Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ART. 1 Se accepta Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife şi comerţ, încheiat la Geneva la 12 aprilie 1979, şi protocolul la acest acord, încheiat la Geneva la 1 noiembrie 1979. ART. 2 Se accepta Acordul privind procedurile în materie de autorizaţii de import, încheiat la Geneva la 12 aprilie 1979. ART. 3 Se accepta Acordul privind aplicarea articolului VI al Acordului general pentru tarife şi comerţ, încheiat la Geneva la 12 aprilie 1979. ART. 4 Se accepta Aranjamentul privind carnea de vita, încheiat la Geneva la 12 aprilie 1979. ART. 5 Se accepta Acordul privind comerţul cu aeronave civile, încheiat la Geneva la 12 aprilie 1979. În aplicarea articolului 2 al Acordului privind comerţul cu aeronave civile, se scutesc de taxe vamale, la importul în Republica Socialistã România, produsele din lista bazatã pe nomenclatura Consiliului de cooperare vamalã, anexatã la mentionatul acord. ART. 6 Se accepta Protocolul de la Geneva (1979), anexa la Acordul general pentru tarife şi comerţ, încheiat la Geneva la 30 iunie 1979. Se aproba modificarea taxelor vamale din Tariful vamal de import al Republicii Socialiste România, conform listei anexate privind facilitãţile vamale oferite la import de cãtre România, în cadrul rundei de negocieri comerciale multilaterale G.A.T.T., cuprinsã în Protocolul de la Geneva (1979) - Lista României - , anexa la Acordul general pentru tarife şi comerţ. ART. 7 Se accepta urmãtoarele documente referitoare la aplicarea unor prevederi ale Acordului general pentru tarife şi comerţ (G.A.T.T.), adoptate la Geneva la 28 noiembrie 1979: - Decizia privind tratamentul diferenţiat şi mai favorabil. Reciprocitate şi participare mai completa a ţãrilor în curs de dezvoltare. - Decizia privind mãsuri de salvgardare pentru scopuri de dezvoltare. - Declaraţia cu privire la mãsurile comerciale luate în scopuri legate de balanţa de plati. - Memorandumul de acord cu privire la notificãrile, consultarile, reglementarea diferendelor şi supravegherea. ACORDprivind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife şi comerţ* INTRODUCERE GENERALĂ --------- *) Traducere 1. Prima baza pentru determinarea valorii în vama în virtutea prezentului acord este "valoarea de tranzacţie", asa cum este definitã la art. 1. Acest articol trebuie sa fie coroborat cu art. 8 care prevede, între altele, ajustari ale preţului efectiv plãtit, sau de plãtit, atunci cînd anumite elemente specifice care sînt considerate ca fãcînd parte din valoarea în vama sînt în sarcina cumpãrãtorului, dar nu sînt incluse în preţul efectiv plãtit sau de plãtit pentru mãrfurile importate. Art. 8 prevede, de asemenea, includerea în valoarea de tranzacţie a anumitor prestaţii fãcute de cumpãrãtor în favoarea vinzatorului sub forma de mãrfuri sau de servicii determinate, mai curînd decît sub forma de bani. Art. 2-7 inclusiv enunta metodele de utilizat pentru determinarea valorii în vama, dacã aceasta determinare nu se poate face prin aplicarea dispoziţiilor art. 1. 2. Atunci cînd valoarea în vama nu poate fi determinata prin aplicarea dispoziţiilor art. 1, administraţia vamalã şi importatorul trebuie în mod normal sa se consulte pentru a gãsi baza valorii prin aplicarea dispoziţiilor art. 2 şi 3. Se poate intimpla, de exemplu, ca importatorul sa posede informaţii privind valoarea în vama a mãrfurilor identice sau similare importate de care administraţia vamalã din punctul de intrare în ţara nu dispune direct. Dimpotriva, administraţia vamalã poate avea informaţii privind valoarea în vama a mãrfurilor identice sau similare importate la care importatorul nu are cu usurinta acces. O consultare între cele doua pãrţi ar permite schimbul de informaţii, cu respectarea obligaţiilor relative la secretul comercial, în scopul de a determina baza corecta pentru evaluarea în vama. 3. Art. 5 şi 6 furnizeazã doua baze de determinare a valorii în vama atunci cînd aceasta nu poate fi determinata pe baza valorii de tranzacţie a mãrfurilor importate sau a mãrfurilor identice sau similare importate. În virtutea paragrafului 1 al art. 5, valoarea în vama este determinata pe baza preţului la care mãrfurile sînt vîndute în starea în care sînt importate, cãtre un cumpãrãtor care nu este legat de vinzator în ţara de import. Importatorul are, de asemenea, dreptul, la cererea sa, ca mãrfurile care fac obiectul unei prelucrari sau al unei transformãri dupã import sa fie evaluate prin aplicarea dispoziţiilor art. 5. În virtutea art. 6, valoarea în vama este determinata pe baza valorii calculate. Cele doua metode prezintã unele dificultãţi şi, pentru acest motiv, importatorul are dreptul, în virtutea dispoziţiilor art. 4, sa aleagã ordinea în care cele doua metode vor fi aplicate. 4. Art. 7 enunta modul în care se determina valoarea în vama în cazurile în care nici unul dintre articolele precedente nu permite aceasta. PREAMBUL Ţinînd seama de negocierile comerciale multilaterale, pãrţile la prezentul acord (denumite mai jos pãrţile), în dorinta de a promova obiectivele Acordului general pentru tarife şi comerţ (denumit mai jos acordul general sau G.A.T.T.) şi de a asigura avantaje suplimentare comerţului internaţional al ţãrilor în curs de dezvoltare, recunoscind importanta dispoziţiilor art. VII al acordului general şi în dorinta de a elabora reguli pentru aplicarea lor în vederea asigurãrii unei mai mari uniformitati şi certitudini în punerea lor în aplicare, recunoscind necesitatea unui sistem echitabil, uniform şi neutru de evaluare în vama a mãrfurilor, care exclude utilizarea unor valori în vama arbitrare sau fictive, recunoscind ca baza evaluãrii în vama a mãrfurilor ar trebui sa fie, pe cît posibil, valoarea de tranzacţie a mãrfurilor de evaluat, recunoscind ca valoarea în vama ar trebui sa fie stabilitã dupã criterii simple şi echitabile, compatibile cu practica comercialã, şi ca procedurile de evaluare ar trebui sa fie de aplicare generalã, fãrã distincţie între sursele de aprovizionare, recunoscind ca procedurile de evaluare nu ar trebui sa fie utilizate pentru a combate dumpingul, au convenit cele ce urmeazã: PARTEA I Reguli de evaluare în vama ART. 1 1. Valoarea în vama a mãrfurilor importate va fi valoarea de tranzacţie, adicã preţul efectiv plãtit sau de plãtit pentru mãrfuri cînd acestea sînt vîndute pentru export cu destinaţia tarii de import, dupã o ajustare conform dispoziţiilor art. 8, în mãsura în care: a) nu exista restrictii referitoare la cedarea sau utilizarea mãrfurilor de cãtre cumpãrãtor altele decît restricţiile care: i) sînt impuse sau cerute de lege sau de autoritãţile tarii de import; ii) limiteazã regiunea geograficã în care mãrfurile pot fi revindute; sau iii) nu afecteazã substanţial valoarea mãrfurilor; b) vînzarea sau preţul nu sînt subordonate unor condiţii sau unor prestaţii a cãror valoare nu este determinabilã pentru ceea ce se referã la mãrfurile de evaluat; c) nici o parte a produsului oricãrei revinzari, cesiuni sau utilizãri ulterioare a mãrfurilor de cumpãrãtor nu revine direct sau indirect vinzatorului, afarã de cazul în care o ajustare corespunzãtoare poate fi operata în virtutea dispoziţiilor art. 8; şi d) cumpãrãtorul şi vinzatorul nu sînt legaţi sau, dacã sînt legaţi, valoarea de tranzacţie sa fie acceptabilã în scopuri vamale în virtutea dispoziţiilor paragrafului 2 al prezentului articol. 2. a) Pentru a determina dacã valoarea de tranzacţie este acceptabilã în scopul aplicãrii paragrafului 1, faptul ca cumpãrãtorul şi vinzatorul sînt legaţi în sensul art. 15 nu va constitui în sine un motiv suficient pentru a considera valoarea de tranzacţie ca inacceptabila. În acest caz, circumstanţele proprii vinzarii vor fi examinate şi valoarea de tranzacţie admisã, cu condiţia ca aceste legãturi sa nu fi influentat preţul. Dacã, ţinînd seama de informaţiile furnizate de importator sau obţinute din alte surse, administraţia vamalã are motive sa considere ca legãturile au influentat preţul, ea va comunica motivele sale importatorului şi va da acestuia o posibilitate rezonabila de rãspuns. Dacã importatorul cere, motivele îi vor fi comunicate în scris. b) În vînzarea între persoane legate, valoarea de tranzacţie va fi acceptatã şi mãrfurile vor fi evaluate potrivit dispoziţiilor paragrafului 1, în cazul în care importatorul va demonstra ca acea valoare este foarte apropiatã de una dintre valorile de mai jos, situindu-se în acelaşi moment sau aproape în acelaşi moment: i) valoarea de tranzacţie corespunzãtoare vinzarilor, cãtre cumpãrãtori nelegati, de mãrfuri identice sau similare pentru export cu destinaţia aceleiaşi tari de import; ii) valoarea în vama a mãrfurilor identice sau similare asa cum ea este determinata prin aplicarea dispoziţiilor art. 5; iii) valoarea în vama a mãrfurilor identice sau similare asa cum ea este determinata prin aplicarea dispoziţiilor art. 6; iv) valoarea de tranzacţie corespunzãtoare vinzarilor cãtre cumpãrãtori nelegati, pentru export, cu destinaţia aceleiaşi tari de import, al mãrfurilor identice mãrfurilor importate, numai dacã ele sînt de provenienta dintr-o ţara diferita, sub rezerva ca, în nici una dintre tranzacţiile comparate doua cîte doua, vinzatorii sa nu fie legaţi. În aplicarea criteriilor care preced, se va tine cont de diferenţele demonstrate între nivelurile comerciale, nivelurile de cantitate, elementele enumerate la art. 8 şi costurile suportate de vinzator cu ocazia unor vinzari în care cumpãrãtorul şi acesta nu sînt legaţi şi pe care nu le suporta cu ocazia unor vinzari în care cumpãrãtorul şi acesta sînt legaţi. c) Criteriile enunţate la paragraful 2 b) pot fi utilizate la initiativa importatorului, şi numai în scopul comparatiei. Valori de substitutie nu pot fi stabilite în virtutea paragrafului 2 b). ART. 2 1. a) Dacã valoarea în vama a mãrfurilor importate nu poate fi determinata prin aplicarea dispoziţiilor art. 1, valoarea în vama va fi valoarea de tranzacţie a mãrfurilor identice vîndute pentru export cu destinaţia aceleiaşi tari de import şi exportate în acelaşi moment sau aproape în acelaşi moment cu mãrfurile de evaluat. b) În aplicarea prezentului articol, valoarea în vama va fi determinata utilizînd valoarea de tranzacţie a mãrfurilor identice vîndute la acelaşi nivel comercial şi sensibil în aceeaşi cantitate cu mãrfurile de evaluat. În absenta unei astfel de vinzari se va utiliza valoarea de tranzacţie a mãrfurilor identice vîndute la un nivel comercial diferit şi/sau în cantitãţi diferite, ajustate pentru a tine seama de diferenţele pe care nivelul comercial şi/sau cantitatea le-ar fi putut antrena, cu condiţia ca astfel de ajustari indiferent dacã conduc la o creştere sau o diminuare a valorii sa se poatã baza pe elemente de proba prezentate care sa stabileascã clar ca sînt rezonabile şi exacte. 2. Cînd costurile şi cheltuielile prevãzute la art. 8 paragraful 2 sînt cuprinse în valoarea de tranzacţie, aceasta valoare va fi ajustata pentru a tine seama de diferenţele semnificative care pot exista între costurile şi cheltuielile aferente pe de o parte mãrfurilor importate şi pe de alta parte mãrfurilor identice avute în vedere ca urmare a diferenţelor de distanţe şi de moduri de transport. 3. Dacã, cu ocazia aplicãrii prezentului articol, se constata mai mult de o valoare de tranzacţie a mãrfurilor identice, valoarea în vama a mãrfurilor importate va fi valoarea de tranzacţie cea mai scãzutã. ART. 3 1.a) Dacã valoarea în vama a mãrfurilor importate nu poate fi determinata prin aplicarea dispoziţiilor art. 1 şi 2, valoarea în vama va fi valoarea de tranzacţie a mãrfurilor similare vîndute pentru export, destinaţia aceleiaşi tari de import şi exportate în acelaşi moment sau aproape în acelaşi moment cu mãrfurile de evaluat. b) În aplicarea prezentului articol, valoarea în vama va fi determinata utilizînd valoarea de tranzacţie a mãrfurilor similare, vîndute la acelaşi nivel comercial şi sensibil în aceeaşi cantitate cu mãrfurile de evaluat. În absenta unei astfel de vinzari se va utiliza valoarea de tranzacţie a mãrfurilor similare vîndute la un nivel comercial diferit şi/sau în cantitãţi diferite, ajustate pentru a tine seama de diferenţele pe care nivelul comercial şi/sau cantitatea le-ar putea antrena, cu condiţia ca o astfel de ajustare, indiferent dacã conduce la o creştere sau o diminuare a valorii, sa se poatã baza pe elemente de proba prezentate şi care stabilesc clar ca sînt rezonabile şi exacte. 2. Cînd costurile şi cheltuielile prevãzute la art. 8 paragraful 2 sînt cuprinse în valoarea de tranzacţie, aceasta valoare va fi ajustata pentru a tine seama de diferenţele semnificative care pot exista între costurile şi cheltuielile aferente pe de o parte mãrfurilor importate şi pe de alta parte mãrfurilor similare avute în vedere ca urmare a diferenţelor de distanţe şi de moduri de transport. 3. Dacã, în aplicarea prezentului articol, se constata mai mult de o valoare de tranzacţie a mãrfurilor similare, valoarea în vama a mãrfurilor importate va fi valoarea de tranzacţie cea mai scãzutã. ART. 4 Dacã valoarea în vama a mãrfurilor importate nu poate fi determinata prin aplicarea dispoziţiilor art. 1, 2 sau 3, valoarea în vama va fi determinata prin aplicarea dispoziţiilor art. 5 sau, cînd valoarea în vama nu va putea fi determinata prin aplicarea acestui articol, prin aplicarea dispoziţiilor art. 6; totuşi, la cererea importatorului, ordinea aplicãrii art. 5 şi 6 va fi inversata. ART. 5 1. a) Dacã mãrfurile importate sau mãrfuri identice sau similare importate sînt vîndute în ţara de import în starea în care au fost ele importate, valoarea în vama a mãrfurilor importate, determinata prin aplicarea dispoziţiilor prezentului articol, se va baza pe preţul unitar corespunzãtor vinzarii mãrfurilor importate sau mãrfurilor identice sau similare importate totalizind cantitatea cea mai ridicatã, facuta cãtre persoane nelegate de vinzatori în momentul sau aproape în momentul importului mãrfurilor de evaluat, sub rezerva deducerilor care se referã la urmãtoarele elemente: i) comisioane plãtite sau convenite, în general, sau marje practicate în general pentru beneficii şi cheltuieli generale referitoare la vinzarile, în acea ţara, de mãrfuri importate din aceeaşi categorie sau acelaşi tip; ii) cheltuieli obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielile conexe care se fac în ţara de import; iii) dacã e cazul, costurile şi cheltuielile prevãzute la art. 8 paragraful 2; şi iv) drepturile vamale şi alte taxe naţionale de plãtit în ţara de import cu ocazia importului sau a vinzarii mãrfurilor. b) Dacã nici mãrfurile importate, nici mãrfurile identice sau similare importate nu sînt vîndute în momentul sau aproape în momentul importului mãrfurilor de evaluat, valoarea în vama se va baza sub rezerva, de altfel, a dispoziţiilor paragrafului 1 a) al prezentului articol, pe preţul unitar la care mãrfurile importate sau mãrfurile identice sau similare importate sînt vîndute în ţara de import în starea în care ele sînt importate, la data cea mai apropiatã care urmeazã importului mãrfurilor de evaluat, şi în orice caz în 90 de zile de la data acestui import. 2. Dacã nici mãrfurile importate, nici mãrfurile identice sau similare importate nu sînt vîndute în ţara de import în starea în care ele sînt importate, valoarea în vama se va baza, dacã importatorul o cere, pe preţul unitar corespunzãtor vinzarilor de mãrfuri importate totalizind cantitatea cea mai ridicatã, fãcute dupã o prelucrare sau transformare ulterioara, cãtre persoane din ţara de import nelegate de vinzatori, ţinînd seama de valoarea adãugatã prin prelucrare sau transformare şi de deducerile prevãzute la paragraful 1 a) al prezentului articol. ART. 6 1. Valoarea în vama a mãrfurilor importate determinata prin aplicarea dispoziţiilor prezentului articol se va baza pe o valoare calculatã. Valoarea calculatã va fi egala cu totalul: a) costului sau valorii materiilor şi operaţiilor de fabricaţie sau altor lucrãri pentru producerea mãrfurilor importate; b) sumei totale pentru beneficiile şi cheltuielile generale egale celor care intra în general în vinzarile mãrfurilor de aceleaşi categorii sau de acelaşi tip ca mãrfurile de evaluat care sînt fãcute prin producãtorii tarii de export pentru export, cu destinaţia tarii de import; c) costului sau valorii oricãror alte cheltuieli de care este cazul sa se ţinã seama potrivit opţiunii în materie de evaluarea aleasã de fiecare parte în virtutea art. 8 paragraful 2. 2. Nici o parte nu va putea cere sau obliga o persoana nerezidenta pe propriul sau teritoriu de a prezenta spre verificare o contabilitate sau alte piese sau de a permite accesul la o contabilitate sau alte piese, în scopul de a determina o valoare calculatã. Cu toate acestea, informaţiile comunicate de producãtorul mãrfurilor în scopul determinãrii valorii în vama prin aplicarea dispoziţiilor prezentului articol pot fi verificate în alta ţara de autoritãţile tarii de import, cu acordul producãtorului şi cu condiţia ca aceste autoritãţi sa acorde un preaviz suficient guvernului tarii în cauza şi ca acesta sa nu se opunã cercetãrilor. ART. 7 1. Dacã valoarea în vama a mãrfurilor importate nu poate fi determinata prin aplicarea dispoziţiilor art. 1-6 inclusiv, ea va fi determinata prin mijloace rezonabile compatibile cu principiile şi dispoziţiile generale ale prezentului acord şi ale art. VII al acordului general şi pe baza datelor disponibile în ţara de import. 2. Valoarea în vama determinata prin aplicarea dispoziţiilor prezentului articol nu se va baza pe: a) preţul de vînzare în ţara de import al mãrfurilor produse în acea ţara; b) un sistem prevazind acceptarea în scopuri vamale a celei mai ridicate din doua valori posibile; c) preţul mãrfurilor pe piata interna a tarii de export; d) costul de producţie, altul decît valorile calculate care au fost determinate pentru mãrfurile identice sau similare conform dispoziţiilor art. 6; e) preţul mãrfurilor vîndute pentru export cu destinaţia unei alte tari decît ţara de import; f) valori în vama minimale; g) valori arbitrare sau fictive. 3. La cererea sa, importatorul va fi informat în scris asupra valorii în vama determinate prin aplicarea dispoziţiilor prezentului articol şi de metoda utilizata pentru determinare. ART. 8 1. Pentru determinarea valorii în vama conform dispoziţiilor art. 1, se va adauga preţului efectiv plãtit sau de plãtit pentru mãrfurile importate: a) elementele urmãtoare, în mãsura în care ele sînt suportate de cumpãrãtor dar nu au fost incluse în preţul efectiv plãtit sau de plãtit pentru mãrfuri: i) comisioanele şi cheltuielile de intermediere, cu excepţia comisioanelor de cumpãrare; ii) costul ambalajelor considerate, în scopuri vamale, ca fãcînd un ton cu mãrfurile; iii) costurile ambalajului, cuprinzînd atît manopera, cît şi materialele; b) valoarea calculatã, în mod corespunzãtor, a urmãtoarelor produse şi servicii atunci cînd sînt furnizate direct, sau indirect de cumpãrãtor fãrã cheltuieli sau la costuri reduse şi utilizate cu ocazia producerii şi vinzarii pentru export a mãrfurilor importate, în mãsura în care aceasta valoare nu a fost inclusã în preţul efectiv plãtit sau de plãtit: i) materiale, componente, pãrţi şi elemente similare încorporate în mãrfurile importate; ii) utilaje, matrite, forme şi elemente similare utilizate cu ocazia producerii mãrfurilor importate; iii) materiale consumate cu ocazia producerii mãrfurilor importate; iv) inginerie, dezvoltare, lucrãri de arta şi de design, planuri şi schite, executate în alta ţara decît în ţara de import şi necesare la producerea mãrfurilor importate; c) redevenţele şi drepturile de licenta relativ la mãrfurile de evaluat pe care cumpãrãtorul este ţinut sa le achite, fie direct, fie indirect, ca o condiţie a vinzarii mãrfurilor de evaluat, în mãsura în care aceste redevenţe şi drepturi de licenta nu au fost incluse în preţul efectiv plãtit; d) valoarea oricãrei pãrţi a produsului oricãrei revinzari, cesiuni sau utilizãri ulterioare a mãrfurilor importate care ar reveni, direct sau indirect, vinzatorului. 2. La elaborarea legislaţiei sale, fiecare parte va prevedea dispoziţii pentru a include în valoarea în vama sau a exclude, în totalitate sau în parte, urmãtoarele elemente: a) cheltuieli de transport al mãrfurilor importate pînã la portul sau locul de import; b) cheltuieli de încãrcare, de descãrcare şi de manipulare conexe transportului mãrfurilor importate pînã la portul sau locul de import; şi c) costul asigurãrii. 3. Orice element care va fi adãugat în aplicarea prezentului articol preţului efectiv plãtit sau de plãtit va fi bazat pe date obiective şi cuantificabile. 4. Pentru determinarea valorii în vama, nici un element nu va fi adãugat preţului efectiv plãtit sau de plãtiţi, cu excepţia celor care sînt prevãzute prin prezentul articol. ART. 9 1. Atunci cînd este necesar sa se converteasca o moneda pentru a determina valoarea în vama, cursul de schimb utilizat va fi cel oficial publicat de autoritãţile competente ale tarii de import respective şi va reflecta cît mai efectiv posibil, pentru fiecare perioada acoperitã printr-o astfel de publicaţie, valoarea curenta a acestei monede în tranzacţii comerciale, exprimatã în moneda tarii de import. 2. Cursul de schimb care se utilizeazã va fi cel în vigoare în momentul exportului sau în momentul importului, potrivit celor prevãzute de fiecare parte. ART. 10 Orice informaţie de natura confidenţialã sau furnizatã cu titlu confidenţial în scopul evaluãrii în vama va fi tratata ca strict confidenţialã de autoritãţile în cauza, care nu o vor divulga fãrã autorizaţia expresã a persoanei sau guvernului care o va furniza, în afarã cazului cînd ele ar fi fost obligate de a o face în cadrul procedurilor judiciare. ART. 11 1. Legislaţia fiecãrei pãrţi trebuie sa prevadã un drept de apel fãrã penalitate referitor la orice determinare a valorii în vama, pentru importator sau orice alta persoana care ar putea datora drepturi. 2. Un prim drept de apel, fãrã penalitate, poate fi deschis în fata unei instanţe a administraţiilor vamale sau unui organ independent, dar legislaţia fiecãrei pãrţi va trebui sa prevadã un drept de apel, fãrã penalitate, în fata unei instanţe judiciare. 3. Notificarea deciziei date în apel va fi facuta persoanei care a introdus apel şi motivarile deciziei vor fi expuse în scris. Persoana care a introdus apel va trebui sa fie de asemenea informatã despre eventualul sau drept la un apel ulterior. ART. 12 Legile, reglementãrile, deciziile judiciare şi administrative de aplicare generalã dind efect prezentului acord vor fi publicate de ţara de import respectiva conform art. X al acordului general. ART. 13 Dacã, în cursul determinãrii valorii în vama a mãrfurilor importate, devine necesar a amina determinarea definitiva a valorii în vama, importatorul va putea totuşi ridica mãrfurile sale din vama, cu condiţia de a furniza, dacã i se cere, o garanţie suficienta sub forma unei cauţiuni, unui depozit sau unui alt instrument corespunzãtor, acoperind achitarea drepturilor vamale pentru plata cãrora mãrfurile ar putea fi pasibile în cele din urma. Legislaţia fiecãrei pãrţi trebuie sa prevadã dispoziţii aplicabile în aceste circumstanţe. ART. 14 Notele figurind la anexa nr. 1 a prezentului acord fac parte integrantã din acord şi articolele prezentului acord trebuie sa fie coroborate şi aplicate în legatura cu notele de referinta. Anexele nr. II şi III fac, de asemenea, parte integrantã din prezentul acord. ART. 15 1. În prezentul acord: a) expresia valoare în vama a mãrfurilor importate înseamnã valoarea mãrfurilor determinata în vederea perceperii drepturilor vamale "ad valorem" pentru mãrfurile importate; b) expresia ţara de import înseamnã ţara sau teritoriul vamal de import; c) termenul produse cuprinde, în acelaşi timp, pe cele cultivate, fabricate sau extrase. 2. a) În prezentul acord, expresia mãrfuri identice înseamnã mãrfurile care sînt aceleaşi în toate privintele, inclusiv sub aspectul caracteristicilor fizice, de calitate şi de reputaţie. Diferenţele de aspect minore nu vor impiedica ca mãrfurile care corespund celorlalte elemente ale definitiei sa fie considerate ca identice. b) În prezentul acord, expresia mãrfuri similare înseamnã mãrfurile care, care fãrã a fi la fel în toate privintele, prezintã caracteristici asemãnãtoare şi sînt compuse din materii asemãnãtoare, ceea ce le permite sa îndeplineascã aceleaşi funcţiuni şi sa fie interschimbabile din punct de vedere comercial. Calitatea mãrfurilor, reputaţia lor şi existenta unei mãrci de fabrica sau de comerţ sînt dintre factorii de luat în considerare pentru a determina dacã mãrfurile sînt similare. c) Expresiile mãrfuri identice şi mãrfuri similare nu cuprind mãrfurile care incorporeaza sau comporta, dupã caz, elemente de inginerie sau de dezvoltare, lucrãri de arta sau de design, sau planuri şi schite pentru care nici o ajustare nu a fost facuta prin aplicarea dispoziţiilor paragrafului 1 b) iv) al art. 8, prin faptul ca aceste elemente au fost executate în ţara de import. d) Mãrfurile vor fi considerate ca mãrfuri identice sau mãrfuri similare dacã ele au fost produse în aceeaşi ţara ca mãrfurile de evaluat. e) Mãrfurile produse de o persoana diferita nu vor fi luate în consideraţie dacã nu exista mãrfuri identice sau similare, dupã caz, fabricate de aceeaşi persoana care produce mãrfurile de evaluat. 3. În prezentul acord, expresia mãrfuri de aceeaşi categorie sau de acelaşi fel, tip înseamnã mãrfuri încadrate într-o grupa sau într-o gama de mãrfuri produse de o anumitã ramura de producţie sau un anumit sector al unei ramuri de producţie şi cuprinzînd mãrfurile identice sau similare. 4. În scopul aplicãrii prezentului acord, persoanele vor fi considerate legate dacã: a) una face parte din direcţia sau consiliul de administraţie al întreprinderii celeilalte şi reciproc; b) ele sînt legal reconstituite ca asociate; c) ele sînt patroni şi salariaţi; d) o persoana oarecare poseda, controleazã sau deţine direct sau indirect 5% sau mai mult din acţiunile sau pãrţile emise, cu drept de vot, de una şi de cãtre cealaltã; e) una dintre ele controleazã pe cealaltã direct sau indirect; f) amindoua sînt direct sau indirect controlate de o terta persoana; g) împreunã, ele controleazã direct sau indirect o terta persoana; sau h) ele sînt membri ai aceleiaşi familii. 5. Persoanele care sînt asociate în afaceri între ele, prin faptul ca una este agentul, distribuitorul sau concesionarul exclusiv, indiferent de denumirea folositã a celeilalte, vor fi considerate a fi legate în scopul aplicãrii prezentului acord, dacã ele corespund unuia dintre criteriile enunţate la paragraful 4 al prezentului articol. ART. 16 Prin cererea scrisã, importatorul va avea dreptul de a solicitat administraţiei vamale a tarii de import o explicaţie scrisã despre felul în care valoarea în vama a mãrfurilor importate de el a fost determinata. ART. 17 Nici o dispoziţie a prezentului acord nu va fi interpretatã ca restringind sau contestind drepturile unei administraţii vamale de a verifica adevãrul sau exactitatea oricãror afirmaţii, piese sau declaraţii prezentate în scopul evaluãrii în vama. PARTEA a II-a Administrarea acordului, consultãrilor şi reglementarea diferendelor Instrucţiuni ART. 18 În virtutea prezentului acord se va institui: 1. un comitet de evaluare în vama (denumit în cele ce urmeazã comitetul), compus din reprezentanţii fiecãrei pãrţi la prezentul acord. Comitetul îşi va alege preşedintele şi se va reuni în mod normal o data pe an sau conform modalitãţilor prevãzute prin dispoziţiile corespunzãtoare ale prezentului acord, în scopul de a da pãrţilor la prezentul acord posibilitatea de a proceda la consultãri asupra problemelor privind administrarea sistemului de evaluare în vama de cãtre orice parte, în mãsura în care ea ar putea afecta funcţionarea prezentului acord sau promovarea obiectivelor sale şi în scopul de a exercita alte atribuţii care ar putea sa-i fie conferite de pãrţi. Secretariatul G.A.T.T. va asigura secretariatul comitetului; 2. un comitet tehnic de evaluare în vama (denumit în cele ce urmeazã comitet tehnic), pus sub auspiciile Consiliului de cooperare vamalã, care ve exercita atribuţiile enunţate la anexa nr. II a prezentului acord şi se va achitã de funcţiunile sale conform regulilor de procedura reluate în anexa menţionatã. Consultãri ART. 19 1. În cazul în care o parte consideratã ca un avantaj rezultind pentru ea direct sau indirect din prezentul acord este anulat sau compromis sau ca realizarea unuia dintre obiectivele prezentului acord este compromisa prin mãsurile luate de o alta parte sau de alte pãrţi, partea menţionatã va putea, pentru a se putea ajunge la o soluţionare reciproc satisfãcãtoare a problemei, sa ceara consultãri cu partea sau pãrţile în chestiune. Fiecare parte va examina cu înţelegere orice cerere de consultare facuta de o alta parte. 