Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECRET nr. 233 din 23 decembrie 1974  privind unele drepturi si obligatii ale cetatenilor romani care realizeaza venituri in valuta    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECRET nr. 233 din 23 decembrie 1974 privind unele drepturi si obligatii ale cetatenilor romani care realizeaza venituri in valuta

EMITENT: CONSILIUL DE STAT
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 165 din 26 decembrie 1974

EXPUNERE DE MOTIVE

Alãturatul decret al Consiliului de Stat privind unele drepturi şi obligaţii ale cetãţenilor romani care realizeazã venituri în valuta reglementeazã, în mod unitar, drepturile, precum şi obligaţiile de declarare şi transfer în ţara, contra plata în lei, a unei pãrţi din valuta, de cãtre toţi cetãţenii romani, fie ca sînt angajaţi în strãinãtate, fie ca realizeazã venituri intimplatoare în valuta sub forma de onorarii, drepturi de autor, premii etc. din activitatea lor ştiinţificã, tehnica, artisticã, medicalã, sportiva sau de alta natura.
De asemenea, în decret se prevãd dreptul şi posibilitãţile de a folosi sumele în valuta, în ţara sau în strãinãtate, de cãtre cetãţenii romani care realizeazã venituri în valuta din succesiuni şi alte drepturi patrimoniale, din pensii, donaţii sau ajutoare.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:

CAP. 1
Drepturi şi obligaţii ale cetãţenilor romani angajaţi în strãinãtate

ART. 1
Ministerele şi celelalte organe centrale de la care provin cetãţenii romani angajaţi la organizaţii internaţionale, la societãţi mixte de producţie, de desfacere, bancare sau de alta natura, la instituţii, organizaţii sau alţi parteneri din strãinãtate, pentru desfãşurarea unor activitãţi tehnice, ştiinţifice, didactice, sanitare, juridice, economice, culturale, artistice, sportive şi alte activitãţi, în baza unor acorduri încheiate între statul roman şi alte state sau a înţelegerilor şi contractelor între organizaţii din Republica Socialistã România cu organizaţii sau alţi parteneri din strãinãtate, vor urmãri ca acestor cetãţeni sa li se asigure:
a) retribuţii corespunzãtoare, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi la nivelul practicii internaţionale în materie de angajari de specialişti strãini, ţinînd seama de specificul tarii sau zonei geografice respective care sa le permitã, cel puţin, acoperirea tuturor cheltuielilor şi obligaţiilor pe care le au de suportat, atît în strãinãtate, cît şi în ţara, pentru ei şi familiile lor;
b) sporuri uzuale pentru condiţii deosebite de munca şi munca prestatã suplimentar, dupã caz;
c) plata transportului pentru angajaţi, membrii de familie care îi însoţesc şi pentru bagajele personale, cu ocazia plecãrii la post, a efectuãrii concediului de odihna, precum şi cu ocazia revenirii în ţara, la expirarea contractului;
d) locuinta corespunzãtoare funcţiei, rãspunderii şi atribuţiilor, precum şi transportul zilnic, gratuit, de la domiciliu la locul de munca, în cazul în care locuinta pusã la dispoziţie se afla la o distanta care impune un asemenea regim;
e) concedii de odihna plãtite, precum şi asistenta medicalã gratuita şi drepturi de asigurãri sociale, pentru angajaţi şi membrii de familie care îi însoţesc;
f) posibilitatea transferãrii în ţara, în devize libere, a unei pãrţi din veniturile realizate;
g) revizuirea nivelului retributiei şi a celorlalte drepturi bãneşti în funcţie de schimbãrile monetare, de modificarea preţurilor şi tarifelor intervenite pe plan local şi altele asemenea.
ART. 2
Ministerele şi celelalte organe centrale nu vor suporta, pentru cetãţenii romani angajaţi în strãinãtate în condiţiile art. 1, nici un fel de cheltuiala în lei sau în valuta, aceştia fiind obligaţi ca din veniturile realizate sa-şi asigure întreţinerea familiilor şi acoperirea celorlalte obligaţii din ţara.
Pe perioada cît lucreazã în strãinãtate persoanele prevãzute la alineatul precedent sînt considerate în concediu fãrã plata la unitatea din ţara de la care provin. Pe posturile avute pînã la angajarea lor în strãinãtate pot fi încadrate temporar alte persoane.
Perioada lucrata în strãinãtate se ia în calcul la stabilirea vechimii neîntrerupte în munca, în aceeaşi unitate, precum şi ca vechime în funcţie şi în specialitate.
De drepturile prevãzute la alin. 2 şi 3 beneficiazã şi persoana care îşi urmeazã soţul angajat în strãinãtate, dacã se încadreazã în munca în termen de 90 de zile de la întoarcerea definitiva în ţara.
ART. 3
Cetãţenii romani angajaţi în strãinãtate în condiţiile art. 1 sînt obligaţi ca, din veniturile nete realizate în valuta pentru munca prestatã, sa transfere, lunar, în ţara, pentru întreţinerea familiilor şi acoperirea celorlalte obligaţii, o parte calculatã în dolari S.U.A., contra plata în lei, conform anexei*) care face parte integrantã din prezentul decret.

