Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 24 din 3 februarie 1976 pentru ratificarea Protocolului, intocmit la Paris la 30 noiembrie 1972, de modificare a Conventiei, semnate la Paris la 22 noiembrie 1928, privind expozitiile internationale
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
ART. 1 Se ratifica, cu urmãtoarea rezerva, Protocolul, întocmit la Paris la 30 noiembrie 1972, de modificare a Convenţiei, semnate la Paris la 22 noiembrie 1928, privind expoziţiile internaţionale. "Republica Socialistã România declara, în baza articolului 34 paragraful 5 al Convenţiei, privind expoziţiile internaţionale semnate la Paris la 22 noiembrie 1928, ca nu se considera legatã de prevederile paragrafelor 3 şi 4 ale articolului 34 al convenţiei. Republica Socialistã România considera ca diferendele între doua sau mai multe pãrţi contractante privind interpretarea sau aplicarea convenţiei, care nu vor fi fost reglementate pe cale de negocieri, vor putea fi supuse arbitrajului numai cu consimţãmîntul tuturor pãrţilor în litigiu, pentru fiecare caz în parte." ART. 2 La depunerea instrumentului de ratificarea protocolului se va face urmãtoarea declaraţie: "Republica Socialistã România considera ca prevederile articolului 35 din Convenţia privind expoziţiile internaţionale semnate la Paris la 22 noiembrie 1928, nu sînt în concordanta cu principiul potrivit cãruia tratatele internaţionale multilaterale, al cãror obiect şi scop intereseazã comunitatea internationala în ansamblul sau, trebuie sa fie deschise participãrii universale."
NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România PROTOCOL de modificare a Convenţiei, semnate la Paris la 22 noiembrie 1928, privind expoziţiile internaţionale*) ___________ *) Traducere
Pãrţile la prezenta convenţie, considerind ca regulile şi procedurile instaurate de Convenţia privind expoziţiile internaţionale semnate la Paris la 22 noiembrie 1928 modificatã şi completatã de protocoalele din 10 mai 1948 şi 16 noiembrie 1966, s-au dovedit utile şi necesare organizatorilor acestei expoziţii, ca şi statelor participante, dorind sa adapteze la condiţiile activitãţii moderne amintitele reguli şi proceduri, precum şi cele care privesc organizaţia insarcinata de a veghea la aplicare şi de a reuni aceste dispoziţii într-un singur instrument care trebuie sa înlocuiascã Convenţia din 1928, au convenit cele ce urmeazã:
ART. 1 Prezentul protocol are ca obiect: a) sa modifice regulile şi procedurile privind expoziţiile internaţionale; b) sa modifice dispoziţiile privind activitãţile Biroului Internaţional al Expozitiilor. ART. 2 Modificarea Convenţia din 1928 este din nou modificatã prin prezentul protocol, conform obiectivelor exprimate la art. I. Textul convenţiei astfel modificat figureazã în anexa la prezentul protocol, din care face parte integrantã. ART. 3 1. Prezentul protocol este deschis semnãrii pãrţilor la Convenţia din 1928, la Paris, de la 30 noiembrie 1972 la 29 noiembrie 1973, şi va rãmâne deschisã dupã aceasta ultima data pentru aderarea aceloraşi pãrţi. 2. Pãrţile la Convenţia din 1928 pot deveni pãrţi la prezentul protocol prin: a) semnare fãrã rezerva de ratificare, acceptare sau aprobare; b) semnare sub rezerva ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii, urmatã de ratificare, acceptare sau aprobare; c) adeziune. 3. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau adeziune sînt depuse pe lîngã guvernul Republicii Franceze. ART. 4 Prezentul protocol va intra în vigoare la data la care 29 de state vor deveni pãrţi în condiţiile prevãzute la art. III. ART. 5 Dispoziţiile prezentului articol nu se aplica la înregistrarea unei expoziţii pentru care va fi reţinutã o data de cãtre Biroul Internaţional al Expozitiilor pînã la şi inclusiv sesiunea Consiliului de administraţie, care va avea loc imediat înaintea intrãrii în vigoare a prezentului protocol, conform art. IV de mai sus. ART. 6 Guvernul Republicii Franceze va notifica guvernelor pãrţilor contractante, precum şi Biroului Internaţional al Expozitiilor: a) semnãturile, ratificarile, aprobãrile, acceptarile şi adeziunile conform art. III; b) data la care prezentul protocol va intra în vigoare conform art. IV. ART. 7 Din momentul intrãrii în vigoare a prezentului protocol guvernul Republicii Franceze îl va inregistra pe lîngã Secretariatul Naţiunilor Uite, conform art. 102 al Cartei Naţiunilor Uite. Drept urmare, subsemnaţii autorizaţi în acest scop au semnat prezentul protocol. Întocmit la Paris la 30 noiembrie 1972, în limba franceza, într-un singur exemplar care va fi pãstrat în arhivele guvernului Republicii Franceze, care va elibera copii conforme guvernelor tuturor pãrţilor la Convenţia din 1928.