2. Pãrţile în cauza vor angaja fãrã intirziere consultarile cerute. 3. Pãrţile care procedeazã la consultãri asupra unei probleme speciale afectind funcţionarea prezentului acord se vor strãdui sa le încheie într-un termen rezonabil de scurt. Comitetul tehnic va furniza, la cerere, avize şi un ajutor pãrţilor care se consulta. Reglementarea diferendelor ART. 20 1. Dacã consultarile angajate conform art. 19 de mai sus nu conduc, pentru pãrţile în cauza, la o soluţie reciproc satisfãcãtoare, comitetul se va reuni la cererea oricãreia dintre pãrţile aflate în diferend în urmãtoarele 30 de zile de la primirea cererii, pentru a examina problema în vederea facilitãrii unei soluţii reciproce satisfãcãtoare. 2. Pentru a examina problema şi a-şi stabili procedurile, comitetul va lua în considerare dacã problemele litigioase sînt legate de consideratii de politica comercialã sau de probleme necesitind un examen tehnic detaliat. Comitetul va putea, din proprie initiativa, sa ceara comitetului tehnic sa procedeze, potrivit procedurilor paragrafului 4 de mai jos, la examinarea oricãrei probleme necesitind un examen tehnic. La cererea oricãrei pãrţi aflate în diferend, care va considera ca problema în litigiu este legatã de probleme de ordin tehnic, comitetul va cere comitetului tehnic sa procedeze la un astfel de examen. 3. În cursul oricãrei faze a unei proceduri de reglementare a unui diferend, organisme competente şi experţi calificaţi în materiile examinate vor putea fi consultaţi; informaţii şi o asistenta corespunzãtoare vor putea fi cerute de la aceste organisme şi de la aceşti experţi. Comitetul va lua în considerare rezultatele oricãror lucrãri care au legatura cu problema în litigiu şi care ar putea fi efectuate de comitetul tehnic. Probleme tehnice 4. Atunci cînd comitetul tehnic va fi invitat conform dispoziţiilor paragrafului 2 de mai sus, el va examina problema şi va prezenta un raport comitetului într-un termen care nu va depãşi 3 luni începînd din ziua cînd comitetul tehnic a fost sesizat de problema tehnica, cu excepţia cazului în care termenul este prelungit prin acord reciproc între pãrţile aflate în diferend. Procedura grupelor speciale ("panel") 5. În cazul în care problema nu poate fi adusã în fata comitetului tehnic, comitetul va institui un grup special la cererea oricãrei pãrţi aflate în diferend, dacã nici o soluţie reciproc satisfãcãtoare nu a intervenit într-un termen de 3 luni începînd din ziua în care comitetul a fost invitat sa examineze problema. Dacã problema este adusã în fata comitetului tehnic, comitetul va institui un grup special la cererea oricãrei pãrţi aflate în diferend, dacã nici o soluţie reciproc satisfãcãtoare nu a intervenit într-un termen de o luna începînd din ziua în care comitetul tehnic şi-a prezentat raportul comitetului. 6. a) Atunci cînd un grup special va fi instituit, el se va conduce dupã procedurile enunţate la anexa nr. III. b) Dacã comitetul tehnic a prezentat un raport asupra aspectelor tehnice ale problemelor litigioase, grupul special se va sprijini pe acest raport pentru a proceda la examinarea acestor aspecte. Executarea obligaţiilor 7. Atunci cînd examinarea se va termina sau cînd comitetul tehnic sau grupul special va prezenta raportul sau comitetului, acesta va examina problema fãrã intirziere. În ceea ce priveşte rapoartele grupelor speciale, comitetul va trebui sa le dea curs într-un fel corespunzãtor, în mod normal în 30 de zile de la data primirii lor. Comitetul, în mod special, va trebui: i) sa prezinte o expunere a faptelor cauzei; şi ii) sa adreseze recomandãri uneia sau mai multor pãrţi la prezentul acord sau sa statueze în orice alt mod pe care îl va considera corespunzãtor. 8. Dacã o parte cãreia recomandãrile îi vor fi adresate considera ca nu este în mãsura sa le punã în aplicare, ea va trebui fãrã intirziere sa transmitã în scris comitetului motivele sale. În acest caz, comitetul va examina ce alte cai de urmat ar fi corespunzãtoare. 9. Dacã comitetul considera ca circumstanţele sînt suficient de grave pentru a justifica o astfel de mãsura, el va putea autoriza una sau mai multe pãrţi sa suspende, în raport cu o alta sau cu alte pãrţi, aplicarea acelor obligaţii rezultind din prezentul acord a cãror suspendare o va considera justificatã ţinînd seama de circumstanţe. 10. Comitetul va urmãri orice problema în legatura cu care a formulat recomandãri sau a statuat. 11. Dacã un diferend privind drepturi şi obligaţii rezultind din prezentul acord survine între pãrţi, acestea vor trebui sa aprecieze procedurile de reglementare a diferendelor prevãzute în prezentul acord înainte de a pune în valoare drepturile pe care le deţin conform acordului general, inclusiv cel de a invoca art. XXIII al acordului general. PARTEA a III-a Tratament special şi diferenţiat ART. 21 1. Ţãrile în curs de dezvoltare, pãrţi la prezentul acord, vor putea amina aplicarea dispoziţiilor sale în timpul unei perioade care nu va depãşi 5 ani începînd din ziua în care prezentul acord va intra în vigoare pentru aceste tari. Ţãrile în curs de dezvoltare, pãrţi la acord, care vor opta pentru o aplicare amînatã a prezentului acord, vor trebui sa notifice decizia lor directorului general al Pãrţilor Contractante la acordul general. 2. În afarã dispoziţiilor paragrafului 1 de mai sus, ţãrile în curs de dezvoltare, pãrţi la prezentul acord, vor putea amina aplicarea art. 1 paragrafului 2 b) iii) şi a art. 6 pentru o perioada care nu va depãşi 3 ani începînd din ziua în care au pus în aplicare toate celelalte dispoziţii ale acordului. Ţãrile în curs de dezvoltare, pãrţi, care vor opta pentru o aplicare amînatã a dispoziţiilor prevãzute în prezentul paragraf, vor trebui sa notifice decizia lor directorului general al Pãrţilor Contractante la acordul general. 3. Ţãrile dezvoltate, pãrţi la prezentul acord, vor furniza, în condiţii stabilite de comun acord, o asistenta tehnica ţãrilor în curs de dezvoltare, pãrţi, care o vor cere, Pe aceasta baza, ţãrile dezvoltate, pãrţi la acord, vor stabili programe de asistenta tehnica care vor putea cuprinde, între altele, formarea personalului, asistenta pentru stabilirea de mãsuri de aplicare, accesul la sursele de informare privind metodologia în materie de determinare a valorii în vama şi îndrumãri cu privire la aplicarea unor dispoziţii ale prezentului acord. PARTEA a IV-a Dispoziţii finale Acceptare şi accesiune ART. 22 1. Prezentul acord va fi deschis, pentru acceptare, pe cale de semnatura sau pe alta cale, guvernelor care sînt pãrţi contractante la acordul general şi Comunitãţii Economice Europene. 2. Prezentul acord va fi deschis acceptãrii pe cale de semnatura sau în alt mod guvernelor care au acces cu titlu provizoriu la acordul general, în condiţii referitoare la aplicarea efectivã a drepturilor şi obligaţiilor care rezulta din prezentul acord, ţinînd cont de drepturile şi obligaţiile enunţate în instrumentele lor de accesiune provizorie. 3. Prezentul acord va fi deschis accesiunii oricãrui alt guvern în condiţii referitoare la aplicarea efectivã a drepturilor şi obligaţiilor care rezulta din prezentul acord, care urmeazã a fi convenite între acest guvern şi pãrţi, prin depunerea la directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general a unui instrument de accesiune, enuntind condiţiile astfel convenite. 4. În ceea ce priveşte acceptarea, vor fi aplicabile dispoziţiile paragrafului 5 alin. a) şi b) ale art. 26 din acordul general. Rezerve ART. 23 Nu vor putea fi formulate rezerve cu privire la nici una dintre dispoziţiile prezentului acord fãrã consimţãmîntul celorlalte pãrţi. Intrare în vigoare ART. 24 Prezentul acord va intra în vigoare la 1 ianuarie 1981 pentru guvernele* care-l vor accepta sau care vor accede pînã la aceasta data. Pentru orice alt guvern el va intra în vigoare în a treizecea zi care va urma datei acceptãrii sau accesiunii acestuia.-------------- *) Termenul guvern cuprinde şi autoritãţile competente ale Comunitãţii Economice Europene. Legislaţia nationala ART. 25 1. Fiecare guvern care va accepta prezentul acord sau care va acceda la el va asigura, în ceea ce-l priveşte, cel mai tirziu la data la care prezentul acord va intra în vigoare, conformitatea legilor sale, reglementãrilor şi procedurilor administrative cu dispoziţiile acestui acord. 2. Fiecare parte la prezentul acord va informa comitetul de orice modificare adusã legilor şi reglementãrilor sale avînd legatura cu dispoziţiile prezentului acord, precum şi în ce priveşte aplicarea acestor legi şi reglementãri. Examinare ART. 26 Comitetul va proceda în fiecare an la examinare a punerii în aplicare şi a functionarii prezentului acord, ţinînd cont de obiectivele sale. Comitetul va informa în fiecare an Pãrţile Contractante la acordul general despre faptele intervenite în timpul perioadei asupra cãreia s-a fãcut examinarea. Amendamente ART. 27 Pãrţile vor putea modifica prezentul acord, în special referitor la probleme legate de experienta cistigata în punerea lui în aplicare. Atunci cînd amendamentul va fi aprobat de pãrţi conform procedurilor stabilite de comitet, el nu va intra în vigoare în ce priveşte vreuna dintre pãrţi decît dacã aceasta îl va accepta. Denunţare ART. 28 Orice parte va putea denunta prezentul acord. Denunţarea va avea efect la expirarea unui interval de 60 de zile începînd din ziua în care directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general va primi o notificare scrisã în acest sens. Dupã primirea acestei notificãri, orice parte va putea cere reunirea imediata a comitetului. Secretariat ART. 29 Secretariatul acordului general va asigura secretariatul prezentului acord, cu excepţia problemelor legate de atribuţiile specifice conferite comitetului tehnic, pentru care secretariatul va fi asigurat de Consiliul de cooperare vamalã. Depozitare ART. 30 Prezentul acord va fi depozitat la directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general, care va trimite fãrã intirziere fiecãrei pãrţi la prezentul acord şi fiecãrei pãrţi la acordul general o copie certificatã pentru conformitate a acordului şi a oricãrui amendament care i-a fost adus conform art. 27, precum şi o notificare pentru fiecare acceptare sau accesiune, conform art. 22, sau pentru fiecare denunţare, conform art. 28. Înregistrare ART. 31 Prezentul acord va fi înregistrat conform dispoziţiilor art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite. Întocmit la Geneva la 12 aprilie 1979, într-un exemplar în limbile engleza, franceza şi spaniola, cele trei texte avînd aceeaşi valabilitate. ANEXA 1 NOTE INTERPRETATIVE Note generale Aplicarea succesiva a metodelor de evaluare 1. Art. 1-7 inclusiv definesc felul în care valoarea în vama a mãrfurilor importate trebuie sa fie determinata prin aplicarea dispoziţiilor prezentului acord. Metodele de evaluare sînt enunţate în ordinea în care ele sînt aplicabile. Prima metoda pentru determinarea valorii în vama este definitã de art. 1 şi mãrfurile importate trebuie sa fie evaluate conform dispoziţiilor acestui articol de fiecare data cînd condiţiile prevãzute sînt îndeplinite. 2. Atunci cînd valoarea în vama nu poate fi determinata prin aplicarea dispoziţiilor art. 1, este cazul sa se treacã succesiv la articolele urmãtoare, pînã la primul dintre aceste articole care va permite determinarea valorii în vama. Sub rezerva dispoziţiilor art. 4, este posibil sa se recurgã la dispoziţiile articolului care urmeazã imediat dupã acesta, în ordinea de aplicare, numai atunci cînd valoarea în vama nu poate fi determinata prin aplicarea dispoziţiilor unui articol anume. 3. Dacã importatorul nu cere ca ordinea art. 5 şi 6 sa fie inversata, ordinea de aplicare normalã trebuie sa fie respectata. Dacã aceasta cerere este formulatã, dar apoi se dovedeşte imposibil de determinat valoarea în vama prin aplicarea art. 6, valoarea în vama trebuie sa fie determinata prin aplicarea dispoziţiilor art. 5, dacã aceasta este posibil. 4. Atunci cînd valoarea în vama nu poate fi determinata prin aplicarea dispoziţiilor nici unuia dintre art. 1-6 inclusiv, aceasta se va face prin aplicarea dispoziţiilor art. 7. Aplicarea principiilor de contabilitate general admise 1. Principiile de contabilitate general admise sînt cele care fac obiectul, într-o anumitã ţara şi la un moment dat, al unui consens recunoscut sau al unei largi adeziuni a surselor fãcînd autoritate şi care determina care sînt resursele şi obligaţiile economice de înregistrat în activ sau în pasiv, care sînt schimbãrile intervenite care ar trebui sa fie înregistrate, cum ar trebui sa fie mãsurate activul şi pasivul, ca şi schimbãrile intervenite, ce informaţii ar trebui sa fie fãcute cunoscute şi în ce fel situaţii financiare ar trebui sa fie întocmite. Aceste norme pot consta în largi principii directoare de aplicare generalã sau în practici şi proceduri detaliate. 2. În scopurile prevãzute de prezentul acord, administraţia vamalã a fiecãrei pãrţi va utiliza informaţiile stabilite într-un mod compatibil cu principiile de contabilitate general admise în ţara respectiva, ţinînd seama de articolul corespunzãtor. De exemplu, beneficiile şi cheltuielile generale obişnuite, în sensul dispoziţiilor art. 5, vor fi determinate utilizînd informaţiile stabilite într-un mod compatibil cu principiile de contabilitate general admise în ţara de import. Dimpotriva, beneficiile şi cheltuielile generale obişnuite, în sensul dispoziţiilor art. 6, vor fi determinate utilizînd informaţiile stabilite într-un mod compatibil cu principiile de contabilitate general admise în ţara de producţie. Alt exemplu, un element prevãzut la art. 8 paragraful 1 b) ii), care va fi executat în ţara de import, va fi determinat utilizînd informaţiile într-o maniera compatibila cu principiile de contabilitate general admise în acea ţara. Nota relativã la art. 1 Preţul efectiv plãtit sau de plãtit Preţul efectiv plãtit sau de plãtit este plata total efectuatã sau de efectuat de cumpãrãtor vinzatorului sau în beneficiul acestuia, pentru mãrfurile importate. Plata nu trebuie sa fie facuta obligatoriu în bani. Ea ar putea fi facuta prin scrisori de credit sau instrumente negociabile, direct sau indirect. Un exemplu de plata indirecta ar fi achitarea totalã sau parţialã de cãtre cumpãrãtor a unei datorii a vinzatorului. Activitãţile întreprinse de cumpãrãtor în nume propriu, altele decît cele pentru care o ajustare este prevãzutã la art. 8, nu sînt considerate ca plata indirecta facuta vinzatorului, chiar dacã se poate considera ca vinzatorul a beneficiat de aceasta. Rezulta ca, pentru determinarea valorii în vama, costul acestor activitãţi nu va fi adãugat la preţul efectiv plãtit sau de plãtit. Valoarea în vama nu cuprinde cheltuielile sau costurile de mai jos, cu condiţia ca acestea sa fie distincte de preţul efectiv plãtit sau de plãtit pentru mãrfurile importate: a) cheltuieli relative la lucrãrile de construcţie, de instalare, de montaj, de întreţinere sau de asistenta tehnica întreprinse dupã import în ce priveşte mãrfurile importate, cum ar fi instalaţii, maşini sau material industrial; b) costul transportului dupã import; c) drepturi şi taxe în ţara de import. Preţul efectiv plãtit sau de plãtit se înţelege a fi preţul mãrfurilor importate. Astfel, transferurile de dividende şi alte plati fãcute de cumpãrãtor vinzatorului, care nu se raporteazã la mãrfurile importate, nu fac parte din valoarea în vama. Paragraful 1 a) iii) Printre restricţiile care nu fac inacceptabil un preţ efectiv plãtit sau de plãtit figureazã restricţiile care nu afecteazã substanţial valoarea mãrfurilor. Astfel ar putea fi cazul, de exemplu, atunci cînd un vinzator cere unui cumpãrãtor de automobile de a nu le revinde sau de a nu le expune înaintea unei date determinate, marcind începutul anului pentru modelele respective. Paragraful 1 b) Dacã vînzarea sau preţul sînt subordonate unor condiţii sau prestaţii a cãror valoare, în cazul mãrfurilor de evaluat, nu poate fi determinata, valoarea de tranzacţie nu va putea fi acceptatã în scopuri vamale. Aceasta ar putea sa se refere de exemplu la situaţiile urmãtoare: a) vinzatorul stabileşte preţul mãrfurilor importate subordonindu-l condiţiei ca cumpãrãtorul sa cumpere, de asemenea, şi alte mãrfuri în cantitãţi determinate; b) preţul mãrfurilor importate depinde de preţul sau de preţurile la care cumpãrãtorul mãrfurilor importate vinde alte mãrfuri vinzatorului acelor mãrfuri importate; c) preţul este stabilit pe baza unui mod de plata fãrã legatura cu mãrfurile importate: de exemplu, mãrfurile importate sînt produse semifinite pe care vinzatorul le-a furnizat cu condiţia de a primi o cantitate determinata de produse finite. Totuşi, condiţiile sau prestaţiile care se referã la producţia sau la comercializarea mãrfurilor importate nu vor antrena respingerea valorii de tranzacţie. De exemplu, faptul ca cumpãrãtorul furnizeazã vinzatorului lucrãri de inginerie sau planuri executate în ţara de import nu va antrena respingerea valorii de tranzacţie în sensul art. 1. De asemenea, dacã cumpãrãtorul întreprinde în nume propriu, chiar în cadrul unui acord cu vinzatorul, activitãţi legate de comercializarea mãrfurilor importate, valoarea acestor activitãţi nu face parte din valoarea în vama şi activitãţile amintite nu vor antrena nici ele respingerea valorii de tranzacţie. Paragraful 2 1. Paragrafele 2 a) şi 2 b) ale art. 1 prevãd diferite cai de stabilire a acceptabilitatii unei valori de tranzacţie. 2. Paragraful 2 a) prevede ca, atunci cînd cumpãrãtorul şi vinzatorul sînt legaţi, circumstanţele legate de vînzare vor fi examinate şi valoarea de tranzacţie va fi admisã ca valoare în vama, cu condiţia ca aceasta legatura sa nu fi influentat preţul. Nu trebuie sa se înţeleagã prin aceasta ca circumstanţele vinzarii ar trebui sa fie examinate de fiecare data cînd cumpãrãtorul şi vinzatorul sînt legaţi. Aceasta examinare nu va fi cerutã decît atunci cînd exista îndoieli asupra acceptabilitatii preţului. Atunci cînd administraţia vamalã nu va avea nici o indoiala asupra acceptabilitatii preţului, acesta ar trebui sa fie acceptat fãrã ca importatorul sa fie obligat sa furnizeze informaţii complementare. De exemplu, administraţia vamalã poate sa fi examinat anterior problema legãturii sau sa fie în posesia unor informaţii detaliate privind cumpãrãtorul şi vinzatorul, sa fie convinsa, pe baza acestei examinari sau a acestor informaţii, ca legatura nu a influentat preţul. 3. Atunci cînd administraţia vamalã nu este în mãsura sa accepte valoarea de tranzacţie fãrã o cercetare complementara, ea ar trebui sa dea importatorului posibilitatea de a furniza orice alte informaţii detaliate, care ar putea fi necesare pentru a permite examinarea circumstanţelor vinzarii. În aceasta privinta administraţia vamalã ar trebui sa fie gata sa examineze aspectele corespunzãtoare ale tranzacţiei, inclusiv felul în care cumpãrãtorul şi vinzatorul îşi organizeazã raporturile comerciale şi felul în care preţul respectiv a fost stabilit, în scopul de a determina dacã legãturile au influentat preţul. Dacã se poate dovedi ca cumpãrãtorul şi vinzatorul, cu toate ca sînt legaţi în sensul art. 15, cumpara şi vînd unul de la celãlalt ca şi cum nu ar fi legaţi, ar fi astfel demonstrat ca legatura nu a influentat preţul. De exemplu: dacã preţul a fost stabilit într-un fel compatibil cu practicile normale ale fixãrii preţurilor în ramura de protecţie respectiva sau cu felul în care vinzatorul stabileşte preţurile pentru vinzarile pentru cumpãrãtorii cu care nu se afla în legatura, aceasta ar demonstra ca legãturile nu au influentat preţul. De asemenea, atunci cînd se va dovedi ca preţul este suficient pentru a acoperi toate costurile şi a asigura un beneficiu reprezentativ fata de beneficiul global realizat de întreprindere într-o perioada reprezentativa, de exemplu, pe o baza anuala pentru vinzari de mãrfuri de aceeaşi natura sau de acelaşi fel, ar fi astfel demonstrat ca preţul nu a fost influentat. 4. Paragraful 2 b) prevede ca importatorul va avea posibilitatea sa demonstreze ca valoarea de tranzacţie este foarte aproape de o valoare-criteriu acceptatã anterior de administraţia vamalã şi ca ea este în consecinta acceptabilã conform dispoziţiilor art. 1. Atunci cînd este îndeplinit unul dintre criteriile prevãzute la paragraful 2 b), nu este necesarã examinarea problemei influentei prevãzute la paragraful 2 a). Dacã administraţia vamalã este în posesia unor informaţii suficiente pentru a fi convinsa, fãrã cercetãri mai aprofundate, ca este îndeplinit unul dintre criteriile prevãzute la paragraful 2 b), aceasta nu va avea nici un motiv de a cere importatorului sa aducã vreo dovada. În paragraful 2 b) prin expresia cumpãrãtori nelegati se înţelege cumpãrãtorii care nu sînt în legatura cu vinzatorii în nici un caz particular. Paragraful 2 b) Un numãr oarecare de elemente trebuie sa fie luate în considerare pentru a se determina dacã o valoare este foarte aproape de o alta valoare. Este vorba îndeosebi de natura mãrfurilor importate, de natura ramurii de producţie respective, de sezonul în care mãrfurile sînt importate şi de faptul de a şti dacã diferenţa de valoare este semnificativã din punct de vedere comercial. Cum aceste elemente pot varia de la un caz la altul, ar fi imposibil de aplicat în toate cazurile o norma uniforma, cum ar fi un procentaj fix. De exemplu, pentru a se determina dacã valoarea de tranzacţie este foarte aproape de valorile-criterii enunţate la art. 1 paragraful 2 b), o mica diferenţa de valoare ar putea fi inacceptabila într-un caz privind un anumit tip de marfa, în timp ce o diferenţa importanta ar putea fi acceptabilã într-un caz privind un alt tip de marfa. Nota relativã la art. 2 1. În aplicarea art. 2, administraţia vamalã se va referi, de fiecare data cînd va fi posibil, la o vînzare de mãrfuri identice realizatã la acelaşi nivel comercial şi într-o cantitate foarte apropiatã de vînzarea mãrfurilor de evaluat. În lipsa unei astfel de vinzari, va fi posibil sa se refere la o vînzare de mãrfuri identice realizatã în una dintre cele trei situaţii urmãtoare: a) vînzare la acelaşi nivel comercial, dar privind cantitãţi diferite; b) vînzare la un nivel comercial diferit, dar privind cantitãţi foarte apropiate; c) vînzare la un nivel comercial diferit şi privind cantitãţi diferite. 2. Dacã a fost constatatã o vînzare în una dintre cele trei situaţii, se vor opera ajustari pentru a se tine seama, dupã caz: a) numai de factorul cantitate; b) numai de factorul nivel comercial; sau c) în acelaşi timp, atît de factorul nivel comercial, cît şi de factorul cantitate. 3. Expresia şi/sau da posibilitatea de a se referi la vinzari şi de a se opera ajustarile necesare în oricare dintre cele trei situaţii descrise mai sus. 4. În sensul art. 2, prin valoare de tranzacţie a mãrfurilor importate identice se înţelege o valoare în vama, ajustata conform dispoziţiilor paragrafelor 1 b) şi 2 din articolul menţionat, care a fost acceptatã în virtutea art. 1. 5. O condiţie a oricãrei ajustari efectuate datoritã diferenţelor de nivel comercial sau de cantitate este aceea ca aceasta ajustare, indiferent dacã duce la o creştere sau la o diminuare a valorii, sa nu fie operata decît pe baza elementelor de proba produse stabilind clar ca este rezonabila şi exactã, de exemplu preţuri curente în vigoare între care figureazã preţuri care se raporteazã la niveluri diferite sau la cantitãţi diferite. De exemplu, dacã mãrfurile importate de evaluat costau într-o vînzare de 10 unitãţi, iar singurele mãrfuri importate similare pentru care exista o valoare de tranzacţie au fost vîndute într-o cantitate de 500 unitãţi, şi este recunoscut ca vinzatorul acorda rabaturi de cantitate, ajustarea necesarã va putea fi operata invocind preţul curent al vinzatorului şi utilizînd preţul aplicabil la o vînzare de 10 unitãţi. Nu este necesar pentru aceasta ca o vînzare de 10 unitãţi sa fi avut loc, dacã s-a stabilit, ca urmare a vinzarilor privind cantitãţi diferite, ca preţul curent este sincer şi adevãrat. Totuşi, în absenta unui astfel de criteriu obiectiv, determinarea valorii în vama conform dispoziţiilor art. 2 nu este adecvatã. Nota relativã la art. 3 1. La aplicarea art. 3, administraţia vamalã se va referi, ori de cîte ori este posibil, la o vînzare de mãrfuri similare realizatã la acelaşi nivel comercial şi privind o cantitate foarte apropiatã ca şi la vînzarea mãrfurilor de evaluat. În lipsa unei asemenea vinzari va fi posibil sa se refere la o vînzare de mãrfuri similare realizatã în una dintre urmãtoarele trei situaţii: a) vînzare la acelaşi nivel comercial, dar privind cantitãţi diferite; b) vînzare la un nivel comercial diferit, dar privind cantitãţi foarte apropiate; sau c) vînzare la un nivel comercial diferit şi privind cantitãţi diferite. 2. Dacã a fost constatatã o vînzare în una dintre cele trei situaţii, se vor opera ajustari pentru a se tine seama, dupã caz: a) numai de factorul cantitate; b) numai de factorul nivel comercial; sau c) în acelaşi timp, de factorul nivel comercial, cît şi de factorul cantitate. 3. Expresia şi/sau da posibilitatea de a se referi la vinzari şi de a opera ajustarile necesare în oricare dintre cele trei situaţii descrise mai sus. 4. În sensul art. 3, valoarea de tranzacţie a mãrfurilor importate similare este o valoare în vama, ajustata conform dispoziţiilor paragrafelor 1 b) şi 2 ale acelui articol, care a fost acceptatã în virtutea art. 1. 5. O condiţie a oricãrei ajustari efectuate datoritã diferenţelor de nivel comercial sau de cantitate este ca aceasta ajustare, care conduce la o creştere sa o diminuare a valorii, sa nu fie operata decît în baza elementelor de proba produse, din care sa rezulte clar ca este rezonabila şi exactã, de exemplu preţuri curente în vigoare unde figureazã preţuri care se referã la niveluri diferite sau la cantitãţi diferite. De exemplu, dacã mãrfurile importate de evaluat constau într-o vînzare de 10 unitãţi, iar singurele mãrfuri importate similare pentru care exista o valoare de tranzacţie au fost vîndute într-o cantitate de 500 unitãţi, şi este recunoscut ca vinzatorul acorda rabaturi de cantitate, ajustarea necesarã poate fi operata invocind preţul curent al vinzatorului şi utilizînd preţul aplicabil la o vînzare de 10 unitãţi. Nu este necesar pentru aceasta sa fi avut loc o vînzare de 10 unitãţi, în mãsura în care s-a stabilit, datoritã vinzarilor privind cantitãţi diferite, ca preţul curent este sincer şi adevãrat. Totuşi, în lipsa unui asemenea criteriu obiectiv, determinarea valorii în vama conform dispoziţiilor art. 3 nu este adecvatã. Nota relativã la art. 5 1. Prin expresia preţuri unitare corespunzind vinzarilor ... totalizind cantitatea cea mai mare se înţelege preţul la care numãrul cel mai mare de unitãţi sînt vîndute în cadrul unor vinzari cãtre persoane care nu sînt legate de persoanele de la care ele cumpara mãrfurile respective, la primul nivel comercial care urmeazã importului la care se efectueazã aceste vinzari. 2. De exemplu: mãrfurile sînt vîndute pe baza unui preţ curent comportind preţuri unitare favorabile pentru cumpãrãri în cantitãţi relativ mari:
Cantitate de vînzare Preţ unitar Numãr de vinzari Cantitate totalã
vinduta la fieca-
re preţ
