Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET Nr. 221 din 1 iulie 1960 cu privire la executarea silita impotriva persoanelor fizice a platii impozitelor si a taxelor neachitate in termen si a creantelor banesti ale organizatiilor socialiste, precum si cu privire la executarea confiscarii*)
*) A se vedea şi <>H.C.M. nr. 792 din 1 iulie 1960 pentru aplicarea Decretului nr. 221/1960.
Prezidiul Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romane decreteazã:
Dispoziţii generale
ART. 1 Urmãrirea silitã a bunurilor şi veniturilor persoanelor fizice pentru realizarea impozitelor şi taxelor neachitate în termen, a creanţelor bãneşti ale organizaţiilor socialiste constatate prin titluri executorii, aducerea la îndeplinire a mãsurilor privind executarea confiscãrii, precum şi a unor mãsuri asiguratorii se fac potrivit dispoziţiilor prezentului decret.
Organe de executare şi competinţa lor
ART. 2 Mãsurile de executare silitã, precum şi mãsurile de asigurare prevãzute în prezentul decret se aduc la îndeplinire de organele prevãzute în art. 3-5. ART. 3 Organele financiare ale comitetelor executive ale sfaturilor populare executa: a) impozitele, taxele şi amenzile de orice fel, în toate cazurile cînd legea nu dispune altfel, precum şi primele pentru asigurãrile prin efectul legii, care potrivit dispoziţiilor legale se încaseazã de cãtre aceste organe; b) creanţele de orice valoare ale statului sau ale instituţiilor bugetare; c) sumele de bani datorate ca urmare a: - încãlcãrii dispoziţiilor codului silvic; - neexecutãrii obligaţiilor legale privind colectarile; d) creanţele pînã la 500 lei inclusiv ale organizaţiilor economice de stat, cu excepţia creanţelor provenind din contractari şi achiziţii, precum şi a creanţelor pentru realizarea cãrora organizaţiile socialiste creditoare au organe proprii de executare; e) orice creanţe care, potrivit altor dispoziţii legale, li se transmit spre executare. ART. 4 Executorii organizaţiilor economice socialiste executa creanţele de orice valoare ale acestor organizaţii. ART. 5 Executorii judecãtoreşti executa toate creanţele organizaţiilor socialiste pentru care nu sînt competente organele prevãzute la art. 3 şi 4. ART. 6 Organele care executa creanta au competinţa de executare şi pentru accesorii (cheltuieli de judecata, cheltuieli de urmãrire, majorãri, etc.). În cazurile în care nu este prevãzutã de lege pedeapsa complimentarã a confiscãrii averii, mãsurile de asigurare încuviinţate de organele de urmãrire penalã sau de judecata pot fi aduse la îndeplinire şi prin organele proprii de executare ale organizaţiilor socialiste pagubite. ART. 7 Confiscarile dispuse prin hotãrîri judecãtoreşti sau prin acte de urmãrire penalã se aduc la îndeplinire prin executorii judecãtoreşti; celelalte confiscari se aduc la îndeplinire de organele care au dispus confiscarea. Cînd odatã cu confiscarea se executa şi creanţe bãneşti, intreaga executare se face cu executorul judecãtoresc. ART. 8 Pentru efectuarea executãrii, sînt competente organele în a cãror circumscripţie se gãsesc bunuri urmaribile, coordonarea întregii executãri revenind organului în circumscripţia cãruia îşi are domiciliul debitorul, iar dacã la domiciliul debitorului nu se gãsesc bunuri urmaribile, organului care a fost investit mai întîi cu executarea. Dispoziţiile alineatului precedent nu se aplica executorilor proprii ai organizaţiilor socialiste care din punct de vedere teritorial au competinţa generalã. Organul coordonator sesizeazã concomitent celelalte organe de executare, în raza cãrora se gãsesc bunuri urmaribile, iar aceste organe îi trimit actele întocmite îndatã dupã efectuarea operaţiunilor ce le revin. Cînd organizaţiile creditoare au organe de executare, dar bunurile urmaribile se gãsesc în alte raioane decît acelea în care funcţioneazã organele lor