-----------
*) Anexa se comunica instituţiilor interesate.

Partea din venitul net supusã obligaţiei de transfer se determina astfel:





Venitul net lunar Partea ce se transfera
în valuta --------------------------------------------------------
fixa + procentualã
-------------------------------------------------------------------------------
Pînã la 300 $ - 10%
de la 301 - 400 $ 30 $ + 35% din diferenţa ce depãşeşte
echivalentul a 300 $
de la 401 - 500 $ 65 $ + 35% din diferenţa ce depãşeşte
echivalentul a 400 $
de la 501 - 600 $ 100 $ + 70% din diferenţa ce depãşeşte
echivalentul a 500 $
de la 601 - 700 $ 170 $ + 80% din diferenţa ce depãşeşte
echivalentul a 600 $
de la 701 - 800 $ 250 $ + 80% din diferenţa ce depãşeşte
echivalentul a 700 $
de la 801 -1.000 $ 330 $ + 85% din diferenţa ce depãşeşte
echivalentul a 800 $
peste 1.000 $ 500 $ + 90% din diferenţa ce depãşeşte
echivalentul a 1.000 $
-------------------------------------------------------------------------------



Venitul net asupra cãruia se calculeazã sumele reprezentind obligaţia de transfer se determina prin scãderea din venitul brut realizat în valuta pentru munca prestatã a impozitelor, taxelor, reţinerilor pentru fondul de pensii, asigurãri sociale şi medicale, cheltuielilor reprezentind chiria şi întreţinerea locuinţei din strãinãtate şi a indemnizaţiei de instalare. De asemenea, se scad din venitul brut realizat sporurile pentru sotie şi copii, în cuantumul acordat potrivit normelor tarii sau organizaţiei internaţionale ori convenit prin contract, dar nu mai mult de 70 $ lunar pentru sotie şi 50 $ lunar pentru fiecare copil aflat în întreţinere.
În situaţia în care cetãţenii romani angajaţi în strãinãtate în condiţiile art. 1 primesc indemnizaţii de instalare, sumele în valuta supuse obligaţiei de transfer prevãzute la alin. 1 se datoreazã dupã o luna de la data începerii activitãţii.
Angajaţii care nu primesc indemnizaţii de instalare sînt scutiţi de obligaţia de transfer timp de 2 luni de la data începerii activitãţii.
În cazuri justificate, Consiliul de Miniştri poate aproba completarea remuneraţiei primite de angajaţii prevãzuţi la art. 1 cu unele indemnizaţii în valuta sau în lei.
Se autoriza Ministerul Finanţelor ca împreunã cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale şi Banca Romana de Comerţ Exterior sa reducã, cu pînã la 25%, sumele supuse obligaţiei de transfer de cãtre cetãţenii romani angajaţi în strãinãtate.
Reducerile se pot acorda numai în situaţii deosebite: condiţii grele de clima, greutãţi de aprovizionare, cresteri substanţiale de preţuri şi altele asemenea.
ART. 4
În cazul în care nevoile de cheltuieli în ţara depãşesc echivalentul în lei al sumelor în valuta prevãzute la art. 3, angajaţii sînt obligaţi sa transfere suplimentar valuta necesarã pentru care vor primi contravaloarea în lei la cursul de schimb în vigoare.
ART. 5
