Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 214 din 12 iulie 1977 privind pensiile militare de stat
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 (1) Cadrele militare permanente ale Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne au dreptul la pensie militarã de stat, în raport de activitatea şi contribuţia adusã la întãrirea capacitãţii de apãrare a patriei, precum şi la dezvoltarea economiei naţionale. (2) Pensia militarã de stat se acorda la împlinirea virstei de pensionare prevãzutã în prezentul decret şi se stabileşte în funcţie de numãrul anilor serviti în cadrele permanente şi retributia tarifara. ART. 2 Beneficiazã, de asemenea, de dreptul la pensie, militarii din cadrele permanente care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de munca. Cuantumul pensiei se stabileşte în raport cu cauzele şi gradul de invaliditate, precum şi de vechimea în serviciu. ART. 3 Unitãţile militare sînt obligate sa asigure pentru militarii din cadrele permanente evidenta corecta a vechimii în serviciu, a retributiei aferente şi a celorlalte elemente necesare, potrivit decretului, la stabilirea pensiei. ART. 4 Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigura din bugetul statului prin Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul de Interne. ART. 5 O persoana poate primi o singura pensie militarã de stat integrala. În cazul în care a lucrat şi în alte sectoare cu sisteme proprii de pensionare, la împlinirea virstei prevãzutã de Legea privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenta socialã, i se poate stabili pensia militarã de stat în raport de numãrul anilor prestati. ART. 6 (1) Pensionãrii militari por fi încadraţi în unitãţi socialiste, într-o activitate cu caracter permanent sau temporar ori pentru executarea unor lucrãri, pînã la împlinirea de cãtre aceştia a virstei de 60 ani bãrbaţii şi 55 ani femeile. (2) Dupã împlinirea virstei prevãzutã la alin. (1), se aplica prevederile Legii privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenta socialã. (3) Suma realizatã din retributia cuvenitã pentru aceasta activitate, împreunã cu pensia militarã de stat, nu pot depãşi nivelul ultimei retribuţii, pe care pensionarul a avut-o la data pensionãrii, actualizatã potrivit majorãrilor retributiei pentru acea funcţie. ART. 7 Pensia nu este impozabilã şi nu poate fi cedata nici total, nici parţial. Dreptul la pensie este imprescriptibil.
CAP. 2 Pensia de serviciu pentru activitatea depusa ART. 8 (1) Militarii din cadrele permanente, care au o vechime în serviciu de minimum 30 ani bãrbaţii şi 25 ani femeile, au dreptul la pensie de serviciu pentru activitatea depusa, la împlinirea virstei de 60 ani bãrbaţii şi 55 ani femeile. (2) Cadrele militare care au o vechime în serviciu de cel puţin 30 ani din care 20 ani efectivi ca militar bãrbaţii şi 25 ani din care 15 ani efectivi ca militar femeile, sînt pensionate la cererea lor şi la împlinirea virstei de 55 ani bãrbaţii şi 52 ai femeile. (3) Cadrele militare care doresc sa continue activitatea şi dupã împlinirea virstei de 60 ani bãrbaţii şi 55 ani femeile, pot cere cu 3 luni înainte de împlinirea acestor virste sa fie menţinute în munca cel mult pînã la împlinirea virstei de 65 ani bãrbaţii şi 60 ani femeile, cu aprobarea ministrului apãrãrii naţionale, respectiv ministrului de interne. ART. 9 Militarii din cadrele permanente care au calitatea de personal navigant de aviatie, scafandrii, precum şi cei care îşi desfãşoarã activitatea în condiţii de munca speciale şi care au servit în asemenea activitãţi cel puţin 15 ani efectivi, pot fi pensionaţi dacã au la data iesirii din cadrele permanente o vechime în serviciu de 25 ani şi au împlinit virsta de 50 ani. ART. 10 (1) Vechimea în serviciu ce se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu pentru activitatea depusa este timpul cît ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii au îndeplinit obligaţii militare în cadrele permanente sau în alte situaţii prevãzute în prezentul decret. (2) Dovada vechimii în serviciu, în vederea pensionãrii, se face cu fişa de pensie întocmitã pe baza datelor ce rezulta din dosarul personal al militarului sau cu alte acte oficiale eliberate de organele competente. ART. 11 (1) Retributia tarifara care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media retributiilor tarifare lunare din 5 ani de serviciu consecutivi în cadrele permanente, la alegere, din ultimii 10 ani premergatori iesirii din cadrele permanente. (2) La media retributiilor tarifare prevãzute la alin. (1) se va lua în calcul solda gradului pe care îl are militarul la data iesirii din cadrele permanente, potrivit retribuirii în vigoare la acea data. (3) În cazul celor care, în ultimii 10 ani de activitate, au servit o perioada mai mica de 5 ani în cadrele permanente, pensia se calculeazã pe baza mediei retributiilor tarifare lunare din perioada efectiv servita. (4) În retributia tarifara lunarã care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei se cuprind orice sume care se includ, potrivit dispoziţiilor legale, în aceasta retributie. ART. 12 Pensia de serviciu cu vechime integrala pentru activitatea depusa se determina în procente din retributia tarifara, diferenţiate pe transe de retributie, astfel:
-------------------------------------------------------------------------------- Retributia tarifara Pensia în procente Cuantumul - lei - din retributia tarifara minim al pensiei - lei - -------------------------------------------------------------------------------- Pînã la 1200 75 - 1201 - 1600 70 900 1601 - 2000 65 1120 2001 - 2500 62 1300 2501 - 3000 60 1550 3001 - 3500 58 1800 3501 - 4000 56 2030 peste 4000 54 2240 -------------------------------------------------------------------------------- ART. 13 (1) Personalului navigant din aviatie, scafandrilor şi altor categorii de personal, care şi-au desfãşurat activitatea în condiţii de munca speciale, li se aplica procentele grupelor I sau II de munca, dupã caz, prevãzute de Legea privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenta socialã, dacã au lucrat efectiv în aceste grupe cel puţin 20 ani, în grupa I, sau 25 ani, în grupa II de munca; în cazul în care au lucrat mai puţin, la procentele corespunzãtoare grupei a III-a se acorda un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în grupele I şi II. (2) Pentru cei prevãzuţi la alin. (1), stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe, cîte: a) 1 an şi 6 luni pentru grupa I de munca; b) 1 an şi 3 luni pentru grupa a II-a de munca. (3) Locurile şi activitãţile ce dau dreptul militarilor de a beneficia de pensie în raport cu grupa I sau II de munca se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. ART. 14 Militarii din cadrele permanente, care au o vechime în serviciu mai mare de 30 ani bãrbaţii şi 25 ani femeile beneficiazã pentru fiecare an în plus, din primii cinci ani, de un spor la pensie de 1% şi pentru fiecare an în plus peste cinci ani de un spor de 0,5% din retributia tarifara folositã la calcularea pensiei. ART. 15 Militarii din cadrele permanente, care nu au vechimea şi virsta necesare pentru obţinerea pensiei de serviciu cu vechime integrala, beneficiazã de pensie de serviciu cu vechime incompleta dacã au la data iesirii din cadrele permanente cel puţin 25 ani vechime în serviciu, din care 15 ani efectivi ca militar, şi se afla în una din urmãtoarele situaţii: a) au împlinit virsta de 50 ani şi sînt trecuţi în rezerva ca urmare a implinirii limitei de virsta în grad, prevãzutã de Legea privind organizarea apãrãrii naţionale a Republicii Socialiste România, sau ca urmare a reorganizãrii unor unitãţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive ori nevoi ale Ministerului Apãrãrii Naţionale, respectiv Ministerului de Interne; b) au fost trecuţi în rezerva sau direct în retragere ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru îndeplinirea obligaţiilor militare, ori ca urmare a unor afecţiuni datoritã cãrora nu pot îndeplini obligaţiile militare. ART. 16 (1) Militarilor din cadrele permanente care la data trecerii în rezerva nu au vechimea integrala în serviciu, dar au o vechime de cel puţin 15 ani, li se acorda pensie la împlinirea virstei de 62 ani bãrbaţii şi 57 ani femeile, proporţional cu numãrul anilor de vechime. (2) Militarilor din cadrele permanente, care au la data trecerii în rezerva o vechime în serviciu de 10-15 ani, li se acorda o pensie de 350 lei lunar, pentru o vechime de 10 ani, iar pentru fiecare an în plus, pînã la 14 ani inclusiv, se acorda 25 lei. ART. 17 (1) Cadrele militare femei cu o vechime în serviciu de 25 ani, din care cel puţin 15 ani efectivi ca militar, care au nãscut cel puţin 3 copii şi i-au crescut pînã la virsta de 10 ani, pot cere pensionarea înaintea implinirii virstei de pensionare, dupã cum urmeazã: a) cu un an, pentru trei copii; b) cu doi ani, pentru patru copii; c) cu trei ani, pentru mai mulţi copii. (2) Virsta de pensionare se reduce cu ani întregi şi nu poate fi mai mica de 50 ani. ART. 18 (1) La vechimea în serviciu ce se ia în considerare la stabilirea pensiilor pentru activitatea depusa se cuprinde şi timpul cît o persoana: a) a îndeplinit serviciul militar în termen, a fost concentrata, mobilizata sau în prizonierat, dacã la data ivirii acestor situaţii se afla incadrata în munca; b) a fost incadrata în baza unui contract de munca; acest timp se ia în considerare potrivit normelor stabilite prin Legea privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenta socialã; c) a fost detinuta în lagare sau inchisori pentru activitate revolutionara, antifascista sau democratica. Fiecare an de deţinere se considera ca vechime în munca de un an şi şase luni; d) a fost îndepãrtatã din serviciu prin activitate politica revolutionara, antifascista sau democratica, înainte de 23 august 1944, ori ca urmare a persecutiilor rasiale sau naţionale, în perioada ianuarie 1938 - decembrie 1945; e) a desfãşurat activitate revolutionara antifascista recunoscuta de cãtre organele în drept ca vechime în munca. (2) Pentru militarii din cadrele permanente, care au lucrat, potrivit legii, cu program redus, vechimea în serviciu se ia în considerare proporţional cu timpul lucrat. (3) Perioada în care cadrele militare femei au lucrat cu program redus, potrivit legii, pentru îngrijirea copiilor în virsta de pînã la 6 ani, se socoteşte ca timp integral. (4) La stabilirea vechimii în serviciu prestatã în alta calitate decît aceea ca militar, se ia în considerare şi timpul cît o persoana s-a aflat în orice situaţie care, potrivit normelor din legislaţia privind pensiile de asigurãri sociale de stat, se considera ca vechime în munca pentru acordarea dreptului la pensie. ART. 19 Dovada vechimii în serviciu prestatã în alta calitatea decît aceea ca militar se face cu carnetul de munca întocmit conform legii, sau cu alte acte pe baza cãrora se face pensionarea în cadrul asigurãrilor sociale de stat. ART. 20 În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezulta fracţiuni mai mari de 6 luni, acestea se intregesc la un an, iar cele mai mici se neglijeazã.