--------------------------------------------------------------------------------
1 la 10 unitãţi 100 10 vinzari de 5 unitãţi 65
5 vinzari de 3 unitãţi
de la 11 la 25 unitãţi 95 5 vinzari la 11 unitãţi 55
peste 25 unitãţi 90 1 vînzare de 30 unitãţi 80
1 vînzare de 50 unitãţi
--------------------------------------------------------------------------------
Cel mai mare numãr de unitãţi vîndute la un preţ dat este de 80; în consecinta, preţul unitar corespunzind vinzarilor totalizind cantitatea cea mai ridicatã este de 90. 3. Un alt exemplu: doua vinzari au loc. În prima, 500 unitãţi sînt vîndute la preţul de 95 unitãţi monetare fiecare. În a doua, 400 unitãţi sînt vîndute la preţul de 90 unitãţi monetare fiecare. În acest exemplu, cel mai mare numãr de unitãţi vîndute la un preţ dat este de 500; în consecinta, preţul unitar corespunzãtor vinzarii care totalizeazã cantitatea cea mai ridicatã este de 95. 4. Al treilea exemplu: în situaţia urmãtoare, diverse cantitãţi sînt vîndute la preţuri diferite: a) Vinzari
Cantitate la fiecare vînzare Preţ unitar
--------------------------------------------------------------------------------
40 unitãţi 100
30 unitãţi 90
15 unitãţi 100
50 unitãţi 95
25 unitãţi 105
35 unitãţi 90
5 unitãţi 100
--------------------------------------------------------------------------------
b) Totaluri
Cantitãţi total vîndute Preţ unitar
--------------------------------------------------------------------------------
65 unitãţi 90
50 unitãţi 95
60 unitãţi 100
25 unitãţi 105
--------------------------------------------------------------------------------
În acest exemplu, numãrul cel mai mare de unitãţi vîndute la un preţ dat este de 65; în consecinta, preţul unitar corespunzãtor vinzarilor totalizind cantitatea cea mai ridicatã este de 90. 5. O vînzare efectuatã în ţara de import, în condiţiile descrise la paragraful 1 de mai sus, cãtre o persoana care furnizeazã, direct sau indirect şi fãrã cheltuieli sau la un cost redus, pentru a fi utilizate în producţie şi la vînzare pentru export, mãrfuri importate, oricare dintre elementele precizate la art. 8 paragraful 1 b) nu ar trebui sa fie luat în considerare pentru stabilirea preţului unitar în sensul art. 5. 6. Trebuie subliniat ca beneficiile şi cheltuielile generale, menţionate la paragraful 1 al art. 5, ar trebui sa fie considerate ca un tot. Cifra reţinutã pentru aceasta deducere ar trebui sa fie determinata pe baza de informaţii furnizate de importator sau în numele sau, dacã cifrele importatorului nu sînt incompatibile cu cele care corespund normal vinzatorilor de mãrfuri importate de aceeaşi natura sau de acelaşi tip în ţara de import. Atunci cînd cifrele importatorului sînt incompatibile cu aceste ultime cifre, nivelul de reţinut pentru beneficiile şi cheltuielile generale poate sa se bazeze pe informaţiile corespunzãtoare, altele decît cele care au fost furnizate de importator sau în numele sau. 7. Cheltuielile generale cuprind costurile directe şi indirecte de comercializare ale mãrfurilor respective. 8. Impozitele locale de plãtit ca urmare a vinzarii mãrfurilor şi care nu provoacã o reducere în virtutea dispoziţiilor alin. a) iv) al paragrafului 1 al art. 5 vor trebui sa fie deduse conform dispoziţiilor alin. a) i) al paragrafului 1 al art. 5. 9. Pentru a determina comisioanele sau beneficiile şi cheltuielile generale obişnuite conform dispoziţiilor paragrafului 1 al art. 5, problema de a şti dacã unele mãrfuri sînt de aceeaşi natura sau de acelaşi fel cu alte mãrfuri trebuie sa fie rezolvatã, caz cu caz, ţinînd seama de circumstanţe. Ar trebui sa se procedeze la o examinare a vinzarilor, în ţara de import, a grupei sau gamei celei mai restrînse de mãrfuri importate de aceeaşi natura sau de acelaşi fel cuprinzînd mãrfurile de evaluat şi pentru care informaţiile necesare pot fi furnizate. În sensul art. 5 mãrfurile de aceeaşi natura sau de acelaşi fel înglobeazã mãrfurile importate din aceeaşi ţara ca şi mãrfurile de evaluat, precum şi mãrfurile importate provenind din alte tari. 10. În sensul art. 5 paragraful 1 b), data cea mai apropiatã va fi data la care mãrfurile importate sau mãrfurile identice sau similare importate sînt vîndute în cantitate suficienta pentru ca preţul unitar sa fie stabilit. 11. Atunci cînd se recurge la metoda de la art. 5 paragraful 2, deducerile operate pentru a tine seama de valoarea adãugatã prin prelucrare sau transformare ulterioara se vor baza pe date obiective şi cuantificabile relativ la costul acestei lucrãri. Calculele se vor efectua pe baza formulelor, retetelor şi metodelor de calcul admise în ramura de producţie şi pe baza altor practici în aceasta ramura. 12. Se recunoaşte ca metoda de evaluare prevãzutã la art. 5 paragraful 2 nu va fi în mod normal aplicabilã atunci cînd, ca urmare a lucrãrii sau transformarii ulterioare, mãrfurile importate şi-au pierdut identitatea. Totuşi, pot exista şi cazuri în care, cu toate ca mãrfurile importate şi-au pierdut identitatea, valoarea adãugatã prin prelucrare sau transformare poate fi determinata cu precizie fãrã dificultate excesiva. Dimpotriva, pot sa existe cazuri în care mãrfurile importate îşi pãstreazã identitatea, dar constituie un element atît de minor al mãrfurilor vîndute în ţara de import încît recurgerea la aceasta metoda de evaluare ar fi nejustificatã. Date fiind consideratiile precedente, situaţiile de acest tip trebuie sa fie examinate caz cu caz. Nota relativã la art. 6 1. De regula, valoarea în vama este determinata, în virtutea prezentului acord, pe baza informaţiilor imediat disponibile în ţara de import. Totuşi, în scopul determinãrii unei valori calculate, ar putea fi necesar sa se examineze costurile de producţie ale mãrfurilor de evaluat şi alte informaţii care ar trebui obţinute din afarã tarii de import. În afarã de aceasta, în majoritatea cazurilor, producãtorul mãrfurilor nu este supus jurisdicţiei autoritãţilor tarii de import. Utilizarea metodei valorii calculate va fi în general limitatã la cazul în care cumpãrãtorul şi vinzatorul sînt legaţi şi la cazul în care producãtorul este dispus sa comunice datele necesare pentru stabilirea costurilor cãtre autoritãţile tarii de import şi sa acorde facilitãţi pentru orice verificãri ulterioare care ar putea fi necesare. 2. Costul sau valoarea, prevãzute la paragraful 1 b) al art. 6, vor fi determinate pe baza informaţiilor privind producţia de mãrfuri de evaluat care vor fi furnizate de producãtor sau în numele sau. La baza va sta contabilitatea comercialã a producãtorului, cu condiţia ca aceasta contabilitate sa fie compatibila cu principiile de contabilitate general admise care sînt aplicate în ţara de producţie a mãrfurilor. 3. Costul sau valoarea va cuprinde costul elementelor precizate la art. 8 paragraful 1 a) ii) şi iii). Expresia va cuprinde, de asemenea, valoarea stabilitã, conform proportiilor corespunzãtoare prevãzute în dispoziţiile de la nota relativã la art. 8, oricãrui element specificat la paragraful 1 b) al articolului amintit care ar fi fost furnizat direct sau indirect de cumpãrãtor pentru a fi utilizat pe timpul producerii mãrfurilor importate. Valoarea elementelor specificate la paragraful 1 b) iv) al art. 8 şi care sînt executate în ţara de import nu va fi inclusã decît în mãsura în care aceste lucrãri sînt în sarcina producãtorului. Se înţelege ca costul sau valoarea nici unuia dintre elementele prevãzute în acest paragraf nu va trebui sa fie socotit de doua ori în determinarea valorii calculate. 4. Nivelul beneficiilor şi cheltuielilor generale, prevãzute la paragraful 1 b) al art. 6, va trebui sa fie determinat pe baza informaţiilor furnizate de producãtor sau în numele sau, dacã cifrele pe care acesta le comunica nu sînt incompatibile cu cele care corespund normal vinzarilor de mãrfuri, de aceeaşi natura sau de acelaşi fel cu mãrfurile de evaluat, realizate de producãtorii tarii de export pentru export, cu destinaţia tarii de import. 5. Este de subliniat, în aceasta privinta, ca totalul beneficiilor şi cheltuielilor generale trebuie sa fie considerate ca un tot. Rezulta ca, dacã, într-un caz special, beneficiul producãtorului este scãzut şi cheltuielile sale generale ridicate, beneficiul sau şi cheltuielile sale generale luate în ansamblu vor putea totuşi sa fie compatibile cu cele care corespund normal vinzarilor de mãrfuri de aceeaşi natura şi acelaşi fel. Astfel vor putea fi cazuri, de exemplu, cînd se lanseaza un produs în ţara de import şi cînd producãtorul se multumeste cu un beneficiu nul sau scãzut pentru a contrabalansa cheltuielile generale ridicate aferente lansãrii. Atunci cînd producãtorul poate demonstra ca datoritã circumstanţelor comerciale speciale el realizeazã un beneficiu scãzut asupra vinzarilor mãrfurilor importate, cifrele beneficiilor sale efective vor trebui sa fie luate în consideraţie cu condiţia ca el sa justifice prin motive comerciale valabile şi ca politica sa de preţuri sa reflecte politica de preţ obişnuitã în ramura producţiei respective. Astfel va putea fi cazul, de exemplu, cînd producãtorii au fost constrinsi sa scada temporar preţurile lor datoritã unei diminuari neprevãzute a cererii sau cînd vînd mãrfuri pentru a completa o gama de mãrfuri produse în ţara de import şi pentru care ei se multumesc cu un beneficiu scãzut în scopul menţinerii competitivitatii lor. Atunci cînd cifrele beneficiilor şi cheltuielilor generale furnizate de producãtor nu sînt compatibile cu cele care corespund vinzarilor de mãrfuri de aceeaşi natura şi acelaşi fel cu mãrfurile de evaluat, realizate de producãtorii din ţara de export pentru exportul cu destinaţia tarii de import, nivelul beneficiilor şi cheltuielilor generale vor putea sa fie bazate pe alte informaţii corespunzãtoare decît cele care vor fi fost furnizate de cãtre producãtorul mãrfurilor sau în numele sau. 6. Atunci cînd alte informaţii decît cele care vor fi fost furnizate de producãtor sau în numele sau vor fi utilizate în scopul determinãrii unei valori calculate, autoritãţile tarii de import vor informa pe importator la cererea sa asupra sursei informaţiilor, a datelor utilizate şi a calculelor efectuate pe baza acestor date, sub rezerva dispoziţiilor art. 10. 7. Prin cheltuieli generale menţionate la paragraful 1 b) din art. 6 se înţeleg costurile directe şi indirecte ale producţiei şi comercializãrii mãrfurilor pentru export şi care nu sînt incluse conform alin. a) al paragrafului mai sus menţionat. 8. Pentru a determina dacã anumite mãrfuri sînt de aceeaşi natura sau de acelaşi fel cu alte mãrfuri, va trebui sa se procedeze de la caz la caz, tinindu-se seama de circumstanţe. Pentru a determina beneficiile şi cheltuielile generale obişnuite conform dispoziţiilor art. 6, va trebui sa se procedeze la examinarea vinzarilor pentru export cu destinaţia tarii de import, a grupei sau gamei de mãrfuri cea mai restrînsa, cuprinzînd mãrfurile de evaluat şi pentru care informaţiile necesare pot fi furnizate. În sensul art. 6, mãrfurile de aceeaşi natura sau de acelaşi fel trebuie sa provinã din aceeaşi ţara ca şi mãrfurile de evaluat. Nota relativã la art. 7 1. Valorile în vama determinate prin aplicarea dispoziţiilor art. 7 vor trebui sa se bazeze în cea mai mare mãsura posibila pe valorile în vama determinate anterior. 2. Metodele de evaluare în virtutea art. 7 ar trebui sa fie acelea pe care le definesc art. 1-6 inclusiv, dar o suplete rezonabila în aplicarea acestor metode ar fi conformã obiectivelor şi dispoziţiilor art. 7. 3. Citeva exemple privind ceea ce trebuie sa se înţeleagã printr-o suplete rezonabila: a) Mãrfuri identice - prevederea conform cãreia mãrfurile identice ar trebui sa fie exportate, în acelaşi moment sau foarte aproape de momentul exportului mãrfurilor de evaluat, ar putea fi interpretatã cu suplete; mãrfurile identice importate, produse într-o alta ţara decît ţara de export a mãrfurilor de evaluat, vor putea furniza baza evaluãrii în vama; s-ar putea utiliza valorile în vama ale mãrfurilor identice importate, determinate prin aplicarea dispoziţiilor art. 5 sau 6. b) Mãrfuri similare - prevederea conform cãreia mãrfurile similare ar trebui sa fie exportate în acelaşi moment sau foarte aproape de momentul în care sînt exportate mãrfurile de evaluat ar putea fi interpretatã cu suplete; mãrfurile similare importate, produse într-o alta ţara decît ţara de export a mãrfurilor de evaluat, ar putea furniza baza evaluãrii în vama; s-ar putea utiliza valorile în vama ale mãrfurilor similare importate, determinate deja prin aplicarea art. 5 sau 6. c) Metoda deductiva - prevederea conform cãreia mãrfurile vor trebui sa fie vîndute în starea în care ele sînt importate, care figureazã la art. 5 paragraful 1 a), ar putea fi interpretatã cu suplete; termenul de 90 de zile ar putea fi aplicat cu suplete. Nota relativã la art. 8 Paragraful 1 a) i) Prin expresia comision de cumpãrare se înţeleg sumele vãrsate de cãtre un importator agentului sau pentru serviciul care a constat în reprezentarea sa în strãinãtate în vederea cumpãrãrii mãrfurilor de evaluat. Paragraful 1 b) ii) 1. Doua considerente intervin în luarea în considerare a elementelor precizate la art. 8 paragraful 1 b) ii), pentru mãrfurile importate, şi anume valoarea elementului însuşi şi modul în care aceasta valoare trebuie sa fie aplicatã pentru mãrfurile importate. Luarea în consideraţie a acestor elemente va trebui sa se facã într-un mod rezonabil, corespunzãtor condiţiilor şi conform principiilor de contabilitate general admise. 2. În ceea ce priveşte valoarea elementului, dacã importatorul achiziţioneazã elementul menţionat de la un vinzator de care nu este legat, la un cost dat, acest cost constituie valoarea elementului. Dacã elementul a fost produs de cãtre importator sau de cãtre o persoana de care este legat, valoarea ar fi costul producerii sale. Dacã elementul a fost utilizat înainte de cãtre importator, fie ca a fost achitat sau nu sau produs de cãtre acesta, costul iniţial de achiziţie sau de producţie va trebui sa fie micşorat pentru a tine seama de utilizare, în scopul obţinerii valorii elementului. 3. Odatã determinata valoarea elementului, este necesar ca aceasta sa fie luatã în considerare pentru mãrfurile importate. Exista diverse posibilitãţi în aceasta privinta. De exemplu: valoarea ar putea fi luatã în considerare integral la prima vînzare, dacã importatorul doreşte sa plãteascã drepturile o singura data la intreaga valoare. Alt exemplu: importatorul poate cere ca valoarea sa fie luatã în consideraţie la numãrul de unitãţi produse pînã în momentul primei vinzari. Încã un exemplu: el poate solicita ca valoarea sa fie luatã în consideraţie la totalitatea producţiei prevãzute dacã exista contracte sau angajamente ferme pentru aceasta producţie. Metoda utilizata va depinde de documentaţia furnizatã de cãtre importator. 4. Cu titlu de ilustrare a celor precedente, se poate considera cazul unui importator care furnizeazã producãtorului o matrita de utilizat la producţia de mãrfuri care urmeazã a fi importate şi care încheie cu el un contract de cumpãrare pentru 10.000 unitãţi. În momentul sosirii primei cantitãţi, care cuprinde 1.000 unitãţi, producãtorul are produse 4.000 unitãţi. Importatorul poate solicita administraţiei vamale luarea în consideraţie a valorii matritei la 1.000, 4.000 sau 10.000 unitãţi. Paragraful 1 b) iv) 1. Valorile de adãugat pentru elementele precizate la art. 8 paragraful 1 b) iv) ar trebui sa se bazeze pe datele obiective şi cuantificabile. În scopul reducerii la minimum a sarcinii pe care o reprezintã pentru importator şi pentru administraţia vamalã determinarea valorilor de adãugat, este oportun sa se utilizeze, în mãsura posibilului, datele disponibile imediate din sistemul de evidente comerciale ale cumpãrãtorului. 2. Pentru elementele furnizate de cumpãrãtor şi pe care le-a cumpãrat sau închiriat, valoarea de adãugat va fi costul de cumpãrare sau de închiriere. Elementele care sînt de domeniul public nu vor da loc la nici o alta adãugire de cost decît a costului copiilor. 3. Valorile de adãugat vor putea fi calculate cu mai multã sau mai putina usurinta în raport de structura întreprinderii respective, de practicile sale de gestiune, de metodele sale contabile. 4. De exemplu, se poate ca o întreprindere care importa diverse produse de provenienta din mai multe tari sa-şi ţinã contabilitatea la centrul sau de design situat în afarã tarii de import, într-un mod care face sa apara cu exactitate costurile de luat în considerare, la un produs dat. În acest caz, o ajustare directa va putea fi operata, într-un mod corespunzãtor, prin aplicarea dispoziţiilor art. 8. 5. Pe de alta parte, se poate ca o întreprindere sa treacã costurile centrului sau de design situat în afarã tarii de import în cheltuielile sale generale, fãrã a le include în costurile anumitor produse. În astfel de cazuri, va fi posibil sa se opereze, prin aplicarea dispoziţiilor art. 8, o ajustare corespunzãtoare în ceea ce priveşte mãrfurile importate, luindu-se în considerare totalul costurilor de la centrul de design pe ansamblul producţiei care beneficiazã de serviciile acestui centru şi adaugindu-se costurile astfel luate în considerare la preţul mãrfurilor importate în funcţie de numãrul de unitãţi. 6. Variatiile circumstanţelor sus-menţionate vor necesita, bineînţeles, luarea în considerare a diferiţilor factori pentru determinarea metodei luãrii în considerare corespunzãtoare. 7. În cazul în care la producţia elementului respectiv intervin un anumit numãr de tari şi producţia se esaloneaza pe o anumitã perioada, ajustarea va trebui sa fie limitatã la valoarea efectiv adãugatã acestui element în afarã tarii de import. Paragraful 1 c) 1. Redevenţele şi drepturile de licenta menţionate la art. 8 paragraful 1 c) pot cuprinde, între altele, plãţile efectuate pentru brevete, mãrci de fabrica sau de comerţ şi drepturi de reproducere. Totuşi, în momentul determinãrii valorii în vama, cheltuielile relative la dreptul de reproducere a mãrfurilor importate în ţara de import nu vor fi adãugate la preţul efectiv plãtit sau de plãtit pentru mãrfurile importate. 2. Plãţile efectuate de cumpãrãtor în contrapartida dreptului de a distribui sau de a revinde mãrfurile importate nu vor fi adãugate la preţul efectiv plãtit sau de plãtit pentru mãrfurile importate, dacã aceste plati nu sînt o condiţie pentru vînzarea a export cu destinaţia tarii de import a mãrfurilor importate. Paragraful 3 Dacã nu exista date obiective şi cuantificabile în ceea ce priveşte elementele care sînt prevãzute a fi adãugate conform dispoziţiilor art. 8, valoarea de tranzacţie nu poate fi determinata prin aplicarea dispoziţiilor art. 1. Astfel poate fi cazul, de exemplu, în situaţia urmãtoare: o redeventa este vãrsatã pe baza preţului de vînzare în ţara de import pentru un litru dintr-un produs dat, care a fost importat la kilogram şi transformat în soluţie dupã import. Dacã redeventa se bazeazã în parte pe mãrfurile importate şi în parte pe alte elemente care nu au nici un raport cu acestea (de exemplu, atunci cînd mãrfurile sînt amestecate cu ingrediente indigene şi nu mai pot fi identificate separat sau cînd redeventa nu poate fi separatã de unele aranjamente financiare speciale dintre cumpãrãtor şi vinzator), ar fi impropriu de a întreprinde adãugarea unei element corespunzãtor acestei redevenţe. Totuşi, dacã nivelul redeventei nu se bazeazã decît pe mãrfurile importate şi poate fi uşor calculat, se poate adauga un element la preţul efectiv plãtit sau de plãtit. Nota relativã la art. 9 În sensul art. 9, momentul importului poate fi acela al declarãrii în vama. Nota relativã la art. 11 1. Art. 11 conferã importatorului dreptul de contestaţie impotriva unei determinãri a valorii efective de cãtre administraţia vamalã privind mãrfurile de evaluat. Se va putea face contestaţie mai întîi în fata unei autoritãţi superioare administraţiei vamale, dar importatorul va avea dreptul, în ultima instanta, de a introduce contestaţie în fata unui organ judiciar. 2. Prin neantrenind nici o penalizare se înţelege ca importatorul nu va fi pasibil de o amenda sau de o posibilitate de amenda pentru simplul motiv ca el va cauta sa-şi exercite dreptul de contestaţie. Cheltuielile normale de judecata şi onorariile avocaţilor nu vor considerate ca o amenda. 3. Totuşi, nici una dintre dispoziţiile art. 11 nu va impiedica o parte sa pretindã ca drepturile vamale fixate sa fie integral achitate înainte ca contestaţia sa fie introdusã. Nota relativã la art. 15 Paragraful 4 În sensul acestui articol, termenul persoana se aplica, deca este cazul, persoanelor juridice. Paragraful 4 e) În sensul prezentului acord, o persoana va fi consideratã ca o controleazã pe alta numai dacã ea va fi, în drept sau în fapt, în mãsura sa exercite asupra acesteia o putere de constringere sau de îndrumare. ANEXA 11 Comitetul tehnic de evaluare în vama 1. Conform art. 18 al prezentului acord, comitetul tehnic va fi instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamalã, în vederea asigurãrii, la nivel tehnic, a uniformitatii interpretãrii şi aplicãrii prezentului acord. 2. Atribuţiile comitetului tehnic vor fi urmãtoarele: a) examinarea problemelor tehnice specifice care se vor pune în administrarea zilnica a sistemelor de evaluare în vama a pãrţilor şi acordarea avizelor consultative privind soluţiile corespunzãtoare pe baza faptelor prezentate; b) studierea, la cerere, a legilor, procedurilor şi practicilor în materie de evaluare, în mãsura în care ele sînt legate de prezentul acord, şi întocmirea rapoartelor asupra rezultatelor acestor studii; c) întocmirea şi distribuirea de rapoarte anuale asupra aspectelor tehnice şi ale stadiului aplicãrii prezentului acord; d) acordarea de informaţii şi avize care vor putea fi cerute de cãtre orice parte sau de cãtre comitet, cu privire la oricare problema privind evaluarea în vama a mãrfurilor importate. Aceste informaţii şi avize vor putea avea forma de avize consultative, de comentarii sau de note explicative; e) facilitarea, la cerere, a acordãrii de asistenta tehnica pãrţilor, în vederea promovãrii acceptãrii prezentului acord pe plan internaţional; şi f) exercitarea oricãror alte atribuţii care îi vor putea fi încredinţate de comitet. Consideratii generale 3. Comitetul tehnic se va strãdui sa termine într-un timp rezonabil de scurt lucrãrile sale asupra problemelor specifice, în special a acelor probleme care îi vor fi sesizate de pãrţi sau de cãtre comitet. 4. În activitãţile sale, comitetul tehnic va fi asistat în mod corespunzãtor de cãtre Secretariatul Consiliului de cooperare vamalã. Reprezentare 5. Fiecare parte va avea dreptul sa fie reprezentatã în comitetul tehnic. Fiecare parte va putea desemna un delegat şi unu sau mai mulţi supleanţi pentru reprezentarea în comitetul tehnic. Orice parte astfel reprezentatã în comitetul tehnic este mai jos numita membra a comitetului tehnic. Reprezentanţii membrilor comitetului tehnic vor putea fi ajutaţi de consilieri. Secretariatul G.A.T.T. va putea, de asemenea, asista la reuniunile comitetului, cu statut de observator. 6. Membrii Consiliului de cooperare vamalã care nu sînt pãrţi vor putea sa fie reprezentaţi la reuniunile comitetului tehnic printr-un delegat şi unu sau mai mulţi supleanţi. Aceşti reprezentanţi vor asista ca observatori la reuniunile comitetului tehnic. 7. Sub rezerva aprobãrii de cãtre preşedintele comitetului tehnic, secretariatul general al Consiliului de cooperare vamalã (denumit mai jos secretar general) va putea invita reprezentanţi ai guvernelor care nu sînt nici pãrţi, nici membri ai Consiliului de cooperare vamalã, cît şi reprezentanţi ai organizaţiilor guvernamentale şi profesionale internaţionale, sa asiste ca observatori la reuniunile comitetului tehnic. 8. Desemnarile delegatiilor, supleanţilor şi consilierilor la reuniunile comitetului tehnic vor fi adresate secretarului general. Reuniunile comitetului tehnic 9. Comitetul tehnic se va reuni numai dacã va fi necesar, dar nu mai puţin de doua ori pe an. Data fiecãrei reuniuni va fi fixatã de comitetul tehnic la sesiunea sa precedenta. Data reuniunii va putea fi modificatã fie la cererea unui membru al comitetului tehnic, confirmatã prin majoritatea simpla a membrilor acestui comitet, fie, pentru cazuri urgente, la cererea preşedintelui. 10. Reuniunile comitetului tehnic se vor tine la sediul Consiliului de cooperare vamalã, dacã nu s-a stabilit alt mod. 11. Cu excepţia cazurilor urgente, secretarul general va informa, cu cel puţin 30 de zile înaintea datei deschiderii fiecãrei sesiuni a comitetului tehnic, toţi membrii comitetului şi participanţii mentionati la paragrafele 6 şi 7. Ordinea de zi 12. Ordinea de zi provizorie a fiecãrei sesiuni va fi stabilitã de cãtre secretarul general şi comunicatã membrilor comitetului tehnic şi participanţilor mentionati la paragrafele 6 şi 7 cu cel puţin 30 de zile înaintea deschiderii sesiunii, cu excepţia cazurilor urgente. Aceasta ordine de zi va cuprinde toate punctele a cãror înscriere va fi fost aprobatã de comitetul tehnic la sesiunea sa precedenta, toate punctele înscrise de preşedinte din initiativa proprie şi toate punctele a cãror înscriere va fi solicitatã de secretarul general, de comitet sau de orice membru al comitetului tehnic. 13. Comitetul tehnic va hotãrî ordinea de zi la deschiderea fiecãrei sesiuni. În cursul sesiunii ordinea de zi va putea fi modificatã în orice moment de cãtre comitetul tehnic. Compunerea biroului şi regulamentului interior 14. Comitetul tehnic va alege dintre delegaţii membrilor sãi un preşedinte şi unu sau mai mulţi vicepreşedinţi. Mandatul preşedintelui şi vicepreşedinţilor va fi de un an. Preşedintele şi vicepreşedinţii iesiti din funcţie vor putea fi realeşi. Un preşedinte sau un vicepreşedinte care va inceta sa fie reprezentant al unui membru al comitetului tehnic va pierde automat mandatul sau. 15. Dacã preşedintele este absent la o sesiune sau la o parte din sesiune, un vicepreşedinte va asigura preşedinţia cu aceleaşi puteri şi aceleaşi îndatoriri ca un preşedinte. 16. Preşedintele şedinţei va participa la dezbaterile comitetului tehnic în calitate de preşedinte şi nu în calitate de reprezentant al unui membru al comitetului tehnic. 17. În afarã exercitãrii drepturilor care îi sînt conferite de alte dispoziţii ale regulamentului, preşedintele va pronunţa deschiderea şi închiderea fiecãrei sesiuni, va conduce dezbaterile, va da cuvintul şi, conform prezentului regulament, va organiza lucrãri. Preşedintele va putea, de asemenea, sa cheme la ordine un vorbitor dacã observaţiile acestuia din urma nu sînt la obiect. 18. La dezbaterea oricãrei probleme, orice delegaţie va putea prezenta o moţiune de ordine. În acest caz, preşedintele va hotãrî imediat. Dacã decizia sa este contestatã, preşedintele o va supune la vot. Ea va fi menţinutã ca atare, dacã nu este infirmata. 19. Secretarul general sau membrii secretariatului pe care îi va desemna vor asigura secretariatul reuniunilor comitetului tehnic. Cvorum şi scrutin 20. Cvorumul va fi constituit din reprezentanţii majoritãţii simple a membrilor comitetului tehnic. 21. Fiecare membru al comitetului tehnic va dispune de un vot. Orice decizie a comitetului tehnic va fi luatã cu majoritatea de cel puţin 2/3 din numãrul membrilor prezenţi. Oricare ar fi rezultatul votului asupra unei probleme date, comitetul tehnic va avea facultatea de a prezenta un raport complet comitetului şi Consiliului de cooperare vamalã asupra acestei probleme, indicind diferitele puncte de vedere exprimate în timpul dezbaterilor la care se referã. Limbi şi documente 22. Limbile oficiale ale comitetului tehnic vor fi engleza, spaniola şi franceza. Intervenţiile sau declaraţiile pronunţate într-una dintre aceste trei limbi vor fi imediat traduse în celelalte limbi oficiale, afarã de cazul în care toate delegatiile au convenit sa renunţe la traducerea lor. Intervenţiile sau declaraţiile pronunţate într-o alta limba vor fi traduse în engleza, spaniola sau franceza sub rezerva aceloraşi condiţii, dar, în acest caz, delegatiile respective vor furniza traducerea în engleza, spaniola sau franceza. Engleza, spaniola şi franceza vor fi singurele limbi utilizate în documentele oficiale ale comitetului tehnic. Memoriile şi corespondentele supuse examinãrii comitetului tehnic vor trebui sa fie prezentate într-una dintre limbile oficiale. 