Cetãţenii romani angajaţi în strãinãtate sînt obligaţi sa declare la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Republicii Socialiste România, în termen de 30 de zile de la data încasãrii, veniturile realizate în valuta, pentru munca prestatã, inclusiv gratificatii, sporuri, indemnizaţii şi orice alte venituri în valuta, precum şi retinerile, contribuţiile şi cheltuielile prevãzute la art. 3, şi sa anexeze la declaraţie actele doveditoare privind aceste venituri, reţineri, contribuţii şi cheltuieli.
Actele doveditoare se prezintã odatã cu prima declaraţie şi ori de cîte ori intervin modificãri în nivelul veniturilor, reţinerilor, contribuţiilor sau cheltuielilor avute în vedere la determinarea venitului net.
Pentru cazurile în care nu se pot obţine acte doveditoare, cheltuielile efectuate se considera justificate pe baza de declaraţie scrisã, data pe proprie rãspundere de cãtre persoanele respective.
În termen de 30 de zile de la data încasãrii veniturilor în valuta se depun la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare sumele care se transfera.
Termenele prevãzute la alineatele precedente pot fi prelungite cu pînã la 30 de zile, în cazul angajaţilor care realizeazã o parte din venituri pe teritoriul altei tari decît cea în care îşi desfãşoarã activitatea.
ART. 6
Calculul şi urmãrirea încasãrii sumelor supuse obligaţiei de transfer se fac de cãtre misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Socialiste România din ţãrile respective. Sumele încasate se comunica trimestrial ministerelor de care aparţin angajaţii trimişi în strãinãtate, precum şi Ministerului Finanţelor.
Sumele supuse obligaţiei de transfer ale angajaţilor remuneraţi parţial în devize libere şi parţial în alte valute se stabilesc prin transformarea în dolari S.U.A. a venitului net integral la cursul oficial corespunzãtor, transferindu-se parţial devize libere, parţial alte valute, proporţional cu ponderea acestora în totalul venitului net realizat.
ART. 7
Dispoziţiile art. 3 şi 4 nu se aplica cetãţenilor romani angajaţi la societãţile mixte de producţie cu sediul în strãinãtate în situaţia în care, pe timpul executãrii lucrãrilor de cercetare, explorare şi prospectare, cît şi în faza de exploatare, pînã la crearea condiţiilor sociale corespunzãtoare, aceştia opteazã pentru plata drepturilor - indemnizaţii şi cazare în valuta în strãinãtate, precum şi indemnizaţii în lei în ţara - stabilite prin reglementãrile ce se aplica personalului roman care se deplaseaza temporar în strãinãtate pentru executãri de lucrãri, prestãri de servicii, cît şi pentru acordarea de asistenta tehnica. Din sumele nete în valuta primite pentru munca prestatã la societãţile respective angajaţii romani îşi reţin numai drepturile în valuta astfel cuvenite. Diferenţele în plus se depun la oficiile diplomatice ale Republicii Socialiste România din ţãrile respective sau se transfera în contul întreprinderilor economice romane participante la aceste societãţi în vederea acoperirii indemnizaţiilor în lei.
Aprobarea pentru plata drepturilor în condiţiile alineatului precedent se da de cãtre Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale şi Ministerul Finanţelor, împreunã cu ministerul de resort.
De asemenea, dispoziţiile art. 2 alin. 1 şi ale art. 3, 4, 5 şi 6 nu se aplica cetãţenilor romani care îşi desfãşoarã activitatea în ţãrile socialiste.