ANEXA 1 CONVENŢIA privind expoziţiile internaţionale, semnatã la Paris la 22 noiembrie 1928, modificatã şi completatã prin protocoalele din 10 mai 1948, 16 noiembrie 1966 şi 30 noiembrie 1972*) __________ *) Traducere
TITLUL I Definiţii şi obiect
ART. 1 1. O expoziţie este o manifestare care, oricare ar fi denumirea, are ca scop principale a informa publicul, fãcând inventarul mijloacelor de care dispune omul pentru satisfacerea nevoilor unei civilizatii şi care face sa apara într-una sau mai multe ramuri ale activitãţii umane progresele realizate sau perspectivele de viitor. 2. Expozitia este internationala cînd la aceasta participa mai multe state. 3. Participanţii la o expoziţie internationala sînt, pe de o parte, expozantii din statele care sînt oficial reprezentate şi grupate în secţii naţionale, pe de alta parte organizaţiile internaţionale sau expozantii din statele nereprezentate oficial şi, în sfîrşit, aceia care sînt autorizaţi, conform regulamentelor expoziţiei, sa desfãşoare o alta activitate, în special concesionarii. ART. 2 Prezenta convenţie se aplica tuturor expozitiilor internaţionale, cu excepţia: a) expozitiilor de o durata mai mica de 3 saptamini; b) expozitiilor de arte frumoase; c) expozitiilor esenţial comerciale. ART. 3 1. Indiferent de titlul care ar putea fi dat unei expoziţii de cãtre organizatorii sãi, prezenta convenţie distinge expoziţii universale şi expoziţii specializate. 2. O expoziţie este universala cînd face inventarul mijloacelor utilizate şi a progreselor realizate sau care vor fi realizate în mai multe ramuri ale activitãţii umane, asa cum rezulta din clasificarea prevãzutã la art. 30 paragraful 2 a) al prezentei convenţii. 3. Expozitia este specializatã cînd este consacratã unei singure ramuri a activitãţii umane, asa cum aceasta ramura este definitã în clasificare.
TITLUL II Durata şi frecventa expozitiilor
ART. 4 1. Durata unei expoziţii nu trebuie sa depãşeascã 6 lnui. 2. Datele de deschidere şi de închidere ale unei expoziţii sînt fixate în momentul înregistrãrii sale şi nu pot fi modificate decît în caz de forta majorã şi cu acordul Biroului Internaţional al Expozitiilor (denumit mai jos birou) şi menţionat la titlul V al prezentei convenţii. Totuşi, durata totalã a expoziţiei nu trebuie sa depãşeascã 6 luni. ART. 5 1. Frecventa expozitiilor vizate de prezenta convenţie este reglementatã în felul urmãtor: a) în acelaşi stat, un interval minim de 20 de ani trebuie sa separe doua expoziţii universale; un interval minim de 5 ani trebuie sa separe o expoziţie universala şi o expoziţie specializatã; b) în state diferite, un interval minim de 10 ani trebuie sa separe doua expoziţii universale; c) în acelaşi stat, un interval de minimum 10 ani trebuie sa separe expoziţiile specializate de aceeaşi natura; un interval de minimum 5 ani trebuie sa separe doua expoziţii specializate de natura diferita; d) în state diferite, un interval de minimum 5 ani trebuie sa separe doua expoziţii specializate de aceeaşi natura; un interval de minimum 2 ani trebuie sa separe doua expoziţii specializate de natura diferita; 2. Cu toate dispoziţiile paragrafului 1 de mai sus, biroul poate, în mod excepţional şi în condiţiile prevãzute la art. 28 paragraful 3 f), sa reducã intervalele de mai sus, pe de o parte, în avantajul expozitiilor specializate, pe de alta parte, şi în limita a 7 ani, în avantajul expozitiilor universale organizate de state diferite. 3. Intervalul care trebuie sa separe expoziţii înregistrate are ca punct de plecare data de deschidere a numitelor expoziţii.
