Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECRET nr. 210 din 14 iunie 1960 (*republicat*) privind regimul mijloacelor de plata straine, metalelor pretioase si pietrelor pretioase
EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 56 din 17 mai 1972
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Deţinerea cu orice titlu, a mijloacelor de platã strãine şi a metalelor preţioase, precum şi operaţiile de orice fel cu acestea şi cu pietrele preţioase constituie monopol valutar de stat şi sînt interzise, cu excepţiile expres prevãzute prin lege.
Politica valutarã se exercitã de Ministerul Finanţelor, în colaborare cu Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România şi Banca Românã de Comerţ Exterior, potrivit normelor legale în vigoare.
Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România şi Banca Românã de Comerţ Exterior, dupã caz şi potrivit atribuţiilor lor statutare, au dreptul exclusiv de a efectua cumpãrãri şi vînzãri de mijloace de platã strãine, de metale preţioase şi de pietre preţioase, precum şi de a face decontãrile cu strãinãtatea.
Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România şi Banca Românã de Comerţ Exterior vor putea autoriza şi alte organizaţii socialiste sã efectueze, potrivit normelor legale în vigoare, operaţii de schimb valutar, operaţii cu metale preţioase şi pietre preţioase, precum şi încasãri în valutã pentru prestãri de servicii, vînzãri de mãrfuri şi altele.
Cursul oficial al valutelor se stabileşte de cãtre Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România, potrivit normelor legale în vigoare.
Introducerea în ţarã şi scoaterea din ţarã de monedã româneascã sînt interzise, în afarã de cazurile prevãzute prin legi speciale.
ART. 2
Prin mijloace de platã strãine, în sensul prezentului decret, se înţeleg:
a) biletele de bancã şi monedele de orice fel, emise în strãinãtate, cu putere circulatorie, precum şi cele fãrã putere circulatorie, care pot fi preschimbate în bilete de bancã sau monede cu putere circulatorie;
b) înscrisurile, ca: ordinele sau dispoziţiile de platã, mandatele, acreditivele, scrisorile de credit, cecurile, biletele la ordin, cambiile, orice efecte de comerţ, precum şi orice alte înscrisuri cuprinzînd obligaţii de platã, exprimate în monedã strãinã, dacã emitentul are domiciliul în strãinãtate sau dacã locul plãţii este în ţarã strãinã;
c) disponibilitãţile în monedã strãinã, aflate în conturi sau sub orice altã formã, în strãinãtate.
ART. 3
Se asimileazã mijloacelor de platã strãine:
a) de orice drepturi sau obligaţii patrimoniale, indiferent de felul sau forma în care sînt exprimate, ce pot fi realizate sau lichidate în strãinãtate sau referitoare la bunuri aflate în strãinãtate, dacã aceste drepturi sau obligaţii aparţin unor persoane cu domiciliul în ţarã sau aflate temporar în ţarã de mai mult de un an;
b) hîrtiile de valoare emise de statul român sau de orice persoanã juridicã românã a cãror valoare este exprimatã în lei şi plãtibile în ţarã, dacã aceste hîrtii sînt destinate a fi scoase din ţarã sau introduse în ţarã;
c) sumele de bani, indiferent în ce monedã, cuvenite în ţarã persoanelor domiciliate în strãinãtate sau aflate temporar în ţarã, pînã la un an, ori persoanelor arãtate în cap. V.
Termenul prevãzut la lit. a şi c poate fi prelungit de Ministerul Finanţelor.
ART. 4
Prin metale preţioase, în sensul prezentului decret, se înţeleg:
a) aurul, platina şi metalele din grupa platinei - paladium, osmium, iridium, rhodium, ruthenium - în orice stare s-ar afla: purã, aliaje, nativã, în minereuri, nisipuri, concentrate, sãruri, soluţii şi alte asemenea şi în orice formã s-ar gãsi, ca: lingouri, bare, sîrmã, plãci, foiţã, deşeuri, aur dentar, obiecte de laborator, obiecte de uz casnic, de artã, de cult, bijuterii, ceasornice cu capac şi carcasã din aur sau platinã, orice alte obiecte de uz personal, aparate, dispozitive, utilaje, pãrţi sau resturi din acestea şi alte asemenea, indiferent de conţinutul lor în metal preţios fin, precum şi monedele şi medaliile de aur dacã nu se încadreazã în prevederile art. 2 lit. a;
b) argintul în bare, lingouri sau în orice altã formã s-ar gãsi în fazele procesului sãu de producţie, precum şi aparatele, dispozitivele şi utilajele din argint.
Nu se considerã ca fiind obiecte confecţionate din metale preţioase - fãcînd excepţie de la dispoziţiile alin. 1 lit. a - bijuteriile, obiectele de artã, de cult, de uz casnic sau personal, cînd:
a) titlul aliajului cu aur, din care sînt confecţionate, este sub 375%. pentru aur, sau
b) au pãrţi de aliaj din aur, cu titlurile legale, în proporţie mai micã de 25% din greutatea totalã a obiectelor.