CAP. III Pensia pentru pierderea capacitãţii de munca din cauza de accident în serviciu sau boala contractatã din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare ART. 21 (1) Militarii din cadrele permanente, care datoritã unor accidente în serviciu ori datoritã unor boli contractate din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de munca, primesc pensie pe timpul cît dureazã invaliditatea. (2) Beneficiazã, de asemenea, de pensie, militarii din cadrele permanente care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de munca din cauza unei boli contractate în timpul în care s-au aflat în cadrele permanente, dacã invaliditatea stabilitã este de gradul I sau II. (3) Persoanele care şi-au pierdut jumãtate din capacitatea de munca şi lucreazã jumãtate din durata normalã a programului de lucru beneficiazã, în condiţiile prezentului decret, de pensie de invaliditate de gradul III. ART. 22 (1) Pierderea capacitãţii de munca se stabileşte de cãtre comisiile de expertiza medico-militare. (2) Militarii din cadrele permanente pot fi încadraţi într-unul din urmãtoarele grade de invaliditate; a) gradul I, dacã aceştia au nevoie de îngrijire şi supraveghere din partea altei persoane; b) gradul II, ceilalţi militari care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de munca; c) gradul III, persoanele care şi-au pierdut jumãtate din capacitatea de munca. (3) Criteriile şi normele pe baza cãrora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se aproba prin decret al Consiliului de Stat. ART. 23 (1) Pensia ce se acorda militarilor din cadrele permanente care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de munca prin accidente în serviciu sau boli contractate din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare sau datoritã altor boli contractate în timpul cît erau în cadrele permanente, dacã invaliditatea este de gradul I sau II, se stabileşte în raport de vechimea în serviciu, în procente, din retributia tarifara, diferenţiate pe transe de retributie. Pensia corespunzãtoare gradului I de invaliditate se stabileşte dupã cum urmeazã: -------------------------------------------------------------------------------- Pensia Cuantumul Pensia Cuantumul Pensia Cuantumul în minim în minim în minim procente al procente al procente al Retributia din pensiei din pensiei din pensiei tarifara retributia -lei- retributia -lei- retributia -lei- - lei - tarifara tarifara tarifara pentru pentru pentru 5 ani 15 ani 30 ani vechime vechime vechime -------------------------------------------------------------------------------- Pînã la 1200 50 650 60 - 75 - 1201 - 1600 45 660 55 720 70 900 1601 - 2000 40 700 50 880 65 1120 2001 - 2500 37 725 47 1000 62 1300 2501 - 3000 35 800 45 1175 60 1550 3001 - 3500 33 900 43 1350 58 1800 3501 - 4000 31 980 41 1505 56 2030 peste 4000 29 1040 39 1640 54 2240 -------------------------------------------------------------------------------- (2) Pentru vechimea în serviciu cuprinsã între 5 şi 30 ani, pensia se calculeazã proporţional cu numãrul anilor de serviciu. (3) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85 la suta, iar pentru gradul III de pînã la 30 la suta din pensia corespunzãtoare gradului I de invaliditate. (4) Pentru fiecare an de vechime în serviciu peste vechimea integrala, se acorda un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani şi 0,5% pentru anii urmãtori, din retributia tarifara de calcul al pensiei. (5) Pensia de invaliditate de gradul III, împreunã cu retributia primitã pentru munca depusa, nu pot depãşi, pentru persoanele încadrate în grupa I de munca 80%, pentru persoanele încadrate în grupa II de munca 75%, iar pentru persoanele încadrate în grupa III de munca 70% din retributia avutã la stabilirea gradului de invaliditate, actualizatã, potrivit majorãrilor pentru acea funcţie. ART. 24 Retributia tarifara pe baza cãreia se calculeazã pensia pentru pierderea capacitãţii de munca este media retributiilor tarifare lunare, din 5 ani de serviciu consecutiv în cadrele permanente, la alegere, din ultimii 10 ani premergatori iesirii din cadrele permanente sau retributia medie a ultimilor ani atunci cînd vechimea în serviciu este de pînã la 5 ani. ART. 25 Cadrele militare care la data iesirii din cadrele permanente au o vechime în serviciu mai mica de 5 ani şi au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de munca, prin accidente în serviciu, boli contractate din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, sau alte boli contractate în timpul cît erau în cadrele