TITLUL III Înregistrarea
ART. 6 1. Guvernul unei pãrţi contractante pe teritoriul cãreia este proiectata o expoziţie (denumit mai departe guvern invitant) trebuie sa adreseze biroului o cerere pentru a obţine înregistrarea expoziţiei, indicind mãsurile legislative, reglementare sau financiare pe care le prevede cu ocazia acestei expoziţii. Guvernul unui stat necontractant care doreşte sa obţinã înregistrarea unor expoziţii poate, în acelaşi fel, sa adreseze o cerere biroului, cu condiţia de a se angaja sa respecte pentru aceasta expoziţie dispoziţiile de la titlurile I, II, III şi IV ale acestei convenţii şi reglementãrile impuse pentru aplicarea lor. 2. Cererea de înregistrare trebuie sa fie facuta de guvernul însãrcinat cu relaţiile internaţionale care privesc locul unde este proiectata expozitia (denumit mai jos guvern invitant), chiar în cazul i care acest guvern este organizatorul expoziţiei. 3. Biroul determina, prin regulamentele sale obligatorii, durata maxima pentru reţinerea datei unei expoziţii şi durata minima pentru depunerea cererii de înregistrare; el precizeazã documentele care trebuie sa însoţeascã o astfel de cerere. El fixeazã, de asemenea, prin regulamentul obligatoriu, suma contribuţiilor cerute pentru cheltuielile de examinare a cererii. 4. Înregistrarea nu este acordatã decît dacã expozitia îndeplineşte condiţiile fixate de prezenta convenţie şi regulamentele stabilite de birou. ART. 7 1. Cînd doua sau mai multe state sînt în concurenta pentru înregistrarea unei expoziţii şi nu ajung la o înţelegere, ele sesizeazã adunarea generalã biroului, care decide ţinînd cont de consideratiile invocate şi, mai ales, de cauze speciale de natura istorica sau morala, de timpul scurs de la ultima expoziţie şi de numãrul de manifestãri deja organizate de statele concurente. 2. Cu excepţia unor circumstanţe excepţionale, biroul da preferinta unei expoziţii proiectate pe teritoriile unei pãrţi contractante. ART. 8 Cu excepţia cazului prevãzut la art. 4, paragraful 2, statul care a obţinut înregistrarea unei expoziţii pierde drepturile care decurg din aceasta înregistrare, dacã modifica data la care a declarat ca expozitia se va tine. Dacã doreşte ca expozitia sa fie organizatã la o alta data, trebuie sa introducã o noua cerere şi sa se supunã, dacã va fi cazul, procedurii fixate la art. 7, care implica eventuale concurente. ART. 9 1. Pentru orice expoziţie care n-a fost înregistratã, pãrţile contractante pot refuza sa participe şi sa o patroneze, precum şi orice subventie. 2. Pãrţile contractante rãmîn total libere sa nu participe la o expoziţie înregistratã. 3. Fiecare parte contractantã va face uz de toate mijloacele care i se par cele mai oportune, dupã legislaţia sa, pentru a fi contra promotorilor de expoziţii fictive sau de expoziţii la care participanţii vor fi atrasi în mod fraudulos prin promisiuni, anunţuri, sau reclame mincinoase.