ART. 5
Prin pietre preţioase, în sensul prezentului decret, se înţeleg: diamantele, briliantele, rubinele, safirele, smaraldele şi perlele naturale.
ART. 6
Este îngãduit oricãrei persoane sã deţinã:
a) bijuterii sau obiecte de artã, de cult, de uz casnic sau personal, ori lucrãri vechi dentare, confecţionate din aur sau platinã, ori cu adaos de aur sau platinã;
b) salbe confecţionate din ducaţi (galbeni) mari austrieci şi ducaţi (galbeni) mici austrieci şi ungureşti, precum şi ducaţii (galbenii) gãuriţi, cu toartã sau în ramã, desprinşi din salbã ori montaţi în cercei, toate acestea numai dacã sînt destinate a servi ca podoabã;
c) mahmudele şi icuşari;
d) bijuterii confecţionate din monede de aur bãtute pînã în anul 1800 inclusiv.
Obiectele arãtate în prezentul articol nu sînt supuse obligaţiei de predare cãtre Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România sau unitãţilor de stat anume autorizate, prevãzute în art. 9 lit. b.
Transmiterea sau dobîndirea bijuteriilor şi a celorlalte obiecte arãtate în alin. 1 lit. a - d inclusiv, precum şi cea privind pietrele preţioase, efectuate de persoane fizice, dacã dobîndirea nu s-a fãcut în scop de revînzare, este îngãduitã, fãrã nici o autorizare.
ART. 7
Persoanele fizice şi juridice particulare pot deţine, cu autorizarea Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România, aparate, dispozitive şi utilaje, inclusiv obiecte de laborator din metale preţioase, necesare activitãţii lor, sau dacã acestea servesc unor scopuri ştiinţifice.
De asemenea, pot fi deţinute colecţiile numismatice, recunoscute ca atare de cãtre Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România care are, în mod exclusiv, calitatea de a elibera autorizaţiile nominale de pãstrare.
În lipsa autorizãrii, obiectele prevãzute în prezentul articol trebuie predate Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau unitãţilor de stat anume autorizate, în termen de 60 zile de la dobîndire sau deîndatã în caz de retragere a autorizãrii.
ART. 8
Organizaţiile de cult pot deţine obiecte de cult din metale preţioase în orice cantitate şi sînt obligate sã ţinã evidenţa acestora. Orice asemenea obiect trebuie înregistrat într-un registru special de evidenţã, imediat dupã dobîndire.
Pentru obiectele de cult din metale preţioase aflate în patrimoniul organizaţiilor de cult la data intrãrii în vigoare a prezentului decret, înregistrarea se va face în termen de 60 zile de la aceastã datã.
Neîndeplinirea obligaţiilor prevãzute în alin. 1 şi 2 se asimileazã cu încãlcarea obligaţiilor prevãzute în art. 9.
CAP. II
Obligaţiile şi drepturile celor care dobîndesc sau deţin mijloace de platã strãine şi metale preţioase
ART. 9
Cei care dobîndesc în condiţiile legii mijloace de platã strãine sau metale preţioase, ori care produc asemenea metale, au urmãtoarele obligaţii:
a) sã predea Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Bãncii Române de Comerţ Exterior, în termen de 30 zile, mijloacele de platã strãine enumerate în art. 2 lit. a agreate de acestea; mijloacele de platã strãine neagreate se vor depune spre valorificare, potrivit instrucţiunilor de aplicare a prezentului decret;
b) sã predea Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau unitãţilor de stat anume autorizate, în termen de 60 zile, metalele preţioase care nu provin din producţie şi imediat pe acelea care provin din producţie;
c) sã cedeze Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Bãncii Române de Comerţ Exterior, în termen de 60 zile, disponibilitãţile arãtate în art. 2 lit. c, precum şi sumele constituind venituri din bunuri imobiliare aflate în strãinãtate sau contravaloarea drepturilor valorificate privind asemenea bunuri, dînd şi dispoziţii corespunzãtoare debitorilor respectivi;
d) sã declare şi totodatã sã dea mandat de încasare sau valorificare Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Bãncii Române de Comerţ Exterior, în termen de 60 zile, pentru mijloacele de platã strãine art. 2 lit. b;
e) sã declare Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Bãncii Române de Comerţ Exterior, în termen de 60 zile, orice alte mijloace de platã strãine reprezentînd active, la care se referã art. 3 lit. a.
ART. 10
Prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili categoriile de dobînditori de valutã care sînt exceptaţi de la obligaţia de predare sau cedare prevãzutã la art. 9, precum şi condiţiile în care aceştia au dreptul sã utilizeze, în ţarã sau în strãinãtate, valuta rãmasã la dispoziţia lor.