CAP. 2
Drepturi şi obligaţii ale cetãţenilor romani care realizeazã venituri intimplatoare în valuta

ART. 8
Cetãţenii romani care realizeazã venituri în valuta sub forma de onorarii, drepturi de autor, premii sau alte drepturi similare, din activitatea lor publicistica, ştiinţificã, culturalã, artisticã, tehnica, economicã, sportiva, medicalã, juridicã sau de alta natura, sînt obligaţi sa declare aceste venituri în termen de 10 zile de la data înapoierii din strãinãtate sau de la data încasãrii veniturilor în ţara, la uniunile, asociaţiile, organizaţiile sau instituţiile prin intermediul cãrora s-au încheiat contractele cu partenerii externi.
Veniturile realizate în valuta de cei care nu aparţin de nici o uniune, asociaţie, organizaţie sau instituţie şi care nu au la baza un contract se declara, în acelaşi termen, la Banca Romana de Comerţ Exterior sau la Banca Nationala a Republicii Socialiste România.
ART. 9
Cetãţenii romani mentionati la art. 8 sînt obligaţi sa transfere sau sa depunã, înãuntrul termenului prevãzut la acelaşi articol, o parte din veniturile realizate, contra plata în lei, conform anexei care face parte integrantã din prezentul decret.
Partea din venitul net supusã obligaţiei de transfer sau de depunere se determina astfel:





Venitul net (în Partea ce se transfera sau se depune
ruble necomerciale --------------------------------------------------------
sau în dolari S.U.A.) fixa + procentualã
-------------------------------------------------------------------------------
Pînã la 300 - 10%
de la 301 - 600 30 + 20% din diferenţa ce depãşeşte 300
de la 601 - 800 90 + 30% din diferenţa ce depãşeşte 600
de la 801 - 1.000 150 + 40% din diferenţa ce depãşeşte 800
de la 1.001 - 1.500 230 + 50% din diferenţa ce depãşeşte 1.000
de la 1.501 - 2.000 480 + 60% din diferenţa ce depãşeşte 1.500
de la 2.001 - 3.000 780 + 70% din diferenţa ce depãşeşte 2.000
de la 3.001 - 4.000 1.480 + 80% din diferenţa ce depãşeşte 3.000
Peste 4.000 2.280 + 90% din diferenţa ce depãşeşte 4.000
-------------------------------------------------------------------------------



ART. 10
Venitul asupra cãruia se calculeazã partea ce se transfera sau se depune reprezintã suma rãmasã dupã scãderea, pe baza de documente, a cheltuielilor suportate în strãinãtate de titularii venitului - impozite şi taxe, chiria salilor de expoziţie, costul transportului în trafic internaţional, comisioane de impresariat potrivit contractelor încheiate şi alte cheltuieli specifice strict necesare desfãşurãrii activitãţii, exclusiv cheltuielile de cazare, masa şi cele marunte uzuale.
Partea ce urmeazã a fi transferata sau depusa se calculeazã pe fiecare acţiune sau contract. Dacã suma prevãzutã pe fiecare acţiune sau contract este cuvenitã pentru o perioada mai mare de 30 de zile, calculul se face pa baza venitului mediu lunar realizat.
ART. 11
Cetãţenii romani care realizeazã venituri în valuta în condiţiile prevãzute la art. 8 sînt obligaţi sa plãteascã uniunilor, asociaţiilor ori altor organizaţii sau instituţii prin intermediul cãrora s-au încheiat contractele, un comisiona în valuta de 5-15% pentru serviciile prestate. Comisionul se calculeazã asupra venitului net determinat potrivit prevederilor art. 10. Nivelul comisioanelor, pe categorii de venituri, se stabileşte în limitele de mai sus, de cãtre ministerele sau organele centrale care coordoneazã activitatea asociaţiilor, organizaţiilor sau instituţiilor respective, precum şi de cãtre Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste pentru uniunile de creaţie, cu avizul Ministerului Finanţelor.
ART. 12
Organizaţiile socialiste prevãzute la art. 11 pot sa acorde, din fondurile create din încasãri şi comisioane, sume în valuta cu titlu de împrumut, pentru acoperirea integrala sau parţialã a cheltuielilor necesitate de deplasarea în strãinãtate a celor de la care se încaseazã astfel de comisioane. Împrumutul se acorda în limitele şi condiţiile stabilite de organizaţiile socialiste de resort, cu avizul Ministerului Finanţelor, şi se retine din orice drepturi în valuta ale celor care îl datoreazã.