23. Comitetul tehnic va elabora un raport pentru fiecare dintre sesiunile sale şi, dacã preşedintele considera necesar, procese-verbale sau dãri de seama analitice ale reuniunilor sale. Preşedintele sau persoana pe care el o va desemna va prezenta un raport asupra lucrãrilor comitetului tehnic la fiecare sesiune a comitetului şi la fiecare sesiune a Consiliului de cooperare vamalã. ANEXA 3 Grupe speciale ("panele") 1. Grupele speciale instituite, dupã caz, de cãtre comitet în virtutea prezentului acord vor avea urmãtoarele atribuţii: a) sa examineze problemele care le vor fi transmise de cãtre comitet; b) sa procedeze la consultãri cu pãrţile în diferend şi sa le asigure orice posibilitate pentru a elabora o soluţie reciproc satisfãcãtoare; şi c) sa expuna faptele unei cauze, în mãsura în care ele se referã la aplicarea dispoziţiilor prezentului acord, şi sa formuleze constatãri proprii pentru a ajusta comitetul sa facã recomandãri sau sa hotãrascã asupra problemelor. 2. Pentru a usura constituirea grupelor speciale, preşedintele comitetului va tine o lista indicativa oficialã a funcţionarilor de stat informati asupra problemei evaluãrii în vama şi experimentati în materie de relaţii comerciale şi de dezvoltare economicã. Persoane care nu sînt funcţionari de stat vor putea, de asemenea, sa fie incluse pe aceasta lista. În aceasta privinta, fiecare parte va fi invitata sa indice preşedintelui comitetului, la începutul fiecãrui an, numele unuia sau a doi experţi guvernamentali pe care va fi pregatita sa-i punã la dispoziţie pentru aceasta misiune. Atunci cînd o grupa specialã va fi instituitã, preşedintele, dupã consultãri cu pãrţile interesate şi în 7 zile de la aceasta instituire va propune compozitia acestei grupe speciale, care va fi de 3 sau 5 membri, de preferinta funcţionari de stat. Pãrţile direct interesate vor da avizul lor în 7 zile lucrãtoare cu privire la desemnarea membrilor grupei speciale facuta de preşedinte; ele nu se vor opune la aceste desemnari decît din motive deosebite. Nici un cetãţean din ţãrile ale cãror guverne sînt pãrţi la un diferend nu va putea fi membru al unei grupe speciale constituite, chemate în acel diferend. Membrii grupelor speciale vor face parte din acestea cu titlu personal şi nu în calitate de reprezentanţi ai unui guvern sau unei organizaţii. Guvernele şi organizaţiile nu le vor da deci instrucţiuni privitoare la problemele pentru care grupa specialã va fi constituitã. 3. Fiecare grupa specialã îşi va stabili metodele sale de lucru. Toate pãrţile avînd un interes substanţial într-o problema şi care vor fi notificat aceasta vor avea posibilitatea de a se face ascultate. Fiecare grupa specialã va putea consulta orice sursa pe care o va considera potrivita pentru a se informa şi a-i cere avize tehnice. Înainte de a cere unei surse aflate sub jurisdicţia unei pãrţi astfel de informaţii sau avize tehnice, grupa specialã va face cunoscut aceasta guvernului acestei pãrţi. Orice parte va rãspunde fãrã intirziere şi complet la orice cerere de informaţii prezentatã de o grupa specialã care va considera aceste informaţii necesare şi potrivite. Informaţiile confidenţiale comunicate unei grupe speciale nu vor fi divulgate fãrã autorizaţia expresã a persoanei sau guvernului care i le va furniza. Atunci cînd aceste informaţii vor fi cerute grupei speciale, dar divulgarea lor de cãtre aceasta nu va fi autorizata, va fi transmis un rezumat, neconfidential, cu autorizarea persoanei sau guvernului care le-a furnizat. 4. Dacã pãrţile la un diferend nu ajung la o soluţie satisfãcãtoare, grupa specialã va prezenta constatãrile sale în scris. Grupa specialã va trebui normal sa expuna în raportul sau justificãrile constatãrilor sale. Atunci cînd o reglementare va interveni între pãrţi, grupa specialã va putea, în raportul sau, sa se limiteze la expunerea pe scurt a problemei şi sa declare ca o soluţie a fost gasita. 5. Grupele speciale se vor sprijini pe orice raport al comitetului tehnic care îi va fi prezentat conform dispoziţiilor art. 20 paragraful 4 al prezentului acord, pentru a proceda la examinarea problemelor comportind aspecte de ordin tehnic. 6. Timpul necesar grupelor speciale va varia dupã caz. Grupele ar trebui sa se straduiasca sa depunã constatãrile lor, însoţite, dacã este cazul, de recomandãrile lor, comitetului, fãrã intirzieri nejustificate, într-un termen care va fi normal de 3 luni din ziua instituirii grupei speciale. 7. Pentru a incuraja elaborarea de soluţii reciproc satisfãcãtoare, între pãrţile la un diferend, şi pentru a primi observaţiile lor, fiecare grupa specialã va trebui mai întîi sa supunã pãrţilor interesate partea descriptivã a raportului sau şi apoi sa supunã pãrţilor la diferend concluziile sale sau un rezumat al concluziilor sale, rezervind un termen rezonabil înainte de a le comunica pãrţilor. PROTOCOLla Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife şi comerţ*------------ * Traducere. Pãrţile la Acordul privind aplicarea art. VII al Acordului general pentru tarife şi comerţ (denumit în continuare acordul), vazind tratativele comerciale multilaterale şi dorinta exprimatã de Comitetul pentru tratative comerciale la şedinţa sa din 11-12 aprilie 1979 de a ajunge la un text unic de Acord privind aplicarea art. VII al Acordului general pentru tarife şi comerţ, recunoscind ca aplicarea acordului poate pune ţãrilor în curs de dezvoltare probleme deosebite, considerind ca prevederile art. 27 al acordului, referitoare la amendamente, nu au intrat în vigoare, prin cele ce urmeazã: I. 1. Au convenit sa suprime dispoziţia continuta în art. 1 paragraful 2 b) iv) al acordului; 2. Recunosc ca termenul de 5 ani prevãzut la art. 21 paragraful 1 pentru aplicarea acordului de cãtre ţãrile în curs de dezvoltare ar putea, în practica, sa se dovedeascã insuficient pentru unele dintre ele. În acest caz, o ţara în curs de dezvoltare, parte la acord, va putea cere, înainte de sfîrşitul perioadei menţionate la art. 21 paragraful 1, o prelungire, fiind înţeles ca pãrţile la acord vor examina cu bunavointa o astfel de cerere, dacã ţara în curs de dezvoltare în cauza poate justifica temeinic cererea sa; 3. Recunosc ca ţãrile în curs de dezvoltare care evalueaza actualmente mãrfurile pe baza valorilor minime oficiale stabilite pot dori sa facã o rezerva care sa le permitã sa menţinã aceste valori pe o baza limitatã şi temporarã conform clauzelor şi condiţiilor acceptate de pãrţi; 4. Recunosc ca ţãrile în curs de dezvoltare care considera ca inversarea, la cererea importatorului, a ordinii de aplicare prevãzute la art. 4 al acordului poate de naştere la dificultãţi reale pentru ele, ar putea dori sa facã o rezerva la art. 4, în urmãtorii termeni: "Guvernul ... îşi rezerva dreptul de a decide ca prevederea art. 4 al acordului în materie nu se va aplica decît dacã autoritãţile vamale sînt de acord cu cererea de a se inversa ordinea de aplicare a art. 5 şi 6". Dacã ţãrile în curs de dezvoltare formuleazã o asemenea rezerva, pãrţile la acord vor consimţi la aceasta în conformitate cu art. 23 al acordului; 5. Recunosc ca ţãrile în curs de dezvoltare pot dori sa facã o rezerva cu privire la art. 5 paragraful 2 al acordului, în urmãtorii termeni: "Guvernul ... îşi rezerva dreptul de a decide ca dispoziţiile art. 5 paragraful 2 al acordului vor fi aplicate în conformitate cu prevederea notei corespunzãtoare, indiferent dacã importatorul doreşte sau nu". Dacã ţãrile în curs de dezvoltare formuleazã o asemenea rezerva, pãrţile la acord vor consimţi în conformitate cu dispoziţiile art. 23 al acordului; 6. Recunosc ca unele tari în curs de dezvoltare şi-au exprimat ingrijorarea ca punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 1 al acordului ar pune probleme la importurile efectuate în aceste tari prin agenţi, distribuitori sau concesionari proprii. Pãrţile la acord considera ca, în cazul cînd vor aparea astfel de probleme în practica în ţãrile în curs de dezvoltare care aplica acordul, problema va fi studiata, la cererea acestor tari, în scopul gasirii soluţiilor corespunzãtoare; 7. Au convenit ca prin art. 17 se recunoaşte ca, pentru aplicarea acordului, administraţiile vamale ar putea avea nevoie de a se informa în ceea ce priveşte exactitatea sau adevãrul oricãrei afirmaţii, document sau declaraţie care îi vor fi prezentate în scopul stabilirii valorii în vama. Pãrţile sînt, de asemenea, de acord ca articolul confirma ca pot fi efectuate cercetãri pentru a verifica, spre exemplu, dacã elementele pentru aprecierea valorii declarate sau prezentate vãmii pentru determinarea valorii în vama sînt complete şi corecte. Ele recunosc ca pãrţile la acord, sub rezerva legilor şi procedurilor lor naţionale, au dreptul de a conta pe cooperarea deplina a importatorilor în aceste cercetãri; 8. Au convenit ca preţul efectiv plãtit sau de plãtit include toate plãţile efectuate sau de efectuat ca o condiţie a vinzarii mãrfurilor importate de cãtre cumpãrãtor cãtre vinzator sau de cãtre cumpãrãtor cãtre o terta parte, pentru a satisface o obligaţie a vinzatorului. II. 1. Dispoziţiile prezentului protocol vor fi considerate ca fãcînd parte integrantã din acord, în momentul în care acesta va intra în vigoare. 2. Prezentul protocol va fi depus la directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general. Este descris spre acceptare prin semnare sau în alt mod de cãtre semnatarii Acordului privind aplicarea art. VII al Acordului general pentru tarife şi comerţ şi de cãtre alte guverne care accepta sau acced la acord în conformitate cu prevederile art. 22. Întocmit la Geneva la 1 noiembrie 1979, într-un singur exemplar, textul în limbile engleza, franceza şi spaniola avînd aceeaşi valabilitate. ACORDprivind procedurile în materie de autorizaţii de import* -------------- * Traducere. PREAMBUL Avînd în vedere negocierile comerciale multilaterale, pãrţile la prezentul Acord privind procedurile în materie de autorizaţii de import (denumite în cele de urmeazã pãrţile şi acordul), dorind sa promoveze obiectivele Acordului general pentru tarife şi comerţ, ţinînd seama de necesitãţile speciale comerciale, de dezvoltare şi financiare ale ţãrilor în curs de dezvoltare, recunoscind ca autorizaţiile automate de import sînt utile în anumite scopuri şi ca asemenea autorizaţii n-ar trebui sa fie utilizate pentru restrictionarea schimburilor comerciale, recunoscind ca autorizaţiile de import pot sa fie utilizate pentru administrarea de mãsuri de genul celor ce sînt adoptate în virtutea prevederilor Acordului general pentru tarife şi comerţ, recunoscind, de asemenea, ca folosirea neadecvata a prevederilor în materie de autorizaţii de import poate impiedica desfãşurarea comerţului internaţional, dorind sa simplifice şi sa asigure cunoaşterea procedurilor şi practicilor administrative folosite în comerţul internaţional şi sa facã în asa fel ca aceste proceduri şi practici sa fie aplicate şi administrate în mod just şi echitabil, dorind sa prevadã stabilirea unui mecanism de consultare şi sa reglementeze rapid, eficace şi echitabil diferendele care ar putea surveni în cadrul prezentului acord, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Prevederi generale 1. În sensul prezentului acord, formalitãţile privind eliberarea autorizaţiilor de import sînt definite ca fiind proceduri administrative*1) folosite pentru aplicarea regimurilor de import care necesita, ca o condiţie prealabilã pentru importul pe teritoriul vamal al tarii importatoare, prezentarea la organul administrativ competent a unei cereri sau a altor documente (altele decît documentele cerute în scopuri vamale).------------ *1) Cele desemnate prin termenul autorizaţii, precum şi alte proceduri administrative similare. 2. Pãrţile vor asigura ca procedurile administrative folosite pentru punerea în practica a regimurilor autorizaţiilor de import sa fie conform prevederilor corespunzãtoare ale acordului general, anexelor şi protocoalelor sale, asa cum sînt interpretate prin prezentul acord, în vederea împiedicãrii dereglarilor curentelor de schimburi care ar putea rezulta dintr-o aplicare neadecvata a acestor proceduri, ţinînd seama de obiectivele dezvoltãrii economice şi de necesitãţile financiare şi comerciale ale ţãrilor în curs de dezvoltare. 3. Regulile cu privire la procedurile în materie de autorizaţii de import trebuie sa fie neutre în aplicarea lor şi sa fie administrate în mod just şi echitabil. 4. Regulile şi toate informaţiile cu privire la procedurile de prezentare a cererilor, inclusiv condiţiile pe care trebuie sa le îndeplineascã persoanele, întreprinderile sau instituţiile pentru a prezenta asemenea cereri, precum şi listele produselor supuse regimului de autorizaţii, vor fi publicate în termenele cele mai scurte în asa fel ca sa permitã guvernelor şi comercianţilor sa ia cunostinta de acestea. Orice modificare a reglementãrilor, cu privire la procedurile de eliberare a autoritãţilor sau listelor produselor supuse regimului de autorizaţii, va fi publicatã, de asemenea, în acelaşi mod, în cel mai scurt termen. Exemplare ale acestor publicaţii vor fi puse, de asemenea, la dispoziţia Secretariatului G.A.T.T. 5. Formularele de cerere şi, dupã caz, de reinnoire vor fi cît mai simple posibil. Documentele şi informaţiile, considerate strict necesare bunei funcţionari a regimului de autorizaţii, vor putea fi solicitate cu ocazia cererii. 6. Procedurile de cerere şi, dupã caz, de reinnoire vor fi cît mai simple posibil. În ce priveşte cererile lor, solicitantii vor trebuie sa se adreseze unui singur organ administrativ, specificat în prealabil în regulile menţionate la paragraful 4 de mai sus şi vor avea la dispoziţie, în acest scop, un termen rezonabil. În cazurile în care este strict necesar ca un solicitant sa se adreseze pentru o cerere la mai multe organe administrative, numãrul acestor organe va fi cît mai limitat posibil. 7. Nici o cerere nu va fi refuzatã din motive de erori minore în documentaţie, care nu modifica informaţiile de baza furnizate. Pentru omisiunile sau erorile din documente sau în ce priveşte procedurile, lipsite în mod evident de orice intenţie frauduloasã sau care nu constituie o neglijenţa grava, nu va fi aplicatã nici o penalizare pecuniarã care sa depãşeascã suma necesarã spre a servi numai ca un avertisment. 8. Mãrfurile importate supuse autorizaţiilor nu vor fi refuzate pe motivul unor diferenţe minore în ce priveşte valoarea, volumul sau greutatea în raport cu cifrele indicate în autorizaţie, ca urmare a unor diferenţe rezultate din transport, diferenţe rezultate din încãrcarea în vrac a mãrfurilor, sau altor diferenţe minore compatibile cu practica comercialã normalã. 9. Devizele necesare pentru plata importurilor supuse autorizaţiilor vor fi puse la dispoziţia deţinãtorilor de autorizaţii pe aceeaşi baza cu cea aplicatã la importurile de mãrfuri pentru care nu se cere autorizaţie de import. 10. În ce priveşte excepţiile referitoare la securitate, sînt aplicabile prevederile art. XXI al acordului general. 11. Prevederile prezentului acord nu vor obliga o parte a prezentului acord sa furnizeze informaţii confidenţiale, a cãror divulgare ar constitui un obstacol în aplicarea legilor, ar fi contrarã interesului public sau ar aduce prejudicii intereselor comerciale legitime ale întreprinderilor publice sau particulare. ART. 2 Autorizaţii automate de import*2) 1. Prin autorizaţii automate de import se înţeleg autorizaţiile de import care sînt acordate fãrã restrictie ca urmare a prezentãrii unei cereri. 2. În completarea art. 1 paragrafele 1-11 şi paragrafului 1 de mai sus, urmãtoarele prevederi*3) se vor aplica procedurilor de eliberare a autorizaţiilor autonome de import:------------- *2) Procedurile de eliberare a autorizaţiilor de import, pentru care se cere depunerea unei cauţiuni care nu exercita efecte restrictive asupra importurilor, urmeazã a fi considerate ca incadrindu-se în prevederile art. 2 paragrafele 1 şi 2. *3) Orice ţara în curs de dezvoltare, parte la prezentul acord, cãreia prevederile de la alin. d) şi e) ale acestui paragraf îi vor cauza dificultãţi specifice, va putea, pe baza unei notificãri a comitetului menţionat la art. 4 paragraful 1, sa amine aplicarea prevederilor acestor alineate pentru o perioada care nu va depãşi 2 ani începînd cu data intrãrii în vigoare a acordului pentru partea în cauza. a) Procedurile de eliberare a autorizaţiilor automate nu vor fi administrate într-un mod care sa exercite efecte restrictive asupra importurilor supuse autorizaţiilor automate. b) Pãrţile recunosc ca autorizaţii automate de import pot fi necesare atunci cînd nu exista alte proceduri adecvate. Autorizaţiile automate de import pot fi menţinute atît timp cît exista împrejurãrile care au motivat instituirea lor sau atît timp cît obiectivele administrative urmãrite nu pot fi realizate într-un mod mai adecvat. c) Toate persoanele, întreprinderile sau instituţiile care îndeplinesc condiţiile legale prescrise de cãtre ţara importatoare pentru efectuarea de operaţiuni de import implicind produse supuse autorizaţiei automate vor avea dreptul, în condiţii egale, sa ceara şi sa obţinã autorizaţii de import. d) Cererile de autorizaţii vor putea fi prezentate în orice zi lucrãtoare înainte de vamuirea mãrfurilor. e) Cererile de autorizaţii prezentate într-o forma adecvatã şi completa vor fi aprobate imediat la primirea lor, în mãsura în care aceasta este posibil din punct de vedere administrativ şi în orice caz într-un termen de maximum 10 zile lucrãtoare. ART. 3 Autorizaţii neautomate de import Urmãtoarele prevederi, în completarea celor ale art. 1 paragrafele 1-11, se vor aplica procedurilor de eliberare a autorizaţiilor de import care nu se încadreazã în prevederile art. 2 paragrafele 1 şi 2: a) Procedurile adoptate de eliberare a autorizaţiilor şi practicile aplicate în legatura cu eliberarea autorizaţiilor pentru a administra contingente sau a plica alte restrictii la import nu vor trebui sa exercite efecte restrictive asupra importului, în plus fata de cele cauzate prin instituirea restrictiei. b) Pãrţile vor furniza la cerere, oricãrei pãrţi a acordului, interesatã în comerţul cu produsul respectiv, toate informaţiilor utile privind: i) aplicarea restrictiei; ii) autorizaţiile de import acordate în cursul unei perioade recente; iii) repartizarea acestor autorizaţii între ţãrile furnizoare şi iv) atunci cînd va fi posibil în practica, statistici de import (în expresie valoricã şi/sau volum) privind produsele supuse autorizaţiilor de import. Din partea ţãrilor în curs de dezvoltare nu se va aştepta sa-şi asume în aceasta privinta cheltuieli administrative sau financiare adiţionale. c) Pãrţile care administreazã contingente prin autorizaţii vor comunica volumul total şi/sau valoarea totalã a contingentelor ce vor fi aplicate, datele de deschidere şi de închidere şi orice modificare referitoare la aceste contingente. d) În cazul contingentelor repartizate între ţãrile furnizoare, partea care aplica restrictia va informa în cel mai scurt termen toate celelalte pãrţi avînd un interes în furnizarea produsului în cauza, asupra partii din contingent, exprimatã cantitativ sau valoric atribuitã pentru perioada în curs, diverselor tari furnizoare şi va publica toate informaţiile utile în aceasta privinta. e) Atunci cînd se va fixa o data precisa de deschidere pentru prezentarea cererilor de autorizaţii, regulile şi listele produselor menţionate la art. 1 paragraful 4 vor fi publicate, de asemenea, cît mai devreme posibil înaintea acestei date sau imediat dupã anunţarea contingentului sau a oricãrei alte mãsuri comportind obligaţia obţinerii unei autorizaţii de import. f) Toate persoanele, întreprinderile sau instituţiile care îndeplinesc condiţiile legale prescrise de cãtre o ţara importatoare vor avea dreptul, în condiţii egale, sa solicite autorizaţii şi cererile lor sa fie luate în consideraţie. Dacã o cerere de autorizaţie nu este aprobatã, motivele vor fi comunicate solicitantului, la cerere, care va avea drept de apel sau de reexaminare, în conformitate cu legislaţia sau cu procedurile naţionale din ţara importatorului. g) Termenul de examinare a cererilor va fi cît mai scurt posibil. h) Durata valabilitãţii autorizaţiilor va fi rezonabila şi nu va fi atît de scurta ca sa împiedice importurile. Ea nu va impiedica importurile de provenienta îndepãrtatã, în afarã de cazurile speciale cînd importurile sînt necesare spre a face fata unor necesitaţi pe un termen scurt, neprevãzute. i) Pãrţile nu vor impiedica, prin administrarea contingentelor, efectuarea importurilor în conformitate cu autorizaţiile eliberate şi nu vor descuraja utilizarea completa a contingentelor. j) La eliberarea autorizaţiilor, pãrţile vor tine seama de faptul ca este de dorit sa se elibereze autorizaţii corespunzind unei cantitãţi de produse care prezintã interes economic. k) La repartizarea autorizaţiilor, pãrţile vor trebui sa ia în consideraţie importurile efectuate anterior de solicitant, inclusiv faptul dacã autoritãţile care i-au fost eliberate au fost utilizate integral, în cursul unei perioade de referinta recente. l) Se va lua în considerare o atribuire rezonabila de autorizaţii, noilor importatori, ţinînd seama de faptul ca este de dorit sa se elibereze autorizaţii care sa corespundã unei cantitãţi de produse care prezintã interes economic. În acest sens, va trebui sa fie acordatã o atentie specialã importatorilor care importa produse originare din ţãrile în curs de dezvoltare şi îndeosebi din ţãrile cele mai puţin dezvoltate. m) În cazul contingentelor administrate prin autorizaţii şi care nu sînt repartizate între ţãrile furnizoare, deţinãtorii de autorizaţii*4) vor avea libertatea de a alege sursele de import. În cazul contingentelor repartizate între ţãrile furnizoare, autorizaţia va stipula în mod clar ţara sau ţãrile.------------------- *4) Denumiţi, uneori, deţinãtori de contingente. n) În aplicarea prevederilor art. 1 paragraful 8 repartizarile viitoare de autorizaţii vor putea fi ajustate spre a compensa importurile efectuate în depãşirea unui nivel anterior de autorizaţii. ART. 4 Instituţii, consultãri şi soluţionarea diferendelor 1. În virtutea prezentului acord, va fi instituit un comitet pentru autorizaţii de import (denumit comitetul în textul acordului) compus din reprezentanţi ai fiecãrei pãrţi. Comitetul va alege un preşedinte. El se va reuni atunci cînd va fi necesar, spre a da pãrţilor posibilitatea sa procedeze la consultãri în toate problemele privind aplicarea acordului sau promovarea obiectivelor sale. 2. Consultarile şi soluţionarea diferendelor în ce priveşte orice problema care ar afecta aplicarea prezentului acord vor fi supuse procedurilor art. XXII şi XXIII ale acordului general. ART. 5 Dispoziţii finale 1. Acceptare şi aderare a) Prezentul acord va fi deschis spre acceptare, prin semnarea sau în alt mod, guvernelor care sînt pãrţi contractante ale acordului general şi Comunitãţii Economice Europene. b) Prezentul acord va fi deschis spre acceptare, prin semnare sau în alt mod, guvernelor care au aderat cu titlu provizoriu la acordul general, în condiţii care sa se refere la aplicarea efectivã a drepturilor şi obligaţiilor care rezulta din prezentul acord şi care vor tine seama de drepturile şi obligaţiile enunţate în instrumentele lor de aderare provizorie. c) Prezentul acord va fi deschis spre aderare oricãrui alt guvern în condiţii care sa se refere la aplicarea efectivã a drepturilor şi obligaţiilor care rezulta din prezentul acord, ce urmeazã a fi convenite, între acel guvern şi pãrţi, prin depozitarea la directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general a unui instrument de aderare enuntind condiţiile astfel convenite. d) În ce priveşte acceptarea, prevederilor art. XXVI al acordului general, paragraful 5 alin. a) şi b), vor fi aplicabile. 2. Rezerve Nu vor putea fi formulate rezerve în ce priveşte prevederile prezentului acord fãrã consimţãmîntul celorlalte pãrţi. 3. Intrare în vigoare Prezentul acord va intra în vigoare la 1 ianuarie 1980 pentru guvernele *5) care l-au acceptat sau au aderat la aceasta data. Pentru oricare alt guvern, el va intra în vigoare în a 30-a zi urmãtoare datei acceptãrii sau aderãrii sale.------------------- *5) În sensul prezentului acord, termenul guvern este considerat ca incluzind autoritãţile competente ale Comunitãţii Economice Europene. 4. Legislaţie nationala a) Fiecare guvern care va accepta prezentul acord sau va adera va asigura, cel tirziu la data la care acest acord va intra, în ce-l priveşte, în vigoare, conformitatea legilor sale, reglementãrilor şi procedurilor administrative cu prevederile prezentului acord. b) Fiecare parte va informa comitetul asupra oricãrei modificãri aduse legilor şi reglementãrilor sale în legatura cu prevederile prezentului acord, precum şi în administrarea acestor legi şi reglementãri. 5. Examinare Comitetul va proceda, în funcţie de necesitaţi, însã cel puţin o data la fiecare 2 ani, la o examinare a punerii în vigoare şi aplicãrii prezentului acord, ţinînd seama de obiectivele sale. El va informa Pãrţile Contractante la acordul general asupra evolutiilor intervenite în decursul perioadei la care se referã aceasta examinare. 6. Amendamente Pãrţile vor putea modifica prezentul acord avînd în vedere, îndeosebi, experienta acumulatã în punerea sa în aplicare. Cînd un amendament va fi aprobat de cãtre pãrţi, în conformitate cu procedurile stabilite de cãtre comitet, acest amendament nu va intra în vigoare pentru o parte contractantã decît numai dacã l-a acceptat. 7. Denunţare Oricare parte a prezentului acord va putea denunta prezentul acord. Denunţarea va avea efect la expirarea unui termen de 60 de zile de la data cînd directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general a primit notificare în scris. Odatã cu primirea acestei notificãri, orice parte va putea cere întrunirea imediata a comitetului. 8. Neaplicarea prezentului acord între pãrţi Prezentul acord nu se va aplica între doua pãrţi dacã una sau alta dintre aceste pãrţi, în momentul acceptãrii sau aderãrii sale, nu consimte la aceasta aplicare. 9. Secretariat Secretariatul acordului general va asigura secretariatul prezentului acord. 10. Depozitare Prezentul acord va fi depus la directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general, care va remite, în cel mai scurt timp fiecãrei pãrţi la prezentul acord şi fiecãrei pãrţi contractante la acordul general, o copie certificatã conformã a acordului şi a oricãrui amendament care va fi adus, în conformitate cu paragraful 6, precum şi o notificare a fiecãrei acceptãri sau aderari, conform paragrafului 1, şi a fiecãrei denuntari, conform paragrafului 7 al prezentului articol. 11. Înregistrare Prezentul acord va fi înregistrat în conformitate cu dispoziţiile art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite. Întocmit la Geneva la 12 aprilie 1979, într-un singur exemplar, în limbile franceza, engleza şi spaniola, cele trei texte fiind autentice. ACORDprivind aplicarea articolului VI al Acordului general pentru tarife şi comerţ*-------------- * Traducere. Pãrţile la prezentul acord (denumite mai jos pãrţile), recunoscind ca metodele de lupta impotriva dumpingului nu ar trebui sa constituie o piedica nejustificatã în calea comerţului internaţional şi ca taxele antidumping nu pot fi utilizate impotriva dumpingului decît dacã acesta cauzeazã sau ameninta ca cauzeze un prejudiciu important unei ramuri de producţie stabilite sau cînd el intirzie în mod sensibil înfiinţarea unei ramuri de producţie, considerind ca este de dorit sa se asigure proceduri echitabile şi deschise pe baza cãrora problemele în legatura cu dumpingul sa fie examinate în profunzime, avînd în vedere necesitãţile specifice ale ţãrilor în curs de dezvoltare în domeniul comerţului, dezvoltãrii şi finanţelor, dornice sa interpreteze dispoziţiile art. VI al Acordului general pentru tarife şi comerţ (denumit mai jos acordul general sau G.A.T.T.) şi sa elaboreze reguli pentru aplicarea acestora în vederea asigurãrii unui grad mai mare de uniformitate şi certitudine în ceea ce priveşte punerea lor în aplicare, dornice sa asigure o reglementare rapida, eficace şi echitabila a diferendelor care ar putea sa survina în cadrul prezentului acord, au convenit urmãtoarele: PARTEA I Codul Antidumping ART. 1 Principii Instituirea unei taxe antidumping este o mãsura care urmeazã a fi adoptatã numai în cazurile prevãzute în art. VI al acordului general şi în urma unor anchete deschise*1) şi efectuate în conformitate cu dispoziţiile prezentului cod. Dispoziţiile care urmeazã se referã la aplicarea art. VI al acordului general, cu condiţia ca aceste mãsuri sa fie luate în cadrul legislaţiei sau al reglementãrii antidumping.