În ţarã, valuta rãmasã la dispoziţia dobînditorilor exceptaţi de la obligaţia de predare sau cedare va putea fi utilizatã pentru construirea sau cumpãrarea de locuinţe, cumpãrarea de mãrfuri ori plata unor servicii, care au preţuri sau tarife stabilite în valutã.
ART. 11
Prin derogare de la dispoziţiile art. 9, întreprinderile de stat pentru comerţul exterior şi celelalte organizaţii socialiste care realizeazã devize din operaţii cu strãinãtatea sînt obligate sã le cedeze Bãncii Române de Comerţ Exterior, imediat dupã realizare.
Organizaţiile socialiste nu sînt supuse obligaţiilor arãtate în art. 9 pentru metalele preţioase ce le-au fost repartizate prin dispoziţii speciale.
Regimul cantitãţilor de metale preţioase nefolosite şi al deşeurilor, regimul aparatelor, dispozitivelor şi utilajelor din metale preţioase aflate în orice stare la organizaţiile socialiste sau care vor intra în folosinţa lor, precum şi al colecţiilor numismatice, se reglementeazã prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret.
ART. 12
Toate termenele stabilite în art. 9 curg de la data dobîndirii mijloacelor de platã strãine şi a metalelor preţioase.
Prin data dobîndirii, în ce priveşte mijloacele de platã la care se referã art. 3 lit. a, se înţelege, în sensul prezentului decret, data la care titularul din ţarã a luat cunoştinţã de dreptul sãu printr-o comunicare oficialã, dintr-un act oficial sau din orice alt act emanat de la o instituţie autorizatã.
ART. 13
Mijloacele de platã strãine, precum şi metalele preţioase, predate ori cedate, vor fi plãtite la cursurile în vigoare cu prima stabilitã prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri pentru valutele strãine, respectiv la preţurile în vigoare pentru metalele preţioase.
Sumele nete realizate din valorificarea mijloacelor de platã strãine, potrivit art. 9 lit. c şi d, vor fi decontate în lei beneficiarilor, îndatã ce Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România sau Banca Românã de Comerţ Exterior va putea dispune liber de ele.
CAP. III
Operaţiile cu mijloace de platã strãine, metale preţioase şi pietre preţioase
ART. 14
Prin operaţii cu mijloace de platã strãine, cu metale preţioase sau pietre preţioase se înţeleg orice acte sau fapte care dau naştere, modificã sau sting drepturi sau obligaţii referitoare la mijloacele de platã strãine, la cele asimilate lor, precum şi la metalele preţioase sau pietrele preţioase.
Se asimileazã acestor operaţii:
a) introducerea în ţarã sau scoaterea din ţarã de înscrisuri reprezentînd mijloace de platã strãine;
b) scoaterea din ţarã de metale preţioase sau pietre preţioase;
c) producţia, prin orice metodã, şi extragerea de metale preţioase, inclusiv afinarea, precum şi orice tratament al minereurilor şi nisipurilor, în scopul obţinerii metalelor preţioase;
d) prelucrarea sau folosirea în industrie a metalelor preţioase, precum şi transformarea, repararea şi orice alte lucrãri cu metale preţioase sau pietre preţioase;
e) mijlocirea cumpãrãrii sau a vînzãrii de mijloace de platã strãine, metale preţioase sau pietre preţioase;
f) transportul fizic, precum şi încredinţarea sau primirea în vederea transportului fizic, al mijloacelor de platã strãine arãtate în art. 2 lit. a şi b, precum şi al metalelor preţioase, supuse obligaţiei de predare.
ART. 15
Operaţiile cu metale preţioase, obiecte şi bijuterii din metale preţioase, inclusiv cele confecţionate din argint, sau operaţiile cu pietre preţioase, ca acte de comerţ sau ca îndeletnicire meşteşugãreascã ori industrialã, nu sînt îngãduite decît în sectorul socialist.
Repartizarea aurului dentar cãtre policlinici, laboratoare şi populaţie, precum şi evidenţa şi modul de autorizare a prelucrãrii aurului dentar, se stabilesc prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret.
ART. 16
Orice operaţii cu mijloace de platã strãine, cu metale preţioase sau pietre preţioase se pot efectua numai cu autorizarea Ministerului Finanţelor.
Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România şi Banca Românã de Comerţ Exterior efectueazã direct, dupã caz şi potrivit atribuţiilor lor statutare, fãrã, autorizarea prevãzutã la alin. 1:
a) plãţile în strãinãtate ale statului, întreprinderilor de stat pentru comerţul exterior şi ale celorlalte organizaţii socialiste care fac operaţii cu strãinãtatea, în cadrul prevederilor actelor normative referitoare la asemenea plãţi;
b) operaţiile autorizate prin Statutul Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Statutul Bãncii Române de Comerţ Exterior.
