Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
EXPUNERE DE MOTIVE Pe baza prevederilor programului de mãsuri pentru aplicarea hotãrîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, a fost emis alãturatul decret al Consiliului de Stat prin care se reglementeazã într-o conceptie noua, unitarã, problemele referitoare la structura, organizarea şi conţinutul învãţãmîntului liceal, în strinsa legatura cu dezvoltarea economico-socialã a tarii, cu progresul ştiinţei şi culturii. Potrivit prevederilor acestui decret, învãţãmîntul liceal se organizeazã ca învãţãmînt de zi şi seral, pe tipuri, profiluri şi specializãri, durata studiilor fiind de 4 ani la cursurile de zi şi de 5 ani la cursurile serale, şi se desfãşoarã pe doua trepte, cu excepţia celui pedagogic şi de coregrafie. Absolvenţii învãţãmîntului liceal, indiferent de tipul şi profilul liceului, au dreptul sa participe la concursul de admitere în orice instituţie de învãţãmînt superior. Pentru a se asigura însuşirea temeinica a meseriei, se introduce stagiul de practicant dupã terminarea fiecãrei trepte de liceu, dupã cum urmeazã: a) absolvenţii primei trepte, care nu continua studiile în treapta a II-a sau în şcoala profesionalã, vor efectua un stagiu de 6-12 luni; b) absolvenţii treptei a II-a, care nu continua studiile în învãţãmîntul superior, vor efectua un stagiu de 6-18 luni. Pe toatã durata stagiului, practicantii au calitatea de persoane încadrate în munca, fiind retribuiţi din fondurile de producţie ca muncitori în formare. Înscrierea în clasa a IX-a se face, în general, fãrã concurs, în funcţie de nevoile de calificare a forţei de munca şi de opţiunea şi aptitudinile elevilor. În cazul în care numãrul candidaţilor depãşeşte numãrul locurilor planificate, înscrierea se face pe baza unor probe de verificare. La absolvirea clasei a X-a, elevii primesc certificat de absolvire a învãţãmîntului obligatoriu de 10 ani, care le da dreptul sa continue studiile în treapta a II-a, sa se înscrie la învãţãmîntul profesional sau sa se încadreze în producţie, ca practicanti. Admiterea în treapta a II-a la învãţãmîntul liceal de zi se face prin concurs. Studiile liceale se încheie prin examenul de bacalaureat, care include şi o lucrare practica în meseria în care s-a efectuat pregãtirea. Noua organizare şi funcţionare a învãţãmîntului liceal urmeazã sa se aplice din anul şcolar 1977/1978, începînd cu clasa a IX-a. Elevii din clasele a X-XII-a, proveniţi de la liceele care îşi schimba profilul, vor studia pe baza unor planuri de învãţãmînt de tranzitie, corespunzãtoare noului profil, iar cei din clasa a XIII-a dupã planurile de învãţãmînt de lichidare, urmînd ca în anul şcolar 1977/1978 sa încheie studiile elevii din clasele a XII-a şi a XIII-a. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Învãţãmîntul liceal, parte integrantã a sistemului de învãţãmînt din Republica Socialistã România, se realizeazã în concordanta cu direcţiile de dezvoltare stabilite de Programul Partidului Comunist Roman, cu cerinţele de pregãtire a cadrelor necesare diferitelor domenii ale activitãţii economice şi social-culturale. Învãţãmîntul liceal asigura pregãtirea tinerilor pentru munca şi viata, educarea lor în spiritul dragostei fata de patria socialistã, fata de idealurile de pace şi progres social, contribuie la ridicarea nivelului de cultura al întregului popor. ART. 2 Dezvoltarea şi perfecţionarea învãţãmîntului liceal se infaptuiesc în strinsa legatura cu producţia, cu progresul ştiinţei şi culturii. Învãţãmîntul liceal asigura tinerilor pregãtirea de specialitate şi calificare într-o meserie - la absolvirea şcolii sau dupã efectuarea unui stagiu de practicant - pentru a putea lucra în domeniile industrial, agricol, economic, sanitar, pedagogic, cultural, artistic sau în alte domenii ale activitãţii sociale, precum şi cunoştinţele necesare continuãrii studiilor în învãţãmîntul superior. ART. 3 Liceele se organizeazã potrivit nevoilor de pregãtire a forţei de munca, de cãtre ministerele economice, alte organe centrale ale administraţiei de stat, precum şi de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ART. 4 Învãţãmîntul liceal se organizeazã unitar, sub conducerea, îndrumarea şi controlul Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, în colaborare cu ministerele economice şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, care organizeazã licee, precum şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. ART. 5 Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, împreunã cu ministerele economice şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat care organizeazã licee, precum şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor asigura cadrele calificate necesare desfãşurãrii procesului instructiv-educativ, precum şi dotarea şi funcţionarea corespunzãtoare a atelierelor, laboratoarelor şi a cabinetelor şcolare. ART. 6 Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului colaboreazã cu Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Generalã a Sindicatelor din România în organizarea şi desfãşurarea procesului instructiv-educativ, a pregãtirii profesionale şi educãrii civice şi morale a elevilor. Unitãţile de învãţãmînt liceal colaboreazã cu organizaţiile de tineret, de sindicat şi cu familia, asigurindu-se concursul acestora în educarea tineretului pentru viata şi munca. ART. 7 Învãţãmîntul liceal în Republica Socialistã România este învãţãmînt de stat. Cetãţenii Republicii Socialiste România au dreptul la învãţãtura, fãrã deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie. Accesul în învãţãmîntul liceal este asigurat fiecãruia, potrivit dorintei şi aptitudinilor proprii, precum şi cerinţelor pregãtirii forţei de munca pentru diferitele domenii de activitate ale societãţii noastre socialiste. Învãţãmîntul liceal este gratuit. ART. 8 Învãţãmîntul liceal se desfãşoarã în limba romina, iar pentru nationalitatile conlocuitoare, şi în limba proprie. ART. 9 Absolvenţii învãţãmîntului liceal, indiferent de tipul şi profilul liceului, au dreptul sa participe, potrivit legii, la concursul de admitere în oricare instituţie de învãţãmînt superior. ART. 10 În Republica Socialistã România statul asigura absolvenţilor învãţãmîntului obligatoriu de 10 ani şi absolvenţilor de liceu, care nu continua studiile, locuri de munca - potrivit calificãrii obţinute în şcoala sau dupã efectuarea stagiului de practicant - în condiţiile stabilite de lege. ART. 11 Învãţãmîntul liceal se organizeazã ca învãţãmînt de zi şi seral. Durata învãţãmîntului de zi este de 4 ani, iar învãţãmîntul seral este de 5 ani. CAP. 2 Organizarea învãţãmîntului liceal ART. 12 Învãţãmîntul liceal se organizeazã pe tipuri şi profiluri, stabilite în funcţie de necesitãţile de pregãtire a forţei de munca, potrivit planului de dezvoltare economico-socialã a tarii. ART. 13 Pregãtirea elevilor