permanente, au drept la o pensie de 650 lei pentru gradul I şi 520 lei pentru gradul II de invaliditate. ART. 26 Pensionãrii militari încadraţi în gradul I de invaliditate primesc, pe lîngã pensie, şi o suma fixa pentru îngrijire, de 300 lei lunar. ART. 27 Decizia privind încadrarea în grade de invaliditate poate fi contestatã, în cel mult 60 de zile de la comunicare, la comisia centrala de expertiza medico-militarã, de cãtre persoana în cauza ori de Direcţia medicalã din Ministerul Apãrãrii Naţionale, respectiv Serviciul sanitar din Ministerul de Interne. ART. 28 (1) Pensionãrii militari încadraţi în gradele I, II şi III de invaliditate sînt supuşi revizuirii medicale, cel puţin o data pe an, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medico-militare. Neprezentarea la revizuirea medicalã atrage suspendarea plãţii pensiei începînd cu luna urmãtoare. (2) Revizuirea medicalã se poate face şi la cererea pensionarilor, numai pînã la împlinirea virstei de 55 ani bãrbaţii şi 52 ani femeile. (3) Nu sînt supuşi revizuirii medicale periodice pensionãrii de invaliditate care prezintã invaliditati ireversibile, cei care au împlinit virsta de 55 ani bãrbaţii şi 52 ani femeile, precum şi cei care beneficiazã de pensie în condiţiile art. 15 lit. b). ART. 29 În cazul schimbãrii gradului de invaliditate, pensia corespunzãtoare noului grad se stabileşte pe baza cuantumului pensiei avute la gradul de invaliditate anterior. ART. 30 Dispoziţiile prezentului decret, care privesc modul de stabilire a vechimii în serviciu şi a retributiei tarifare, în raport de care se calculeazã pensia de serviciu pentru activitatea depusa, se aplica, în mod corespunzãtor, şi la calcularea pensiilor pentru pierderea capacitãţii de munca din cauza de accidente în serviciu sau boli contractate din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare. CAP. 4 Pensia pentru pierderea capacitãţii de munca din cauza de accident în afarã îndeplinirii obligaţiilor militare ART. 31 Militarii din cadrele permanente, care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de munca din cauza unor accidente survenite în afarã îndeplinirii obligaţiilor militare, beneficiazã de pensie dacã invaliditatea stabilitã este de gradul I, II sau III şi au o vechime în serviciu de cel puţin 5 ani. ART. 32 (1) Pensia se stabileşte în procente din retributia tarifara, diferenţiate pe transe de retribuţii şi ani de vechime în serviciu. Pensia corespunzãtoare gradului I de invaliditate se stabileşte dupã cum urmeazã: -------------------------------------------------------------------------------- Pensia Cuantumul Pensia Cuantumul Pensia Cuantumul în minim în minim în minim procente al procente al procente al Retributia din pensiei din pensiei din pensiei tarifara retributia -lei- retributia -lei- retributia -lei- - lei - tarifara tarifara tarifara pentru pentru pentru 5 ani 15 ani 30 ani vechime vechime vechime -------------------------------------------------------------------------------- Pînã la 1200 35 460 40 - 70 - 1201 - 1600 30 470 35 480 65 840 1601 - 2000 24 480 33 560 60 1040 2001 - 2500 20 490 31 650 57 1200 2501 - 3000 17 500 30 775 55 1425 3001 - 3500 15 510 29 900 53 1650 3501 - 4000 14 520 28 1015 51 1855 peste 4000 13 530 27 1120 49 2040 -------------------------------------------------------------------------------- (2) Pentru vechimile cuprinse între 5 şi 30 ani, pensia se calculeazã proporţional cu numãrul anilor lucrati. (3) Pentru fiecare an de vechime în serviciu peste vechimea integrala, se acorda un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani şi de 0,5% pentru anii urmãtori, din retributia tarifara de calcul a pensiei. (4) Pensionãrii încadraţi în gradul I de invaliditate primesc, pe lîngã pensie, şi o suma fixa pentru îngrijire de 300 lei lunar. (5) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85 la suta, iar pentru gradul III, de pînã la 30 la suta, din pensia corespunzãtoare gradului I de invaliditate. (6) Pensia de invaliditate de gradul III, împreunã cu retributia primitã pentru munca depusa, nu pot depãşi 70% din retributia avutã la data stabilirii gradului de invaliditate, actualizatã potrivit majorãrilor pentru acea funcţie. ART. 33 Dispoziţiile referitoare la vechimea în serviciu şi retributia tarifara de calcul, precum şi la încadrarea în grade de invaliditate şi revizuirea medicalã, se aplica şi pensiilor pentru pierderea capacitãţii de munca din alte cauze decît accidente în serviciu sau boli contractate din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare.