ART. 17
Urmãtoarele operaţii cu caracter tehnic bancar sînt supuse autorizãrii Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Bãncii Române de Comerţ Exterior:
a) importul şi exportul de titluri, acţiuni, obligaţii şi cupoanele lor, precum şi viramentul lor în conturi;
b) emiterea de cambii, tratate şi acceptarea acestora în valutã în favoarea unor beneficiari din strãinãtate.
ART. 18
Actele juridice efectuate fãrã autorizare, au legãturã cu operaţiile arãtate în art. 16 şi 17, sînt nule de drept, independent de sancţiunile penale.
ART. 19
Nu sînt supuse autorizãrii:
a) folosirea sumelor în lei cuvenite în ţarã persoanelor domiciliate în strãinãtate, constituind venituri din bunuri imobiliare situate în ţarã, ori reprezentînd produsul valorificãrii unor bunuri situate în ţarã sau a accesiunilor deschise în ţarã, ori avînd orice altã provenienţã legalã;
b) darurile, precum şi transmiterea cu titlu de moştenire, dacã aceste operaţii privesc colecţiile numismatice;
c) operaţiile arãtate în art. 6 alin. ultim;
d) operaţiile arãtate în art. 14 lit. f fãcute în vederea îndeplinirii obligaţiilor de predare sau cedare cãtre Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România, Banca Românã de Comerţ Exterior sau unitãţile de stat anume autorizate;
e) orice alte operaţii prevãzute în instrucţiunile de aplicare a prezentului decret.
ART. 20
Analiza şi marcarea metalelor preţioase în orice formã se efectueazã numai de Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România.
CAP. IV
Dispoziţii aplicabile cãlãtorilor
ART. 21
Persoanele cu domiciliul în Republica Socialistã România, care cãlãtoresc în strãinãtate, sînt obligate sã declare organelor vamale, atît la ieşirea din ţarã cît şi la înapoiere, obiectele din metale preţioase sub orice formã, precum şi pietrele preţioase montate sau nemontate, cu excepţia obiectelor de uz personal.
Dupã intrarea în ţarã, cãlãtorii arãtaţi la alineatul precedent au obligaţia de a se conforma dispoziţiilor art. 9 în ceea ce priveşte mijloacele de platã strãine şi metalele preţioase, supuse obligaţiei de predare, cedare sau declarare, termenele prevãzute în acel articol curgînd de la data intrãrii în ţarã.
ART. 22
La intrarea în ţarã, cãlãtorii cu domiciliul în strãinãtate sînt obligaţi sã declare organelor vamale obiectele din metale preţioase sub orice formã, pietrele preţioase montate sau nemontate, cu excepţia obiectelor de uz personal.
Dupã intrarea în ţarã, cãlãtorii arãtaţi în alineatul precedent pot sã valorifice metalele preţioase şi pietrele preţioase sub orice formã, precum şi mijloacele de platã strãine, numai la Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România, Banca Românã de Comerţ Exterior sau la organizaţiile socialiste autorizate de acestea.
ART. 23
Prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret se vor prevedea înscrisurile din acele arãtate în art. 2 lit. b, care trebuie depuse la organele vamale, în vederea obţinerii autorizaţiei legale de introducere a lor în ţarã de cãtre cãlãtorii prevãzuţi în art. 21 şi 22.
ART. 24
Valorile declarate conform prevederilor art. 22 alin. 1, precum şi mijloacele de platã strãine introduse în ţarã de cãlãtori cu domiciliul în strãinãtate şi neutilizate, vor putea fi scoase din ţarã de cãtre aceştia, fãrã a fi necesarã vreo autorizare în acest scop.
ART. 25
Sumele în lei efectivi pe care le au asupra lor cãlãtorii la ieşirea din ţarã sau la intrarea în ţarã vor fi declarate organelor vamale.
În afarã de cazurile prevãzute prin legi speciale, sumele în lei efectivi declarate la ieşirea din ţarã vor fi depuse contra chitanţã:
a) de cãlãtorii cu domiciliul în Republica Socialistã România, organelor vamale, cu dreptul de a fi folosite în ţarã;
b) de cãlãtorii cu domiciliul în strãinãtate, organelor vamale, care le vor depune Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România pe numele cãlãtorului.
ART. 26
Sumele în lei efectivi pe care le au asupra lor cãlãtorii la intrarea în ţarã şi pe care le declarã se confiscã de organele vamale, în afara cazurilor prevãzute prin legi speciale.
ART. 27
Sumele în lei rãmase neutilizate în ţarã de cãtre cãlãtorii cu domiciliul în strãinãtate, rezultînd din vînzãri ori transfer de devize, sau din preschimbul de cecuri de cãlãtorie în lei, emise de Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România sau Banca Românã de Comerţ Exterior, vor putea fi folosite pentru plãţi în ţarã sau vor putea fi transferate în strãinãtate în valutã din care provin.