se realizeazã prin urmãtoarele tipuri şi profiluri de licee: a) licee agroindustriale, cu profilurile: mecanicã, electrotehnica, mine-petrol-geologie, metalurgie, chimie, construcţii, materiale de construcţii, prelucrarea lemnului, industrie alimentara, industrie uşoarã, poligrafie, marina; b) licee agroindustriale şi silvice, cu profilurile: agricol, mecanicã agricolã, silvicultura şi exploatãri forestiere; c) licee economice şi de drept administrativ, cu profilurile: economic de contabilitate şi comerţ, drept administrativ, alimentaţie publica; d) licee sanitare, cu profil sanitar; e) licee de matematica-fizica, matematica-mecanicã, matematica-electrotehnica, matematica-electronica, matematica-informatica, fizica-electrotehnica; f) licee de ştiinţe ale naturii, cu profilurile: biologie-chimie, fizica-chimie, geologie-geografie; g) licee pedagogice, cu profil pedagogic; h) licee de filologie-istorie, cu profilurile: filologie-istorie, istorie-geografie; i) licee de arta, cu profilurile: muzica, arte plastice şi decoratiuni, coregrafie. Liceele vor fi organizate, de regula, cu mai multe profiluri, în funcţie de cerinţele de pregãtire a forţei de munca şi de numãrul elevilor. În judeţele în care trãieşte şi populaţie aparţinînd nationalitatilor conlocuitoare se organizeazã licee, clase sau grupe de elevi cu predare în limba naţionalitãţii respective. În cadrul tuturor tipurilor de licee pot funcţiona clase cu program de educaţie fizica. ART. 14 Învãţãmîntul liceal se organizeazã în trepte - treapta I: clasele IX-X şi treapta a II-a: clasele XI-XII pentru învãţãmîntul de zi şi clasele XI-XIII pentru invatamntul seral. Treapta I de liceu face parte integrantã din învãţãmîntul obligatoriu de 10 ani. La profilul pedagogic şi profilul coregrafie, învãţãmîntul liceal nu se organizeazã în trepte. ART. 15 Nomenclatorul tipurilor şi profilurilor liceelor, precum şi al meseriilor în care se pregãtesc elevii prin treapta I şi treapta a II-a de liceu, este cel prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul decret. Reţeaua liceelor şi planul anual de şcolarizare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, pe baza consultãrii ministerelor economice şi a celorlalte organe centrale şi locale ale administratei de stat, care organizeazã licee, şi cu acordul Comitetelor de Stat al Planificarii şi Ministerului Muncii. Pentru planul anual de şcolarizare este necesar şi acordul Ministerului Finanţelor. Repartizarea planului anual de şcolarizare pe tipuri şi profiluri de licee, precum şi pe meserii, pentru fiecare liceu, se face de cãtre Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, cu acordul Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Muncii, la propunerea ministerelor economice, a celorlalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat care organizeazã licee. ART. 16 Liceele se organizeza şi funcţioneazã împreunã cu şcoli profesionale, şcoli de maiştri, constituind grupuri şcolare cu o singura conducere şi administraţie. Ele pot funcţiona şi împreunã cu şcoli generale sau ca unitãţi de-sine-stãtãtoare. Clasele a IX-a şi a X-a pot funcţiona şi în cadrul şcolilor generale sau profesionale, ca filiale ale liceelor. Grupurile şcolare şi liceele care funcţioneazã ca unitãţi de sine-stãtãtoare au personalitate juridicã. ART. 17 Liceele funcţioneazã în subordinea Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, a ministerelor economice şi a altor organe centrale care le organizeazã, precum şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. ART. 18 Ţinerii care nu au promovat clasa a VIII-a sînt obligaţi sa urmeze cursurile de zi ale treptei I de liceu, cu excepţia celor cu deficiente fizice, senzoriale, intelectuale sau altele, pentru care organele medicale recomanda o alta forma de de şcolarizare. În cazuri excepţionale, inspectoratele şcolare, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, pot aproba unor promovati al clasei a VIII-a, care au împlinit virsta de 16 ani, sa se încadreze în munca şi sa continue studiile în treapta I de liceu, prin învãţãmînt seral. Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie şi se sancţioneazã potrivit legii. ART. 19 Durata şcolarizãrii în treapta I la învãţãmîntul de zi se poate prelungi cu cel mult 2 ani. Cei care depãşesc acest termen sînt obligaţi sa se încadreze în producţie şi sa-şi continue studiile la învãţãmîntul seral pînã la absolvirea învãţãmîntului obligatoriu. Durata şcolarizãrii în treapta a II-a se poate prelungi cu un an la învãţãmîntul de zi şi cu 2 ani la învãţãmîntul seral. Dispoziţiile alineatului precedent nu se aplica în cazul repetarii anului de studii din motive medicale. ART. 20 Înscrierea în clasa a IX-a a tinerilor care au promovat clasa a VIII-a se face fãrã concurs, în funcţie de nevoile de calificare a forţei de munca şi de opţiunea şi aptitudinile elevilor, stabilite pe baza activitãţii de orientare şcolarã şi profesionalã. Acolo unde numãrul de candidaţi depãşeşte numãrul locurilor planificate, aceştia vor susţine o proba de verificare a cunoştinţelor. La profilurile pedagogic şi coregrafie se organizeazã concurs de admitere. Probele de verificare şi concursul de admitere se desfãşoarã conform normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. Candidaţii care, în urma sustinerii probelor de verificare a cunoştinţelor sau concursului de admitere, nu au fost admişi, vor fi indrumati la alte licee care dispun de locuri vacante. ART. 21 Admiterea în treapta a II-a la învãţãmîntul liceal de zi organizat pe trepte se face prin concurs, care se desfãşoarã potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. La concursul de admitere se pot prezenta absolvenţii clasei a X-a de liceu sau cei care poseda studii echivalente, dacã nu au depãşit virsta de 19 ani, împliniţi pînã la data începerii anului şcolar în care se înscriu la concurs. ART. 22 Candidaţii din rindul nationalitatilor conlocuitoare pot susţine probele de la concursul de admitere în limba maternã la disciplinele pe care le-au studiat în aceasta limba. CAP. 3 Procesul instructiv-educativ ART. 23 Procesul instructiv-educativ se desfãşoarã prin lecţii, lucrãri practice şi de laborator, instruire practica în producţie, efectuatã în timpul liceului şi al stagiului de practicant, precum şi prin alte activitãţi politico-ideologice şi cultural-sportive. Învãţãmîntul liceal continua educarea prin munca şi pentru munca a elevilor prin pegatirea de specialitate diferenţiatã în raport de profilul liceal, instruirea practica şi întãrirea caracterului şi deprinderilor dobîndite pe diferite niveluri de învãţãmînt, lãrgirea orizontului de cunoaştere ştiinţificã. Educarea comunista, revolutionar-patriotica şi internationalista a elevilor se realizeazã prin legarea strinsa a cunoştinţelor teoretice şi practice de producţia materialã, de viata social-politica, de problemele şi în