CAP. 5 Pensia de urmaş ART. 34 (1) Pensia de urmaş se acorda copiilor şi sotiei, în condiţiile prevãzute de prezentul decret. (2) Pensia de urmaş se acorda dacã militarul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. ART. 35 (1) Copiii au dreptul la pensia de urmaş pînã la virsta de 16 ani sau, dacã continua studiile, pînã la terminarea acestora, dar fãrã a depãşi virsta de 25 ani. (2) Elevilor militari ai instituţiilor de învãţãmînt militare şi civile li se acorda pensie de urmaş pe timpul cît urmeazã astfel de instituţii, ori pînã la obţinerea primului grad de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, fãrã a depãşi virsta de 25 ani. (3) Copiii urmaşi, care înainte de a împlini virsta de 16 ani au devenit invalizi de gradul I sau II, primesc, dupã încetarea plãţii pensiei de urmaş, pe toatã perioada invaliditatii, un ajutor de 350 lei lunar pentru gradul I şi 300 lei lunar pentru gradul II. ART. 36 (1) Sotia are dreptul la pensie de urmaş la împlinirea virstei de 55 ani, pe tot timpul vieţii, dacã a avut cel puţin 15 ani de cãsãtorie. Dacã durata cãsãtoriei a fost mai mica, dar cel puţin 10 ani, pensia se acorda proporţional cu anii de cãsãtorie. (2) De asemenea, se acorda pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, sotiei care a împlinit virsta de 50 ani şi care a nãscut, pînã la data decesului soţului, mai mult de 4 copii, iar durata cãsãtoriei a fost de cel puţin 10 ani. (3) Sotia are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de virsta şi de durata cãsãtoriei, pe timpul cît este invalida de gradul I sau II; de asemenea, beneficiazã de aceasta pensie dacã nu este incadrata în munca la data decesului soţului şi are în îngrijire unu sau mai mulţi copii, în virsta de pînã la 6 ani. ART. 37 Sotia care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevãzute de decret pentru obţinerea pensiei de urmaş dupã soţul decedat, poate opta pentru oricare din aceste pensii. ART. 38 Sotia primeşte pensie de urmaş numai pînã la încadrarea sa în munca, dar nu mai mult de 6 luni de la data decesului soţului, dacã nu îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 36 ART. 39 Stabilirea invaliditatii urmaşilor cu drept la pensie de invaliditate gradul I sau II se face de cãtre comisiile prevãzute la art. 22 alin. (1). ART. 40 (1) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luindu-se ca baza de calcul: a) pensia susţinãtorului decedat, dacã acesta era pensionar; b) pensia la care ar fi avut dreptul sustinatorul, în condiţiile prezentului decret, pentru activitatea depusa sau pentru invaliditate. (2) Pensia de urmaş se stabileşte în procente din pensia titularului, astfel: 50 la suta pentru un singur urmaş, 75 la suta pentru doi şi 100 la suta pentru trei sau mai mulţi urmaşi, cu drept la aceasta pensie. ART. 41 În cazul copiilor orfani de ambii pãrinţi, cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luindu-se ca baza de calcul: a) pînã la trei copii, pensia cea mai avantajoasã a unui singur pãrinte; b) pentru patru copii, pensia cea mai avantajoasã a unui pãrinte, la care se adauga jumãtate din pensia celuilalt pãrinte; c) pentru cinci şi mai mulţi copii, pensiile cumulate ale ambilor pãrinţi. ART. 42 (1) Plata pensiei se suspenda pe timpul cît pensionarul urmaş este încadrat în munca sau realizeazã venituri dintr-o activitate permanenta ca liber profesionist sau mic meserias cu atelier propriu. Plata pensiei se suspenda şi atunci cînd sotia urmasa s-a cãsãtorit. (2) Cînd unul dintre urmaşi pierde dreptul la pensie, ceilalţi primesc în continuare partea de pensie ce li s-a cuvenit pînã la acea data.