Sumele în lei rãmase neutilizate în ţarã, provenind din vînzarea metalelor preţioase, se vor putea folosi de asemenea pentru plãţi în ţarã sau vor putea fi transferate în strãinãtate în valuta ţãrii în care domiciliazã cãlãtorii sau în orice altã valutã pe care aceştia o cer.
Sumele în lei rãmase neutilizate în ţarã, vãrsate Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Bãncii Române de Comerţ Exterior şi care sînt de altã provenienţã decît acea prevãzutã în alin. 1 şi 2, vor putea fi folosite exclusiv pentru plãţi în ţarã.
ART. 28
Dispoziţiile privind mijloacele de platã strãine, metalele preţioase şi pietrele preţioase, aplicabile personalului îmbarcat pe navele sub pavilion român, se stabilesc prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret.
CAP. V
Dispoziţii privind reprezentanţelor diplomatice, consulare şi comerciale
ART. 29
Membrii reprezentanţelor diplomatice, consulare şi comerciale ale statelor strãine în Republica Socialistã România, cetãţeni strãini, precum şi membrii familiilor lor, sînt scutiţi de obligaţiile prevãzute în art. 9 ca şi de obligaţia de a declara organelor vamale, la intrarea în ţarã, mijloacele de platã strãine, metalele preţioase şi pietrele preţioase pe care le au asupra lor.
Aceeaşi scutire se aplicã şi întregului personal al reprezentanţelor diplomatice, consulare şi comerciale ale statelor strãine în Republica Socialistã România, compus din cetãţeni strãini, precum şi membrilor familiilor lor, dacã în afara serviciului la reprezentanţã nu exercitã vreo activitate lucrativã în Republica Socialistã România.
Persoanele arãtate în alin. 1 şi 2 vor putea scoate, la ieşirea din ţarã, fãrã îndeplinirea vreunei formalitãţi, mijloacele de platã strãine, metalele preţioase şi pietrele preţioase pe care le au asupra lor, proprietatea lor personalã sau care aparţin reprezentanţei respective. Valorificarea acestora pe teritoriul Republicii Socialiste România se va putea face numai la Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România, Banca Românã de Comerţ Exterior sau la unitãţile de stat anume autorizate.
Dispoziţiile prevãzute în acest articol se aplicã şi cetãţenilor strãini, persoane oficiale, posesoare de paşapoarte diplomatice, în misiune temporarã, în vizitã sau în trecere prin Republica Socialistã România, precum şi persoanelor care se bucurã de privilegii diplomatice, în baza convenţiilor internaţionale la care Republica Socialistã România a aderat.
ART. 30
Ministerul Finanţelor poate acorda scutirea prevãzutã în art. 29 şi altor categorii de cetãţeni strãini.
CAP. VI
Efectuarea plãţilor în strãinãtate
ART. 31
Orice transfer sau platã comercialã şi necomercialã în strãinãtate a statului, întreprinderilor de stat pentru comerţul exterior şi a celorlalte organizaţii socialiste care fac operaţii cu strãinãtatea, precum şi plãţile necomerciale în strãinãtate ale particularilor, se fac exclusiv prin Banca Românã de Comerţ Exterior.
CAP. VII
Dispoziţii privind conturile strãine
ART. 32
Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România şi Banca Românã de Comerţ Exterior pot deschide în registrele lor conturi în lei, provenind din operaţii legale, precum şi conturi în monedã strãinã, pe numele persoanelor fizice sau juridice cu domiciliul în strãinãtate.
ART. 33
Conturile care se deschid în registrele Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România şi Bãncii Române de Comerţ Exterior în conformitate cu art. 32, pot fi de trei feluri:
- conturi "A", ţinute în monede strãine liber convertibile sau în lei proveniţi din asemenea monede ori din vînzãri de metale preţioase, monedã sau lingouri, cu excepţia argintului;
- conturi "B", ţinute în alte monede strãine care sînt cotate de Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România, sau în lei proveniţi din aceste monede;
- conturi "C", ţinute în lei de orice altã provenienţã.
ART. 34
Disponibilitãţile din conturile "A" pot fi folosite, fãrã autorizarea prevãzutã de lege, pentru plãţi în strãinãtate, în orice monedã, pentru obţinerea de orice monedã efectivã strãinã, precum şi pentru orice plãţi în lei, în ţarã.
Disponibilitãţile din conturile "B" pot fi folosite de asemenea, fãrã autorizare, pentru plãţi în strãinãtate în moneda strãinã în care disponibilitãţile din aceste conturi sînt transferabile, pentru orice plãţi în lei, în ţarã, precum şi pentru stornarea în moneda strãinã respectivã a soldurilor nefolosite în Republica Socialistã România.
