherestea de rasinoase ori foioase sau, la cerere, lemn de foc, potrivit condiţiilor şi normelor de schimb stabilite de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. ART. 22 Materialul lemnos care rãmîne la dispoziţia deţinãtorilor de terenuri cu vegetaţie forestierã situate în afarã fondului forestier şi care îndeplineşte condiţiile dimensionale şi de calitate pentru a fi transformat în cherestea poate fi vîndut, la preţuri legale, numai unitãţilor forestiere de exploatare şi transport din subordinea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii sau altor unitãţi socialiste. Lemnul de foc şi lemnul pentru construcţii rurale, rezultat din taierile efectuate potrivit prevederilor prezentului decret, poate fi vîndut unitãţilor agricole cooperatiste şi populaţiei din localitãţile rurale şi localitãţile urbane stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul biroului sau comitetului executiv al consiliului popular al localitãţii în raza cãruia se afla vegetatia forestierã, la preţurile legale. CAP. 4 Funcţionarea instalaţiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea ART. 23 Prelucrarea lemnului rotund în cherestea se face numai la instalaţiile aparţinînd unitãţilor specializate din subordinea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, precum şi la instalaţiile aparţinînd altor unitãţi socialiste pentru care s-au obţinut autorizaţii de funcţionare prevãzute în prezentul decret. ART. 24 Autorizaţiile de funcţionare a instalaţiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea aparţinînd unitãţilor din subordinea altor ministere decît Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii se acorda, la cerere, de cãtre acest minister, pe durata limitatã, în funcţie de volumul şi durata lucrãrilor de executat şi numai pentru nevoi proprii. ART. 25 În unitãţile agricole cooperatiste pot funcţiona instalaţii de prelucrat lemn rotund în cherestea pe baza autorizaţiei eliberate pentru 2 ani de cãtre Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Autorizaţia se elibereazã la propunerea direcţiei generale judeţene pentru agricultura şi industria alimentara, cu avizul întreprinderii forestiere de exploatare şi transport pe raza cãreia urmeazã sa funcţioneze instalatia. De asemenea, consiliile populare ale comunelor din zonele necooperativizate pot deţine instalaţii de prelucrat lemn rotund în cherestea pe baza autorizaţiei eliberate de Ministerul Economiei şi Materialelor de Construcţii, la cererea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene în subordinea cãrora se afla şi cu avizul întreprinderii forestiere de exploatare şi transport pe raza cãreia urmeazã sa funcţioneze instalatia. ART. 26 Unitãţile specializate din subordinea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, unitãţile agricole cooperatiste şi consiliile populare ale comunelor din zonele necooperativizate, autorizate în condiţiile art. 25, pot prelucra lemn rotund în cherestea atît pentru nevoile proprii, cît şi pentru alte unitãţi socialiste, persoane fizice sau persoane juridice, ca activitate de prestare de servicii, cu excepţia lemnului de nuc, stejar, gorun, fag, cires, ulm, frasin şi paltin, care îndeplineşte condiţiile dimensionale şi de calitate pentru a fi transformat în furnire estetice. ART. 27 Prelucrarea lemnului rotund în cherestea, ca prestare de servicii, se face cu plata tarifelor legale pentru unitãţile socialiste de stat sau organizaţiile cooperatiste. Pentru persoanele fizice sau persoanele juridice altele decît unitãţile socialiste, prelucrarea lemnului de stejar şi rasinoase în cherestea, ca prestare de servicii, se face cu plata în natura, ce reprezintã 25% din cantitatea de lemn primitã spre prelucrare, iar a lemnului din alte specii de foioase, cu plata tarifelor legale. Lemnul de stejar şi de rasinoase, reţinut ca plata în natura de unitãţile agricole cooperatiste, se va folosi, potrivit destinaţiei date de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în special pentru activitatea de industrie mica în aceste unitãţi, iar cel reţinut ca plata în natura de consiliile populare ale comunelor necooperativizate, potrivit alineatului precedent, va fi predat, la preţuri legale, unitãţilor forestiere de exploatare şi transport din subordinea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. Prelucrarea lemnului rotund în cherestea pentru persoanele fizice