CAP. 6 Stabilirea şi plata pensiilor ART. 43 (1) Pentru a se asigura respectarea stricta a prevederilor decretului privind stabilirea drepturilor la pensie, în cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne se constituie urmãtoarele comisii: a) comisii de pensii pe lîngã comandamentele de armata, de arma şi similare, cu urmãtoarea componenta: Preşedinte: - un loctiitor al comandantului; Membri: - un ofiţer superior din Consiliul politic şi statul major, şeful organului de cadre, un ofiţer financiar, un jurist şi un medic; b) comisii centrale de pensii ale Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne, cu urmãtoarea componenta: Preşedinte: - un adjunct al ministrului; Membri: - un loctiitor al şefului Marelui stat major; - un secretar adjunct al Consiliului politic superior; - şefii direcţiilor: cadre şi învãţãmînt, financiare, medicale; - şeful Oficiului juridic. (2) Componenta nominalã a comisiilor de pensii şi a comisiilor centrale de pensii se stabileşte prin hotãrîre a Consiliului de conducere al Ministerului Apãrãrii Naţionale, respectiv al Ministerului de Interne. ART. 44 (1) În vederea stabilirii pensiei, se întocmeşte dosarul de pensionare, care trebuie sa cuprindã fişa de pensie, precum şi orice alte documente necesare. Dosarul de pensionare se întocmeşte de cãtre: a) unitatea militarã de care militarul a aparţinut la data iesirii din cadrele permanente, dacã acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare la data trecerii sale în rezerva; b) centrul militar în raza cãruia domiciliazã, în cazul militarilor care îndeplinesc condiţiile de pensionare dupã data iesirii din cadrele permanente. Pentru cadrele ce aparţin Ministerului de Interne, în asemenea cazuri se aplica prevederile alin. (1) lit. a). (2) Unitatea militarã şi centrul militar poarta intreaga rãspundere pentru exactitatea datelor pe care le conţine fişa de pensie. ART. 45 (1) Unitãţile militare şi centrele militare sînt obligate sa înainteze dosarul de pensie organului de pensii din Ministerul Apãrãrii Naţionale, respectiv Ministerul de Interne, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii. (2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie sa conţinã în mod obligatoriu şi concluziile comisiei de expertiza medico-militarã. (3) Organul de pensie din Ministerul Apãrãrii Naţionale, respectiv Ministerul de Interne, este obligat sa verifice în termen de 40 de zile dacã dosarul de pensionare conţine toate datele necesare pentru stabilirea pensiei şi sa propunã comisiei de pensii emiterea deciziei de pensionare. ART. 46 (1) Comisiile de pensii emit deciziile de pensionare pe baza propunerilor organelor de pensii. (2) Impotriva deciziilor de pensii se poate face apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia centrala de pensii a Ministerului Apãrãrii Naţionale, respectiv Ministerului de Interne. Deciziile care nu au fost atacate în termen, precum şi deciziile comisiilor centrale de pensii, sînt definitive. ART. 47 Comisiile centrale de pensii sînt organe de apel şi control; în aceasta calitate, comisiile judeca şi hotãrãsc asupra cererilor de revizuire a deciziilor date de comisiile de pensii şi urmãresc aplicarea corecta a legislaţiei de pensii de cãtre organele de pensii. ART. 48 (1) În cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale, respectiv Ministerului de Interne, se constituie cîte o comisie de expertiza medico-militarã care funcţioneazã pe lîngã spitalele militare, precum şi cîte o comisie centrala de expertiza medico-militarã. (2) Componenta nominalã a comisiilor de expertiza medico-militarã de pe lîngã spitalele militare se stabileşte prin ordin al şefului Direcţiei medicale, iar componenta nominalã a comisiilor centrale de expertiza medico-militare, prin ordin al ministrului apãrãrii naţionale, respectiv al ministrului de interne. ART. 49 (1) Comisiile de expertiza medico-militare fac propuneri privind încadrarea militarilor în grade de invaliditate şi efectueazã revizuirea medicalã periodicã sau la cerere, a pensionarilor încadraţi în grade de invaliditate, în ceea ce priveşte capacitatea lor de munca. (2) Comisiile centrale de expertiza medico-militarã avizeazã propunerile de încadrare în grade de invaliditate, fãcute de comisiile de pe lîngã spitalele militare, controleazã şi indruma activitatea comisiilor de expertiza medico-militare de pe lîngã spitalele militare şi rezolva contestaţiile fãcute de persoanele în cauza sau de Direcţia medicalã. ART. 50 Modul de organizare şi funcţionare, atribuţiile şi rãspunderile comisiilor centrale de pensii, ale comisiilor de pensii, ale comisiilor de expertiza medico-militare, se stabilesc prin regulament aprobat prin decret al Consiliului de Stat. ART. 51 (1) Pensiile se plãtesc astfel: a) de la data încetãrii retributiei cadrelor militare sau, dupã caz, a retributiei sau pensiei susţinãtorului decedat, dacã cererea împreunã cu toate actele necesare a fost depusa la organul de pensii în cel mult 3 luni de la data ivirii acestor situaţii; b) din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care cererea cu actele necesare a fost depusa la organul de pensii peste termenul prevãzut la lit. a). (2) Pentru cei care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei de ieşire din cadrele permanente sau ulterior decesului susţinãtorului, pensia se plãteşte cu începere din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care s-a depus cererea împreunã cu actele necesare la organul de pensii. ART. 52 Urmaşii pensionarilor militari vor depune cererea împreunã cu actele necesare pentru obţinerea pensiei de urmaş la organul de pensie sau la centrul militar. ART. 53 Pensia se plãteşte personal titularului sau se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la cererea şi pe numele sau. În cazul în care pensia nu poate fi inminata pensionarului, aceasta se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni pe numele titularului. ART. 54 (1) Pensia de urmaş, acordatã copiilor