sau ale altor organizaţii socialiste din acelaşi sistem, preşedintele tribunalului popular, în a cãrui circumscripţie urmeazã a se face executarea poate - la cererea organizaţiei creditoare - sa delege cu executarea pe executorul judecãtoresc. Dacã delegarea nu se face, organizaţia socialistã creditoare va efectua executarea prin executorii proprii sau ai altei organizaţii socialiste, în înţelegere cu aceasta. În cazul cînd bunurile urmaribile se gãsesc în regiuni, unde nu funcţioneazã executori ai organizaţiei creditoare, delegarea executorului judecãtoresc este obligatorie. ART. 9 În vederea îndeplinirii atribuţiilor lor, organele de executare - pe baza legitimatiei eliberata potrivit instrucţiunilor comune ale Ministrului Justiţiei şi Ministrului Finanţelor - au dreptul sa între în toate încãperile ocupate de debitor sau în care se gãsesc bunuri ale acestuia, precum şi sa cerceteze toate locurile în care debitorul îşi pãstreazã bunurile. La cererea organului de executare, debitorul sau persoana care deţine bunuri ale acestuia are obligaţia sa deschidã locuinta şi sa permitã cercetarea locurilor în care sînt pãstrate bunurile. Cînd exista opunere la intrarea în locuinta sau în alte locuri unde se gãsesc bunurile debitorului sau atunci cînd se fac impotriviri la deschiderea incuietorilor de orice fel, ca şi în toate cazurile cînd organul de executare este împiedicat sa-şi îndeplineascã obligaţiile legale, acesta va cere concursul, dupã caz, organelor de militie, ale comitetului executiv al sfatului popular sau ale administraţiei de imobile, în prezenta delegatului cãrora se va proceda la executare. În prezenta aceluiaşi delegat, se va proceda şi cînd debitorul lipseşte de la domiciliu şi nu este prezenta nici o persoana în virsta de cel puţin 14 ani care locuieşte împreunã cu el. Ministrul Justiţiei, Ministrul Afacerilor Interne şi Ministrul pentru Problemele Organelor Locale ale Administraţiei de Stat vor elabora instrucţiuni comune pentru aplicarea prevederilor alineatului precedent. ART. 10 Nici o executare nu se va putea face înainte de ora 8 şi dupã ora 18. Executarea începutã va putea continua totuşi în aceeaşi zi sau în zilele urmãtoare. ART. 11 La cererea organelor care efectueazã executarea, pe baza prezentului decret, organizaţiile socialiste, precum şi persoanele particulare care deţin bunuri supuse urmãririi, ori datoreazã sume de bani celui urmãrit, au obligaţia sa dea informaţiile necesare efectuãrii executãrii. Neîndeplinirea obligaţiilor prevãzute la alineatul precedent, constituie contravenţie şi va fi sancţionatã prin instrucţiunile ce se vor da de Ministrul Finanţelor şi Ministrul Justiţiei. Bunuri urmaribile
ART. 12 Sînt supuse urmãririi veniturile bãneşti ale debitorului în mãsura prevãzutã de lege, cum şi orice alte bunuri ale sale, cu excepţiile şi dupã distincţiile de mai jos. Nu se pot urmãri pentru realizarea creanţelor bãneşti: a) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului şi familiei sale; b) alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de o luna, iar dacã debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, pînã la noua recolta; c) combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru încãlzit şi prepararea hranei pe timp de 3 luni; d) bunurile mobile ce servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului; dacã acesta este agricultor, i se vor lasa: inventarul agricol, seminţele şi furajele în mãsura necesarã continuãrii muncii în gospodãrie. Bunurile prevãzute la lit. d pot fi urmãrite în vederea realizãrii creanţelor garantate prin gaj constituit asupra lor. Pentru debite din impozite şi taxe nu poate fi urmãritã casa de locuit folositã efectiv de debitor şi familia sa, împreunã cu anexele şi terenul din jur în suprafata stabilitã pentru curţi prin decizia comitetului executiv al sfatului