sau persoanele juridice altele decît unitãţile socialiste se face numai pentru nevoi proprii, în limita cantitãţilor aprobate de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale, orãşeneşti sau comunale, dupã caz. ART. 28 Unitãţile prevãzute la art. 23 şi 25 sînt obligate sa ţinã la zi evidenta cantitãţilor de lemn primite spre prelucrare, ca prestare de servicii, cu specificarea actelor legale de provenienta şi a cantitãţilor de lemn reţinute ca plata în natura, precum şi a sumelor încasate pentru prestarea de servicii. ART. 29 Direcţiile generale judeţene pentru agricultura şi industria alimentara şi a municipiului Bucureşti pot aproba ca unitãţile agricole cooperatiste sa vinda, la preţuri legale, cantitãţile de cherestea ce depãşesc nevoile proprii altor unitãţi agricole cooperatiste. ART. 30 Se interzice persoanelor fizice schimbul de cherestea cu alte produse. Persoanele fizice pot vinde, la preţuri legale, cantitãţile de cherestea ce depãşesc nevoile proprii numai unitãţilor forestiere de exploatare şi transport din subordinea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. CAP. 5 Raspunderi şi sancţiuni ART. 31 Încãlcarea dispoziţiilor prezentului decret atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã a celor vinovaţi. ART. 32 Constituie contravenţii la prevederile prezentului decret urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni şi se sancţioneazã cu amenda: I. De la 3.000 lei la 6.000 lei: a) funcţionarea fãrã autorizaţie a instalaţiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea; b) folosirea la prelucrarea lemnului rotund în cherestea a ferastraielor circulare sau ferastraielor panglica ori a altor utilaje destinate sau autorizate pentru lucrãri de timplarie; c) folosirea de joagare acţionate manual sau cu animale la prelucrarea lemnului în cherestea. II. De la 2.000 lei la 5.000 lei: a) defrişarea vegetatiei forestiere, inclusiv a celei de pe pãşuni şi fîneţe, situata pe terenuri cu inclinare de peste 30 grade, precum şi a celei cu rol de protecţie a lacurilor de acumulare şi a malurilor; b) primirea lemnului rotund spre prelucrare sau prelucrarea acestuia în cherestea fãrã acte de provenienta legalã; c) prelucrarea în cherestea a lemnului de nuc, stejar, gorun, fag, cires, ulm, frasin şi paltin, care îndeplineşte condiţiile dimensionale şi de calitate pentru a fi transformat în furnire estetice; d) vînzarea materialului lemnos apt pentru a fi prelucrat în cherestea, rezultat din tãieri efectuate în vegetatia forestierã în alte condiţii decît cele prevãzute de art. 22; e) schimbul de cherestea cu alte produse între persoanele fizice, precum şi vînzarea de cherestea în alte condiţii decît cele prevãzute la art. 30 alin. 2. III. De la 1.000 lei la 1.500 lei: a) recoltarea arborilor din vegetatia forestierã de pe terenurile situate în afarã fondului forestier în alte condiţii decît cele prevãzute la art. 15, 17 şi 19, precum şi depozitarea de substanţe chimice, piatra, moloz, gunoaie, cadavre de animale sau reziduuri, pe aceste terenuri, în condiţii ce pot dãuna vegetatiei forestiere; b) prelucrarea lemnului de rasinoase sau de stejar în cherestea pentru persoanele fizice sau persoanele juridice altele decît unitãţile socialiste, ca prestare de servicii, fãrã plata în natura; c) nepredarea cantitãţilor de lemn reţinute ca plata în natura cãtre unitãţile forestiere de exploatare şi transport; d) netinerea la zi a evidentelor prevãzute la art. 28. Sancţiunile pot fi aplicate şi persoanelor juridice. ART. 33 Constatarea contravenţiilor prevãzute la art. 32 şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre persoanele cu atribuţii de control din cadrul Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Consiliului Naţional al Apelor, din Centrala de exploatare a lemnului, de cãtre personalul din inspectoratele silvice judeţene, din direcţiile generale judeţene pentru agricultura şi industria alimentara şi a municipiului Bucureşti, din direcţiile judeţene de drumuri de poduri, direcţiile de ape şi oficiile judeţene de gospodãrire a apelor, anume împuternicit de conducãtorii acestor unitãţi, precum şi de primãrii, ofiţerii şi subofiterii de militie. Agentul constatator însoţit de un delegat al comitetului sau biroului executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului Bucureşti, orasenesc sau comunal, dupã caz, este autorizat sa identifice, la