CAP. 3
Drepturi şi obligaţii ale cetãţenilor romani care dobîndesc sume în valuta cu titlu de succesiuni, pensii, donaţii şi alte drepturi patrimoniale

ART. 13
Beneficiarii de sume în valuta provenite din succesiuni şi alte drepturi patrimoniale din strãinãtate pot sa utilizeze pentru plati în valuta o cota de pînã la 15% din sumele primite, iar beneficiarii de sume cu titlu de pensii, donaţii sau ajutoare pot sa utilizeze, în acelaşi scop, o cota de pînã la 30% din sumele primite în valuta.
Pentru diferenţele în valuta primesc contravaloarea în lei la cursurile de schimb în vigoare.
ART. 14
Sumele în valuta aferente cotelor prevãzute la art. 13 pot fi utilizate în ţara, pentru cumpãrãri sau construiri de locuinţe, cumpãrãri de autoturisme şi alte mãrfuri, pentru prestãri de servicii, care au preţuri ori tarife stabilite în valuta, precum şi pentru plati de taxe vamale. În strãinãtate, sumele respective în valuta pot fi folosite pentru tratamente medicale, procurari de medicamente, achiziţionarea de materiale documentare, efectuarea de studii, documentare şi specializare, plati de cotizatii la organizaţii internaţionale, precum şi pentru cãlãtorii, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
În cazul în care sumele în valuta se folosesc pentru cumpãrarea sau construirea de locuinţe în ţara ori pentru cumpãrarea de autoturisme din producţia interna, cotele utilizabile în valuta pot fi majorate de cãtre Ministerul Finanţelor, pînã la nivelul preţului în valuta al bunurilor respective.
ART. 15
Sumele în valuta primite cu titlu de donaţii sau ajutoare pot fi folosite integral în ţara de cãtre beneficiari, dacã s-a precizat în mod expres de cãtre trimiţãtor utilizarea lor pentru: cumpãrãri sau construiri de locuinţe, cumpãrãri de autoturisme şi alte mãrfuri, pentru prestãri de servicii, care au preţuri ori tarife stabilite în valuta, precum şi pentru plati de taxe vamale.
În cazul în care sumele în valuta primite cu titlu de donaţii sau ajutoare sînt destinate pentru plati privind tratamente medicale în strãinãtate, procurari de medicamente, efectuarea de studii, specializare sau documentare, achiziţionarea de materiale documentare de specialitate, cotizatii la organizaţii internaţionale, cît şi pentru cãlãtorii, pot fi utilizate integral pentru astfel de plati, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
Sumele pînã la 100 $, primite din strãinãtate fãrã precizarea destinaţiei, se încadreazã în categoria indicatã de beneficiari, pe baza de declaraţie, fãrã a se cere justificarea cu acte a provenientei.

CAP. 4
Regimul economiilor în valuta realizate din diverse forme de retribuire a muncii, indemnizaţii, diurne sau burse

ART. 16
Cetãţenii romani avînd o însãrcinare de stat ori de interes obştesc în strãinãtate, precum şi cei trimişi ca bursieri, care realizeazã economii în valuta din salarii, onorarii, indemnizaţii sau alte forme de retribuire a muncii, premii, diurne sau burse, cît şi cetãţenii romani angajaţi la organizaţii internaţionale, la societãţi mixte de producţie, de desfacere, bancare şi altele asemenea, la instituţii sau alţi parteneri din strãinãtate, care realizeazã economii din sumele în valuta rãmase la dispoziţie în condiţiile prezentului decret, pot sa dispunã integral de aceste economii pentru plati în valuta.
Sumele în valuta economisite şi aduse în ţara pot fi utilizate pentru construirea sau cumpãrarea de locuinţe, cumpãrarea de mãrfuri, inclusiv autoturisme şi alte bunuri de folosinta îndelungatã sau pentru plata unor servicii care au preţuri ori tarife stabilite în valuta. De asemenea, economiile respective pot fi folosite pentru cãlãtorii sau pentru orice alte plati în strãinãtate, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Sumele economisite în valuta pot fi preschimbate în lei la cursurile de schimb în vigoare.