cadrul activitãţilor extraşcolare, organizate de instituţiile de învãţãmînt şi organizaţiile de tineret. Prin întregul proces instructiv-educativ se asigura formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a tineretului, însuşirea conceptiei despre lume şi viata a clasei muncitoare, a politicii şi ideologiei Partidului Comunist Roman. ART. 24 Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului rãspunde de conţinutul procesului instructiv-educativ şi aproba planurile de învãţãmînt, programele şi manualele şcolare. Planurile de învãţãmînt, programele şi manualele şcolare se elaboreazã, în colaborare, de cãtre Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, ministerele economice şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, care organizeazã licee, precum şi cu alte organe centrale interesate. La disciplinele care se studiazã în limbile nationalitatilor conlocuitoare, stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, se elaboreazã manuale în limbile respective. Programele şi manualele şcolare pentru învãţãmîntul liceal se imbunatatesc periodic, pe baza noilor realizari ale ştiinţei, tehnicii, culturii şi pedagogiei. ART. 25 Instruirea practica se organizeazã pe clase sau grupe de elevi, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale care organizeazã licee şi se desfãşoarã în funcţie de profilul liceelor şi de specificul activitãţii din domeniul în care se efectueazã, în perioade compacte, eşalonate pe parcursul anlui şcolar. ART. 26 Instruirea practica se efectueazã în întreprinderi, ateliere şcolare, laboratoare, pe loturi şcolare sau pe terenurile întreprinderilor agricole de stat şi cooperativelor agricole de producţie, în staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, pe santierele de construcţii, în unitãţi de învãţãmînt, sanitare, comerciale şi de servire a populaţiei, precum şi în alte unitãţi socialiste, potrivit cerinţelor de calificare în meseria în care se pregãtesc elevii, stabilite de ministere şi celelalte organe centrale şi locale, care organizeazã licee. ART. 27 Instruirea practica, organizatã în unitãţi economice de stat şi cooperatiste şi în ateliere şcolare, se desfãşoarã pe baza planurilor de producţie, desfacere sau prestãri de servicii ale liceelor, stabilite de conducerile unitãţilor economice, împreunã cu conducerile instituţiilor de învãţãmînt, în concordanta cu prevederile programelor şcolare, cu cerinţele de calificare pentru meseriile în care se pregãtesc elevii. Aceste planuri fac parte integrantã din planurile de producţie ale unitãţilor economice. Întreprinderile şi celelalte unitãţi în care se realizeazã instruirea practica a elevilor asigura locuri de munca şi lucrãri de complexitate corespunzãtoare pentru desfãşurarea unei activitãţi continue pe toatã durata instruirii practice şi a tipului de munca. Planul de producţie se stabileşte pe baza normei de producţie a elevilor, determinata prin aplicarea unui coeficient mediu de 0,1-0,2 la normele stabilite pentru muncitorii calificaţi sau alt personal de execuţie. Normele de producţie ale elevilor vor fi stabilite diferenţiat şi progresiv, în funcţie de natura activitãţilor, a locurilor de munca şi a anului de studii, astfel încît, la finele perioadei de şcolarizare, sa dispunã de cunoştinţe şi deprinderi la nivelul cerinţelor meseriei pentru care s-au pregãtit. ART. 28 Unitãţile de învãţãmînt pot realiza în cadrul atelierelor şcolare lucrãri pentru autodotare sau pot contracta lucrãri ori prestãri de servicii cu alte unitãţi socialiste, pe baza de planuri interne, stabilite de conducerile unitãţilor de învãţãmînt cu acordul ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale, care le organizeazã. Materiile prime, semifabricatele şi materialele necesare producţiei de bunuri destinate autodotarii se asigura din veniturile atelierelor şi se cuprind în planurile de aprovizionare ale unitãţilor de învãţãmînt sau din alte surse, iar cele necesare producţiei contractate se asigura de cãtre beneficiari la sediul atelierelor şcolare. ART. 29 În funcţie de efectivele de elevi şi de planul de producţie, în cazul cînd instruirea practica se desfãşoarã în cadrul organizaţiilor economice, acestea asigura, împreunã cu cadrele didactice de specialitate din licee, îndrumarea şi asistenta tehnica de specialitate a elevilor prin personalul propriu - maistrii şi muncitori de inalta calificare. ART. 30 Valoarea manoperei prestate de elevi, corespunzãtor lucrãrilor executate sau potrivit categoriei tarifare stabilite, respectiv funcţiei îndeplinite, se vireazã lunar instituţiilor de învãţãmînt. În cazul în care producţia se realizeazã în atelierele şcolare, se vireazã în plus şi cheltuielile de regie ale acestora, inclusiv retributia personalului care desfãşoarã activitate pentru realizarea producţiei planificate, cote stabilite prin contract între unitãţile de învãţãmînt şi unitatea beneficiara. ART. 31 Veniturile realizate de unitãţile de învãţãmînt din activitãţile prevãzute la art. 28 şi 30 se constituie şi se folosesc potrivit prevederilor legale. ART. 32 Structura anului şcolar, perioadele de desfãşurare a concursului şi examenelor, precum şi vacantelor şcolare, se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, cu consultarea ministerelor şi a celorlalte organe centrale şi locale, care organizeazã licee. Numãrul total de ore prevãzute prin planul de învãţãmînt pentru activitatea instructiv-educativã cu elevii este de 32-36 ore sãptãmînal. Durata zilei de activitate pentru instruirea practica a elevilor este de 6 ore. ART. 33 Pentru a se asigura însuşirea temeinica a meseriei, absolvenţii primei trepte a învãţãmîntului liceal, care se încadreazã în producţie, vor efectua un stagiu de practicant, cu durata de 6-12 luni, conform anexei la prezentul decret. Stagiul de practicant se organizeazã de cãtre şcoala profesionalã împreunã cu unitatea în care se efectueazã practica, iar acolo unde nu este şcoala profesionalã, de cãtre liceul de specialitate împreunã cu unitatea în care se efectueazã practica, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În vederea adincirii pregãtirii profesionale şi specializãrii în meserii cu un grad mai ridicat de complexitate, absolvenţii treptei a II-a de liceu vor efectua un stagiu de practicant, cu durata de 6-18 luni, conform anexei la prezentul decret. Stagiul de practicant se organizeazã de cãtre licee, împreunã cu unitãţile în vigoare. ART. 34 În timpul stagiului, practicantii desfãşoarã activitate efectivã în producţie şi îşi insusesc cunoştinţele practice şi teoretice de specialitate, specifice meseriei în care se califica, proceselor tehnologice din unitatea în care au fost repartizaţi, conform normelor ce se vor stabili de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului şi Ministerul Muncii, cu consultarea celorlalte ministere şi organe centrale. ART. 35 Pe