ART. 35
Disponibilitãţile din conturile "C" pot fi folosite numai pentru plãţi în ţarã, fãrã a fi necesarã vreo autorizare.
Prin derogare de la prevederile alin. 1, viramentele între asemenea conturi de lei şi plãţile în ţarã dispuse pentru contul unei alte persoane, domiciliate în strãinãtate, sînt supuse autorizãrii potrivit art. 16.
CAP. VIII
Dispoziţii sancţionatorii şi finale
ART. 36
Ministerul Finanţelor, Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România şi Banca Românã de Comerţ Exterior exercitã controlul operaţiilor cu mijloace de platã strãine şi al înregistrãrilor în conturi strãine, în condiţiile ce se vor stabili prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret.
Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România exercitã controlul producţiei, circulaţiei şi prelucrãrii metalelor preţioase şi pietrelor preţioase.
Ministerul Finanţelor, Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România şi Banca Românã de Comerţ Exterior sînt în drept sã exercite atribuţiile arãtate în prezentul articol, în sectorul socialist, indiferent de sistemul cãruia îi aparţin unitãţile ce efectueazã operaţiile la care se referã controlul, precum şi în sectorul particular.
ART. 37
Fapta de a nu preda, ceda sau declara mijloacele de platã strãine şi metalele preţioase, în cazurile şi termenele prevãzute de lege, ori de a efectua operaţii interzise cu aceste valori, inclusiv cu obiectele confecţionate din argint, precum şi cu pietre preţioase, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Cînd, pentru a se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor prevãzute în alineatul precedent, persoana în cauzã face sã disparã, în orice mod, valorile supuse predãrii, cedãrii sau declarãrii sau le face improprii destinaţiei lor, maximul special al pedepsei se sporeşte cu un an.
Dacã operaţiile interzise constau în cumpãrarea în vederea revînzãrii sau în mijlocirea, cu scopul obţinerii unui folos material, a vînzãrii ori a cumpãrãrii de valori din cele arãtate la alin. 1, ori în trecerea ilegalã peste graniţã a unor asemenea valori, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani şi confiscarea parţialã a averii.
Tentativa se pedepseşte.
Persoana care, potrivit art. 9, este obligatã la predarea, cedarea sau declararea drepturilor patrimoniale ce i se cuvin din strãinãtate, indiferent de felul ori forma în care sînt exprimate şi care, la cererea instituţiei bancare competente, nu prezintã actele sau nu dã lãmuririle necesare pentru înlesnirea valorificãrii acestor drepturi, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
Este apãratã de pedeapsã, în ce priveşte fapta de a nu fi predat, cedat sau declarat valorile arãtate la alin. 1, persoana care, dupã începerea urmãririi penale contra sa, recunoaşte fapta ori dã informaţiile necesare organului judiciar în faţa cãruia se aflã cauza, despre fapta comisã, îndeplinindu-şi obligaţiile nerespectate.
Persoanele arãtate la alineatele precedente sînt apãrate de pedeapsã, în ce priveşte oricare dintre faptele prevãzute în prezentul articol, dacã, dupã ce s-a început urmãrirea penalã contra lor, înlesnesc descoperirea altor fãptuitori. Persoana denunţatã este de asemenea apãratã de pedeapsã dacã, la invitaţia fãcutã de autoritãţi, predã sau cedeazã, dupã caz, de îndatã, valorile arãtate la alin. 1.
ART. 38
Constituie contravenţie nedeclararea la organele vamale a urmãtoarelor valori pe care cãlãtorii le au asupra lor la ieşirea din ţarã sau la intrarea în ţarã:
a) sumele în lei efectivi, libretele şi obligaţiunile C.E.C.;
b) obiectele din metale preţioase, sub orice formã, şi pietrele preţioase, cu excepţia obiectelor de uz personal.
Contravenţia prevãzutã în alin. 1 lit. a se sancţioneazã amendã de la 300 la 3.000 lei, iar cea prevãzutã în alin. 1 lit. b, cu amendã de la 500 la 5.000 lei.
Valorile nedeclarate se confiscã.
ART. 39
Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã de la 1.000 la 10.000 lei valorificarea metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase, sub orice formã, precum şi a mijloacelor de platã strãine, de cãtre strãinii care nu au domiciliul în România, altfel decît la Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România, Banca Românã de Comerţ Exterior sau la organizaţiile socialiste autorizate de acestea.
Amenda se aplicã atît celui care transmite cît şi celui care dobîndeşte valorile.
Valorile în cauzã se confiscã.
ART. 40
Contravenţiile prevãzute la art. 38, 39 şi 45 se constatã şi amenda se aplicã de organele Ministerului de Interne şi Ministerului Comerţului Exterior, precum şi de alte organe anume împuternicite în acest scop.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.
În cazul contravenţiilor a cãror amendã sau valoare a bunurilor confiscate nu depãşeşte 1.000 lei, plîngerea se soluţioneazã de organul ierarhic superior al agentului constatator.