-------------- *1) Termenul deschis, astfel cum este utilizat mai jos se referã la procedura prin care una dintre pãrţi deschide în mod formal o ancheta în conformitate cu art. 6 paragraful 6. ART. 2 Determinarea existenţei unui dumping 1. În înţelesul prezentului cod, un produs poate fi considerat ca fãcînd obiectul unui dumping, adicã fiind introdus pe piata unei alte tari la un preţ inferior valorii sale normale, dacã preţul de export al acestui produs, în cazul în care el este exportat dintr-o ţara într-alta, este inferior preţului comparabil practicat în cursul unor operaţiuni comerciale normale pentru produsul similar destinat consumului în ţara exportatoare. 2. În prezentul cod, prin expresia produs similar ("like product") se înţelege un produs identic, adicã asemãnãtor din toate punctele de vedere produsului avut în vedere, sau, în absenta unui asemenea produs, asemãnãtor cu un alt produs care, cu toate ca nu este asemãnãtor din toate punctele de vedere, prezintã caracteristici mult apropiate de cele ale produsului avut în vedere. 3. În cazul în care produsele nu sînt importate direct din ţara de origine, ci sînt exportate dintr-o ţara intermediara avînd ca destinaţie ţara de import, preţul la care produsele sînt vîndute la ieşirea din ţara de export spre ţara de import va fi în mod obişnuit comparat cu preţul comparabil în ţara de export. Cu toate acestea, comparatia va putea fi efectuatã cu preţul din ţara de origine, dacã, de exemplu, produsele tranziteaza pur şi simplu prin ţara de export, sau dacã, pentru astfel de produse, nu exista producţie sau preţ, comparabil în ţara de export. 4. În cazul în care în cursul operaţiunilor comerciale normale pe piata interna a tarii exportatoare n-a avut loc nici o vînzare a unui produs similar sau în cazul în care, datoritã situaţiei de fapt specifice a pieţei, asemenea vinzari nu permit o comparatie valabilã, marja de dumping va fi determinata fie prin comparatie cu un preţ comparabil al produsului similar atunci cînd acest produs este exportat cu destinaţia unei tari terţe, preţul respectiv putind fi preţul de export cel mai ridicat, dar trebuind sa fie un preţ reprezentativ, fie prin comparatie cu costul de producţie din ţara de origine, majorat cu o suma rezonabila pentru cheltuieli de administraţie, de vînzare şi altele şi pentru beneficii. Ca regula generalã, majorarea pentru beneficiu nu va depãşi beneficiul realizat în mod normal în cadrul vinzarilor de produse de aceeaşi categorie generalã pe piata interna a tarii de origine. 5. În cazul în care nu exista preţ de export sau în cazul în care autoritãţile*2) interesate sînt de pãrere ca nu se poate pune baza pe preţul de export ca urmare a existenţei unei asociaţii sau a unui aranjament de compensaţie între exportator şi importator sau o terta persoana, preţul de export va putea fi calculat pe baza preţului la care produsele importate sînt revindute pentru prima data unui cumpãrãtor independent, sau dacã produsele nu sînt revindute pentru intiia oara unui cumpãrãtor independent sau dacã produsele nu sînt revindute în starea în care au fost importate, pe orice temei rezonabil pe care autoritãţile îl pot determina.------------- *2) În prezentul cod, termenul autoritãţi înseamnã autoritãţi de un nivel superior corespunzãtor. 6. Pentru ca comparatia între preţul de export şi preţul intern în ţara de export (sau în ţara de origine) sau, dacã este cazul, preţul stabilit conform dispoziţiilor art. VI paragraful 1 b) al acordului general, sa fie echitabila, ea se va baza pe preţuri practicate la acelaşi nivel comercial, care în mod normal va fi nivelul iesirii din uzina, şi pe baza unor vinzari efectuate la date cît mai apropiate posibil. Se va tine cont în fiecare caz de particularitãţile, de diferenţele condiţiilor de vînzare, de diferenţele de taxe şi de alte diferenţe care afecteazã comparabilitatea preţurilor. În cazurile vizate în paragraful 5 de mai sus, va trebui sa se ţinã seama, de asemenea, de cheltuielile, inclusiv impozitele şi taxele, intervenite între import şi revinzare, precum şi de beneficii. 7. Prezentul articol trebuie înţeles ca neaducind prejudiciu celei de-a doua dispoziţii adiţionale referitoare la art. VI paragraful 1, care figureazã în anexa nr. I a acordului general. ART. 3 Determinarea existenţei unui prejudiciu*3)----------- *3) Pentru necesitãţile prezentului cod, termenul prejudiciu înseamnã, cu excepţia unei indicaţii contrare, un prejudiciu important cauzat unei ramuri de producţie naţionale, o ameninţare de prejudiciu importanta pentru o ramura de producţie nationala, sau o intirziere sensibila în înfiinţarea unei ramuri de producţie naţionale; el va trebui sa fie interpretat în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol. 1. Determinarea existenţei unui prejudiciu, în înţelesul art. VI al acordului general, se va baza pe elemente probatorii pozitive şi va comporta o examinare obiectivã: a) a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping şi a efectului lor asupra preţurilor produselor similare de pe piata interna şi b) a incidentei acestor importuri în ceea ce priveşte producãtorii nationali ai acestor produse. 2. În ceea ce priveşte volumul importurilor care fac obiectul unui dumping, autoritãţile însãrcinate cu ancheta vor examina faptul dacã a existat o creştere importanta a importurilor care fac obiectul unui dumping, fie în cantitate absolutã, fie în raport cu producţia sau consumul tarii importatoare. În ceea ce priveşte efectul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra preţurilor, autoritãţile însãrcinate cu ancheta vor examina dacã a existat, în importurile care fac obiectul unui dumping, o subcotare importanta a preţului în raport cu preţurile unui produs similar al tarii importatoare, sau dacã, în alt fel, aceste importuri au drept efect degradarea importanta a preţurilor sau împiedicarea importanta a cresterilor de preţuri care, fãrã aceasta, s-ar fi produs. Nici unul singur şi nici chiar mai multe dintre aceste elemente nu vor constitui în mod necesar o baza pentru o judecata determinanta. 3. Examinarea incidentelor care au loc asupra unei ramuri de producţie anumite va comporta o evaluare a tuturor elementelor şi indicilor economici pertinenţi care influenţeazã situaţia ramurii respective, astfel cum sînt: diminuarea realã sau potenţiala a producţiei, vinzarilor, a unui segment de piata, a beneficiilor, a productivitatii, a randamentului investiţiilor sau a utilizãrii capacitãţilor; a factorilor care influenţeazã preţurile interne; efectele negative, reale sau potenţiale, asupra fluxului lichiditatilor, stocurilor, forţei de munca, salariilor, creşterii şi posibilitatii de procurare a capitalurilor sau de investiţii. Aceasta lista nu este exhaustiva şi nici unul, nici chiar mai multe dintre aceste elemente nu vor constitui în mod necesar o baza pentru o judecata determinanta. 4. Trebuie sa se demonstreze ca importurile care fac obiectul unui dumping cauzeazã, prin efectele*4) dumpingului, un prejudiciu în sensul prezentului cod. Ar putea sa existe alte elemente*5) care, în acelaşi moment, cauzeazã un prejudiciu şi ramurii de producţie; prejudiciile cauzate de cãtre aceste alte elemente nu vor trebui imputate importurilor care fac obiectul unui dumping.----------------- *4) Astfel cum sînt ele indicate în paragrafele 2 şi 3 ale prezentului articol. *5) Aceste elemente cuprind, între altele volumul şi preţul importurilor nevindute la preţuri de dumping, diminuarea cererii sau modificãrilor configuraţiei consumului, practicile comerciale restrictive ale producãtorilor strãini şi nationali şi concurenta dintre respectivii producãtori, evoluţia tehnicii, precum şi rezultatele obţinute la export şi productivitatea ramurii naţionale de producţie. 5. Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping va fi evaluat în raport cu producţia nationala a produsului similar în cazul în care datele disponibile permit ca aceasta producţie sa fie definitã separat pe baza unor criterii cum sînt procedeele de producţie, realizarile producãtorilor, beneficiile. În cazul în care producţia nationala a produsului similar nu poate fi definitã separat pe baza acestor criterii, efectele importurilor care fac obiectul unui dumping vor fi evaluate prin examinarea producţiei grupului sau a gamei de produse cele mai apropiate care cuprinde produsul similar, pentru care pot fi furnizate datele necesare. 6. Determinarea care sa ateste o ameninţare de prejudiciu va trebui sa se bazeze pe fapte, şi nu numai pe presupuneri, ipoteze sau posibilitãţi indepartate. Modificarea condiţiilor care ar crea o situaţie în care dumpingul ar cauza un prejudiciu trebuie prevãzutã în mod concret şi iminent*6). 7. În cazul în care importurile care fac obiectul unui dumping ameninta sa cauzeze un prejudiciu, aplicarea mãsurilor antidumping va fi studiata şi hotarita cu o deosebita grija. ART. 4 Definitia expresiei "ramura de producţie" 1. În scopul determinãrii existenţei unui prejudiciu, prin expresia ramura de producţie nationala se va înţelege ansamblul producãtorilor nationali de produse similare sau al acelora dintre ei ale cãror producţii aditionate constituie o proporţie majorã a producţiei naţionale totale a acestor produse; cu toate acestea: i) în cazul în care producãtorii sînt legaţi*7) de exportatori sau de importatori sau sînt ei însãşi importatori ai produsului care este presupus a face obiectul dumpingului, expresia "ramura de producţie" va putea fi interpretatã ca indicind restul producãtorilor;-------------- *6) De exemplu, şi nu limitativ, va trebui sa existe motive convingatoare pentru a se crede ca va avea loc, în viitorul imediat, o creştere substantiala a importurilor produsului în cauza la preţuri de dumping. *7) Pãrţile vor trebui sa cada de acord asupra definitiei termenului "legat", astfel cum este el utilizat în prezentul cod. ii) în cazuri excepţionale, teritoriul unei pãrţi va putea fi, în ceea ce priveşte producţia în chestiune, împãrţit în doua sau mai multe pieţe competitive, iar producãtorii din interiorul fiecãrei pieţe vor putea fi consideraţi ca constituind o ramura de producţie distinctã dacã: a) producãtorii de pe o astfel de piata vînd în totalitate sau aproape în totalitate producţia produsului în cauza pe aceasta piata, şi dacã b) cererea pe aceasta piata nu este satisfacuta într-o mãsura substantiala de cãtre producãtorii produsului respectiv implantati în alte zone ale teritoriului. În astfel de împrejurãri se va putea constata ca exista prejudiciu chiar dacã nu a fost cauzat prejudiciu într-o proporţie majorã ramurii de producţie naţionale totale, cu condiţia sa existe o concentrare a importurilor care fac obiectul unui dumping în una din aceste pieţe izolate şi ca, pe lîngã aceasta, importurile care fac obiectul unui dumping sa cauzeze un prejudiciu producãtorilor totalitãţii sau cvasitotalitatii producţiei din interiorul acestei pieţe. 2. În cazul în care ramura de producţie a fost consideratã ca desemnind producãtorii unei anumite zone, adicã ai unei pieţe conform definitiei enunţate în paragraful 1 ii) de mai sus, nu vor fi percepute*8) taxe antidumping decît numai asupra produselor în cauza expediate spre aceasta zona pentru consum final. În cazul în care dreptul constituţional al tarii importatoare nu permite perceperea unor taxe antidumping pe aceasta baza, partea importatoare nu va putea percepe taxele antidumping fãrã limita, decît numai dacã: 1 în prealabil s-a dat posibilitatea exportatorilor de a inceta sa exporte la preţuri de dumping spre zona respectiva sau, dacã nu, sa dea asigurãri conform art. 7 al prezentului cod, dar ca în acest scop nu s-au dat asigurãri satisfãcãtoare fãrã intirziere şi dacã 2) astfel de taxe nu pot fi percepute de la producãtorii determinati care aprovizioneaza zona respectiva.-------------- *8) Termenul a percepe, astfel cum este utilizat în prezentul cod, indica impunerea sau perceperea legalã a unui impozit sau a unei taxe cu titlu definitiv sau final. 3. Dacã doua sau mai multe tari au ajuns, în condiţiile definite de art. XXIV paragraful 8 a) al acordului general, la un astfel de grad de integrare încît ele sa prezinte caracteristicile unei pieţe unice, unificate, ramura de producţie pe ansamblul zonei de integrare va fi consideratã ca constituind ramura de producţie vizata în paragraful 1 de mai sus. 4. Dispoziţiile art. 3 paragraful 5 vor fi aplicabile prezentului articol. ART. 5 Angajarea procedurii şi ancheta ulterioara 1. O ancheta care sa vizeze stabilirea existenţei, gradului şi efectului oricãrui dumping pretins va fi deschisã în mod obişnuit la cererea prezentatã în scris de cãtre ramura de producţie*9) afectat sau în numele acesteia. Cererea va trebui sa comporte elemente probatorii suficiente ale existenţei: a) unui dumping; b) unui prejudiciu în sensul dat de art. VI, astfel cum este el interpretat de cãtre prezentul cod, şi c) unei legãturi de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping şi prejudiciul pretins. Dacã, în condiţii speciale, autoritãţile interesate hotãrãsc sa deschidã o ancheta fãrã a fi sesizate printr-o astfel de cerere, ele nu vor proceda în consecinta decît numai dacã sînt în posesia unor elemente probatorii suficiente referitoare la toate punctele vizate la lit. a)-c) de mai sus.-------------- *9) Astfel cum este definitã în art. 4. 2. Chiar de la deschiderea anchetei şi dupã aceea, elementele probatorii care rezulta - referitoare în acelaşi timp la dumping şi la prejudiciu - vor trebui sa fie examinate simultan. În orice caz, elementele probatorii referitoare atît la dumping, cît şi la prejudiciu, vor fi examinate simultan: a) pentru a hotãrî dacã va fi sau nu deschisã o ancheta şi b) ulterior, în timpul anchetei, începînd cu o data care nu va fi posterioarã primei zile în care, conform dispoziţiilor prezentului cod, pot fi puse în aplicare mãsuri provizorii, afarã de cazurile prevãzute în art. 10 paragraful 3, în care autoritãţile dau curs cererii exportatorilor. 3. Cererea va fi respinsã şi ancheta închisã fãrã intirziere imediat ce autoritãţile interesate vor fi convinse ca elementele probatorii referitoare fie la dumping, fie la prejudiciu nu sînt suficiente pentru a justifica continuarea procedurii. Închiderea anchetei va trebui sa fie imediata în cazul în care marja de dumping, volumul importurilor efective sau potenţiale care fac obiectul unui dumping, sau prejudiciul, sînt neglijabile. 4. Procedura antidumping nu va pune piedici vamuirii. 5. Anchetele vor fi, cu excepţia unor împrejurãri speciale, încheiate în termen de un an de la deschiderea lor. ART. 6 Elemente de proba 1. Furnizorii strãini şi toate celelalte pãrţi interesate vor avea posibilitãţi ample de a prezenta în scris toate elementele de proba pe care le considera utile pentru necesitãţile respectivei anchete antidumping. Ei vor avea, de asemenea, dreptul justificindu-se, de a prezenta verbal elementele lor de proba. 2. Autoritãţile interesate vor da reclamantului, importatorilor şi exportatorilor cunoscuţi ca fiind interesaţi, precum şi guvernelor ţãrilor exportatoare, posibilitatea de a lua cunostinta de toate datele pertinente pentru prezentarea dosarelor lor care nu sînt confidenţiale în înţelesul paragrafului 3 de mai jos şi pe care respectivele autoritãţi le utilizeazã într-o ancheta antidumping; ele le vor da, de asemenea, posibilitatea sa-şi pregãteascã argumentatia pe baza acestor date. 3. Toate datele de natura confidenţialã (de exemplu, fiindca divulgarea lor ar avantaja în mod sensibil un concurent sau ar cauza o paguba sensibila informatorului sau persoanei de la care informatorul deţine aceste informaţii), sau care ar fi furnizate cu titlu confidenţial de cãtre pãrţile într-o ancheta antidumping, vor fi, pe baza de expunere de motive, considerate ca atare de cãtre autoritãţile însãrcinate cu ancheta. Aceste date nu vor fi divulgate fãrã autorizarea expresã a partii care le-a furnizat*10). Se va putea cere pãrţilor care au furnizat datele confidenţiale sa prezinte un rezumat neconfidential. În cazul în care pãrţile respective ar arata ca aceste date nu sînt susceptibile de a fi rezumate, va trebui sa fie prezentatã o expunere a motivelor pentru care rezumatul nu poate fi furnizat. 4. Totuşi, dacã autoritãţile interesate estimeaza ca o cerere de tratament confidenţial nu este justificatã şi dacã cel care a furnizat informaţii nu vrea nici sa le dea publicitãţii şi nici sa autorize divulgarea lor în termeni generali sau sub forma de rezumat, ele vor avea facultatea de a nu tine cont de informaţiile respective, afarã de cazul în care se va demonstra în mod convingator, din surse corespunzãtoare, ca informaţiile sînt exacte*11).--------------- *10) Pãrţile au conostinta de faptul ca, pe teritoriul unor anumite pãrţi o divulgare ar putea fi cerutã pe cale de ordonanta conservatorie în mod riguros redactatã. *11) Pãrţile au convenit ca cererile de tratament confidenţial n-ar trebui respinse în chip arbitrar. 5. Pentru a verifica datele furnizate sau pentru a le completa, autoritãţile vor putea, la nevoie, sa procedeze la anchete în alte tari, cu condiţia ca ele sa obţinã acordul întreprinderilor interesate şi ca ele sa avizeze în mod oficial pe reprezentanţii guvernului tarii în cauza şi sub rezerva ca acesta sa nu se opunã. 6. În cazul în care autoritãţile competente vor fi convinse ca elementele de proba sînt suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete antidumping conform dispoziţiilor art. 5, partea sau pãrţile ale cãror produse vor face obiectul anchetei şi exportatorii şi importatorii cunoscuţi de cãtre autoritãţile însãrcinate cu ancheta ca fiind interesaţi, precum şi reclamanţii, vor primi o notificare, publicindu-se şi un aviz. 7. Pe toatã durata anchetei antidumping toate pãrţile vor avea orice posibilitãţi de a-şi apara interesele. În acest scop, autoritãţile interesate vor da, la cerere, tuturor pãrţilor direct interesate posibilitatea de a se intilni cu pãrţile care au interese contrare, pentru a permite prezentarea unor teze opuse şi a unor respingeri. Trebuie sa se ţinã cont, atunci cînd se dau aceste posibilitãţi, de necesitatea de a apara caracterul confidenţial al informaţiilor, precum şi de convenienta pãrţilor. Nici una dintre pãrţi nu va fi ţinuta sa asiste la o intilnire, iar absenta unei pãrţi nu va fi prejudiciabila cauzei sale. 8. În cazurile în care o parte interesatã refuza sa acorde acces la informaţiile necesare sau nu le comunica într-un termen rezonabil sau impiedica în mod notabil desfãşurarea anchetei, se vor putea stabili, pe baza situaţiilor de fapt disponibile, constatãri*12) preliminare şi finale, pozitive sau negative. 9. Dispoziţiile prezentului articol nu au drept scop sa împiedice autoritãţile uneia dintre pãrţi sa acţioneze cu promptitudine în conformitate cu dispoziţiile pertinente ale prezentului cod, în ceea ce priveşte deschiderea unei anchete, stabilirea constatãrilor preliminare sau finale, pozitive sau negative, sau aplicarea unor mãsuri provizorii sau finale.--------------- *12) Întrucît sînt utilizaţi termeni diferiţi în diferitele sisteme ale diverselor tari, termenul constatare este folosit mai jos pentru a desemna o decizie sau o determinare formala. ART. 7 Angajamente în materie de preţuri 1. O procedura va putea*13) fi suspendatã sau încheiatã fãrã instituirea unor mãsuri provizorii sau de taxe antidumping în cazul în care exportatorul se va fi angajat în mod voluntar şi de o maniera satisfãcãtoare sa-şi revizuiasca preţurile sau sa nu mai exporte spre zona respectiva la preţuri de dumping, în asa fel încît autoritãţile sa fie convinse ca efectul prejudiciabil al dumpingului este suprimat. Creşterile de preţuri operate în virtutea unor astfel de angajamente nu vor fi mai ridicate decît va fi necesar pentru a suprima marja dumpingului.------------- *13) Termenul va putea nu va trebui interpretat ca autorizind în mod simultan continuarea procedurii şi punerea în aplicare a angajamentelor în materie de preţuri, decît în conformitate cu dispoziţiile paragrafului 3. 2. Angajamente în materie de preţuri nu vor fi solicitate sau acceptate de cãtre exportatori decît numai dacã autoritãţile tarii importatoare au deschis o ancheta conformã cu dispoziţiile art. 5 al prezentului cod. Angajamentele oferite nu vor fi în mod necesar acceptate dacã aceste autoritãţi considera acceptarea lor ca nerealista, de exemplu dacã numãrul exportatorilor efectivi sau potenţiali este prea ridicat, sau pentru alte motive. 3. Dacã angajamentele sînt acceptate, ancheta cu privire la prejudiciu va fi desigur dusa pînã la capãt în cazul în care exportatorul doreşte aceasta sau dacã autoritãţile hotãrãsc acest lucru. În acest caz, dacã se stabileşte absenta prejudiciului sau a ameninţãrii prejudiciului, angajamentul va deveni caduc în mod automat, cu excepţia cazurilor în care se va fi ajuns la concluzia absentei pericolului de prejudiciu datoritã, în mare parte, existenţei unui angajament în domeniul preţurilor. În asemenea cazuri, autoritãţile interesate vor putea sa ceara ca angajamentul sa fie menţinut pe o durata rezonabila, conform dispoziţiilor prezentului cod. 4. Angajamente în materie de preţuri vor putea fi sugerate de cãtre autoritãţile tarii importatoare, însã nici unul dintre exportatori nu va fi constrîns sa subscrie la acestea. Faptul ca exportatorii nu oferã asemenea angajamente sau nu accepta invitaţia sa facã acest lucru nu va prejudicia în nici un fel examinarea cauzei. Totuşi autoritãţile sînt libere sa determine ca materializarea unei ameninţãri de prejudiciu este mai probabila dacã importurile care fac obiectul unui dumping sînt continuate. 5. Autoritãţile tarii importatoare vor putea cere oricãrui exportator, cãruia i-au acceptat angajamentele, de a le furniza periodic informaţiile cu privire la executarea respectivelor angajamente şi sa autorize verificarea datelor pertinente. În caz de violare a angajamentelor, autoritãţile tarii importatoare vor putea sa ia cu diligenta, în virtutea prezentului cod şi în conformitate cu dispoziţiile sale, mãsuri care vor putea consta din aplicarea imediata a unor mãsuri provizorii, bazate pe cele mai bune informaţii cunoscute. În asemenea cazuri, vor putea fi percepute taxe definitive, conform prezentului cod, asupra mãrfurilor date în consum cu cel mult 90 de zile înainte de aplicarea acestor mãsuri provizorii; totuşi, nici un fel de impunere cu titlu retroactiv nu va fi aplicabilã importurilor declarate înainte de violarea angajamentului. 6. Durata angajamentelor nu va depãşi pe cea pe care o pot avea taxele antidumping în virtutea prezentului cod. Autoritãţile tarii importatoare vor reexamina necesitatea de a menţine un angajament în domeniul preţurilor dacã acest lucru ar fi justificat, fie din initiativa proprie, fie la cererea exportatorilor sau importatorilor interesaţi ai respectivului produs, care ar justifica prin date pozitive necesitatea unei astfel de reexaminari. 7. De fiecare data cînd o ancheta antidumping va fi suspendatã sau încheiatã în conformitate cu dispoziţiile paragrafului 1 de mai sus şi de fiecare data cînd a fost încheiat un angajament, faptul respectiv va fi notificat în mod oficial şi va trebui dat publicitãţii. Avizele vor prezenta cel puţin concluziile fundamentale şi un rezumat al motivelor acestor concluzii. ART. 8 Instituirea şi perceperea taxelor antidumping 1. Hotãrîrea de a institui sau nu o taxa antidumping atunci cînd sînt îndeplinite toate condiţiile şi hotãrîrea de a fixa taxa antidumping la un nivel egal cu totalitatea sau numai cu o parte a marjei de dumping incumba autoritãţilor tarii sau teritoriului vamal importator. Este de dorit ca instituirea sa fie facultativã în toate ţãrile sau teritoriile vamale pãrţi la prezentul acord şi ca taxa sa fie mai mica decît marja dacã aceasta taxa mai mica este suficienta pentru a face sa dispara prejudiciul pentru ramura de producţie nationala. 2. În cazul în care este instituitã o taxa antidumping în ceea ce priveşte un produs oarecare, respectiva taxa, ale carei niveluri vor fi stabilite dupã caz, va fi perceputã fãrã discriminãri asupra importurilor respectivului produs, indiferent din ce sursa provin, dacã se va constata ca ele fac obiectul unui dumping şi ca ele cauzeazã un prejudiciu, cu excepţia importurilor provenind din surse din care ar fi fost acceptat un angajament în materie de preţuri conform dispoziţiilor prezentului cod. Autoritãţile vor face cunoscute numele furnizorilor produsului în cauza. Dacã, totuşi, sînt implicaţi mai mulţi furnizori din aceeaşi ţara şi nu este posibil în practica sa fie desemnaţi toţi, autoritãţile pot desemna ţara furnizoare în cauza. Dacã sînt implicaţi mai mulţi furnizori aparţinînd mai multor tari, autoritãţile pot desemna fie pe toţi furnizorii implicaţi, fie, dacã acest lucru nu este practic posibil, toate ţãrile furnizoare implicate. 3. Valoarea taxelor antidumping nu trebuie sa depãşeascã marja de dumping determinata conform art. 2. În consecinta, dacã se constata, dupã aplicarea taxei, ca taxa astfel perceputã depãşeşte marja efectivã de dumping, partea taxei care depãşeşte marja va fi restituitã cît mai curînd posibil. 4. În cadrul unui sistem de preţuri de baza vor fi aplicabile urmãtoarele reguli, cu condiţia ca aplicarea lor sa fie compatibila cu celelalte dispoziţii ale prezentului cod. Dacã sînt implicaţi mai mulţi furnizori din una sau mai multe tari, taxele antidumping vor putea fi instituite în ceea ce priveşte importurile produsului respectiv care provin din ţara sau ţãrile în cauza cu privire la care se constata ca fac obiectul unui dumping şi cauzeazã un prejudiciu, taxa fiind echivalenta cu nivelul cu care preţul de baza stabilit în acest scop depãşeşte preţul de export, acest preţ de baza netrebuind sa depãşeascã preţul normal cel mai scãzut în ţara sau ţãrile furnizoare în care exista condiţii normale de concurenta. Se înţelege ca, pentru produsele care sînt vîndute sub acest preţ de baza deja stabilit, se va proceda la o noua ancheta antidumping în fiecare caz special în care ţãrile interesate pretind acest lucru şi în care pretenţia lor se bazeazã pe elemente de proba pertinente. În cazurile în care nu s-a constatat un dumping, taxele, antidumping vor fi restituite cît mai rapid posibil. În afarã de aceasta, dacã se poate constata ca taxa astfel perceputã depãşeşte marja efectivã de dumping, partea din taxa care depãşeşte marja va fi restituitã cît mai rapid posibil. 5. Orice constatare preliminarã sau finala, pozitiva sau negativa, precum şi anularea unei constatãri vor fi date publicitãţii printr-un aviz. În cazul unei constatãri pozitive, avizul va expune constatãrile şi concluziile stabilite asupra tuturor situaţiilor de fapt şi de drept considerate ca pertinente de cãtre autoritãţile însãrcinate cu ancheta, precum şi motivele sau fundamentarea respectivelor constatãri şi concluzii. În cazul unei constatãri negative, avizul va prezenta cel puţin concluziile fundamentale şi un rezumat al motivelor. Toate avizele de constatare vor fi comunicate pãrţilor ale cãror produse fac obiectul respectivei constatãri şi exportatorilor cunoscuţi ca fiind interesaţi. ART. 9 Durata taxelor antidumping 1. Taxele antidumping nu vor rãmîne în vigoare decît atît cît este necesar şi în mãsura necesarã, pentru a neutraliza dumpingul care cauzeazã prejudiciul. 