popular raional sau orasenesc. În cazul cînd construcţia are mai multe apartamente, este exceptat de la urmãrire numai apartamentul în care locuieşte debitorul şi familia sa, precum şi terenul şi anexele corespunzãtoare. ART. 13 Nu pot fi urmãrite în temeiul hotãrîrilor care condamna la confiscarea averii bunurile exceptate de la confiscare de legea penalã. ART. 14 Veniturile - în natura sau bani - primite de debitor de la gospodãriile agricole colective, de la cooperativele de producţie agricolã sau de la gospodãriile piscicole pot fi urmãrite în proportiile şi dupã distincţiile prevãzute în art. 409 din Codul de procedura civilã. La cererea organului de executare, consiliul de conducere al gospodãriei agricole colective, al cooperativei de producţie agricolã sau al gospodãriei piscicole va putea dispune reţineri din veniturile în natura sau bani cuvenite debitorilor membri ai acestora pentru plata datoriilor lor în proportiile şi dupã distincţiile arãtate în alineatul precedent. Terenurile aduse în intovarasiri agricole sau cooperative agricole de producţie, cum şi animalele şi inventarul agricol aduse în intovarasiri agricole, nu pot fi urmãrite pentru datoriile intovarasitilor sau cooperatorilor. ART. 15 Pentru repararea prejudiciilor cauzate prin infracţiuni sînt supuse urmãririi şi bunurile persoanelor care au gospodarit împreunã cu infractorul, ori au avut raporturi strinse cu el, în mãsura în care s-a constatat judecãtoreşte ca au tras foloase de pe urma infracţiunii. ART. 16 Impozitele şi taxele pot fi urmãrite asupra imobilelor pentru care sînt datorate şi dupã dobindirea acestora de cãtre alte persoane. ART. 17 Amenzile nu se pot executa decît fata de persoanele amendate. Mãsuri asiguratorii
ART. 18 Organizaţiile socialiste creditoare sînt obligate ca, odatã cu introducerea acţiunii civile impotriva debitorului ori a persoanelor care rãspund potrivit art. 15, sa ceara, dupã caz, înfiinţarea unei popriri asigurãtoare sau a unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile urmaribile; pentru imobile, se va cere luarea unei inscripţii ipotecare. Orice acte de dispoziţie cu privire la aceste imobile fãcute dupã luarea inscripţiei ipotecare vor fi nule de drept fata de creditorii urmãtori. Organizaţia socialistã creditoare este obligatã sa indice instanţei judecãtoreşti persoana în miinile cãreia urmeazã sa se înfiinţeze poprirea, ori locul unde se afla bunurile urmaribile. Organul de executare va aplica sechestrul asigurator asupra tuturor bunurilor mobile urmaribile în mãsura necesarã asigurãrii creanţei. Cînd cu ocazia aplicãrii mãsurilor de asigurare se constata existenta unor venituri urmaribile nepoprite ori a unor imobile urmaribile cu privire la care nu s-a luat inscripţie ipotecarã, organul de executare va incunostiinta despre aceasta instanta care va lua de îndatã, din oficiu, mãsurile de asigurare corespunzãtoare. Dacã averea personalã a debitorului cãsãtorit nu este suficienta pentru acoperirea creanţei, pot fi sechestrate şi bunurile comune ale soţilor, spre a se asigura despãgubirea şi din aceste bunuri, dupã imparteala lor. În cazul cînd suma pretinsa, fãrã accesorii, nu depãşeşte 500 lei, luarea mãsurilor de asigurare nu este obligatorie. ART. 19 Obiectele din metale sau pietre preţioase, mijloacele de plata strãine, titlurile de valoare interna, obiectele de arta şi colectiile de valoare, obiectele de muzeu, sumele de bani, precum şi bunurile perisabile, care fac obiectul sechestrãrii vor fi ridicate în mod obligator. Obiectele, în privinta cãrora sînt necesare mãsuri spre a impiedica substituirea vor fi sechestrate cu punere de sigilii. Organul care aplica sechestrul constata operaţiile efectuate printr-un proces verbal, din care se va lasa cîte un exemplar custodelui şi debitorului iar alt exemplar se va depune la instanta.