toatã durata stagiului, practicantii au calitatea de persoane încadrate în munca, în condiţiile legii, fiind retribuiţi din fondurile de producţie, ca muncitori în formare. Practicantii proveniţi din rindul absolvenţilor învãţãmîntului obligatoriu de 10 ani primesc, pe durata stagiului, retributia tarifara prevãzutã de lege pentru muncitorii necalificati, grupa de lucrãri obişnuite, din ramura în care se încadreazã meseria respectiva, iar cei proveniţi din absolvenţii liceului, retributia tarifara prevãzutã de lege pentru muncitorii încadraţi în categoria I, nivelul de baza. ART. 36 La încheierea stagiului, practicantii susţin examen de calificare, pentru meseria în care au efectuat stagiul, în condiţiile legii. Examenul de calificare pentru absolvenţii treptei I se organizeazã de cãtre şcolile profesionale sau de licee de specialitate, iar pentru absolvenţii treptei a II-a, de cãtre liceele de specialitate, împreunã cu unitãţile de profil în care s-a efectuat stagiul de practicant. Absolvenţii învãţãmîntului obligatoriu de 10 ani care promoveazã examenul primesc certificat de calificare şi sînt încadraţi în munca la categoria I, nivelul de baza. Absolvenţii de liceu care promoveazã examenul primesc certificat de calificare şi sînt încadraţi în munca la categoria a II-a, nivelul de baza, sau ca personal cu pregãtire medie, în condiţiile stabilite de lege. Pentru practicantii care nu promoveazã examenul de calificare, la propunerea comisiei de examinare, conducerea unitãţii poate hotãrî prelungirea stagiului iniţial, dar nu mai mult de 6 luni, sau reorientarea spre alte meserii. În cazul în care nici dupã prelungirea stagiului practicantii nu promoveazã examenul de calificare, conducerea unitãţii hotãrãşte, pe baza propunerilor comisiei, încadrarea şi locul de munca, în funcţie de pregãtirea celor în cauza. ART. 37 În vederea modernizãrii conţinutului procesului instructiv-educativ, Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului poate aproba aplicarea, într-un numãr limitat de unitãţi, a unor planuri de învãţãmînt şi programe experimentale, precum şi a unor noi metode de predare şi instruire practica. ART. 38 Programul de pregãtire pentru apãrarea patriei face parte integrantã din procesul instructiv-educativ şi se include în orarul activitãţii şcolare, desfasurindu-se sub conducerea Uniunii Tineretului Comunist, cu sprijinul organelor de stat, în condiţiile stabilite de lege. ART. 39 Verificare pregãtirii elevilor se face, pe parcursul anului şcolar, în cadrul lectiilor, lucrãrilor de laborator, lucrãrilor practice în meseria în care elevii se pregãtesc. Cunoştinţele, deprinderile şi rezultatele obţinute de elevi în pregãtirea lor se apreciazã cu note de la 10 la 1. ART. 40 Promovarea elevilor dintr-o clasa în alta se face pe baza mediilor anuale obţinute la fiecare disciplina de învãţãmînt. Sînt declaraţi promovati elevii care obţin cel puţin media anuala 5 la fiecare disciplina de învãţãmînt. Repeta anul de studii elevii care obţin media anuala sub 5 la mai mult de 3 discipline de învãţãmînt şi cei care nu promoveazã examenele de corigenta. ART. 41 La absolvirea clasei a X-a, elevii primesc certificat de absolvire a învãţãmîntului obligatoriu de 10 ani, care le da dreptul sa se prezinte la concursul de admitere în clasa a XI-a a învãţãmîntului liceal, sa se înscrie la învãţãmîntul profesional sau sa se încadreze în producţie ca practicant în meseriile în care s-au pregãtit. ART. 42 Studiile se încheie cu examenul de bacalaureat, care se desfãşoarã conform normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. În cadrul acestui examen, prin care se verifica nivelul de pregãtire generalã şi de specialitate, candidaţii susţin, în funcţie de meseria în care s-au pregãtit, şi o lucrare practica. Candidaţii care promoveazã examenul de bacalaureat primesc diploma de bacalaureat, care le da dreptul sa participe la concursul de admitere la oricare instituţie de învãţãmînt superior. Pentru meseriile la care nomenclatorul de pregãtire prevede obţinerea calificãrii fãrã efectuarea stagiului de practicant, absolvenţii examenului de bacalaureat primesc şi certificatul de calificare care le da dreptul la încadrarea în producţie, ca muncitor calificat, categoria a II-a, nivelul de baza, sau ca personal cu pregãtire medie, în condiţiile stabilite de lege. Candidaţii care nu obţin diploma de bacalaureat sînt încadraţi în producţie, în calitate de practicant, putind sa repete examenul de bacalaureat în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 43 Ministerul, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, care organizeazã licee, au obligaţia, potrivit legii, sa repartizeze în producţie absolvenţii învãţãmîntului obligatoriu de 10 ani şi absolvenţii de liceu care nu continua studiile în forme superioare de învãţãmînt şi sa-i încadreze ca muncitori calificaţi - dacã au obţinut calificarea la terminarea studiilor liceale - sau ca practicanti în meseria în care s-au pregãtit. CAP. 4 Drepturile şi îndatoririle elevilor ART. 44 Pentru a putea deveni participanţi activi şi constienti la opera de constituire a socialismului şi comunismului în România, elevii sînt datori: a) sa invete şi sa-şi însuşeascã în mod temeinic cunoştinţele prevãzute în programele şcolare; b) sa-şi formeze deprinderi practice specifice meseriei în care se pregãtesc, insusindu-şi cunoştinţele privind cele mai moderne tehnici şi tehnologii de lucru, în asa fel încît, pînã la absolvire, sa poatã realiza normele de munca ale muncitorilor din categoria în care vor fi încadraţi; c) sa pãstreze şi sa folosesca cu grija baza materialã a şcolii, manualele, materialele didactice şi celelalte bunuri din dotarea şcolii şi a unitãţilor în care efectueazã practica productiva; sa participe nemijlocit la autogospodarirea internatelor şi cantinelor şcolare; d) sa dea dovada de un înalt spirit de rãspundere, de ordine şi disciplina şi sa respecte regulamentul şcolar; e) sa respecte normele de convieţuire socialã şi legile tarii; f) sa participe la toate formele de activitate organizate în şcoala. ART. 45 Elevii au dreptul: a) sa participe la conducerea activitãţii din unitãţile şcolare, prin reprezentanţii lor, desemnaţi de organizaţia Uniunii Tineretului Comunist din liceu, ca membri în consiliu de conducere; b) sa beneficieze de gratuitatea învãţãmîntului şi sa primeascã manuale şcolare gratuit, sa benefcieze de burse şi alte forme de sprijin material, de asistenta medicalã gratuita, de locuri în taberele de odihna, în condiţiile stabilite de lege; c) sa foloseascã baza materialã existenta în unitãţile şcolare: ateliere, cabinete şi laboratoare, biblioteci, terenuri şi sali de sport etc.; d) sa beneficieze pe timpul instruirii practice, la locurile de munca, de echipamente de lucru şi material de protecţie, precum şi de materiale igienico-sanitare, în condiţiile în care