În cazul contravenţiilor a cãror amendã sau valoare a bunurilor confiscate depãşeşte 1.000 lei, plîngerea se soluţioneazã de judecãtoria în a cãrei razã teritorialã s-a sãvîrşit contravenţia.
Dispoziţiile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se aplicã şi contravenţiilor prevãzute la art. 38, 39 şi 45, fãrã reducerea cuantumului amenzilor prevãzutã la art. 25 şi 26 din aceastã lege.
Faptele prevãzute în art. 38 şi 39 constituie contravenţii, dacã nu sînt sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni.
În vederea garantãrii executãrii sancţiunii amenzii, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, ia mãsuri asigurãtorii, care constau în indisponibilizarea bunurilor mobile urmãribile ale contravenientului prin instituirea unui sechestru şi ridicarea acestor bunuri.
În contra mãsurilor asigurãtorii, contravenientul, precum şi orice altã persoanã interesatã, pot face plîngere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal, la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã a fost sãvîrşitã contravenţia.
Hotãrîrea prin care se soluţioneazã plîngerea este definitivã.
Dispoziţiile Codului de procedurã penalã referitoare la procedura sechestrului, procesul-verbal de sechestru şi restituirea lucrurilor se aplicã în mod corespunzãtor.
ART. 41
Faptele prevãzute în art. 38 sau 39 dacã au avut caracter de trafic organizat sau au cauzat ori ar fi putut cauza prejudicii însemnate intereselor financiar-valutare ale statului, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani, iar valorile în cauzã se confiscã.
Tentativa se pedepseşte.
ART. 42
Amenzile aplicate strãinilor care nu au domiciliul în România pentru contravenţiile prevãzute în art. 38 şi 39 se vor plãti în lei proveniţi din schimb de valutã, în lei obţinuţi prin valorificarea bunurilor urmãribile ale strãinilor sau în orice alte sume în lei provenite din surse legale.
ART. 43
În cauzele referitoare la infracţiunile prevãzute de art. 37 şi 41, organele de urmãrire penalã şi instanţele judecãtoreşti vor cita, în calitate de mandatarã a statului, Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România, cu excepţia cauzelor privind mijloacele de platã strãine, în care se va cita, în aceeaşi calitate, Banca Românã de Comerţ Exterior.
În toate cazurile, se va pronunţa şi confiscarea valorilor în cauzã, potrivit legii penale.
Dacã valorile supuse confiscãrii nu se gãsesc, instanţele judecãtoreşti vor obliga pe cel în cauzã la plata unei sume echivalente calculate, dupã caz, potrivit art. 46, art. 47 sau art. 48.
La orice executare silitã, cînd bunurile scoase în vînzare sînt bijuterii sau obiecte din metale preţioase, ori pietre preţioase, se va cita şi Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România.
ART. 44
Cei care, dupã expirarea termenelor legale, dar înainte de a se fi început urmãrirea penalã contra lor, îşi vor îndeplini obligaţiile de predare, cedare sau declarare a mijloacelor de platã strãine ori a metalelor preţioase pe care le au sau de care dispun, vor primi contravaloarea acestora potrivit dispoziţiilor art. 13, fiind apãraţi de rãspundere penalã.
Îndeplinirea obligaţiilor prevãzute la alineatul precedent este îngãduitã la orice unitate autorizatã de pe întreg teritoriul ţãrii, indiferent de domiciliul persoanei care îşi îndeplineşte obligaţia.
Este interzisã orice cercetare a provenienţei mijloacelor de platã strãine şi a metalelor preţioase vîndute sau cedate.
Este, de asemenea, interzisã identificarea persoanelor care predau, în condiţiile prezentului articol, mijloacele de platã strãinã sau metale preţioase.
Celor care vor cere în mod expres li se vor elibera dovezi nominale de predare.
Dispoziţiile art. 19 lit. d sînt aplicabile.
ART. 45
Neaducerea în ţarã a sumelor în lei efectivi, scoase cu aceastã condiţie la plecarea în strãinãtate, constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu o amendã egalã cu suma neadusã în ţarã.
ART. 46
În cazul nerespectãrii obligaţiilor de declarare, predare sau cedare a mijloacelor de platã strãine prevãzute la art. 9, în cazul nejustificãrii legale a sumelor pentru care s-a obţinut autorizarea de transfer sau de platã în strãinãtate, precum şi în cazul nejustificãrii legale a sumelor în valutã puse la dispoziţia cetãţenilor români avînd o însãrcinare de stat sau de interes obştesc, evaluarea prejudiciului se face în lei, la preţul valutei stabilit potrivit legii. Sînt legal justificate diurnele în valutã, dacã au fost plãtite în limitele legii pe perioada cît a durat însãrcinarea.