Mãsuri premergãtoare executãrii
ART. 20 În procesele în care s-au recunoscut ori s-au acordat drepturi de orice fel statului sau organizaţiilor socialiste, dispozitivul hotãrîrilor se comunica, în vederea executãrii - dupã caz - organului financiar al comitetului executiv al sfatului popular din localitatea unde domiciliazã debitorul sau organizaţiei socialiste creditoare. Comunicarea se face în instanta în fata cãreia hotãrîrea devine executorie, trimitindu-se odatã cu dispozitivul hotãrîrii ce se executa şi copie dupã procesele verbale încheiate la aplicarea mãsurilor asiguratorii. În cazul cînd s-a luat inscripţie ipotecarã potrivit art. 18 alin. 1, se va arata în comunicare şi aceasta. Adresa instanţei cuprinzînd comunicarea dispozitivului constituie titlu executor. Prin aceeaşi adresa pot fi comunicate mai multe dispozitive. În ce priveşte impozitele, taxele şi amenzile fiscale, titlul executor îl constituie actul, aprobat de organul competent, prin care se stabileşte impozitul, taxa sau amenda datoratã. În cazul celorlalte venituri bugetare, titlul executor îl constituie actul prin care s-a stabilit suma de plata la buget. ART. 21 Numele persoanelor condamnate la pedeapsa confiscãrii totale sau parţiale a averii se afişeazã pe usa instanţei în fata cãreia hotãrîrea devine executorie, cu menţiunea dreptului creditorilor de a lua cunostinta de dosarul executãrii. Un extras dupã hotãrîrea de condamnare se pãstreazã la tribunalul popular în circumscripţia cãruia şi-a avut ultimul domiciliu condamnatul. Dacã hotãrîrea a devenit executorie în fata altei instanţe, extrasul se trimite tribunalului popular prevãzut la alineatul precedent. ART. 22 Executarea creanţelor bãneşti este precedatã de o înştiinţare de plata, comunicatã debitorului de cãtre organul de executare cu trei zile înainte de ziua fixatã pentru executare. Pentru debitele din impozite şi taxe, care se datoreazã la termene fixe şi pentru care înştiinţarea de plata s-a fãcut înainte de expirarea termenului, sechestrul se poate infiinta fãrã alta înştiinţare, îndatã dupã îndeplinirea termenului. De asemenea, se executa fãrã înştiinţarea prevãzutã la alineatul 1 amenzile şi despãgubirile civile în materie de contravenţii, în toate cazurile cînd în cauza nu s-au pronunţat hotãrîri judecãtoreşti. Cînd suma de plata este constatatã prin hotãrîre judecãtoreascã, iar debitorul s-a prezentat, fie chiar o singura data în cursul judecãrii cauzei, nu se va face înştiinţare de plata decît dacã organizaţia socialistã creditoare o cere. Executarea despãgubirilor pentru prejudicii cauzate prin infracţiuni se face fãrã înştiinţare prealabilã. ART. 23 Cînd se urmãresc bunuri imobile, organul de executare va face debitorului, cu trei zile înainte de începerea executãrii, înştiinţare de plata, dispoziţiile art. 22 alin. 2-5 inclusiv nefiind aplicabile. Înştiinţarea de plata cuprinde: - un extras al titlului executor atunci cînd nu se alãturã acest extras; - datele necesare pentru identificarea imobilului urmãrit; - arãtarea ca în caz de neplata imobilul va fi valorificat potrivit art. 31 pct. II; - data şi semnatura organului de executare. ART. 24 Un exemplar al înştiinţãrii de plata se trimite tribunalului popular în raza cãruia domiciliazã debitorul, odatã cu înştiinţarea debitorului conform articolului precedent. Înştiinţãrile de plata se trec, îndatã ce sînt primite de tribunal, într-un registru special. ART. 25 Creditorii condamnatului la pedeapsa confiscãrii averii ori ai debitorului sînt obligaţi sa-şi anunţe pretenţiile organului de executare într-un termen de 30 de zile care curge, în cazul confiscãrii, de la afişarea prevãzutã la art. 21, iar în celelalte cazuri de la trecerea înştiinţãrii de plata în registrul special prevãzut la art. 24. Dacã, potrivit legii, nu se face afişare nici înştiinţare de plata, creditorii nu sînt obligaţi sa-şi anunţe în prealabil pretenţiile.