acestea se acorda persoanelor încadrate, iar pentru munca prestatã, de 10% din valoarea manoperei realizate; e) sa beneficieze de transport gratuit de la locul de cazare, pentru cei care locuiesc în cãmin, şi de sediul unitãţii de învãţãmînt, pentru ceilalţi, la locul de practica şi înapoi, cînd distanta depãşeşte 3 km; f) sa participe, sub îndrumarea cadrelor didactice, la activitatea cercurilor ştiinţifice, a cercurilor tehnice şi artistice a cenaclurilor literare, ansamblurilor artistice şi cluburilor sportive; g) sa participe la editarea revistelor şcolare, la concursuri, expoziţii şi alte activitãţi tehnice, cultural-artistice şi sportive; h) sa se transfere de la un liceu la altul, în cazuri bine motivate, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului; i) sa se încadreze în munca, în timpul vacantelor şcolare, în condiţiile prevazutede lege. ART. 46 Pentru succese deosebite otinute la învãţãtura, pentru purtare exemplara sau pentru modul de participare la activitãţile organizate în şcoala şi în afarã de şcoala, elevii au dreptul sa fie evidentiati şi sa primeascã premii în obiecte. CAP. 5 Învãţãmîntul liceal ART. 47 Învãţãmîntul liceal seral se organizeazã pentru oamenii muncii care doresc sa continue studiile liceale. La învãţãmîntul liceal seral se pot înscrie persoanele care, indiferent de virsta, îndeplinesc condiţiile de studii prevãzute de prezentul decret, sînt încadrate în munca, precum şi taranii care lucreazã în gospodãria individualã, mestesugarii cu ateliere proprii, liber profesioniştii care desfãşoarã activitãţi autorizate de lege şi femeile care îşi ingrijesc copii sau desfãşoarã o activitate casnica, în gospodãria proprie. Admiterea în clasa a XI-a la învãţãmîntul liceal seral se face fãrã concurs. În cazul în care numãrul candidaţilor la învãţãmîntul liceal seral este mai mare decît numãrul locurilor planificate, admiterea în clasa a XI-a se face prin concurs. ART. 48 Pentru elevii care lucreazã în producţie în schimburi, se pot organiza clase care îşi desfãşoarã activitatea dimineata sau dupã-amiaza, în funcţie de programul de munca al elevilor. În cazuri întemeiate, pentru cei care din cauza distantelor sau din alte motive nu pot frecventa zilnic şcoala, cursurile se pot organiza de 2-3 ori pe saptamina sau în perioade compacte, în care se vor prezenta lecţii de sinteza. ART. 49 Învãţãmîntul liceal seral se organizeazã şi se desfãşoarã pe baza unor planuri de învãţãmînt adaptate cerinţelor perfecţionãrii pregãtirii forţei de munca incadrata în producţie. Pentru persoanele care nu sînt încadrate decît cele ale profilului în care liceul respectiv pregãteşte cadre, se pot organiza clase, în care se va studia dupã planuri de învãţãmînt, în care nu se include pregãtirea practica de specialitate. Pentru persoanele care dovedesc aptitudini deosebite în domeniul muncii, artelor plastice şi coregrafiei şi doresc sa se perfecţioneze în unul din aceste domenii, se pot organiza învãţãmîntul liceal seral de arta, în cadrul liceelor pedagogice, precum şi pe lîngã insitutiile de arta. ART. 50 La încheierea studiilor, elevii de la învãţãmîntul seral susţin examenul de bacalaureat în condiţiile stabilite pentru învãţãmîntul liceal de zi şi primesc diploma de bacalaureat. ART. 51 Celelalte prevederi cuprinse în prezentul decret referitoare la învãţãmîntul liceal de zi, cu excepţia celor referitoare la repartizarea în producţie şi efectuarea stagiului de practicant, la acordarea burselor şi manualelor şcolare, se aplica, în mod corespunzãtor, şi în învãţãmîntul liceal seral. CAP. 6 Personal didactic ART. 52 Personalul didactic necesar în învãţãmîntul liceal se asigura de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, în colaborare cu ministerele economice şi celelalte organe centrale care organizeazã licee. ART. 53 Personalul didactic se recruteaza din rindul absolvenţilor învãţãmîntului universitar sau superior de specialitate, precum şi din rindul inginerilor, subinginerilor, maiştrilor şi altor specialişti, care dovedesc o inalta constiinta cetateneasca şi profesionalã, precum şi o comportare demna în societate şi familie. ART. 54 Pentru asigurarea necesarului de cadre didactice, corespunzãtor cu noua structura şi organizare a învãţãmîntului liceal şi întãrirea caracterului aplicativ al procesului instructiv-educativ, vor fi atrasi, în calitate de profesori, şi specialişti din producţie, cercetare şi proiectare, care vor putea lucra jumãtate din durata normalã a programului de activitate în învãţãmînt şi jumãtate în producţie, avînd funcţia de baza şi retributia, dupã caz, din producţie, cercetare sau proiectare. ART. 55 Ministerele economice, celelalte organe centrale şi locale care organizeazã licee, au obligaţia de a asigura perfecţionarea pregãtirii profesionale şi metodico-pedagogice a personalului didactic, în concordanta cu dezvoltarea tehnicii şi tehnologiilor de producţie, cu cerinţele perfecţionãrii procesului instructiv-educativ. Periodic, cadrele didactice vor efectua stagii în întreprinderile şi unitãţile economice în care se desfãşoarã instruirea practica a elevilor, pentru a cunoaşte nemijlocit procesele tehnologice din producţie şi a-şi desavirsi cunoştinţele profesionale. ART. 56 Prevederile Statutului personalului didactic din Republica Socialistã România se aplica corespunzãtor personalului didactic din unitãţile de învãţãmînt liceal. CAP. 7 Conducerea şi administrarea unitãţilor de învãţãmînt liceal ART. 57 Fiecare unitate şcolarã din învãţãmîntul liceal este condusã de un consiliu de conducere. Consiliul de conducere este format din directorul unitãţii, în calitate de preşedinte, directorii adjuncţi, secretarul organizaţiei Partidului Comunist, reprezentantul organizaţiei sindicale, secretarul organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist, cadre didactice alese de adunarea generalã a întregului personal, contabilul, elevi din ultimele clase desemnaţi de organizaţia Uniunii Tineretului Comunist, pãrinţi, între care preşedintele comitetului cetatenesc de pãrinţi, reprezentanţi ai întreprinderii sau instituţiei pe lîngã care funcţioneazã unitatea şcolarã respectiva, ca membri. Din consiliul de conducere fac parte şi directorii şcolilor în care funcţioneazã filiale ale liceului, precum şi cadre didactice care predau în cadrul filialelor. În unitãţile şcolare în care învãţãmîntul se desfãşoarã şi în limbile nationalitatilor conlocuitoare din consiliile de conducere fac parte şi cadre didactice din rindul nationalitatilor respective. Numãrul membrilor consiliului de conducere se stabileşte de inspectoratul şcolar judeţean sau al municipiului Bucureşti. Componenta consiliului de conducere se aproba pe o perioada de 4 ani de organe centrale sau locale ale administraţiei de stat care organizeazã unitatea şcolarã cu avizul inspectoratului şcolar judeţean sau al municipiului