potrivit prezentului decret, nu poate fi folositã decît în scopul îngrijirii şi educãrii lor, indiferent de calitatea persoanei care o încaseazã. Persoanele care au în îngrijire copii care beneficiazã de pensie de urmaş au obligaţia sa justifice utilizarea sumelor încasate numai în scopul menţionat. (2) Pensia de urmaş a copiilor care au fost încredinţaţi unor instituţii de ocrotire se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pe numele lor, dupã ce s-au achitat sumele datorate, potrivit legii, pentru întreţinerea în acele instituţii. ART. 55 (1) Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente înceteazã începînd cu luna urmãtoare aceleia în care beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cãrora i-au fost acordate. (2) Sumele rãmase neîncasate de cãtre pensionarul decedat, pentru luna în care a avut loc decesul, se plãtesc membrilor de familie. ART. 56 (1) Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cît pensionarul: a) executa o pedeapsa privativã de libertate; b) are domiciliul stabilit pe teritoriul altei tari; c) este concentrat ori mobilizat. (2) Pe timpul cît un pensionar de invaliditate gradul I este internat în unitãţi de asistenta socialã, se suspenda plata sumei acordate pentru îngrijire. (3) Suspendarea plãţii pensiei se face începînd cu luna urmãtoare celei în care a intervenit cauza care a determinat suspendarea. ART. 57 (1) În cazul prevãzut la art. 56 alin. (1) lit. a), dacã hotãrîrea de condamnare a fost desfiintata şi cel în cauza a fost achitat, se vor plati sumele pe durata suspendãrii, fãrã a depãşi pensia pe 12 luni. (2) Dupã executarea pedepsei sau în caz de graţiere ori de amnistie, plata pensiei se reia începînd cu luna urmãtoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat. ART. 58 (1) Pensionãrii reincadrati permanent sau temporar au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la încadrare, sa comunice organului de pensii unitatea şi data de la care lucreazã şi cuantumul retributiei. Aceeaşi obligaţie revine şi unitãţii în care sînt încadraţi pensionãrii. (2) Instanţele au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data condamnãrii pensionarului, sa comunice aceasta situaţie, în scris, organului de pensie respectiv. ART. 59 (1) Pensionarilor militari rechemati în cadrele permanente li se anuleazã decizia de pensionare. (2) Prevederile alin. (1) se aplica din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea în care a fost încadrat.
CAP. 7 Pensia suplimentarã ART. 60 (1) Pensia suplimentarã se bazeazã pe principiul mutualitatii între militarii din cadrele permanente, care contribuie, în acest scop, cu 2 la suta din retributia lor tarifara lunarã. (2) Militatii din cadrele permanente pot contribui benevol cu încã 2 la suta din retributia tarifara lunarã pentru pensia suplimentarã. În acest caz, contribuţia totalã va fi de 4 la suta din retributia tarifara. Cei care au contribuit cu 4 la suta din retributia tarifara beneficiazã de o pensie suplimentarã majoratã, potrivit prezentului decret. (3) Contribuţia pentru pensia suplimentarã se retine de unitãţi şi se vireazã de cãtre acestea prin Direcţia financiarã a Ministerului Apãrãrii Naţionale, respectiv Ministerului de Interne, într-un cont special la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pentru care se acorda o dobinda de 3 la suta anual. ART. 61 (1) Militarii care au contribuit la constituirea fondului pentru pensia suplimentarã beneficiazã de aceasta pensie de la data iesirii lor din cadrele permanente ca urmare a pensionãrii. (2) Pentru militarii care au contribuit cu 2 la suta, pensia suplimentarã se stabileşte în procente din retributia tarifara folositã la calcularea pensiei militare, dupã anii de contribuţie, astfel: -------------------------------------------------------------------------------- Timpul cît s-a contribuit % din retributia tarifara -------------------------------------------------------------------------------- - peste 20 ani 12 - 15-20 ani inclusiv 10 - 10-15 ani inclusiv 8 - 5-10 ani inclusiv 5 -------------------------------------------------------------------------------- ART. 62 (1) Militarii care au contribuit în mod benevol cu 4 la suta din retributia tarifara lunarã beneficiazã de pensie suplimentarã stabilitã în procente din retributia folositã la calcularea pensiei militare, dupã anii de contribuţie, dupã cum urmeazã: -------------------------------------------------------------------------------- Timpul cît s-a contribuit % din retributia tarifara -------------------------------------------------------------------------------- - peste 25 ani 18 - 20-25 ani inclusiv 16 - 15-20 ani inclusiv 14 - 10-15 ani inclusiv 12 - 5-10 ani inclusiv 8 -------------------------------------------------------------------------------- (2) Pentru militarii care au contribuit la pensia suplimentarã o perioada cu 2 la suta, iar o alta perioada cu 4 la suta, pensia se calculeazã cu procentele corespunzãtoare contribuţiei de 4 la suta; în acest caz, fiecare doi ani de contribuţie cu 2 la suta se iau în calcul ca un an de contribuţie cu 4 la suta. ART. 63 Militarilor care au plãtit contribuţia pentru pensia suplimentarã pe o perioada de pînã la 5 ani li se restituie, la data pensionãrii, suma cu care au contribuit, la care se adauga o dobinda de 3 la suta. ART. 64 Pensia suplimentarã se acorda urmaşilor în proporţie de 50 la suta din cotele prevãzute pentru pensia de urmaş acordatã în condiţiile prezentului decret. ART. 65 În cazul în care o persoana a plãtit contribuţia pentru pensia suplimentarã la mai multe sectoare cu sisteme proprii de asigurãri sociale şi pensii, se iau în considerare toţi anii de contribuţie. În acest caz, sectorul care plãteşte pensia plãteşte şi pensia suplimentarã. ART. 66 Prevederile din prezentul decret referitoare la stabilirea şi plata pensiilor, precum şi la recalcularea dreptului la pensie, sau suspendarea plãţii acesteia, se aplica în mod corespunzãtor şi pensiilor suplimentare.