Executarea prin poprire
ART. 26 Cînd executarea se face prin poprire, chiar pentru sume mai mici de 500 lei, organizaţia socialistã creditoare va infiinta poprirea, fãrã prealabilã înştiinţare de plata, printr-o adresa care va fi trimisa terţului poprit, împreunã cu o copie de pe titlul executor. Odatã cu aceasta comunicare, va fi înştiinţat şi debitorul de mãsura luatã. În materie de contravenţii, adresa de înştiinţare a popririi se face: - de organele prevãzute la <>art. 30 alin. 1 lit. a şi b din decretul nr. 184/1954 republicat la 28 mai 1955 în ce priveşte amenzile şi despãgubirile civile stabilite pe baza de tarif; - de organizaţia socialistã cãreia i s-a admis acţiunea pentru despãgubiri, în celelalte cazuri. Poprirea nu este supusã validãrii. Poprirea, înfiinţatã ca mãsura de asigurare, devine executorie prin comunicarea titlului executor terţului poprit şi înştiinţarea debitorului despre aceasta, de cãtre organizaţia socialistã creditoare. Copiile de pe titlurile executorii ce se comunica de organizaţiile socialiste creditoare vor fi certificate de acestea. Dacã poprirea priveşte sume datorate pe baza încheierilor date conform <>art. 19 din decretul nr. 184/1954 şi a proceselor verbale prevãzute de art. 35 din acelaşi decret, se vor ataşa extrase certificate de pe aceste acte. Terţul poprit este obligat ca, în termen de 5 zile de la comunicarea ce i se face potrivit alin. 1 şi 4, sa înştiinţeze organizaţia socialistã creditoare dacã datoreazã sau nu vreo suma de bani debitorului. Impotriva popririi se pot face contestaţii la tribunalul în circumscripţia cãruia îşi are sediul sau domiciliul terţul poprit. Termenul, în care pot fi introduse contestaţii de cãtre debitor ori terţul poprit, este de 5 zile de la primirea comunicãrii sau înştiinţãrii prevãzute la alineatul 1. Pe baza contestaţiei, instanta poate suspenda executarea, chiar fãrã cauţiune, pronuntindu-se în cel mult 3 zile de la primirea cererii. Dacã poprirea a fost înfiinţatã de organele prevãzute la art. 3 din prezentul decret, ori de <>art. 30 din decretul nr. 184/1954 , la judecarea contestaţiei se citeaza şi comitetul executiv al sfatului popular în raza cãruia îşi are sediul sau domiciliul terţul poprit. Terţul poprit este obligat ca, dupã cinci zile de la înfiinţarea popririi sau de la scadenta datoriei dacã scadenta este posterioarã infiintarii popririi, sa consemneze la C.E.C. suma de bani reţinutã şi sa trimitã recipisa organizaţiei creditoare. Valoarea recipisei nu va putea fi încasatã decît dupã expirarea termenului, în care pot face contestaţii terţul poprit sau debitorul. Dacã sumele datorate debitorului sînt poprite de mai mulţi creditori, terţul poprit va anunta despre aceasta pe creditori şi - dacã ei nu se înţeleg asupra împãrţirii sumelor reţinute - va depune recipisele de consemnare la tribunalul popular în circumscripţia cãruia îşi are sediul sau domiciliul terţul poprit. Instanta va proceda la distribuirea sumelor, la cererea oricãrui interesat, ordinea de preferinta a creditorilor fiind aceea prevãzutã de art. 33. Comunicãrile şi înştiinţãrile prevãzute în acest articol se fac prin scrisoare recomandatã. ART. 27 În cazul cînd terţul poprit nu face organizaţiei socialiste creditoare comunicarea prevãzutã la alineatul 7 al articolului precedent, sau cînd în înştiinţarea facuta arata ca nu datoreazã vreo suma de bani debitorului urmãrit, ca şi atunci cînd nu se fac reţineri, tribunalul, în circumscripţia cãruia îşi are sediul sau domiciliul terţului poprit, sesizat de oricare interesat, va cita de urgenta pe creditorii urmãritori, pe debitori şi pe terţul poprit şi dacã din probele administrate va rezulta ca terţul poprit este datornicul debitorului, va menţine poprirea în limitele pe care le va stabili, iar în caz contrar o va desfiinta. Hotãrîrea prin care se menţine poprirea, rãmasã definitiva, obliga pe terţul poprit la plata fata de creditorii urmãritori, în condiţiile fixate de instanta. Prin aceeaşi hotãrîre, se va pronunţa şi o amenda civilã pînã la 500 lei impotriva angajaţilor organizaţiilor socialiste din vina cãrora nu s-au fãcut comunicãrile, ori nu s-au efectuat retinerile prevãzute de articolul precedent. ART. 28 Deci debitorii au venituri cunoscute, pe seama cãrora creanta poate fi realizatã în cursul anului financiar pentru debitele ce se urmãresc prin organele prevãzute la art. 3 şi într-un interval de 12 luni pentru celelalte debite, urmãrirea se face în primul rind prin poprire. Pentru datoriile pînã la 1000 lei inclusiv, ale salariaţilor şi pensionarilor, executarea prin poprire este obligatorie în cazurile cînd datele necesare pentru a infiinta poprirea sînt cunoscute iar salariul ori pensia nu sînt grevate de alte urmãriri. Urmãrirea bunurilor