Bucureşti. ART. 58 Consiliul de conducere are urmãtoarele atribuţii principale: a) organizeazã, indruma, controleazã şi rãspunde de întregul proces instructiv-educativ, în conformitate cu dispoziţiile legale; b) analizeazã periodic îndeplinirea planurilor de munca şi rezultatele activitãţii desfãşurate de personalul şcolii şi adopta mãsurile corespunzãtoare; c) dezbate problemele activitãţii instructiv-educative şi stabileşte mãsuri pentru perfecţionarea acesteia; d) aproba programul concursurilor şcolare pe discipline şi meserii, al acţiunilor educative şi sportive, întocmit în colaborare cu organizaţia de tineret; e) contribuie la generalizarea experienţei pozitive din activitatea personalului didactic, la îmbunãtãţirea metodelor de predare şi a instruirii practice a elevilor; f) analizeazã propunerile fãcute în adunãrile generale şi ia mãsuri pentru aplicarea celor eficiente, informind personalul unitãţii şcolare asupra modului de rezolvare. Consiliul de conducere se întruneşte o data pe luna şi ori de cîte ori este nevoie, din initiativa directorului sau la cererea a cel puţin o treime din numãrul membrilor sãi. ART. 59 Directorii, directorii adjuncţi şi cei asimilaţi acestora, secretarul organizaţiei Partidului Comunist Roman din unitatea şcolarã respectiva, reprezentantul organizaţiei sindicale şi secretarul organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist, constituie biroul executiv al consiliului de conducere. Biroul executiv exercita atribuţiile consiliului de conducere în intervalul dintre şedinţele acestuia. ART. 60 Consiliul de conducere este sprijinit în îndrumarea procesului instructiv-educativ de consiliul pedagogic, alcãtuit din întregul personal didactic al şcolii. Consiliul pedagogic se întruneşte trimestrial, la convocarea directorului. În cadrul unitãţilor şcolare se pot organiza catedre pe specialitãţi şi o comisie metodica a dirigintilor, cu scopul de a contribui la îmbunãtãţirea procesului instructiv-educativ. ART. 61 Directorii şi directorii adjuncţi sînt numiţi pe termen de 4 ani, dar, de regula, nu mai mult de doua ori consecutiv. Directorii sînt numiţi de cãtre Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, din rindul a 3 cadre didactice propuse de adunarea generalã a întregului personal al unitãţii, propunere avizatã de biroul permanent al comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti şi de ministerul sau organul central care organizeazã liceul. Directorii adjuncţi sînt numiţi de cãtre organul central sau local al administraţiei de stat care organizeazã liceul, cu avizul inspectoratului şcolar judeţean şi cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului. Directorii şi directorii adjuncţi pot fi eliberaţi din funcţie înainte de expirarea termenului de 4 ani, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 62 Directorul are urmãtoarele atribuţii principale: a) asigura, în activitatea liceului, aplicarea politicii partidului şi a statului privind dezvoltarea şi perfecţionarea învãţãmîntului liceal şi rãspunde de realizarea planurilor de învãţãmînt şi a programelor şcolare, de nivelul pregãtirii teoretice şi practice a elevilor; b) asigura aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor consiliului de conducere şi prezintã acestuia dãri de seama asupra activitãţii desfãşurate în şcoala; c) realizeazã conducerea operativã a activitãţii liceului şi rezolva problemele legate de munca instructiv-educativã şi administrativ-gospodareasca; d) reprezintã unitatea şcolarã în raporturile cu persoanele fizice sau juridice; e) elibereazã actele de studii; f) numeşte şi elibereazã din funcţie personalul tehnic, economic şi administrativ, iar cu acordul consiliului de conducere, personalul didactic ajutator; g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege. Directorul rãspunde pentru intreaga sa activitate în fata consiliului de conducere şi a organului care l-a numit. ART. 63 Adunarea generalã a întregului personal exercita controlul asupra activitãţii consiliului de conducere. Ea se convoacã anual şi este legal constituitã dacã la lucrãrile acestea participa cel puţin 2/3 din numãrul total al membrilor. ART. 64 Adunarea generalã are, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) dezbate darea de seama prezentatã de consiliul de conducere privind activitatea acestuia şi hotãrãşte mãsurile de conducere privind activitatea acestuia şi hotãrãşte mãsurile ce se impun pentru continua imbunatatire a muncii de pregãtire şi educare a elevilor, precum şi a activitãţilor social-gospodãreşti; b) aproba planul de munca privind activitatea unitãţii pentru noul an şcolar. În cazul în care adunarea generalã apreciazã ca nesatisfacatoare activitatea consiliului sau unor membri ai acestuia, organul central sau local cãruia îi este subordonata unitatea corespunzãtoare. ART. 65 Îndrumarea şi controlul activitãţii unitãţilor şcolare din învãţãmîntul liceal se realizeazã prin: a) organele de control şi de specialitate din Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului; b) inspectorii şcolari ai inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti; c) personalul de specialitate din ministerele economice şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat care au în subordine licee. Pentru liceele economice şi de drept administrativ, controlul procesului instructiv-edicativ de la discipinele de profil se realizeazã şi prin organele de specialitate din Ministerul Finanţelor, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, Ministerul Comerţului Interior şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. CAP. 8 Baza materialã a învãţãmîntului liceal ART. 66 Ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat care organizeazã licee, precum şi întreprinderile din subordinea acestora, au obligaţia sa asigure intreaga baza materialã necesarã calificãrii elevilor la nivelul tehnologiilor din producţie, dotarea atelierelor, laboratoarelor şi cabinetelor şcolare cu utilaje, instalaţii, aparate, scule şi alte obiecte, precum şi locuri de munca pentru instruirea practica a elevilor. Liceele pot fi sprijinite şi de alte întreprinderi sau instituţii, care pe baza planurilor de colaborare, pot asigura utilaje, instalaţii şi aparate, prin transfer, materiale şi scule, contra cost, în vederea dotãrii atelierelor şi laboratoarelor şcolare, precum şi asistenta tehnica pentru buna desfãşurare a activitãţii de instruire practica a elevilor. ART. 67 Cheltuielile pentru organizarea şi funcţionarea liceelor, a internatelor şi cantinelor acestora, se suporta din bugetul de stat, elevii nebursieri, care locuiesc în internate şi servesc masa la cantina, vor suporta, în afarã costului mesei, şi cotele de regie stabilite de dispoziţiile legale în vigoare. Finanţarea liceelor se face pe baza planurilor de cheltuieli aprobate în condiţiile reglementãrilor în vigoare, prin ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat care le organizeazã. Finanţarea liceelor şi a filialelor de licee care funcţioneazã împreunã cu şcoli generale se face de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. În acest caz, minsterele şi celelalte organe centrale, care organizeazã astfel de licee sau filiale, au obligaţiile prevãzute de art. 66, urmînd sa asigure prin planurile proprii de investiţii baza materialã a acestora. ART. 68 Dotarea cu mijloacele necesare desfãşurãrii activitãţii didactice a unitãţilor şcolare se face pe baza baremelor elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. Fondurile pentru dotare se prevãd în planurile de cheltuieli şi în planurile de investiţii ale ministerelor şi celorlalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat în subordinea cãrora funcţioneazã liceele şi filialele acestora. În planul de investiţii şi în planul de cheltuieli al Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului se prevãd fonduri pentru dotarea cu unele mijloace de învãţãmînt a liceelor, indiferent de subordonarea acestora. Pentru îmbunãtãţirea bazei didactico-materiale, conducerile liceelor pot folosi fondurile rezultate din activitatea tehnico-productiva a elevilor, potrivit reglementãrilor în vigoare. CAP. 9 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 69 Liceele vor funcţiona, cu profilurile şi durata prevãzute în prezentul decret, din anul şcolar 1977/1978, noile planuri prevãzute de învãţãmînt urmînd a fi aplicate treptat, începînd cu clasa a IX-a. Elevii din clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a proveniţi de la liceele care îşi schimba profilurile vor studia pe baza unor planuri de învãţãmînt de tranzitie, corespunzãtoare noului profil. Elevii din clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a de la liceele a cãror durata se reduce de la 5 la 4 ani vor continua studiile pe baza unor planuri de învãţãmînt de tranzitie, iar cei din clasa a XIII-a, dupã planurile de învãţãmînt în lichidare, urmînd ca în anul şcolar 1977/1978 sa încheie studiile elevii din clasele a XII-a şi a XIII-a. ART. 70 Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului va reexamina pînã la începutul anului şcolar 1978/1979 toate programele şi manualele şcolare, în vederea îmbunãtãţirii conţinutului ştiinţific şi politico-educativ al acestora, eliminãrii paralelismelor şi repetarilor, intaririi caracterului aplicativ al paralelismelor şi repetarilor, intaririi caracterului aplicativ al tuturor disciplinelor, precum şi a dimensionarii manualelor şcolare în deplina concordanta cu cerinţele de pregãtire, cu specificul disciplinei şi cu volumul de cunoştinţe ce trebuie însuşite de elevi. ART. 71 Absolvenţii clasei a X-a, cu rezultate deosebite la învãţãtura, care au încheiat contracte cu întreprinderile şi doresc sa continue studiile în clasa a XI-a - învãţãmîntul de zi - se pot înscrie la concursul de admitere cu acordul întreprinderilor respective, fãrã a beneficia, în continuare, de bursa de întreprindere. ART. 72 Dispoziţiile prezentului decret se aplica şi învãţãmîntul liceal organizat de Ministerul Apãrãrii Naţionale, corespunzãtor specificului acestuia. ART. 73 Diplomele şi certificatele de studii secundare obţinute în strãinãtate sînt valabile numai dupã recunoaşterea lor de cãtre Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 74 Cetãţenii strãini pot fi înscrişi în învãţãmîntul liceal din Republica Socialistã România, în condiţiile stabilite de lege, pe baza aprobãrii Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, fãrã concurs de admitere, în afarã planului de şcolarizare şi în limita locurilor stabilite în acest scop. ART. 75 Liceele vor avea firma şi sigiliu propriu. Sigiliul cu stema Republicii Socialiste România va fi rotund, cu diametrul de 3 cm şi cu urmãtorul conţinut: Republica Socialistã România, Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, denumirea unitãţii şcolare, localitatea şi judeţul. ART. 76 Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, comitetele executive ale consiliile populare, ministerele şi celelalte organe centrale care organizeazã licee vor lua mãsurile corespunzãtoare pentru aplicarea prezentului decret. ART. 77 Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, în colaborare cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat care organizeazã licee, precum şi cu Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România şi Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, va elabora regulamentul disciplinar al elevilor din învãţãmîntul liceal, în concordanta cu prevederile prezentului decret. ART. 78 Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor vor introduce modificãrile ce decurg din aplicarea prezentului decret în indicatorii de plan şi în volumul şi structura bugetului de stat pe anul 1977. ART. 79 Prezentului decret intra în vigoare începînd cu anul şcolar 1977/1978. Pe aceeaşi data se abroga: - dispoziţiile referitoare la învãţãmîntul liceal de cultura generalã, învãţãmîntul liceal de specialitate şi învãţãmîntul postliceal cuprinse în <>Legea nr. 11 din 13 mai 1968 privind învãţãmîntul în Republica Socialistã România; - dispoziţiile cuprinse de <>art. 62 lit. s) din Legea nr. 11 din 21 octombrie 1971 privind organizarea şi conducerea unitãţilor socialiste de stat; - dispoziţiile cuprinse în <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2.601 din 26 noiembrie 1968 privind stabilirea duratei de şcolarizare în specialitatea electronist depanator de aparate radio şi televizoare; - Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1.100 din 6 septembrie 1971 privind unele modificãri în reţeaua, profilul şi nomenclatorul de specialitãţi, precum şi în planul de şcolarizare la liceele de specialitate în anul 1971/1972; - Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 663 din 9 iunie 1972 privind aprobarea planului de şcolarizare pentru anul I, precum şi a unor modificãri în reţeaua, profilul şi nomenclatorul de specialitãţi la liceele de specialitate pentru anul şcolar 1972/1973; - <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 354 din 16 aprilie 1974 privind mãsuri de generalizarea primei trepte a învãţãmîntului liceal începînd cu anul şcolar 1974/1975, cu excepţia articolelor 10, 12 şi 14; - <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 577 din 21 iulie 1975 privind unele mãsuri de generalizare a primei trepte de liceu şi planul de şcolarizare în anul şcolar 1975/1976, cu excepţia art. 7 lit. e) şi f). NOMENCLATORULtipurilor, profilurilor şi meseriilor în care se pregãtesc elevii prin învãţãmîntul liceal şi durata stagiului de practicant
I. Meserii în care se obţine calificarea prin absolvirea treptei I de liceu şi efectuarea stagiului de practicant
Tipul şi profilul Denumirea meseriei Durata
liceului stagiului de
practicant
(în luni)