locurile unde sînt situate instalaţiile de prelucrare a lemnului rotund neautorizate, precum şi ferastraiele circulare, ferastraiele panglica ori alte utilaje, destinate sau autorizate pentru lucrãri de timplarie, în cazul cînd acestea sînt folosite la prelucrarea lemnului rotund în cherestea. În cazul contravenţiilor prevãzute la art. 32 pct. I lit. a) şi b), agentul constatator va opri funcţionarea instalaţiilor de prelucrare a lemnului rotund în cherestea aparţinînd unitãţilor socialiste, prin aplicarea de sigilii, şi va sesiza organul ierarhic superior al acestor unitãţi. ART. 34 Sînt supuse confiscãrii lemnul adus spre prelucrare fãrã acte de provenienta legalã, cantitãţile de cherestea rezultate din prelucrarea acestuia, precum şi instalaţiile de prelucrare a lemnului neautorizate aparţinînd persoanelor fizice şi persoanelor juridice altele decît organizaţiile socialiste, în cazul cînd sînt folosite pentru transformarea lemnului rotund în cherestea. De asemenea, sînt supuse confiscãrii ferastraiele panglica, ferastraiele circulare, joagarele acţionate manual sau cu animale şi alte utilaje aparţinînd persoanelor fizice, în cazul cînd sînt folosite pentru transformarea lemnului rotund în cherestea. ART. 35 Contravenţiilor prevãzute la art. 32 le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. CAP. 6 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 36 Prezentul decret intra în vigoare la 30 de zile de la publicare. Pe aceeaşi data se abroga actele normative prevãzute în anexa nr. 2, precum şi orice alte dispoziţii legale anterioare din domeniul reglementat prin prezentul decret. ART. 37 Unitãţile socialiste care deţin instalaţii de prelucrat lemn rotund în cherestea sînt obligate sa solicite, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului decret, eliberarea de noi autorizaţii de funcţionare a acestor instalaţii. Dupã expirarea acestui termen, autorizaţiile de funcţionare a instalaţiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea, eliberate pînã la data intrãrii în vigoare a prezentului decret, îşi pierd valabilitatea. ART. 38 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezentul decret. ANEXA 1 VIRSTELE SAU DIAMETRELE MINIME
pentru taierile de regenerare a vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afarã fondului forestier --------------------------------------------------------------------------------
*) Diametrul se mãsoarã la înãlţimea de 1,30 de la baza arborelui. 1. Celelalte specii forestiere necuprinse în prezenta anexa se vor tãia la virste sau diametre, în funcţie de necesitãţile de regenerare. 2. Se încadreazã la "codru" vegetatia forestierã care se regenereaza din saminta - în mod natural sau prin plantaţii - se realizeazã înãlţimi sau diametre mari; se localizeaza în principal în zonele colinare şi de munte. 3. Se încadreazã la "cring" vegetatia forestierã care se regenereaza din lastari - proveniţi din cioate sau rãdãcini - şi realizeazã diametre şi înãlţimi mici; se localizeaza în principal în zone colinare şi de şes. ANEXA 2 Actele normative care se abroga 1. Decretul nr. 36/1959 privind funcţionarea instalaţiilor de prelucrat busteni, publicat în Buletinul Oficial nr. 5 din 16 februarie 1959. 2. Decretul nr. 835/1962 privind plantarea plopului de-a lungul drumurilor naţionale, regionale, raionale şi comunale, cursurilor de ape, canalelor de irigaţii şi de desecare, publicat în Buletinul Oficial nr. 22 din 9 noiembrie 1962. 3. Decretul nr. 306/1971 privind autorizarea unitãţilor cooperatiste agricole de a pune în funcţiune instalaţii de prelucrat lemn rotund în cherestea, publicat în Buletinul Oficial nr. 111 din 26 septembrie 1971. 4. Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1564/1952 privind protejarea plantaţiilor de pe marginea cãilor de comunicaţie şi de pe zonele de protecţie ale acestora, publicatã în Colecţia de hotãrîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 16 din 9 martie 1953. 5. Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 116/1959 privind regimul de funcţionare a instalaţiilor de prelucrat busteni, publicatã în Colecţia de hotãrîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 11 din 15 februarie 1959, completatã prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 637/1967, publicatã în Buletinul Oficial nr. 28 din 31 martie 1967. ---------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