ART. 29 Înainte de a se trece la valorificarea bunurilor mobile ale debitorului, acestea trebuie sechestrate. Pentru bunurile sechestrate asigurator, nu este necesarã o noua sechestrare pe baza titlului executor. ART. 30 Procesul verbal de sechestru va cuprinde: - enunţarea titlului executor în virtutea cãruia se face executarea, iar în cazul impozitelor şi taxelor a temeiului executãrii; - numele şi prenumele celui care aplica sechestrul, numãrul legitimatiei şi calitatea în care lucreazã; - numele, prenumele şi domiciliul pãrţilor, precum şi al altor persoane care au fost de fata la urmãrire; - somaţia verbalã facuta debitorului ca sa plãteascã şi rãspunsul lui, dacã a fost de fata; - datele necesare pentru identificarea şi stabilirea obiectelor urmãrite, care vor fi astfel determinate încît sa zadarniceasca incercarile de sustragere sau substituire; - eventualele obiecţii fãcute de persoanele de fata la aplicarea sechestrului; - arãtarea locului, zilei şi orei cînd s-a fãcut urmãrirea. ART. 31 Bunurile urmãrite se valorifica dupã cum urmeazã: I. Bunurile mobile prin: a) preluare directa de cãtre organizaţia socialistã creditoare în contul creanţei; b) vînzare directa cãtre organizaţii socialiste; c) predare spre vînzare în comerţul socialist; d) vînzare la licitaţie. II. Bunurile imobile prin: a) preluare directa de cãtre organizaţia socialistã creditoare; b) vînzare directa cãtre organizaţii socialiste; c) vînzare la licitaţie; d) predare fãrã plata comitetelor executive ale sfaturilor populare. Terenurile agricole se valorifica numai prin predarea lor fãrã plata comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, orãşeneşti sau de raion orasenesc, pe teritoriul cãrora sînt situate; acestea le vor transmite apoi unor organizaţii socialiste din agricultura care au primit autorizaţii în acest scop. Terenurile, care nu folosesc agriculturii, precum şi construcţiile pot fi dobîndite de organizaţii socialiste fãrã autorizaţie.
Distribuirea preţului
ART. 32 Sumele de bani rezultate din executarea silitã se elibereazã creditorilor urmãritori pînã la acoperirea integrala a creanţelor, cheltuielilor de judecata şi cheltuielilor de executare, eventuala diferenţa se elibereazã debitorului, în mãsura în care nu a operat pedeapsa confiscãrii averii. ART. 33 În cazul în care urmãrirea silitã a fost pornitã de mai mulţi creditori, organul de executare procedeazã la repartizarea sumei realizate potrivit urmãtoarei ordine de preferinta: a) cheltuielile fãcute cu urmãrirea bunurilor al cãror preţ se distribuie; b) creanţele din salarii şi alte creanţe asimilate acestora, sumele datorate în cadrul asigurãrilor sociale de stat, precum şi despãgubirile pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vãtãmãri corporale care au pricinuit incapacitate de munca; c) obligaţiile de întreţinere; d) creanţele statului izvorite din impozite şi taxe şi alte creanţe care privesc bugetul statului, precum şi primele de asigurare; e) rambursarea împrumuturilor bancare; f) despãgubirile pentru repararea pagubelor pricinuite proprietãţii socialiste prin infracţiuni; g) creanţe provenind din livrãri de produse, prestãri de servicii şi executãri de lucrãri; h) alte creanţe. ART. 34 Organul de executare este obligat sa încunoştiinţeze din oficiu, pentru a participa la distribuirea preţului, pe creditorii care şi-au declarat creanţele conform art. 25, precum şi organele financiare ale comitetului executiv al sfatului popular în raza cãruia se afla bunul. Creditorii care nu au participat la urmãrire pot depune titlul lor în vederea distribuirii, numai pînã la întocmirea procesului verbal de distribuire de cãtre organul de executare. Distribuirea sumei se poate face numai dupã trecerea unui termen de 5 zile de la data cînd suma a fost depusa. ART. 35 În cazul în care creditorii prevãzuţi la articolul precedent au asupra bunului vîndut drepturi de preferinta conservate, în condiţiile prevãzute de lege, la distribuirea sumei rezultatã din vînzarea bunului, creanţele respective vor fi plãtite înaintea creanţelor prevãzute de art. 33 la literele g şi h. Creanţele garantate prin ipoteca sau gaj, conservate în condiţiile legii, vor fi plãtite din preţul bunurilor afectate garanţiei, cu preferinta chiar fata de cele prevãzute la art. 33 lit. b-h inclusiv dacã restul averii debitorului sau cîştigul sau din munca asigura satisfãcãtor plata acestor din urma creanţe. ART. 36 Dacã executarea poarta asupra unor bunuri cumpãrate, în rate, în curs de achitare în condiţiile dispoziţiilor legale privitoare la vinzarile în rate, acestea vor putea fi urmãrite numai dacã restul de preţ datorat este plãtit fie de cãtre debitor, fie de cãtre organizaţia socialistã creditoare care are interes la aceasta.