2. Autoritãţile însãrcinate cu ancheta vor reexamina necesitatea de a menţine taxa dacã acest lucru va fi justificat, fie din initiativa lor proprie, fie la cererea oricãrei pãrţi interesate care justifica prin date pozitive necesitatea unei asemenea reexaminari. ART. 10 Mãsuri provizorii 1. Nu vor putea fi adoptate mãsuri provizorii decît dacã o constatare preliminarã pozitiva a stabilit existenta unui dumping şi elemente de proba suficiente în ceea ce priveşte prejudiciul astfel cum prevãd lit. a)-c) ale art. 5 paragraful 1. Nu se vor aplica mãsuri provizorii decît dacã autoritãţile respective considera ca ele sînt necesare pentru a impiedica cauzarea unui prejudiciu pe durata anchetei. 2. Mãsurile provizorii vor putea lua forma unei taxe provizorii sau, de preferinta, a unei garanţii - depozit sau cauţiune - egale ca valoare cu cea a taxei antidumping estimatã în mod provizoriu, care nu va depãşi marja de dumping estimatã în mod provizoriu. Suspendarea evaluãrii în vama este o mãsura provizorie potrivita, sub rezerva ca taxa normalã şi valoarea estimatã a taxei antidumping sa fie indicate şi în mãsura în care suspendarea evaluãrii este supusã aceloraşi condiţii ca şi celelalte mãsuri cu caracter provizoriu. 3. Mãsurile provizorii instituite se vor limita la o perioada cît mai scurta posibil, care nu va depãşi 4 luni, sau, prin hotãrîre a autoritãţilor interesate, adoptatã la cererea exportatorilor care contribuie cu un procent important la schimburile în cauza, pe o perioada care nu va depãşi 6 luni. 4. În cadrul aplicãrii mãsurilor provizorii vor fi respectate dispoziţiile pertinente ale art. 8. ART. 11 Retroactivitate 1. Taxele antidumping şi mãsurile provizorii nu vor fi aplicate decît unor produse declarate pentru dare în consum dupã data la care hotãrîrea adoptatã conform art. 8 paragraful 1 şi, respectiv, art. 10 paragraful 1 va intra în vigoare; totuşi: i) Dacã o constatare finala a prejudiciului (dar nu a unei ameninţãri de prejudiciu sau a unei intirzieri sensibile în ceea ce priveşte înfiinţarea unei ramuri de producţie), sau, în cazul unei constatãri finale de ameninţare de prejudiciu, dacã, în absenta unor mãsuri provizorii, efectul importurilor care fac obiectul unui dumping ar da loc unei constatãri de prejudiciu, taxele antidumping vor putea fi percepute în mod retroactiv pentru perioada în care, dacã e cazul, au fost aplicate mãsurile provizorii. Dacã taxa antidumping stabilitã prin hotãrîrea finala este superioarã taxei achitate cu titlu provizoriu, diferenţa nu va fi perceputã. Dacã taxa finala prin hotãrîrea finala este inferioarã taxei achitate în mod provizoriu sau sumei estimate pentru a determina garanţia, diferenţa va fi restituitã sau taxa recalculata, dupã caz. ii) În cazul în care, pentru produsul respectiv care face obiectul dumpingului, autoritãţile vor stabili: a) fie ca dumpingul care a cauzat prejudiciul a fost constatat în trecut, fie ca importatorul cunoştea sau ar fi trebuit sa cunoascã ca exportatorul practica dumpingul şi ca acest dumping ar cauza un prejudiciu, şi b) ca prejudiciul este cauzat de cãtre un dumping (importuri masive ale unui produs care face obiectul unui dumping şi efectuate într-un timp relativ scurt) de astfel de amploare încît, pentru a-l impiedica sa se mai producã, apare necesar sa se perceapã în mod retroactiv o taxa antidumping asupra acestor importuri, taxa va putea fi perceputã pentru produse declarate pentru darea în consum cu cel mult 90 de zile înainte de data aplicãrii mãsurilor cu caracter provizoriu. 2. Cu excepţia dispoziţiilor paragrafului 1 de mai sus, în cazul în care este stabilitã o constatare de ameninţare de prejudiciu sau de intirziere sensibila (fãrã ca sa existe încã un prejudiciu), nu va putea fi stabilitã o taxa antidumping definitiva decît numai începînd cu data constatãrii ameninţãrii de prejudiciu sau de intirziere sensibila, iar orice depozit în numerar efectuat în cursul perioadei de aplicare a mãsurilor provizorii va fi restituit şi orice cauţiune va fi rambursata cu promptitudine. 3. În cazul în care o constatare finala este negativa, orice depozit în numerar efectuat în cursul perioadei de aplicare a mãsurilor provizorii va fi restituit şi orice cauţiune va fi rambursata cu promptitudine. ART. 12 Mãsuri antidumping în contul unei tari terţe 1. Instituirea unor mãsuri antidumping în contul unei tari terţe va trebui cerutã de cãtre autoritãţile acestei tari terţe. 2. O astfel de cerere se va sprijini pe datele asupra preţurilor, care sa arate ca importurile fac obiectul unui dumping şi pe date detaliate care sa arate ca dumpingul pretins cauzeazã un prejudiciu ramurii producţiei naţionale respective din ţara terta. Guvernul tarii terţe va acorda tot concursul autoritãţilor tarii importatoare pentru ca acestea sa poatã obţine orice informaţii suplimentare pe care le-ar estima ca fiind necesare. 3. Dupã ce vor examina a asemenea cerere, autoritãţile din ţara importatoare vor lua în considerare efectele dumpingului pretins asupra ansamblului ramurii de producţie respective din ţara terta; cu alte cuvinte, prejudiciul nu va fi evaluat numai în funcţie de efectul dumpingului pretins asupra exporturilor ramurii de producţie respective spre ţara importatoare, sau chiar asupra exporturilor totale ale acestei ramuri de producţie. 4. Hotãrîrea de a da curs afacerii sau de a o clasa va aparţine tarii importatoare. Dacã aceasta hotãrãşte ca este dispusã sa adopte mãsuri, acesteia îi va aparţine initiativa de a cere acordul Pãrţilor Contractante. ART. 13 Tari în curs de dezvoltare Este recunoscut faptul ca ţãrile dezvoltate trebuie sa ia în mod special în considerare situaţia specifica a ţãrilor în curs de dezvoltare atunci cînd intenţioneazã sa aplice mãsurile antidumping în conformitate cu prezentul cod. Vor fi explorate posibilitãţile de soluţionare constructivã prevãzute în prezentul cod, înainte de a aplica taxele antidumping, dacã acestea din urma ar aduce atingere intereselor esenţiale ale ţãrilor în curs de dezvoltare. PARTEA A II-A ART. 14 Comitetul pentru practici antidumping 1. Va fi instituit, în virtutea prezentului acord, un comitet pentru practici antidumping, compus din reprezentanţii fiecãrei dintre pãrţile la respectivul acord. Comitetul îşi va alege preşedintele şi se va întruni cel puţin de doua ori pe an, precum şi la cererea oricãrei pãrţi, în conformitate cu dispoziţiile pertinente ale prezentului acord. Comitetul va exercita atribuţii care îi vor fi conferite în virtutea prezentului acord ori de cãtre pãrţi; el va da pãrţilor posibilitatea sa procedeze la consultãri în legatura cu toate problemele care privesc aplicarea acordului sau promovarea obiectivelor sale. Secretariatul G.A.T.T. va asigura secretariatul comitetului. 2. Comitetul va putea sa instituie organele subsidiare adecvate. 3. În exercitarea atribuţiilor sale, comitetul şi organele subsidiare vor putea consulta orice sursa pe care o gãsesc potrivita şi sa ceara acesteia informaţii. Cu toate acestea, înainte de a cere informaţii de la o sursa care aparţine jurisdicţiei uneia dintre pãrţi, comitetul sau organul subsidiar va informa partea respectiva. El îşi va asigura consimţãmîntul partii şi al oricãrei întreprinderi care trebuie sa fie consultata. 4. Pãrţile vor prezenta fãrã intirziere comitetului un raport asupra tuturor hotãrîrilor lor, preliminare sau finale, în materie de lupta impotriva dumpingului. Reprezentanţii guvernelor vor putea sa consulte rapoartele astfel prezentate la Secretariatul G.A.T.T. Pãrţile vor prezenta rapoarte semestriale asupra tuturor hotãrîrilor adoptate în materie de lupta impotriva dumpingului în cursul celor 6 luni precedente. ART. 15*14) Consultãri, conciliere şi rezolvarea diferendelor----------------- *14) Dacã între pãrţi survin diferende referitoare la taxe antidumping şi obligaţii decurgind din prezentul acord, acestea vor trebui sa epuizeze procedurile de reglementare a diferendelor stabilite în virtutea prezentului acord înainte de a face uz de drepturile care le revin în virtutea acordului general. 1. Fiecare parte va examina ca înţelegere problemele prezentate de cãtre o alta parte şi va proceda la consultãri în legatura cu aceste probleme, în cazul în care ele se referã la o chestiune privind aplicarea prezentului acord. 2. Dacã o parte considera ca un avantaj rezultind pentru ea, în mod direct sau indirect, din prezentul acord este anulat sau compromis, sau ca realizarea unuia dintre obiectivele acordului este compromisa de cãtre o alta parte sau de cãtre alte pãrţi, ea va putea, în vederea ajungerii la o reglementare reciproc satisfãcãtoare a problemei, sa ceara în scris consultãri cu partea sau pãrţile respective. Fiecare parte va examina cu înţelegere orice cerere pentru consultãri formulatã de cãtre o alta parte. Pãrţile interesate vor angaja consultãri fãrã intirziere. 3. Dacã o parte considera ca consultarile, în înţelesul dispoziţiilor paragrafului 2, n-au permis sa se ajungã la o soluţionare reciproc convenitã şi dacã autoritãţile competente ale tarii importatoare au luat mãsuri cu caracter final în vederea perceperii taxelor antidumping definitive sau în vederea acceptãrii unor angajamente în materie de preţuri, respectiva parte va putea aduce cauza în fata comitetului, pentru conciliere. Atunci cînd o mãsura provizorie are o incidenta semnificativã şi una dintre pãrţi estimeaza ca adoptarea acestei mãsuri este contrarã dispoziţiilor art. 10 paragraful 1 al prezentului acord, partea interesatã va putea, de asemenea, sa prezinte cauza în fata comitetului, pentru conciliere. În cazurile în care problemele sînt aduse în fata comitetului, pentru conciliere, comitetul se va reuni în urmãtoarele 30 de zile pentru a examina problema şi va oferi bunele sale oficii pentru a incuraja pãrţile în cauza sa elaboreze o soluţie reciproc acceptabilã*15).------------- *15) În acest scop, comitetul va putea atrage atenţia pãrţilor asupra cazurilor în care, dupã pãrerea sa, nu exista nici o justificare rezonabila în sprijinul pretenţiilor prezentate. 4. Pe toatã durata concilierii, pãrţile nu vor precupeti nici un efort în vederea ajungerii la o soluţie reciproc satisfãcãtoare. 5. Dacã o soluţie reciproc acceptatã nu a putut interveni în termen de 3 luni de la examinarea detaliatã efectuatã de cãtre comitet conform paragrafului 3, comitetul, la cererea oricãrei pãrţi din diferend, va infiinta un grup special pe care-l va insarcina sa examineze problema, bazindu-se: a) pe o expunere la care partea de la care emana cererea va indica în ce mod un avantaj rezulta pentru ea, în mod direct sau indirect, din prezentul acord este anulat sau compromis, sau în ce mod realizarea obiectivelor acordului este compromisa, şi b) pe faptele comunicate autoritãţilor competente ale tarii importatoare conform cu procedurile sale interne. 6. Informaţiile confidenţiale comunicate grupului special nu vor fi divulgate fãrã autorizaţia formala a persoanei sau a autoritãţilor care le-a furnizat. Atunci cînd aceste informaţii vor fi cerute grupului special, dar divulgarea de cãtre acesta nu va fi autorizata, va fi remis un rezumat neconfidential autorizat de cãtre autoritatea sau persoana care le-a furnizat. 7. În afarã dispoziţiilor paragrafelor 1-5 de mai sus, rezolvarea diferendelor va fi reglementatã, mutatis mutandis, de dispoziţiile Memorandumului de acord cu privire la notificãri, consultãri, reglementarea diferendelor şi supraveghere. Membrii grupurilor vor avea experienta în problemele tratate şi vor fi aleşi dintre pãrţile care nu sînt pãrţi în diferend. PARTEA A III-A ART. 16 Dispoziţii finale 1. Nu va putea fi adoptatã nici o mãsura specialã impotriva dumpingului exporturilor unei alte pãrţi, decît în conformitate cu dispoziţiile acordului general, astfel cum este el interpretat de cãtre prezentul acord*16)---------------- *16) Aceasta dispoziţie nu urmãreşte sa împiedice luarea de mãsuri în cazurile adecvate în conformitate cu alte dispoziţii pertinente ale acordului general. 2. Acceptare şi accesiune a) Prezentul acord va fi deschis acceptãrii, pe cale de semnatura sau altfel, guvernelor care sînt pãrţi contractante la Acordul general pentru tarife şi comerţ şi Comunicaţii Economice Europene. b) Prezentul acord va fi deschis acceptãrii, pe cale de semnatura sau altfel, guvernelor care au aderat cu titlu provizoriu la acordul general, în condiţii referitoare la aplicarea efectivã a drepturilor şi obligaţiilor rezultind din prezentul acord, care vor tine seama de drepturile şi obligaţiile enunţate în instrumentele lor de accesiune provizorie. c) Prezentul acord va fi deschis accesiunii oricãrui guvern, în condiţii referitoare la aplicarea efectivã a drepturilor şi obligaţiilor care rezulta din prezentul acord, care vor fi convenite între acest guvern şi pãrţile la prezentul acord, prin depunerea la directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general a unui instrument de accesiune care enunta condiţiile astfel convenite. d) În ceea ce priveşte acceptarea, dispoziţiile paragrafului 5 alin. a) şi b) ale art. XXVI al acordului general vor fi aplicabile. Rezerve 3. Nu vor putea fi formulate rezerve în ceea ce priveşte nici una dintre dispoziţiile prezentului acord fãrã consimţãmîntul celorlalte pãrţi. Intrare în vigoare 4. Prezentul acord va intra în vigoare la 1 ianuarie 1980 pentru guvernele*17) care l-au acceptat sau care vor fi aderat la acesta la data respectiva. Pentru orice alt guvern, el va intra în vigoare în cea de-a treizecea zi urmãtoare celei a acceptãrii sau aderãrii sale.------------ *17) Termenul guvern cuprinde autoritãţile competente ale Comunitãţii Economice Europene. Denunţarea acceptãrii Acordului din 1967 5. Acceptarea prezentului acord va antrena denunţarea Acordului referitor la punerea în aplicare a articolului VI al Acordului general pentru tarife şi comerţ, întocmit la Geneva la 30 iunie 1967, şi intra în vigoare la 1 iulie 1968, pentru pãrţile la respectivul acord din 1967. Aceasta denunţare va avea efect, pentru fiecare dintre pãrţile la prezentul acord, de la data intrãrii în vigoare a respectivului acord pentru fiecare dintre pãrţi. Legislaţie nationala 6. a) Fiecare guvern care va accepta prezentul acord sau care va adera la acesta va lua toate mãsurile necesare, cu caracter general sau particular, pentru a asigura, cel mai tirziu la data la care prezentul acord va intra în vigoare în ceea ce îl priveşte, conformitatea legilor, reglementãrilor şi procedurilor administrative ale sale cu dispoziţiile prezentului acord, în mãsura în care ele pot sa se aplice partii respective. b) Fiecare parte la prezentul acord va informa comitetul cu privire la orice modificare adusã legilor şi reglementãrilor în raport cu dispoziţiile prezentului acord, precum şi în legatura cu aplicarea acestor legi şi reglementãri. Examinarea 7. Comitetul va proceda în fiecare an la o examinare a punerii în aplicare şi a aplicãrii prezentului acord, ţinînd cont de obiectivele acestuia. Comitetul va informa în fiecare an Pãrţile Contractante la acordul general despre faptele intervenite în timpul perioadei la care se referã aceasta examinare. Amendamente 8. Pãrţile vor putea sa modifice prezentul acord ţinînd cont, mai ales, de experienta punerii în aplicare a acestuia. În cazul în care un amendament va fi aprobat de cãtre pãrţi, în conformitate cu procedurile stabilite de cãtre comitet, el nu va intra în vigoare în ceea ce priveşte o parte decît numai atunci cînd aceasta l-a acceptat. Denunţare 9. Orice parte va putea denunta prezentul acord. Denunţarea va fi efectivã la expirarea unui termen de 60 de zile începînd cu cea în care directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general va fi primit notificarea în scris cu privire la aceasta. Imediat dupã primirea acestei notificãri, orice parte va putea cere reunirea imediata a comitetului. Neaplicarea prezentului acord între pãrţi 10. Prezentul acord nu se va aplica între doua pãrţi dacã una sau cealaltã dintre aceste pãrţi, în momentul acceptãrii sau aderãrii sale, nu consimte la aceasta aplicare. Secretariatul 11. Secretariatul G.A.T.T. va asigura secretariatul prezentului acord. Depozitare 12. Prezentul acord va fi depus la directorul general al Pãrţilor Contractante la Acordul general pentru tarife şi comerţ, care va remite, în cel mai scurt timp, fiecãrei pãrţi la prezentul acord şi fiecãrei pãrţi contractante la Acordul general pentru tarife şi comerţ, o copie certificatã conformã cu acordul şi cu orice amendament adus, în conformitate cu paragraful 8, precum şi o notificare a fiecãrei acceptãri sau aderari în conformitate cu paragraful 2, sau a fiecãrei denuntari, în conformitate cu paragraful 9 al prezentului articol. Înregistrare 13. Prezentul acord va fi înregistrat în conformitate cu dispoziţiile art. 102 din Carta Naţiunilor Unite. Întocmit la Geneva la 12 aprilie 1979, într-un singur exemplar, în limbile franceza, engleza şi spaniola, toate cele trei texte fiind autentice. Addendum Declaraţia care urmeazã a fost distribuita la 19 octombrie 1979 la cererea delegatiilor urmãtoarelor tari: Austria, Brazilia, Canada, Columbia, Comunitatea Economicã Europeanã, Egipt, Finlanda, Japonia, Norvegia, România, Suedia, Elvetia şi Statele Unite. Delegatiile sus-menţionate înţeleg, avînd în vedere cele ce urmeazã, ca propunerea pentru un amendament la textul Acordului cu privire la punerea în aplicare a art. VI din Acordul general pentru tarife şi comerţ, asa cum a fost prezentatã în documentul MTN/NTM/W/241/Rev. 1, nu mai este menţionatã. În ceea ce priveşte Acordul referitor la punerea în aplicare a art. VI din Acordul general pentru tarife şi comerţ (MTN/NTM/W/232/Rev. 1), delegatiile sus-menţionate, în recunoaşterea angajamentului enuntat la art. 13 al acordului şi anume ca ţãrile dezvoltate trebuie sa ia în mod special în considerare situaţia specialã a ţãrilor în curs de dezvoltare atunci cînd ele vor intentiona sa aplice mãsuri antidumping în conformitate cu prezentul cod, au convenit ca: 1. În ţãrile în curs de dezvoltare, guvernele urmãresc sa favorizeze pe scara larga creşterea şi dezvoltarea economicã în conformitate cu prioritãţile naţionale, iar regimurile economice pe care le aplica în sectorul exporturilor pot diferi de cele din sectorul lor interior, ceea ce se traduce, între altele, prin structuri de costuri diferite. Prezentul acord nu are drep obiect sa împiedice ţãrile în curs de dezvoltare de a adopta mãsuri în acest context, inclusiv în sectorul exporturilor, cu condiţia ca aceste mãsuri sa fie utilizate de o maniera compatibila cu dispoziţiile Acordului general pentru tarife şi comerţ astfel cum este aplicabil la aceste tari. 2. Atunci cînd este vorba de importuri provenite dintr-o ţara în curs de dezvoltare, faptul ca preţul de export este eventual inferior preţului comparabil al produsului similar destinat consumului intern al tarii exportatoare nu justifica în sine o ancheta sau o determinare a existenţei unui dumping, afarã de cazul în care celelalte date ale situaţiei, menţionate în art. 5 paragraful 1, sînt de asemenea prezente. Ar fi de dorit sa fie luate în considerare toate cazurile în care, datoritã faptului ca condiţiile economice deosebite influenţeazã preţurile pieţei interne, aceste preţuri nu constituie o baza comercialã realista pentru calcule referitoare la dumping. În aceste cazuri, valoarea normalã ce trebuie reţinutã pentru a stabili dacã mãrfurile fac obiectul unui dumping va fi determinata prin metode precum compararea preţului de export cu preţul comparabil al produsului similar, în cazul în care acest produs este exportat cu destinaţia unei tari terţe, sau cu costul de producţie al mãrfurilor exportate în ţara de origine, majorat cu o suma rezonabila pentru cheltuieli de administraţie, de comercializare şi altele, şi pentru beneficii. * * * Declaraţia care urmeazã a fost distribuita la 11 aprilie 1979 la cererea delegatiilor urmãtoarelor tari: Austria, Brazilia, Canada, Columbia, Comunitatea Economicã Europeanã, Egip, Finlanda, Japonia, Norvegia, România, Suedia, Elvetia şi Statele Unite. Este recunoscut ca ţãrile în curs de dezvoltare pot, într-o prima perioada, sa fie confruntate su probleme speciale în legatura cu adoptarea legislaţiei lor la prescripţiile codului şi în special cu probleme administrative şi de infrastructura atunci cînd e vorba de a proceda la anchetele antidumping pe care le vor deschide. În consecinta, Comitetul pentru practici antidumping va putea consimţi, în cazul în care i se adreseazã o cerere expresã şi în condiţii care urmeazã a fi negociate de la caz la caz, excepţii limitate în timp de la ansamblul sau o parte din obligaţiile legate de anchete deschise de cãtre o ţara în curs de dezvoltare în virtutea prezentului acord. Ţãrile dezvoltate, pãrţi la prezentul acord, se vor strãdui sa acorde, la cerere şi conform unor modalitãţi ce urmeazã a fi convenite, asistenta tehnica ţãrilor în curs de dezvoltare, pãrţi la respectivul acord, în ceea ce priveşte punerea în aplicare a acordului, inclusiv pregãtirea personalului şi furnizarea de informaţii privitoare la metodele, tehnicile şi alte aspecte ale executãrii anchetelor asupra practicilor de dumping. ARANJAMENTprivind carnea de vita* PREAMBUL Avînd convingerea ca ar trebui realizatã o cooperare internationala sporitã, de natura sa contribuie la liberalizarea mai larga, la stabilirea şi dezvoltarea comerţului internaţional cu carne şi animale vii, ţinînd seama de necesitatea de a evita perturbari grave în comerţul internaţional cu carne de vita şi animale vii din specia bovina, recunoscind importanta producţiei şi comerţului cu carne de vita şi animale vii din specia bovina pentru economiile multor tari, în special ale unor tari dezvoltate sau în curs de dezvoltare, avînd în vedere obligaţiile ce le revin în raport cu principiile şi obiectivele Acordului general pentru tarife şi comerţ (denumit în cele ce urmeazã acordul general sau G.A.T.T.)*1), hotariti ca în realizarea scopurilor prezentului aranjament sa punã în aplicare principiile şi obiectivele cuvenite în Declaraţia ministerialã de la Tokio din 14 septembrie 1973 cu privire la negocierile comerciale multilaterale, îndeosebi cele cu privire la tratamentul special, mai favorabil, pentru ţãrile în curs de dezvoltare, participanţii la prezentul aranjament, prin reprezentanţii lor, au convenit asupra celor ce urmeazã:--------------- *) Traducere. *1) Aceasta prevedere se aplica numai pãrţilor contractante la G.A.T.T. PARTEA ÎNTÎI Dispoziţii generale ART. 1 Obiective Obiectivele prezentului aranjament sînt urmãtoarele: 1. sa promoveze dezvoltarea, liberalizarea mai larga şi stabilitatea pieţei internaţionale a carnii de vita şi a animalelor vii, facilitind eliminarea progresiva a obstacolelor şi restrictiilor din comerţul mondial cu carne de vita şi animale vii din specia bovina, inclusiv a celor care compartimenteaza acest comerţ, şi perfectionind cadrul internaţional al comerţului mondial, în avantajul consumatorilor şi producãtorilor, al importatorilor şi exportatorilor; 2. sa incurajeze o cooperare internationala mai larga în toate problemele care privesc comerţul internaţional cu carne de vita şi animale vii din specia bovina, în special în scopul de a asigura o rationalizare sporitã şi o distribuţie mai eficienta a resurselor în cadrul economiei internaţionale a carnii; 3. sa asigure avantaje suplimentare pentru comerţul internaţional al ţãrilor în curs de dezvoltare în sectorul carnii de vita şi al animalelor vii din specia bovina, prin ameliorarea posibilitãţilor oferite acestor tari de a participa la dezvoltarea comerţului mondial cu aceste produse, între altele prin: a) promovarea stabilitatii pe termen lung a preţurilor în contextul largirii pieţei internaţionale a carnii de vita şi a animalelor vii din specia bovina; şi b) promovarea menţinerii şi ameliorãrii încasãrilor ţãrilor în curs de dezvoltare exportatoare de carne de vita şi animale vii din specia bovina, cele de mai sus în scopul de a determina încasãri suplimentare, prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a pieţelor pentru carne de vita şi animale vii din specia bovina; 4. sa dezvolte în continuare comerţul pe o baza competitivã, ţinînd seama de poziţia tradiţionala a producãtorilor eficienti. ART. 2 Produse vizate Prezentul aranjament se aplica carnii de vita. În sensul prezentului aranjament, termenul carne de vita include urmãtoarele:
a) Animale vii din specia bovina 01.02
b) Carne şi organe comestibile de vita, proaspete,
refrigerate sau congelate ex. 02.01
c) Carne şi organe comestibile de vita, sarate, în
saramura, uscate sau afumate ex. 02.06
d) Alte preparate sau conserve de carne sau de
organe de vita ex. 16.02