----------------------------------------------------------------------
1 2 3
----------------------------------------------------------------------
Industrial
Mecanicã Lucrator în domeniul mecanic (lacatus,
strungar, frezor, rabotor-mortezor,
rectificator, turnator-formator, sudor etc.) 6-12
Electrotehnica Lucrator în domeniul electrotehnic
(electrician de întreţinere, electrician
pentru montaj şi reparaţii linii electrice,
bobinator, confectioner lampi electrice etc.) 6-12
Mine, petrol, Lucrator în industria miniera (miner la
geologie suprafata, brichetator cãrbune, operator
la sfarimarea minereurilor etc.) 6-9
Lucrator în industria petroliera (sondor,
operator tratare produse fluide, operator
transport pe conducte etc.) 6-9
Metalurgie Lucrator în domeniul metalurgiei (lucrator
la producerea aglomeratului, finisator-sortator
produse metalurgice, incalzitor, topitor
metalurgie, trefilator-tragator etc.) 6-12
Chimie Lucrator în domeniul chimiei (chimist la
operaţii: concentrare, condiţionare,
preparare, uscare etc.) 6-12
Lucrator în industria celulozei, hirtiei
şi fibrelor artificiale (pregatitor
materie prima, finisor: hirtie, cartoane,
mucava; confectioner articole din hirtie
şi carton etc.) 9-12
Construcţii Lucrator în construcţii (fierar-beton,
izolator hidrofug, mozaicar,
zidar-rosar-tencuitor, betonist, sobar,
linolist etc.) 9
Materiale de Lucrator în industria materialelor de
construcţii construcţii, sticla şi ceramica (operator
la producerea materialelor izolatoare,
confectioner produse din materiale
izolatoare etc.) 9
Prelucrarea Lucrator în prelucrarea lemnului (timplar
lemnului la maşini, lacuitor, fasonator cherestea,
gaterist la tãiat busteni, confectioner
parchet etc.) 9-12
Industria Lucrator în industria alimentara
alimentara (preparator de conserve, maltar, preparator
bãuturi alcoolice şi racoritoare, silozar,
macelar, preparator de produse alimentare etc.) 6
Industria Lucrator în industria textila şi de confecţii
uşoarã (filator, tesator, tricoter, confectioner
textile, confectioner incaltaminte etc.) 6-9
Poligrafie Lucrator în poligrafie (legator, topitor
aliaje, turnator de litere, cartonagist
manual etc.) 6
Agroidustrial şi silvic
Agricol Lucrator în agricultura (legumicultor,
pomicultor, viticultor, crescator-îngrijitor
animale etc.) 6-12
Mecanicã Conducãtor tractor şi maşini agricole,
agricolã motopompist 12
Lacatus 9
Silvicultura
şi exploatãri Lucrator în silvicultura (pepinerist,
arboricultor, protectionist silvic
forestier etc.) 9
Economic şi drept administrativ
Economic de Lucrator comercial (vinzator,
contabilitate primitor-distribuitor de mãrfuri,
şi comerţ magaziner, achizitor etc.) 9
Alimentaţie Lucrator în alimentaţia publica
publica (bufetier, barman, cabanier, vinzator
în alimentaţia publica etc.) 9
Matematica-fizica
Matematica- Meserii din domeniile: mecanicã şi
fizica electrotehnica (lacatus, strungar,
frezor, rabotor, rectificator, electrician
Matematica- de întreţinere, bobinator, operator
mecanicã perforare etc.) 6-12
Matematica-
electronica
Matematica-
electrotehnica
Matematica-
informatica
Fizica-
electrotehnica
Ştiinţe ale naturii
Chimie- Meserii din domeniile: mecanicã,
biologie electrotehnica, chimie, industrie uşoarã,
agroindustrial (lacatus, electrician de
întreţinere, lucrator chimist la operaţii
pregãtitoare, filator, tesator, tricoter,
legumicultura, pomicultura, floricultura
etc.) 6-12
Filologie-istorie
Filologie- Meserii din domeniul industrial şi
istorie agroindustrial în fuctie de necesarul de
forta de munca 6-12
II. Meserii în care se obţine calificare prin absolvirea treptei a II-a de liceu cu sau fãrã stagiu de practicant
Industrie
Mecanicã Lacatus mecanic 9
Mecanic maşini şi utilaje 12
Mecanic motoare combustie interna 12
Mecanic aviatie 18
Mecanic mecanicã fina şi optic 12
Sculer-matriter 12
Metrolog 9
Sudor 6
Forjor-tratamentist 9
Turnator 9
Prelucrator prin aschiere 12
Electro- Electrician 6-12
tehnica Electromecanic 9-12
Electrotehnic 12
Mine, Miner 9
petrol, Operator lucrãri geologice 12
geologie Petrolist 9
Metalurgie Siderurgist 9
Metalurgist-neferoase 9
Laminorist 9
Chimie Operator chimie anorganica 9
Operator chimie organicã 9
Operator petrochimie 9
Operator prelucrarea polimerilor 6
Operator în industria celulozei, hirtiei
şi fibrelor artificiale 9-12
Construcţii Constructor structuri 9
Constructor cai de comunicaţii 9
Instalator 9
Desenator tehnic în construcţii, arhitectura
şi sistematizare 9
Topograf 9
Hidrotehnician-hidrolog 9
Materiale Operator lianti şi materiale de construcţii 9-12
de con- Sticlar 12
structii Ceramist 9
Prelucrarea Operator industrializarea lemnului 9
lemnului
Industria Lucrator în morarit şi panificatie 6
alimentara Operator în industria alimentara extractiva 6
Operator în industria alimentara fermentati 6
Preparator produse din carne, lapte,
legume şi fructe 6
Piscicultor 6
Industria Filator-tesator 9
uşoarã Finisor în tehnologii textile 9
Tricoter-confectioner îmbrãcãminte 9
Confectioner incaltaminte-marochinarie-blanarie 9
Poligrafie Tipograf 6
Marina Marinar 6
Electromecanic naval 9
Agroindustrial şi silvic
Agricol Agronom-mecanizator 12
Horticultor-mecanizator 12
Zootehnist-mecanizator 6
Apicultor-sericicol 12
Veterinar 12
Agro-biolog 12
Lucrator cadastru şi organizarea teritoriului 6
Mecanicã Mecanic agricol 12
agricolã Mecanic conservarea cerealelor 12
Mecanic îmbunãtãţiri 12
Silvicultura Silvicultor 9
şi exploatãri Mecanizator exploatãri forestiere 9
forestiere
Economic şi drept administrativ
Economic de Lucrator economist (merceolog, planificator,
contabilitate contabil etc.) -
şi comerţ
Drept adminis- Lucrator în administraţia de stat 9
trativ
Alimentaţie Tehnolog în alimentaţia publica 9
publica
Sanitar
Sanitar Sora (oficiant) medicalã 12
Laborant de farmacie, cosmetician 9
Laborant biolog 9
Tehnician 9
Matematica-fizica
Matematica- Meserii din domeniile: mecanicã şi electrotehnica,
fizica optica, nuclear; operator telecomunicaţii,
operator-programator-analist, calculator-statistician
Matematica- etc. 6-12
mecanicã
Matematica-
electrotehnica
Matematica-
electronica
Matematica-
informatica
Fizica-
electrotehnica
Ştiinţe ale naturii
Chimie- Laborant (biochimie, fizica, chimie), operator
biologie lucrãri geologice, operator geofizician,
meteorolog, operator protecţia calitãţii apelor etc.
Fizica- (pot preda la clasele I-IV) 6
chimie
Geologie-
geografie
Pedagogic
Pedagogic Invatator
Educatoare
Pedagog
Filologie-istorie
Filologie- Lucrator cu studii medii în aparatul de stat
istorie şi instituţii social-culturale, stenodactilograf
etc. (pot preda la clasele I-IV) 6-9
Arta
Muzica Instrumentist, corist, solist
Arte Meserii din domeniul artelor plastice şi decorative
plastice (desenator, decorator, restaurator etc.)
Balerin, dansator
-----------------------------------------------------------------------
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