CAP. 5
Drepturi şi obligaţii ale cetãţenilor romani angajaţi la organizaţii internaţionale cu sediul în Republica Socialistã România

ART. 17
Cetãţenii romani angajaţi ai organizaţiilor internaţionale cu sediul în Republica Socialistã România, care au stabilitã retributia în valuta, vor primi drepturi în lei la nivelul funcţiilor asemãnãtoare din cadrul ministerului sau instituţiei cu profil de activitate similar. Diferenţa dintre drepturile primite de la organizaţia internationala, transformate în lei la cursurile în vigoare, şi retributia funcţiei de asimilare din ţara, majoratã cu pînã la 25%, se vãrsa cu titlu de contribuţie, la fondul pentru pregãtirea şi perfecţionarea personalului necesar activitãţii de cooperare internationala.
Asimilarea se face de cãtre Ministerul Muncii, la propunerea ministerului sau instituţiei respective în profilul cãreia intra domeniul în care îşi desfãşoarã activitatea angajatul în cauza.
De asemenea, angajaţii pot sa beneficieze, cu avizul Ministerului Finanţelor, de o cota de pînã la 15% în devize libere, calculatã asupra drepturilor primite de la organizaţiile internaţionale respective, în mãsura în care plata acestor drepturi se face parţial în devize libere. Sumele respective în valuta pot fi folosite potrivit dispoziţiilor legale.

CAP. 6
Dispoziţii comune şi finale

ART. 18
Sumele în valuta dobîndite de cãtre beneficiarii mentionati în prezentul decret se pãstreazã pe teritoriul Republicii Socialiste România numai în conturi personale deschise la Banca Romana de Comerţ Exterior sau la Banca Nationala a Republicii Socialiste România.
Modalitatea de deschidere a conturilor personale, efectuarea de plati din aceste conturi, categoriile de valuta din care se pot efectua plati, precum şi modul de echivalare în valuta liber convertibilã a celorlalte valute prevãzute în lista de cursuri a Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România, cînd valuta respectiva este utilizata pentru plati în ţara, se stabilesc prin instrucţiuni ale Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România şi Bãncii Romane de Comerţ Exterior, cu avizul Ministerului Finanţelor.
Utilizarea sumelor în valuta se poate face fie în interesul titularilor, fie în interesul membrilor familiilor lor: soţi, copii, pãrinţii soţilor.
Dreptul titularului contului de a utiliza şi dispune de sumele în valuta trece, în caz de deces, asupra moştenitorilor.
ART. 19
Nedeclararea, nedepunerea sau netransferarea la termenele stabilite a sumelor prevãzute la art. 3, 5, 7, 8, 9, 11 şi 17 se penalizeaza cu 0,05% pentru fiecare zi de intirziere.
Actul de constatare şi aplicare a penalizarii prevãzute la alineatul precedent constituie titlu executoriu. Ministerul Finanţelor poate aproba, în cazuri justificate, reduceri sau scutiri de penalizãri.
ART. 20
Unitãţile şi organizaţiile din care privind cetãţenii romani prevãzuţi la art. 1 vor încheia cu aceştia angajamente scrise din care sa rezulte drepturile şi obligaţiile ce le revin potrivit prezentului decret. Aceste angajamente constituie titlu executoriu.
ART. 21
Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi Banca Romana de Comerţ Exterior acorda dobinzi în lei la disponibilitãţile din conturile personale în valuta, deschise pe numele cetãţenilor romani, posesori de valuta în condiţiile prevãzute în prezentul decret.
Nivelul dobinzii este egal cu cel stabilit pentru depunatorii pe librete C.E.C. şi se aplica asupra contravalorii în lei a disponibilitãţilor în valuta, calculate pe baza cursului de schimb în vigoare.
ART. 22
Persoanele care îşi stabilesc domiciliul în Republica Socialistã România cu pãstrarea sau fãrã pãstrarea cetateniei strãine, pot sa-şi deschidã conturi personale în valuta la banca, în care sa-şi pãstreze disponibilitãţile valutare pe care le au, sa le utilizeze integral pentru plati în valuta în ţara şi în strãinãtate sau sa le transforme în lei, la cursul de schimb în vigoare.
ART. 23
Prezentul decret intra în vigoare la data de 1 februarie 1975.
Pe aceeaşi data se abroga Decretul nr. 785/1969 . Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2162/1969 , <>art. 2 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1250/1971 , Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 67/1970 , cît şi dispoziţiile din <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 574/1964 privind personalul la care se aplica prevederile prezentului decret.

----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016