Executarea confiscãrii
ART. 37 Pedeapsa confiscãrii totale sau parţiale a averii debitorului nu impiedica urmãrirea bunurilor confiscate, pentru indestularea creanţelor de orice fel nãscute înaintea pornirii procesului penal în care s-a pronunţat confiscarea, a creanţelor care sînt urmarea unor acte încuviinţate de organele de urmãrire penalã sau de judecata în acelaşi proces, a sumelor cuvenite organizaţiilor socialiste pentru repararea pagubelor produse prin infracţiuni, cum şi a sumelor datorate bugetului de stat. În caz de confiscare parţialã, pentru indestularea creanţelor prevãzute la alineatul precedent se vor urmãri mai întîi bunurile neconfiscate. ART. 38 Sumele realizate din vînzarea bunurilor confiscate - mai puţin cheltuielile necesitate de valorificare - se vãrsa la bugetul de stat, de organul prin care s-a fãcut încasarea. Asupra sumei rezultate din valorificarea bunurilor confiscate pe baza art. 80 din Codul penal şi <>art. 8 din decretul nr. 184/1954 republicat, creditorii nu pot formula nici o pretentie. ART. 39 Imobilele confiscate care nu au fost urmãrite pentru acoperirea creanţelor prevãzute la art. 37, precum şi imobilele rãmase dupã indestularea aceloraşi creanţe, se predau de cãtre organele de executare, delegatului comitetului executiv al sfatului popular comunal, orasenesc sau de raion orasenesc în raza cãruia sînt situate. Pentru imobilele neurmarite pînã la predarea lor conform alineatului precedent, creditorii care şi-au anuntat pretenţiile în condiţiile art. 25 vor putea cere urmãrirea în termen de 3 luni de la predare. Dupã expirarea acestui termen, creditorii nu vor mai putea formula nici o pretentie în legatura cu imobilele predate, acestea raminind în administrarea comitetelor executive ale sfaturilor populare. ART. 40 Amnistia nu produce efecte asupra executãrii pedepsei complimentare a confiscãrii averii, pronunţatã prin hotãrîri rãmase definitive anterior amnistiei. Contestaţia la executare
ART. 41 Impotriva actelor de executare, îndeplinite în cursul urmãririlor efectuate potrivit prezentului decret, se poate introduce contestaţie la executare. Contestaţia se introduce la tribunalul popular competent potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilã. Cînd urmãrirea este pornitã în baza unei hotãrîri penale, instanta poate suspenda executarea în temeiul contestaţiei numai cînd din înscrisuri doveditoare cu data certa se invedereaza temeinicia contestaţie sau - în lipsa acestor înscrisuri - dacã partea consemneazã cu titlu de cauţiune contravaloarea bunurilor a cãror urmãrire este contestatã, dar nu mai mult decît valoarea creanţei, inclusiv cheltuielile de executare. Dispoziţiile alineatului precedent se aplica şi în cazul cînd urmãrirea este pornitã pentru impozite sau taxe, cu deosebire ca - în lipsa de înscrisuri doveditoare cu data certa - cauţiunea ce se depune este de 30% din valoarea bunurilor a cãror urmãrire este contestatã, dar nu mai mult decît valoarea creanţei, inclusiv cheltuielile de executare. La cererea oricãrei pãrţi interesate, instanta poate decide - în cadrul judecãrii contestaţiei - şi asupra împãrţirii bunurilor comune. Cînd contestaţia este admisã dupã executare, bunurile predate fãrã plata se înapoiazã celor îndreptãţiţi, iar pentru cele vîndute, se restituie preţul de cãtre cei care l-au primit. ART. 42 În contestaţiile impotriva executarilor efectuate prin organele prevãzute la art. 3 sau purtind asupra unor bunuri confiscate, instanta va cita şi comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc în raza cãruia se gãsesc bunurile. ART. 43 Contestaţia la executare se poate introduce: - pînã la eliberarea sau distribuirea preţului în cazurile cînd sînt aplicabile dispoziţiile art. 32 şi 33; - pînã la predarea bunului, în condiţiile prezentului decret, în celelalte cazuri. Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 44 Dreptul de a cere executarea silitã a impozitelor şi taxelor se prescrie prin împlinirea unui termen de 5 ani socotit de la ultimul act de urmãrire cu data certa sau, în cazul cînd nu s-a pornit urmãrirea, de la data înscrierii debitului în rol. ART. 45 Prevederile prezentului decret nu sînt aplicabile datoriilor ce se plãtesc prin reţineri fãcute angajaţilor conform Codului muncii sau altor dispoziţii speciale. ART. 46 În cazul cînd asupra aceloraşi bunuri se urmãresc şi creanţe ce se executa potrivit altor dispoziţii legale, executarea se face pentru toate creanţele - chiar dacã printre creditori sînt şi persoane fizice - în conformitate cu dispoziţiile prezentului decret. ART. 47 Executãrile în curs la punerea în aplicare a prezentului decret se vor continua potrivit dispoziţiilor acestuia de cãtre organele care le-au început, actele îndeplinite anterior raminind valabile. Termenele în curs la publicarea decretului se socotesc dupã normele în vigoare la data cînd au început sa curgã. ART. 48 Pentru repararea pagubelor produse organizaţiilor socialiste prin infracţiuni, vor fi urmãrite mai întîi bunurile persoanelor fizice vinovate - în cazul cînd sînt solvabile - şi numai dupã aceea bunurile organizaţiilor socialiste rãspunzãtoare civilmente. ART. 49 La data apariţiei prezentului decret se vor da la scãdere: - debitele înscrise în evidentele organelor financiare ale comitetelor executive ale sfaturilor populare, restante de peste trei ani şi care privesc persoane ce nu pot fi identificate; - debitele de orice fel din anii precedenti pînã la 10 lei inclusiv. ART. 50 Organizaţiile socialiste pot cere luarea de mãsuri asiguratorii fãrã a depune cauţiune. ART. 51 Dispoziţiile prezentului decret, privitoare la executarea silitã a impozitelor şi taxelor, se aplica şi primelor pentru asigurãrile prin efectul legii. ART. 52 Dispoziţiile <>art. 12, 13 şi 14 din Decretul nr. 387/1952 , republicat, sînt aplicabile creanţelor care nu se executa potrivit prezentului decret. ART. 53 Dispoziţiile privitoare la persoanele fizice sînt aplicabile şi persoanelor juridice altele decît organizaţiile socialiste. ART. 54 Modul de valorificare a bunurilor urmãrite sau confiscate, înlesnirile de plata, normele privind cazurile de insolvabilitate sau dispariţie, precum şi orice alte mãsuri pentru aplicarea prezentului decret, se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 55 Legea nr. 269 din 1 aprilie 1942 pentru codul de procedura fiscalã, cu toate modificãrile ulterioare, <>decretul nr. 224 din 12 decembrie 1951 privitor la urmãrirea imobiliarã pentru realizarea creanţelor statului, <>decretul nr. 417 din 15 octombrie 1958 pentru luarea unor mãsuri în vederea recuperãrii pagubelor produse organizaţiilor socialiste prin infractiuni şi pentru executarea pedepsei confiscãrii averii, cum şi orice alte dispoziţii contrarii prezentului decret, se abroga.
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