ART. 47
Prejudiciul în valutã cauzat organizaţiilor socialiste, în orice alt mod decît cel prevãzut la articolul precedent, se evalueazã în lei, asigurîndu-se repararea integralã a pagubei suferite de economia naţionalã prin fapta care a generat-o.
ART. 48
Pentru evaluarea pagubelor privind metalele preţioase şi pietrele preţioase, calculul prejudiciului se face la preţul de vînzare cu amãnuntul al acelor obiecte sau la preţurile stabilite de Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România cînd nu este fixat un preţ de vînzare cu amãnuntul.
ART. 49
Ministerul Finanţelor va putea plãti o recompensã pînã la 20% din contravaloarea mijloacelor de platã strãine şi metalelor preţioase celor care au gãsit şi predat respectivele valori.
Aceste recompense vor fi plãtite din sumele realizate prin valorificarea mijloacelor de platã strãine şi a metalelor preţioase sus-menţionate.
ART. 50
Ministerul Finanţelor, Banca Naţionalã a Republicii Socialiste România şi Banca Românã de Comerţ Exterior vor da instrucţiuni pentru aplicarea decretului de faţã.
ART. 51
Pe data intrãrii în vigoare a prezentului decret se abrogã urmãtoarele acte normative:
- Legea pentru comerţul de devize din 1 octombrie 1932, promulgatã prin Decretul nr. 2864;
- Regulamentul nr. 39 de aplicare a Legii pentru comerţul de devize din 25 octombrie 1932, declarat ca avînd putere de lege prin Legea din 15 aprilie 1937, promulgatã prin Decretul nr. 1897;
- Legea pentru completarea unor dispoziţii din Legea pentru comerţul de devize din 15 aprilie 1935, promulgatã prin Decretul nr. 1061;
- Legea pentru adãugirea unor dispoziţii la Legea pentru comerţul de devize din 28 martie 1936, promulgatã prin Decretul nr. 594;
- Legea pentru completarea unor dispoziţii legale, privitoare la comerţul de devize din 15 aprilie 1937, promulgatã prin Decretul nr. 1897;
- Decretul pentru modificarea unor dispoziţii din legile reglementînd comerţul devizelor din 9 iulie 1937, promulgat prin Decretul nr. 2727;
- Legea pentru interzicerea scoaterii din ţarã a unor obiecte preţioase din 18 octombrie 1940, promulgatã prin Decretul nr. 3494, în mãsura în care se referã la metale sau pietre preţioase;
- Legea nr. 638 pentru controlul producţiei, prelucrãrii şi circulaţiei metalelor preţioase din 12 august 1946;
- Legea nr. 1058 pentru interzicerea în convenţii a clauzei de platã în aur, monede strãine şi medalii comemorative, precum şi a operaţiunilor de gaj pe asemenea valori din 28 decembrie 1946;
- Legea nr. 1061 privitoare la regimul mãrfurilor aflate în strãinãtate plãtite sau acontate de comercianţi, industriaşi şi orice proprietari de mãrfuri români, prin devize puse la dispoziţie de Banca Naţionalã a României sau prin creditãri în cliring din 28 decembrie 1946;
- Legea nr. 283 pentru înfiinţarea comisiunii aurului şi devizelor din 15 august 1947;
- Legea nr. 284 pentru cedarea cãtre Banca Naţionalã a României a aurului, valutelor efective şi a altor mijloace de platã strãine din 15 august 1947;
- Legea nr. 285 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Legea pentru comerţul de devize din 1 octombrie 1932, din 15 august 1947;
- Decretul nr. 433 pentru înfiinţarea Comitetului Valutar din 2 decembrie 1949;
- Decretul nr. 209 pentru modificarea unor dispoziţii din <>Legea nr. 284 din 15 august 1947 , din Legea pentru comerţul de devize, astfel cum a fost modificatã prin <>Legea nr. 285 din 15 august 1947 , şi din Legea nr. 638 pentru controlul producţiei, prelucrãrii şi circulaţiei metalelor preţioase din 10 septembrie 1947, din 12 august 1950;
- Decretul nr. 262 pentru autorizarea vînzãrii şi stabilirea preţului de vînzare a aurului cãtre populaţie din 16 iulie 1954;
- Decretul nr. 263 pentru stabilirea preţului de vînzare a aurului cãtre întreprinderile şi organizaţiile economice din sectorul socialist din 16 iulie 1954;
- Decretul nr. 302 pentru unele mãsuri referitoare la obiectele confecţionate din metale preţioase, la metalele şi pietrele preţioase din 12 iulie 1955;
- Decretul nr. 279 pentru completarea <>art. 7 din Legea nr. 638 din 12 august 1946 , republicatã la 10 septembrie 1946, din 21 iunie 1958, precum şi orice alte dispoziţii contrare din oricare alte legi.
___________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