şi toate celelalte produse care ar putea fi adãugate de cãtre Consiliul internaţional al carnii, instituit în conformitate cu art. V din prezentul aranjament, în scopul realizãrii obiectivelor şi prevederilor prezentului aranjament. ART. 3 Informaţii şi urmãrirea pieţei 1. Toţi participanţii au convenit sa comunice consiliului, cu regularitate şi fãrã intirziere, informaţii care sa permitã consiliului sa urmãreascã şi sa evalueze situaţia de ansamblu a pieţei internaţionale a carnii şi situaţia pieţei internaţionale pentru fiecare sortiment de carne. 2. Ţãrile în curs de dezvoltare participante vor comunica informaţiile de care dispun. Pentru ca aceste tari sa-şi perfecţioneze mecanismele de culegere a datelor, ţãrile dezvoltate participante, ca şi oricare ţara în curs de dezvoltare participanta în mãsura sa facã aceasta, vor examina cu bunavointa oricare cerere de asistenta tehnica adresatã lor. 3. Informaţiile pe care participanţii se angajeazã sa le comunice în conformitate cu paragraful 1 din prezentul articol vor cuprinde, în funcţie de modalitãţile pe care le va stabili consiliul, date cu privire la evoluţia anterioarã şi situaţia curenta şi o evaluare a perspectivelor producţiei (inclusiv evoluţia structurii septelului), consumului, preţurilor, stocurilor şi comerţului cu produsele menţionate în art. II, precum şi orice alte informaţii, pe care consiliul le va considera necesare, în special cu privire la produsele concurente. Participanţii vor comunica de asemenea informaţii cu privire la politicile lor interne şi mãsurile comerciale, inclusiv angajamentele bilaterale şi plurilaterale, în sectorul bovin, şi vor notifica prompt orice modificare a acestor politici şi mãsuri, care sînt de natura sa afecteze comerţul internaţional cu vite vii şi carne de vita. Prevederile prezentului paragraf nu vor obliga pe nici un participant sa comunice date confidenţiale a cãror divulgare ar constitui un obstacol în aplicarea reglementãrilor legale, ar fi contrarã interesului public sau ar aduce prejudicii intereselor comerciale legitime ale întreprinderilor de stat sau particulare. 4. Secretariatul aranjamentului va urmãri evoluţia datelor privind piata, îndeosebi cele care se referã la efectivele septelului, stocuri, sacrificari şi preţuri interne şi internaţionale, pentru a putea detecta din timp simptomele oricãror dezechilibre grave între oferta şi cerere. Secretariatul va tine consiliul la curent cu elementele semnificative intervenite pe piata mondialã, ca şi cu perspectivele producţiei, consumului, exporturilor şi importurilor. NOTA: Se înţelege ca în conformitate cu prevederile prezentului articol, consiliul da mandat secretariatului sa elaboreze şi sa ţinã la zi evidenta tuturor mãsurilor care afecteazã comerţul cu carne de vita şi animale vii, inclusiv a angajamentelor care decurg din negocieri bilaterale, plurilaterale sau multilaterale. ART. 4 Atribuţiile Consiliului internaţional al carnii ci cooperarea între participanţii la prezentul aranjament 1. Consiliul se va reuni pentru: a) a evalua situaţia ofertei şi cererii pe plan mondial şi perspectivele, pe baza unei analize interpretative a situaţiei curente şi a evoluţiei probabile, elaborate de cãtre secretariatul aranjamentului, pornind de la documentaţia furnizatã în conformitate cu art. III din prezentul aranjament, inclusiv cea care se referã la aplicarea politicilor interne şi comerciale, ca şi de la orice alte informaţii de care dispune secretariatul; b) a proceda la o analiza cuprinzatoare a aplicãrii prezentului aranjament; c) a oferi posibilitatea unor consultãri regulate asupra tuturor problemelor care afecteazã comerţul internaţional cu carne de vita. 2. Dacã, dupã evaluarea situaţiei ofertei şi cererii mondiale, menţionatã în paragraful 1 a) din prezentul articol, sau dupã examinarea tuturor informaţiilor în materie, conform paragrafului 3 din art. III, consiliul constata existenta unui dezechilibru grav sau a unei ameninţãri de dezechilibru grav pe piata internationala a carnii, consiliul, luind în mod special în considerare situaţia din ţãrile în curs de dezvoltare, va proceda, prin consens, la identificarea, în scopul examinãrii de cãtre guverne, de soluţii posibile în vederea remedierii situaţiei în conformitate cu principiile şi regulile G.A.T.T. 3. În funcţie de aprecierea consiliului privind caracterul temporar sau de durata mai lungã la situaţiei definite în paragraful 2 din prezentul articol, mãsurile prevãzute la paragraful 2 din prezentul articol vor putea include mãsuri pe termen scurt, mediu sau lung, luate atît de importatori cît şi de exportatori, pentru a contribui la ameliorarea situaţiei de ansamblu a pieţei mondiale, în conformitate cu obiectivele şi scopurile aranjamentului, în special cu dezvoltarea, liberalizarea tot mai larga şi stabilitatea pieţei internaţionale a vitelor vii şi carnii de vita. 4. În examinarea mãsurilor prevãzute la paragrafele 2 şi 3 din prezentul articol, se va acorda atenţia cuvenitã tratamentului special, mai favorabil, pentru ţãrile în curs de dezvoltare, atunci cînd acesta este adecvat şi realizabil. 5. Participanţii se angajeazã sa contribuie, în mãsura tuturor posibilitãţilor lor, la realizarea obiectivelor prezentului aranjament, enunţate în art. I. În acest scop şi în conformitate cu principiile şi regulile G.A.T.T., participanţii vor intra cu regularitate în discutiile prevãzute la alin. c) din paragraful 1 al art. IV, în vederea examinãrii posibilitãţilor de realizare a obiectivelor prezentului aranjament, îndeosebi eliminarea în continuare a obstacolelor din comerţul cu carne de vita şi animale vii. Aceste discuţii vor trebui sa pregãteascã calea pentru examinarea ulterioara a soluţiilor posibile pentru problemele comerciale, în conformitate cu principiile şi regulile G.A.T.T., care ar putea fi acceptate integral de cãtre toate pãrţile interesate, într-un context echilibrat de avantaje reciproce. 6. Toţi participanţii vor putea sa ridice în fata consiliului orice problema*2) care afecteazã prezentul aranjament, între altele, pentru aceleaşi scopuri ca cele prevãzute în paragraful 2 din prezentul articol. Consiliul se va reuni, la cererea unui participant, într-un interval care sa nu depãşeascã 15 zile, pentru a examina toate problemele care afecteazã prezentul aranjament.------------- *2) NOTA: Se confirma ca termenul problema din acest paragraf include toate aspectele prevãzute în aranjamentele multilaterale negociate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale, îndeosebi cele care se referã la mãsuri privind exporturile şi importurile. Se confirma, de asemenea, ca prevederile paragrafului 6 al art. IV şi ale prezentei note nu modifica drepturile şi obligaţiile pãrţilor la astfel de aranjamente. PARTEA A DOUA ART. 5 Administrarea aranjamentului 1. Consiliul internaţional al carnii În cadrul G.A.T.T. se va infiinta un Consiliu internaţional al carnii. Consiliul va fi format din reprezentanţi ai tuturor participanţilor la aranjament şi va îndeplini toate atribuţiile care sînt necesare pentru realizarea prevederilor aranjamentului. Consiliul va beneficia de serviciile Secretariatului G.A.T.T. Consiliul va stabili reguli proprii de procedura, în special cu privire la modalitãţile de consultare prevãzute în art. IV. 2. Reuniuni ordinare şi extraordinare Consiliul se va reuni în mod normal cel puţin de doua ori pe an. Preşedintele va avea însã latitudinea sa convoace reuniuni extraordinare ale consiliului, fie din proprie initiativa, fie la solicitarea unui participant la prezentul aranjament. 3. Hotãrîri Consiliul va adopta hotãrîri prin consens. Se considera ca consiliul a adoptat o hotãrîre asupra unei probleme care i-a fost înaintatã spre examinare dacã nici un membru al consiliului nu se opune în mod formal acceptãrii unei propuneri. 4. Cooperare cu alte organizaţii Consiliul va face toate demersurile necesare pentru consultarea sau cooperarea cu organizaţiile interguvernamentale şi neguvernamentale. 5. Admiterea de observatori a) Consiliul poate invita orice ţara neparticipanta pentru a fi reprezentatã la oricare din reuniunile sale în calitate de observator. b) Consiliul poate, de asemenea, sa invite oricare din organizaţiile menţionate în paragraful 4 din prezentul articol sa participe la oricare din reuniunile sale în calitate de observator. PARTEA A TREIA ART. 6 Dispoziţii finale 1. Acceptare*3) a) Prezentul aranjament este deschis spre acceptare, prin semnare sau în alt mod, guvernelor care sînt membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau ale uneia din organizaţiile specializate ale acesteia şi Comunitãţii Economice Europene.-------------- *3) Termenii acceptare sau acceptat, în modul în care sînt utilizaţi în prezentul articol, sînt consideraţi ca incluzind efectuarea tuturor procedurilor interne necesare pentru înfãptuirea prevederilor prezentului aranjament. b) Orice guvern*4) care accepta prezentul aranjament poate - la data acceptãrii - sa formuleze rezerve cu privire la acceptarea oricãreia din prevederile prezentului aranjament. Aceste rezerve sînt supuse aprobãrii participanţilor. c) Prezentul aranjament va fi depus la directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general, care va remite în cel mai scurt timp fiecãrui participant o copie certificatã a aranjamentului şi o notificare a fiecãrei acceptãri a acestuia de cãtre fiecare participant. Textele prezentului aranjament, în limbile engleza, franceza şi spaniola, sînt considerate ca fiind autentice. d) Intrarea în vigoare a prezentului aranjament va conduce la desfiinţarea Grupului consultativ al carnii.----------- *4) În sensul prezentului aranjament, termenul guvern este considerat ca incluzind autoritãţile competente ale Comunitãţii Economice Europene. 2. Aplicare provizorie Fiecare guvern poate depune la directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general o declaraţie de aplicare provizorie a prezentului aranjament. Fiecare guvern care depune o asemenea declaraţie va aplica în mod provizoriu prezentul aranjament şi va fi provizoriu considerat ca participant la prezentul aranjament. 3. Intrare în vigoare Prezentul aranjament va intra în vigoare la 1 ianuarie 1980, pentru participanţii care l-au acceptat. Pentru participanţii care accepta prezentul aranjament dupã aceasta data, el va intra în vigoare de la data acceptãrii. 4. Durata de valabilitate Prezentul aranjament va rãmîne în vigoare pentru o perioada de 3 ani. Valabilitatea prezentului aranjament se va prelungi pe noi perioade de cîte 3 ani, în lipsa unei decizii contrare a consiliului, adoptatã cu cel puţin 80 de zile înainte de data expirãrii. 5. Amendamente Cu excepţia cazurilor în care în prezentul aranjament au fost incluse prevederi referitoare la modificãri, consiliul poate recomanda amendamente privind prevederile prezentului aranjament. Amendamentele propuse vor intra în vigoare în momentul acceptãrii lor de cãtre toate guvernele participante. 6. Legatura între aranjament şi G.A.T.T Nici o prevedere din prezentul aranjament nu va afecta drepturile şi obligaţiile participanţilor care decurg din acordul general*5). 7. Denunţare Oricare participant va putea denunta prezentul aranjament. Denunţarea va avea efect la expirarea unei perioade de 60 de zile de la data la care directorul general al Pãrţilor Contractante a primit notificarea scrisã privind denunţarea.------------ *5) Aceasta prevedere se aplica numai pãrţilor contractante la G.A.T.T. ACORDprivind comerţul cu aeronave civile* PREAMBUL Subsemnaţii*1) Acordului privind comerţul cu aeronave civile, denumit mai jos acordul, luind act de faptul ca miniştrii au convenit, cu ocazia reuniunii desfãşurate la 12-14 septembrie 1973, ca negocierile comerciale multilaterale din cadrul Rundei Tokio trebuie sa realizeze expansiunea şi o liberalizare din ce în ce mai mare a comerţului mondial, între altele prin eliminarea progresiva a obstacolelor din calea comerţului şi prin ameliorarea cadrului internaţional care guverneazã comerţul mondial, dornici sa asigure în comerţul mondial cu aeronave civile, pãrţi componente şi echipamente, un maximum de libertate, în special eliminarea taxelor şi, în mãsura posibilului, reducerea sau suprimarea efectelor restrictiilor sau distorsiunilor schimburilor, dornici sa incurajeze continuarea progresului tehnic din industria aeronautica în intreaga lume, dornici sa asigure posibilitãţi de concurenta echitabile şi egale aeronauticii lor civile, precum şi producãtorilor lor, în scopul ca aceştia din urma sa poatã participa la lãrgirea pieţei mondiale a aeronavelor civile, constienti de importanta intereselor lor reciproce globale, la nivel economic şi comercial, în sectorul aeronauticii, civile, recunoscind ca numerosi semnatari considera sectorul aeronauticii ca o componenta deosebit de importanta a politicii economice şi industriale, dornici sa elimine efectele nefavorabile rezultind, în comerţul ca aeronave civile, din ajutorul acordat de cãtre autoritãţile publice în studierea, construcţia şi comercializarea aeronavelor civile, recunoscind pe deplin ca acest ajutor al autoritãţilor publice, luat ca atare, nu va fi considerat ca constituind o distorsiune a schimburilor, dornici ca industria lor aeronautica civilã sa lucreze pe baza concurentei comerciale şi recunoscind ca relaţiile dintre autoritãţile de stat şi industrie variaza mult de la o ţara semnatara la alta, recunoscind obligaţiile şi drepturile pe care le au din Acordul general pentru tarife şi comerţ (în continuare denumit acordul general sau G.A.T.T.) şi din alte acorduri multilaterale negociate sub auspiciile G.A.T.T., recunoscind necesitatea instituirii unor proceduri internaţionale de notificare, de consultare, de supraveghere şi reglementare a diferendelor în scopul asigurãrii unei aplicari echitabile, prompte şi eficace a prevederilor prezentului acord şi de menţinere a echilibrului drepturilor şi obligaţiilor dintre ei, dornici sa stabileascã un cadru internaţional care sa guverneze comerţul cu aeronave civile, au convenit cele ce urmeazã: ART. 1 Produse vizate 1.1. Prezentul acord se aplica produselor de mai jos: a) toate aeronavele civile, b) toate motoarele aeronavelor civile, pãrţile şi piesele lor precum şi componentele acestora, c) toate celelalte pãrţi şi piese, componente şi subansamble ale aeronavelor civile, d) toate simulatoarele de zbor la sol, pãrţile şi piesele lor, precum şi componentele acestora, care sînt utilizate ca materiale originale sau de înlocuire în construirea, repararea, reconditionarea, întreţinerea, modificarea sau transformarea aeronavelor civile. 1.2. În sensul prezentului acord, expresia aeronave civile desemneazã: a) toate aeronavele, altele decît cele militare, şi b) toate celelalte produse enumerate la paragraful 1.1. de mai sus. ART. 2 taxe vamale şi alte impuneri 2.1. Semnatarii au convenit: 2.1.1. sa elimine, pînã la 1 ianuarie 1980 sau pînã la data intrãrii în vigoare a prezentului acord, toate taxele vamale şi toate celelalte impuneri*1) de orice natura, percepute la importul sau cu ocazia importului produselor încadrate la poziţiile respective ale tarifelor lor vamale, enumerate în anexa, dacã aceste produse sînt destinate sa fie utilizate într-o aeronava civilã sau sa fie încorporate în aceasta, în timpul construirii, repararii, reconditionarii, întreţinerii, modificãrii sau transformarii sale; 2.1.2. sa elimine, pînã la 1 ianuarie 1980 sau pînã la data intrãrii în vigoare a prezentului acord, toate taxele vamale şi toate celelalte impuneri*1) de orice natura, percepute la reparaţiile aeronavelor civile;------------- *1) Expresia celelalte impuneri ale acelaşi înţeles ca cel prevãzut al art. II al acordului general. 2.1.3. sa includã, pînã la 1 ianuarie 1980 sau pînã la data intrãrii în vigoare a prezentului acord, în listele lor anexe la acordul general, admiterea în scutire sau exceptarea de taxe vamale a tuturor produselor vizate de pct. 2.1.1. de mai sus şi a tuturor reparaţiilor vizate de pct. 2.1.2. de mai sus. 2.2. Fiecare semnatar: a) va adopta sau adapta, în scopuri de administraţie vamalã, un sistem bazat pe destinaţia finala a produsului, pentru a da efect obligaţiilor sale decurgind din pct. 2.1. de mai sus; b) va face în asa fel ca sistemul sau bazat pe destinaţia finala sa comporte un regim de admitere în scutire sau exceptare de taxe vamale comparabil cu regimul instituit de cãtre alţi semnatari şi sa nu constituie un obstacol în calea comerţului; şi c) va informa pe ceilalţi semnatari asupra modalitãţilor de administrare a sistemului sau bazat pe destinaţia finala. ART. 3 Obstacole tehnice în calea comerţului 3.1. Semnatarii iau nota ca dispoziţiile Acordului privind obstacolele tehnice din calea comerţului se aplica comerţului cu aeronave civile. În plus, semnatarii au convenit ca prevederile în legatura cu certificarea aeronavelor civile şi specificaţiile privind procedurile de exploatare şi de întreţinere a acestor aeronave vor fi reglementate între semnatari de cãtre dispoziţiile Acordului privind obstacolele tehnice din calea comerţului. ART. 4 Pieţe sub controlul autoritãţilor de stat, contracte obligatorii de subfurnitura şi stimulari 4.1. Cumpãrãtorii de aeronave civile trebuie sa fie liberi sa-şi aleagã furnizorii pe baza de contracte comerciale şi tehnice. 4.2. Semnatarii îşi interzic sa supunã companiile aeriene, contractoare de avioane sau alte entitãţi cumparatoare de aeronave civile, la obligaţii sau la presiuni excesive, în scopul de a cumpara aeronave civile de o origine determinata, ceea ce ar introduce o discriminare contra furnizorilor aparţinînd celorlalţi semnatari. 4.3. Semnatarii au convenit ca achiziţionarea produselor vizate de prezentul acord nu trebuie sa fie reglementatã decît de considerente de concurenta în materie de preţ, calitate şi termen de livrare. Fiind vorba de aprobarea sau adjudecarea pieţelor pentru produse vizate de prezentul acord, orice semnatar va putea totuşi pretinde ca întreprinderile sale specializate sa fie admise a concura pe o baza competitivã şi în condiţii nu mai puţin avantajoase ca cele de care beneficiazã întreprinderile de specialitate ale altor semnatari*1). 4.4. Semnatarii au convenit sa evite sa practice orice tip de stimulare la vînzarea sau cumpãrarea aeronavelor civile de o origine determinata, care ar introduce o discriminare contra furnizorilor aparţinînd vreunui semnatar.------------ *1) Utilizarea formulei admise a concura ... în condiţii nu mai puţin avantajoase ... nu înseamnã ca întreprinderile specializate ale unui semnatar au dreptul sa obţinã tranzacţii de un volum similar celui acordat întreprinderilor specializate ale altui semnatar. ART. 5 Restrictii în calea comerţului 5.1. Semnatarii nu vor aplica nici un fel de restrictie cantitativã (contingentare la import) sau vreo prescriere în materie de licenţe la import care ar restringe importul de aeronave civile de o maniera incompatibilã cu dispoziţiile aplicabile ale acordului general. Prezenta dispoziţie nu exclude aplicarea, la import, a unor sisteme de supraveghere sau de licenţe, compatibile cu acordul general. 5.2. Semnatarii nu vor aplica nici un fel de restrictii cantitative sau vreun sistem de licenţe la export, nici alte dispoziţii similare care ar restringe, pentru motive de comerţ sau de concurenta, exportul de aeronave civile destinat altor semnatari, de o maniera incompatibilã cu dispoziţiile aplicabile ale acordului general. ART. 6 Ajutor public, credit la exportul şi comercializarea aeronavelor 6.1. Semnatarii noteaza ca dispoziţiile Acordului pentru interpretarea şi aplicarea articolelor VI, XVI şi XXIII ale Acordului general pentru tarife şi comerţ (Acordul asupra subvenţiilor şi mãsurilor compensatorii) se aplica comerţului cu aeronave civile. Ei afirma ca în participarea sau ajutorul lor la programele de construcţie aeronautica civilã se vor strãdui sa evite efectele defavorabile asupra comerţului cu aeronave civile, în sensul art. 8.3. şi 8.4. din Acordul privind subvenţiile şi mãsurile compensatorii. Ei vor tine, de asemenea, cont de factorii speciali care acţioneazã în sectorul aeronauticii, în special ajutoarele publice practicate pe scara larga în acest domeniu, de interesele lor economice internaţionale şi de dorinta producãtorilor tuturor semnatarilor de a participa la expansiunea pieţei mondiale a aeronavelor civile. 6.2. Semnatarii au convenit ca determinarea preţurilor aeronavelor civile ar trebui sa se bazeze pe o perspectiva rezonabila de a acoperi toate costurile, inclusiv costurile nereinnoibile ale programelor, o parte corespunzãtoare din costurile identificabile ale activitãţii de cercetare şi de dezvoltare militarã privind aeronavele, componentele şi sistemele care gãsesc apoi o aplicare în construcţia aeronavelor civile, costurile medii de producţie şi costurile financiare. ART. 7 Autoritãţi regionale şi locale 7.1. În afarã obligaţiilor care rezulta pentru ei din prezentul acord, semnatarii au convenit sa nu oblige şi sa nu incurajeze, direct sau indirect, guvernele sau autoritãţile regionale sau locale şi nici organismele neguvernamentale sau altele sa ia mãsuri incompatibile cu prevederile prezentului acord. ART. 8 Supraveghere, examinare, consultãri şi reglementarea diferendelor 8.1. Va fi instituit un Comitet al comerţului cu aeronave civile (denumit în continuare comitetul), compus din reprezentanţi ai tuturor semnatarilor prezentului acord. Comitetul va alege preşedintele sau. El se va reuni ori de cîte ori va fi nevoie, dar cel puţin o data pe an, pentru a da semnatarilor posibilitatea de a avea consultãri asupra tuturor problemelor referitoare la aplicarea prezentului acord, inclusiv evoluţia industriei aeronautice civile, în scopul de a determina dacã trebuie sa aducã acordului îmbunãtãţiri pentru ca schimburile sa ramina libere şi scutite de distorsiuni, pentru a examina toate problemele la care nu va fi posibil de gãsit o soluţie satisfãcãtoare pe calea consultãrilor bilaterale şi pentru a se achitã de atribuţiile care îi vor fi conferite în virtutea prezentului acord sau de cãtre semnatari. 8.2. În fiecare an, comitetul va proceda la o examinare a aplicãrii prezentului acord ţinînd cont de obiectivele sale. Comitetul va informa, în fiecare an, Pãrţile Contractante ale acordului general asupra faptelor intervenite în timpul perioadei la care se referã analiza. 8.3. Semnatarii vor angaja noi negocieri pentru lãrgirea şi îmbunãtãţirea acestui acord pe o baza de reciprocitate, cel mai tirziu la expirarea celui de-al treilea an calculat de la data intrãrii în vigoare a prezentului acord şi apoi periodic. 8.4. Comitetul va putea institui organe subsidiare potrivite pentru a urmãri în mod regulat aplicarea prezentului acord în scopul de a asigura un echilibru continuu al avantajelor reciproce. În mod deosebit, el va institui un organ subsidiar potrivit pentru a asigura echilibrul continuu al avantajelor reciproce, reciprocitatea şi echivalenta rezultatelor în aplicarea în practica a prevederilor art. 2 de mai sus referitoare la produsele vizate, la sistemele bazate pe destinaţia finala, la taxele vamale şi la alte impuneri. 8.5. Fiecare semnatar va examina cu bunavointa obiectiunile prezentate de cãtre oricare alt semnatar şi va angaja în cel mai scurt timp consultãri în legatura cu aceste obiecţiuni, cînd acestea se vor referi la o problema privind funcţionarea prezentului acord. 8.6. Semnatarii recunosc ca este de dorit sa se procedeze la consultãri cu toţi ceilalţi semnatari, în cadrul comitetului, în scopul de a cauta o soluţie reciproc acceptabilã, înainte de deschiderea unei anchete vizind sa determine existenta, gradul şi efectul oricãrei subvenţii pretinse. În cazuri excepţionale cînd, înainte de angajarea unei proceduri interne de aceasta natura, nici o consultare n-a avut loc, semnatarii vor notifica imediat comitetului angajarea acestei proceduri şi vor întreprinde, în acelaşi timp, consultãri pentru cãutarea unei soluţii convenite de comun acord, care va inlatura necesitatea recurgerii la mãsurile compensatorii. 8.7. Orice semnatar care va estima ca interesele sale comerciale în producţia, repararea, întreţinerea, reconstruirea, modificarea sau transformarea aeronavelor civile au fost sau risca sa fie lezate de cãtre o mãsura luatã de alt semnatar va putea cere comitetului sa examineze problema. La primirea unei astfel de cereri, comitetul se va reuni în termen de 30 de zile şi o va examina cît mai repede posibil în scopul de a soluţiona în cel mai scurt timp posibil problemele puse şi, în mod deosebit, înainte ca o soluţie definitiva sa fie luatã în alta parte. În aceasta privinta, comitetul va putea lua hotãrîrile sau formula recomandãrile corespunzãtoare. Examinarea nu va prejudicia drepturile pe care semnatarii le au în cadrul acordului general sau în cadrul instrumentelor negociate multilateral sub auspiciile G.A.T.T., în mãsura în care acestea se aplica comerţului cu aeronave civile. În scopul de a ajuta examinarea problemelor ce se vor pune în cadrul acordului general şi a instrumentelor vizate mai sus, comitetul va putea furniza asistenta tehnica corespunzãtoare. 8.8. Semnatarii au convenit ca în ce priveşte orice diferend asupra unei probleme referitoare la prezentul acord, dar nu la alte instrumente negociate multilateral sub auspiciile G.A.T.T.; semnatarii şi comitetul vor aplica, mutatis mutandis, dispoziţiile art. XXII şi XXIII din acordul general şi cele ale Memorandumului de acord privind notificãrile, consultarile, reglementarea diferendelor şi supravegherea, în scopul de a cauta o reglementare a acestui diferend. Aceste proceduri se vor aplica, de asemenea, în scopul de a reglementa orice diferend asupra unei probleme referitoare la prezentul acord şi la alt instrument negociat multilateral sub auspiciile G.A.T.T., dacã pãrţile în acest diferend convin în acest mod. ART. 9 Dispoziţii finale 9.1. Acceptarea şi accesiunea 9.1.1. Prezentul acord va fi deschis pentru acceptare, pe calea semnãrii sau în alt mod, de cãtre guvernele care sînt pãrţi contractante la acordul general şi de cãtre Comunitatea Economicã Europeanã. 9.1.2. Prezentul acord va fi deschis pentru acceptare, prin semnatura sau alt mod, de cãtre guvernele care au aderat provizoriu la G.A.T.T., în condiţii ţinînd seama de aplicarea efectivã a drepturilor şi obligaţiilor cuprinse în prezentul acord, care ţin seama de drepturile şi obligaţiile cuprinse în instrumentele privitoare la aderarea lor provizorie. 9.1.3. Prezentul acord va fi deschis pentru accesiune oricãrui alt guvern, în condiţii ce urmeazã sa fie convenite între acest guvern şi semnatari, referindu-se la aplicarea efectivã a drepturilor şi obligaţiilor care rezulta din prezentul acord, prin depunerea la directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general a unui instrument de accesiune enuntind condiţiile astfel convenite. 9.1.4. În privinta acceptãrii se vor aplica prevederile art. XXVI al acordului general, paragrafele 5 a) şi b). 9.2. Rezerve 9.2.1. Nu vor putea fi formulate rezerve în privinta nici unei prevederi a prezentului acord fãrã consimţãmîntul celorlalţi semnatari. 9.3. Intrarea în vigoare 9.3.1. Prezentul acord va intra în vigoare la 1 ianuarie 1980 pentru guvernele*1) care, pînã la acea data, îl vor fi acceptat sau vor fi devenit pãrţi la acesta prin accesiune. Pentru orice alt guvern, el va intra în vigoare în a 30-a zi de la data acceptãrii sau accesiunii.------------ *1) În scopul prezentului acord, termenul guvern este considerat a cuprinde şi autoritãţile competente ale Comunitãţii Economice Europene. 9.4. Legislaţia nationala 9.4.1. Fiecare guvern care va accepta prezentul acord sau care va deveni parte la acesta prin accesiune va asigura, cel mai tirziu la data la care sus-numitul acord va intra în vigoare pentru el, conformitatea legilor, reglementãrilor şi procedurilor sale administrative cu prevederile acordului în discuţie. 9.4.2. Fiecare semnatar va informa comitetul asupra tuturor modificãrilor aduse legilor şi reglementãrilor sale în raport cu prevederile prezentului acord, precum şi asupra aplicãrii acestor legi şi reglementãri. 9.5. Amendamente 9.5.1. Semnatarii vor putea modifica prezentul acord ţinînd seama, în special, de experienta dobindita în aplicarea sa în practica. Cînd un amendament va fi fost aprobat de cãtre semnatari conform procedurilor stabilite de cãtre comitet, el nu va intra în vigoare fata de un semnatar decît atunci cînd acesta îl va fi acceptat. 9.6. Denunţarea 9.6.1. Orice semnatar va putea denunta prezentul acord. Denunţarea va intra în vigoare la expirarea unei perioade de 12 luni de la data cînd directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general va fi primit notificarea scrisã. Dupã primirea acestei notificãri, orice semnatar va putea cere reunirea imediata a comitetului. 9.7. Neaplicarea prezentului acord între semnatari 9.7.1. Prezentul acord nu se va aplica între doi semnatari dacã unul sau altul dintre aceşti semnatari, în momentul acceptãrii sau accesiunii, nu consimt la aceasta aplicare. 9.8.1. Anexa acestui acord face parte integrantã din acesta. 9.9. Secretariatul 9.9.1. Secretariatul G.A.T.T. va asigura secretariatul prezentului acord. 9.10. Depozitarea 9.10.1. Depozitarul prezentului acord va fi directorul general al Pãrţilor Contractante la acordul general, care va remite, în cel mai scurt timp, fiecãrui semnatar şi fiecãrei pãrţi contractante la acordul general, o copie certificatã dupã prezentul acord şi dupã orice amendament care îi va fi fost adus conform pct. 9.5, precum şi cîte o notificare a fiecãrei acceptãri sau accesiuni, conform pct. 9.1., sau a fiecãrei denuntari, conform pct. 9.6. 9.11. Înregistrarea 9.11.1. Prezentul acord va fi înregistrat conform prevederilor art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite. Fãcut la Geneva la 12 aprilie 1979, într-un singur exemplar în limbile franceza şi engleza, ambele texte fiind considerate autentice, cu excepţia indicaţiilor contrare privind listele din anexa. ANEXA 1 Produse vizate Semnatarii au convenit ca produsele incluse în poziţiile tarifelor vamale respective, enumerate aici, vor fi admise în scutire sau exceptare de taxe vamale dacã sînt destinate sa fie utilizate într-o aeronava civilã, sau sa fie încorporate în aceasta, în cursul construcţiei sale, repararii, întreţinerii, reconditionarii, modificãrii sau transformarii. Nu vor fi incluse în aceste produse: - produsele incomplete sau neterminate, dacã nu au caracteristici esenţiale de pãrţi sau piese, componente, subansamble sau articole de echipament, complete sau finite ale aeronavelor civile*1); - materialele de orice forma (de exemplu foi, plãci profile, benzi, bare, conducte, ţevi etc.) dacã nu au fost decupate la dimensiuni sau formele dorite, sau modelate în vederea incorporarii lor aeronave civile*1); - materiile prime şi articolele de consum.------------- *1) De exemplu, articolele care poarta un numãr de identificare al unui constructor de aeronave civile. Lista produselor din tariful vamal al Canadei Lista urmãtoare este autenticã numai în limbile engleza şi franceza.