CAP. 8 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 67 Pensionãrii militari şi membrii lor de familie beneficiazã de asistenta socialã şi de alte drepturi de asigurãri sociale prevãzute pentru pensionãrii de asigurãri sociale de stat, în condiţiile şi potrivit Legii privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenta social. ART. 68 În caz de deces al pensionarului sau al unui membru de familie, se acorda, în aceleaşi condiţii ca şi pentru militarii din cadrele permanente, ajutor de deces prin centrul militar sau prin unitãţile socialiste, dacã pensionãrii militari erau încadraţi în munca. ART. 69 Cererile în fata oricãror organe care au drept scop stabilirea unui drept la pensie, precum şi toate actele procedurale în legatura cu acest drept, sînt scutite de orice fel de taxe de timbru. ART. 70 (1) Sumele plãtite fãrã temei, cu titlu de pensie sau alte drepturi aferente, se recupereazã, potrivit legii, de la cei care le-au primit. Sumele rãmase nerecuperate de pe urma pensionarilor decedati nu se mai urmãresc. (2) Recuperarea de la pensionari a sumelor plãtite fãrã temei se face pe baza deciziei date de organele de pensie, care constituie titlu executoriu. ART. 71 Persoanele care, prin nerespectarea dispoziţiilor legale, determina plata unor pensii necuvenite, sînt obligate la restituirea acestora, potrivit legii. ART. 72 La stabilirea pensiilor militare de stat şi a pensiilor suplimentare, fracţiunile de leu se intregesc la un leu în favoarea pensionarului. ART. 73 Pensiile stabilite pînã la data prezentului decret se menţin, în continuare, atît timp cît sînt îndeplinite condiţiile în baza cãrora au fost acordate. ART. 74 (1) Militarii care au fost degradati militar ori au pierdut gradul de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, au drept la pensie de serviciu pentru activitatea depusa, dacã au cel puţin 30 ani vechime în serviciu la data iesirii din cadrele permanente, din care 20 ani efectivi ca militar, şi au împlinit virsta de 60 ani. (2) Celor care au calitatea de pensionari militari la data degradãrii ori pierderii gradului militar li se retrage dreptul la pensia de serviciu pentru activitatea depusa, pînã la împlinirea virstei prevãzutã la alin. (1). ART. 75 Nevazatorii primesc pensia integrala de serviciu pentru activitatea depusa dacã au la data iesirii din cadrele permanente o vechime de cel puţin 15 ani bãrbaţii şi 10 ani femeile, la împlinirea virstei de 50 ani bãrbaţii şi 45 ani femeile. Aceşti pensionari primesc pensia în întregime şi pe timpul cît sînt încadraţi în munca. ART. 76 (1) Pensionãrii de invaliditate de orice grad, care sînt revizuibili medical, existenţi la data prezentului decret, vor fi reexaminati de cãtre comisiile de expertiza medico-militare la termenele stabilite, potrivit prezentului decret. (2) Pensionãrii militari, care în urma revizuirii medicale urmeazã sa fie reincadrati în munca, vor fi repartizaţi în locuri de munca corespunzãtoare, potrivit pregãtirii şi capacitãţii lor, prin direcţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru probleme de munca şi ocrotiri sociale. Aceştia îşi menţin dreptul la pensie numai pînã la încadrarea în munca, dar nu mai tirziu de 31 decembrie 1977. Pensionãrii de invaliditate care la intrarea în vigoarea a prezentului decret, beneficiau atît de pensie cît şi de retributie, îşi menţin acest drept cît timp continua sa fie încadraţi în munca, dar nu mai tirziu de 31 decembrie 1977. ART. 77 Cererile de pensii aflate în curs de rezolvare la organele de pensii vor fi soluţionate potrivit prevederilor prezentului decret. ART. 78 Prezentul decret intra în vigoare pe data de 1 iulie 1977. Pe aceeaşi data se abroga: <>Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat şi pensia suplimentarã şi <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2006/1967 pentru aplicarea <>Decretului nr. 141/1967 , cu toate modificãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret.
-------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