TITLUL IV Obligaţiile organizatorilor de expoziţii înregistrate şi ale statelor participante
ART. 10 1. Guvernul invitant trebuie sa vegheze la respectarea dispoziţiilor prezentei convenţii şi reglementãrilor impuse pentru aplicarea ei. 2. Dacã acest guvern nu organizeazã el expozitia, persoana juridicã ce o organizeazã trebuie sa fie recunoscuta oficial în acest scop de cãtre guvern, care garanteazã executarea obligaţiilor de cãtre aceasta persoana juridicã. ART. 11 1. Invitaţiile de participare la o expoziţie, fie ca sînt adresate pãrţilor contractante sau statelor nemembre, trebuie sa fie trimise pe cale diplomaticã de cãtre singurul guvern al statului invitant de cãtre singurul guvern al statului invitat, pentru el şi alte persoane fizice sau juridice care ţin de autoritatea sa. Rãspunsurile, precum şi dorintele de participare exprimate de cãtre persoane fizice sau juridice neinvitate, trebuie sa parvina pe aceeaşi cale guvernului invitant. Invitaţiile trebuie sa ţinã cont de termenele prescrise de birou. invitaţiile cãtre organizaţiile cu caracter internaţional sînt adresate direct. 2. Nici o parte contractantã nu poate organiza sau patrona o participare la o expoziţie internationala dacã invitaţiile de mai sus nu au fost adresate conform dispoziţiilor prezentei convenţii. 3. Pãrţile contractante se angajeazã sa nu adreseze şi sa nu accepte nici o invitaţie de a participa la o expoziţie dacã ea va avea loc pe teritoriul unei pãrţi contractante sau al unui stat nemembru, dacã în aceasta invitaţie nu se face menţiunea înregistrãrii acordate conform dispoziţiilor prezentei convenţii. 4. Orice parte contractantã poate cere organizatorilor sa nu-i adreseze alte invitaţii decît cea care îi este destinatã. Ea poate, de asemenea, sa se abţinã de a transmite invitaţii sau dorinte de participare exprimate de persoane fizice sau juridice neinvitate. ART. 12 Guvernul invitant trebuie sa numeascã un comisar general al expoziţiei însãrcinat sa-l reprezinte în tot ceea ce priveşte expozitia şi scopurile prezentei convenţii. ART. 13 Guvernul oricãrui stat care participa la o expoziţie trebuie sa numeascã un comisar general al sectiei, care sa-l reprezinte fata de guvernul invitant. Comisarul general de secţie este singurul însãrcinat cu organizarea prezentãrii sale naţionale. El informeazã pe comisarul general al expoziţiei de compozitia acestei prezentãri şi vegheazã la respectarea drepturilor şi obligaţiilor expozantilor. ART. 14 1. În cazul în care expoziţiile universale comporta pavilioane naţionale, toate guvernele participante construiesc pavilioanele pe cheltuiala lor.Totuşi, cu aprobarea prealabilã a biroului, organizatorii de expoziţii universale pot, prin derogare, sa construiascã amplasamente destinate a fi închiriate guvernelor care nu sînt în mãsura sa construiascã pavilioane naţionale. 2. În expoziţiile specializate, construirea de clãdiri revine organizatorilor. ART. 15 Într-o expoziţie universala nu se pot percepe nici de cãtre guvernul invitant, nici de cãtre autoritãţile locale, nici de cãtre organizatorii expoziţiei, chirii sau redevenţe forfetare pentru amplasamentele atribuite guvernelor participante (cu excepţia unei chirii pentru amplasamentele construite în baza derogarii prevãzute la art. 14 paragraful 1). În cazul în care o taxa imobiliarã ar fi exigibilã, dupã legislaţia în vigoare în statul invitant, ea va rãmîne în sarcina organizatorilor. numai serviciile efectiv fãcute în aplicarea regulamentelor aprobate de cãtre birou pot face obiectul unei retribuţii. ART. 16 Regimul vamal al expozitiilor este fixat în anexa la prezenta convenţie, din care face parte integrantã.
──────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