44060-1 Aeronave civile; motoare de aeronave pentru aeronave civile
44061-1 Simulatoare de zbor; piesele lor nedenumite
44062-1 Balamale putind fi importate în virtutea numerelor tarifare
35200-1, 35400-1 şi 36215-1;
Mobile putind fi importate în virtutea numerelor tarifare
35400-1, 44603-1, 61800-1 şi 93907-1;
Obiecte turnate putind fi importate în virtutea numerelor tarifare
35400-1 şi 39000-1;
Piese forjate putind fi importate în virtutea numãrului tarifar
39200-1;
Faruri sigilate putind fi importate în virtutea numãrului tarifar
44504-1;
Microfoane putind fi importate în virtutea numãrului tarifar 44536-1
Obiecte turnate din magneziu putind fi importate în virtutea
numãrului tarifar 71100-1;
Mãrfuri, exclusiv piesele, putind fi importate în virtutea numerelor
tarifare 44028-1, 44300-1, 44514-1, 44538-1, 44540-1 şi 46200-1;
Mãrfuri putind fi importate în virtutea numerelor tarifare 31200-1,
36800-1, 41417-1, 41417-2, 41505-1, 41505-2, 42400-1, 42405-1,
42700-1, 42701-1, 43005-1, 43300-1, 44053-1, 44057-1, 44059-1,
44500-1, 44502-1, 44516-1, 44524-1, 44532-1, 44533-1, 47100-1 şi
61815-1.
ex. 39.07 Tuburi şi furtunuri din materiale plastice artificiale, prevãzute cu
accesorii pentru conducte de gaze sau de lichide.
ex. 40.09 Tuburi şi furtunuri din cauciuc vulcanizat, neintarit, prevãzute cu
accesorii pentru conducte de gaze sau de lichide
ex. 40.11 Anvelope din cauciuc
ex. 40.16 Tuburi şi furnituri din cauciuc intarit, prevãzute cu accesorii pentru
conducte de gaze sau de lichide
ex. 62.05 Rampe de evacuare pentru pasageri
ex. 68.13 Lucrãri din azbociment, cu excepţia fibrelor şi tesaturilor
ex. 68.14 Garnituri de frictiune (segmenti, discuri, rondele, benzi, planşe,
plãci, rulouri etc.) pentru frine, ambreiaje şi pentru toate organele
de fiecare pe baza de azbest
ex. 70.08 Parbrize din sticla securit, neincadrate
ex. 73.25 Cabluri, odgoane, fringhii, benzi şi articole similare din fier sau
oţel, prevãzute cu accesorii sau fasonate în articole
ex. 73.38 Articole sanitare din fier sau oţel, cu excepţia pãrţilor lor
componente
ex. 83.02 Garnituri, zavoare şi alte articole similare (inclusiv balamalele) din
metale comune
ex. 83.07 Corpuri de iluminat, inclusiv pãrţile lor neelectrice, din metale
comune
ex. 83.08 Ţevi flexibile din metale comune, prevãzute cu accesorii
ex. 84.06 Motoare cu explozie sau cu combustie interna, cu pistoane, pãrţile lor
şi piesele detasate
ex. 84.07 Maşini motrice hidraulice, cu excepţia pãrţilor lor şi pieselor
detasate
ex. 84.08 Motoare cu explozie sau cu combustie interna fãrã pistoane, pãrţile
lor şi piesele detasate
Alte motoare şi maşini motrice, cu excepţia pãrţilor şi pieselor
detasate
ex. 84.10 Pompe pentru lichide, cu sau fãrã dispozitive de mãsurare, cu excepţia
pãrţilor şi pieselor detasate
ex. 84.11 Pompe de aer şi vid, compresoare de aer şi de alte gaze, ventilatoare
şi similare, cu excepţia pãrţilor lor şi pieselor detasate
ex 84.12 Grupuri pentru condiţionarea aerului cuprinzînd, într-un singur corp,
un ventilator cu motor şi dispozitive proprii pentru modificarea
temperaturii şi umiditatii, cu excepţia pãrţilor şi pieselor detasate
ex. 84.15 Materiale, maşini şi aparate pentru producerea frigului, electrice,
sau neelectrice, cu excepţia pãrţilor lor şi pieselor detasate
ex. 84.18 Centrifuge, aparate pentru filtrarea sau epurarea lichidelor sau
gazelor, cu excepţia pãrţilor lor şi pieselor detasate
ex. 84.21 Stingatoare, încãrcate sau neincarcate, cu excepţia pãrţilor lor şi
pieselor detasate
ex. 84.22 Maşini şi aparate de ridicat, de încãrcat, de descãrcat şi de manipu-
lare (schipuri, troliuri, cricuri, palane, transportoare etc.), cu
excepţia pãrţilor lor şi pieselor detasate
ex. 84.53 Maşini pentru prelucrarea informaţiilor
ex. 84.59 Demaroare neelectrice; regulatoare de elice neelectrice;
servo-mecanisme neelectrice, stergatoare de parbriz neelectrice;
servo-motoare hidraulice; acumulatoare sferice hidropneumatice,
demaroare pneumatice pentru motoare cu reactie, blocuri de toaleta
speciale pentru aeronave; instrumente mecanice de acţionat pentru
inversoarelor de tranzacţie, cu excepţia pãrţilor lor şi pieselor
detasate
ex. 84.63 Schimbatoare de viteza şi cutii de viteza, cu excepţia pãrţilor lor şi
pieselor detasate; paliere, angrenaje şi piese de articulatie precum
şi pãrţile lor şi piesele detasate concepute special pentru a fi
instalate în aeronavele civile; convertizoare de cuplu precum şi
pãrţile lor şi piesele detasate, concepute special pentru a fi
instalate în aeronavele civile; pinioane pentru lanturi, ambreiaje,
piese de articulatie, cu excepţia pãrţilor lor şi pieselor detasate
ex. 85.01 Transformatoare cu o putere nominalã de 1 KvA sau mai mare, cu
excepţia pãrţilor lor şi pieselor detasate; motoare electrice de 1 CP
şi peste 1 CP, însã sub 200 CP, cu excepţia pãrţilor lor şi pieselor
detasate; generatoare, motoare-generatoare, convertizoare rotative
sau statice, bobine de reactanta şi miezuri, cu excepţia pãrţilor lor
şi a pieselor detasate
ex. 85.08 Aparate şi dispozitive electrice de aprindere şi de pornire pentru
motoare cu explozie sau cu combustie interna (magnetouri,
dinamo-magnetouri, bobine de aprindere, bujii de aprindere şi de
încãlzire, demaroare etc.); generatoare (dinamuri şi alternatoare) şi
conjunctoare-disjunctoare utilizate cu aceste motoare, cu excepţia
pãrţilor lor şi pieselor detasate
ex. 85.12 Incalzitoare electrice, boilere, aparate pentru încãlzit, cupoane
electrice; aparate electrice pentru incalzitul alimentelor, cu
excepţia pãrţilor lor şi pieselor detasate
ex. 85.14 Microfoane şi suporturile acestora, difuzoare şi amplificatoare
electrice de joasa frecventa, cu excepţia pãrţilor lor şi pieselor
detasate
ex. 85.15 Aparate de recepţie pentru radiodifuziune, cu excepţia pãrţilor lor şi
pieselor detasate
Alte aparate de transmisie şi de recepţie pentru radiotelefonie şi
radio-telegrafie, cu excepţia pãrţilor lor şi pieselor detasate.
Aparate de radioghidaj, de radiodetectie, de radiosondaj şi radiotele-
comanda; ansamble şi subansamble pentru aceste aparate, constind din
doua sau mai multe pãrţi sau piese asamblate, concepute special pentru
instalarea în aeronave civile
ex. 85.17 Aparate electrice de semnalizare acustica sau vizuala, cu excepţia
pãrţilor lor şi pieselor detasate
ex. 85.20 Lampi pentru aeronave, sigilate, cu excepţia pãrţilor lor şi pieselor
detasate
ex. 85.22 Inregistratoare de zbor; ansamble şi subansamble pentru aceste
aparate, constind din doua sau mai multe pãrţi sau piese detasate
asamblate, concepute pentru instalarea în aeronave civile
ex. 85.23 Ambalaje de cabluri electrice, concepute special pentru instalarea
în aeronave civile
ex. 88.01 Aerostate
ex. 88.02 Planoare
Aerodine, inclusiv elicoptere
ex. 88.03 Pãrţi şi piese detasate de aerostate, de planoare şi de aerodine,
inclusiv de elicoptere
ex. 88.05 Aparate de antrenament la sol, pãrţile lor şi piesele detasate
ex. 90.14 Piloti automati, pãrţile lor piesele detasate
Instrumente şi aparate optice de navigaţie, cu excepţia pãrţilor lor
şi pieselor detasate
Alte instrumente şi aparate de navigaţie, pãrţile lor şi piesele
detasate
Compasuri giroscopice, pãrţi şi piese detasate
Alte busole, cu excepţia pãrţilor lor şi pieselor detasate
ex. 90.18 Aparate de respiratie, inclusiv mastile de gaze, cu excepţia pãrţilor
lor şi pieselor detasate
ex. 90.23 Termometre
ex. 90.24 Aparate şi instrumente pentru mãsurarea, controlului sau reglarea
fluxului de gaze sau de lichide, sau pentru controlul automat al
temperaturii
ex. 90.27 Indicatoare de viteza şi tahometre
ex. 90.28 Instrumente de control al zborului automat
Alte instrumente şi aparate electrice sau electronice de mãsurat,
verificare, control, de reglare sau analiza
ex. 90.29 Pãrţi şi piese detasate de instrumente de control al zborului automat
ex. 91.03 Ceasuri pentru tablouri de bord şi similare cu mecanisme de ceas sau
cu mecanisme de orologerie cu un diametru pînã la 1,77 inci
ex. 91.08 Mecanisme de orologerie asamblate cu sau fãrã cadran sau ace,
conţinînd mai mut decît 1 rubin, concepute sa funcţioneze peste 47 ore
fãrã a trebui sa fie intoarse
ex. 94.01 Scaune (cu excepţia scaunelor capitonate cu piele), cu excepţia
pãrţilor lor
ex. 94.03 Alte mobile, cu excepţia pãrţilor lor.
T S U S Deschiderea
518.52 Articole nespecificate din azbest, dacã sînt certificate pentru
utilizare în aviaţia civilã
544.43 Parbrize, dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
642.22 Cabluri, bandaje din sirma, prevãzute cu accesorii, sau cuprinse în
alte articole, dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia
civilã
647.04 Balamale, fitinguri şi monturi, nespecificate, neacoperite sau
placate cu metale preţioase, toate din fier sau oţel, aluminiu, zinc,
certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
647.07 Balamale, fitinguri şi monturi, nespecificate, neacoperite sau
placate cu metale preţioase, din metale comune, altele decît fier,
oţel, aluminiu, zinc, certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
652.11 Tuburi şi ţevi metalice flexibile, cu accesorii, dacã sînt
certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
653.41 Articole de iluminat şi pãrţile lor, din metale comune, dacã sînt
certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
653.96 Articole de toaleta şi sanitare, certificate pentru utilizare în
aviaţia civilã
660.58 Motoare cu combustie interna, cu piston, altele decît motoare cu
aprindere prin compresie, certificate pentru utilizare în aviaţia
civilã
660.61 Alte motoare decît cu piston, cu combustie interna, certificate
pentru utilizare în aviaţia civilã
660.69 Pãrţi de motoare cu piston, altele decît motoare cu aprindere prin
compresie, dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
660.73 Pãrţi de motoare, altele decît cu piston, sau aprindere prin
compresie, dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
660.87 Motoare şi mecanisme neelectrice, nespecificate, pentru utilizare
în aviaţia civilã
660.99 Pompe de lichid acţionate cu orice unitate de forta, dacã sînt
certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
661.08 Ventilatoare şi suflante, dacã sînt certificate pentru utilizare în
aviaţia civilã
661.14 Compresoare, dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
661.17 Pompe de aer şi vid, dacã sînt certificate pentru utilizare în
aviaţia civilã
661.22 Aparate de condiţionare a aerului, dacã sînt certificate pentru
utilizare în aviaţia civilã
661.37 Frigidere şi echipament frigorific, dacã sînt certificate pentru
utilizare în aviaţia civilã
661.91 Centrifuge, dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia
civilã
661.97 Maşini şi aparate de filtrare şi purificare pentru lichide sau
gaze, dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
662.52 Extinctoare, dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
664.12 Elevatoare, cricuri, troliuri, macarale, scripeti, benzi
transportoare şi alte maşini de ridicat, manipulat, transportat,
încãrcat, şi descãrcat, dacã sînt certificate pentru utilizare civilã
676.16 Maşini de contabilizat, calculat şi alte prelucrari de date, dacã
sînt certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
678.48 Simulatoare de zbor şi pãrţile lor
680.47 Schimbatoare de viteza şi cutii de viteza, altele decît cele de la
poziţiile 680.43 şi 680.44, dacã sînt certificate pentru utilizare în
aviaţia civilã
680.51 Scripeti, organe de cuplare şi pãrţile lor special desemnate pentru
instalare în aeronave civile şi dacã sînt certificate pentru
utilizare în aviaţia civilã
680.57 Convertizoare de cuplu şi pãrţile lor, special desemnate pentru
instalare în aeronave civile şi dacã sînt certificate pentru
utilizare în aviaţia civilã
680.59 Pinioane pentru lanturi, ambalaje şi capete de articulatie, dacã sînt
certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
682.08 Transformatori electrici de 1 KvA sau peste, dacã sînt certificati
pentru utilizare în aviaţia civilã
682.42 Motoare electrice de 1 CP sau peste, dar nu peste 20 CP, dacã sînt
certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
682.46 Motoare electrice de peste 20 CP, dar sub 200 CP, dacã sînt
certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
682.61 Generatoare, motoare-generatoare, convertizoare (rotative sau
statice), rectificatori şi aparate de rectificare şi inductori, toate
fiind produse electrice, dacã sînt certificate pentru utilizare în
aviaţia civilã
683.62 Magnetouri, bobine de aprindere, motoare de demaraj, bujii de
aprindere şi bujii de încãlzire, generatori, starteri şi echipamente
aprindere pentru motoare cu combustie interna, generatori şi
intrerupatori, dacã sînt certificati, pentru utilizare în aviaţia
civilã
684.26 Cuptoare de gãtit cu microunde, dacã sînt certificate pentru
utilizare în aviaţia civilã
684.31 Sobe şi maşini de gãtit, dacã sînt certificate pentru utilizare în
aviaţia civilã
684.42 Cazane, aparate de încãlzit şi cuptoare electrice, dacã sînt
certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
684.51 Aparate de încãlzit alimente, dacã sînt certificate pentru utilizare
în aviaţia civilã
684.72 Microfoane, difuzoare, casti, amplificatoare electrice de
audiofrecventa, aparate de amplificare, dacã sînt certificate pentru
utilizare în aviaţia civilã
685.25 Receptoare radio cu circuite imprimate, dacã sînt certificate pentru
utilizare în aviaţia civilã
685.30 Alte aparate emitatoare, receptoare de radiotelegrafie şi radiotele-
fonie, dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
685.41 Magnetofoane, dictafoane şi maşini de transcriere; ansamble şi
subansamble ale acestora, din doua sau mai multe pãrţi unite,
special desemnate şi dacã sînt certificate pentru utilizare în
aviaţia civilã
685.61 Aparate de radionavigatie şi radiotelecomanda, radar, ansamble şi
subansamble ale acestora, din doua sau mai multe piese montate,
special desemnate pentru instalare în aeronave şi dacã sînt certifi-
câte pentru utilizare în aviaţia civilã
685.72 Clopote, sirene, panouri, indicatoare, alarme de incendiu şi contra
hotilor şi alte aparate de semnalizare acustica şi vizuala,
electrice, dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
686.21 Regulatori automati de tensiune pentru sisteme de 6, 12, 24 volti,
dacã sînt certificati pentru utilizare în aviaţia civilã
686.25 Regulatori automati de tensiune pentru alte sisteme decît 6, 12, 24
volti, dacã sînt certificati pentru utilizare în aviaţia civilã
686.62 Lampi sigilate, dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia
civilã
688.14 Asamblari de fire de aprindere, dacã sînt certificate pentru
utilizare în aviaţia civilã
688.42 Servo, sincro, transductoare electrice, dacã sînt certificate pentru
utilizare în aviaţia civilã
694.16 Aerostate şi baloane civile
694.21 Planoare civile
694.41 Avioane civile (inclusiv elicoptere)
694.62 Piese de aeronave civile, dacã sînt certificate pentru utilizare în
aviaţia civilã
709.48 Masti de oxigen şi respiratoare similare, dacã sînt certificate
pentru utilizare în aviaţia civilã
710.09 Instrumente optice, altele decît fotogrammetrice şi detectoare de
unde, dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
710.15 Compasuri giroscopice şi pãrţile lor, dacã sînt certificate pentru
utilizare în aviaţia civilã
710.17 Alte compasuri, dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia
civilã
710.31 Piloti automati şi pãrţile lor, dacã sînt certificati pentru
utilizare în aviaţia civilã
710.47 Alte instrumente şi aparate de navigaţie şi pãrţile lor, dacã sînt
certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
711.37 Termometre umplute cu lichid, altele decît clinice, dacã sînt
certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
711.39 Alte termometre, dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia
civilã
711.83 Debitmetre, aparate de mãsura a caldurii şi anemometre, dacã sînt
certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
711.87 Manometre de presiune, termostate şi alte instrumente şi aparate de
mãsura şi control automat al fluxului, adincimii, presiunii şi al
altor variabile ale lichidelor şi gazelor inclusiv temperatura, dacã
sînt certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
711.97 Indicatoare de viteza şi tahometre, dacã sînt certificate pentru
utilizare în aviaţia civilã
712.06 Instrumente de mãsura electro-optice, de control automat şi analiza,
dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
712.48 Instrumente şi aparate electrice de control al zborului automat şi
pãrţile lor, dacã sînt certificate pentru utilizarea în aviaţia
civilã
712.52 Alte instrumente şi aparate de mãsura electrice, de control şi
analiza, dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
715.16 Orologii şi ceasuri cu grosime de sub 1,77 inci, dacã sînt
certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
720.09 Ceasuri asamblate, cu sau fãrã cadran sau limbi, asamblate sa
funcţioneze peste 47 ore fãrã a fi intoarse, avînd peste 1 rubin,
dacã sînt certificate pentru utilizare în aviaţia civilã
727.49 Mobilier din material plastic intarit sau stratificat, dacã este
certificat pentru utilizare în aviaţia civilã
727.51 Mobilier din cauciuc sau material plastic, deca este certificat
pentru utilizare în aviaţia civilã
727.56 Alt mobilier, din materiale de fibre vegetale netesute, lemn, cauciuc
materiale textil (exclusiv bumbac), cupru sau piele, dacã este
certificat pentru utilizare în aviaţia civilã
772.46 Anvelope din cauciuc sau material plastic, dacã sînt certificate
pentru utilizare în aviaţia civilã
772.67 Tuburi şi furtunuri, nespecificate, din cauciuc sau material plastic,
prevãzute cu accesoriile lor, dacã sînt certificate pentru
utilizare în aviaţia civilã
Nr. Poziţia Denumirea Taxa vamalã - în %
crt. tarifara produsului -------------------
actuala oferitã
--------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4
--------------------------------------------------------------------------------
A. Produse industriale
-----------------------
1. 25.07 Argile (caolin, bentonita etc.) cu excepţia
argilelor expandate de la poziţia 68.07,
andaluzit, ceanit, silimanit, inclusiv
calcinate; mulit; pãmînt de samota şi
dinas 10 7
2. 25.11 Sulfat de bariu natural (baritina); carbonat de
bariu natural (witherit), inclusiv calcinat, cu
excepţia oxidului de bariu 10 8
3. 25.24 Azbest 5 consolidat
4. 25.28 Criolit sau chiolit natural 10 8
5. 27.07 Uleiuri şi alte produse derivate din distilarea
gudroanelor de huila la temperatura inalta;
produse similare 10 8
6. 27.13 Parafina, ceara de petrol sau de minerale
bituminoase, ozocherita, ceara de lignit, ceara
de turba, reziduuri parafinoase (gatsch, slack,
wax etc), chiar colorate 10 7
7. 28.01 Halogeni (fluor, clor, brom, iod) 10 6
8. 28.02 Sulf sublimat sau precipitat; sulf coloidal 10 8
9. 28.23 Oxizi şi hidroxizi de fier (inclusiv paminturile
colorante pe baza de oxid natural de fier conţinînd
în proporţie de 70% sau mai mult fier combinat,
evaluat în Fe2 O3) 10 8
10. 28.41 Arseniti şi arseniati 10 7
11. 28.46 Borati şi perborati 10 7
12. 28.47 Saruri ale oxiacizilor metalici (cromati, permanganati
stanati etc.) 10 8
13. 28.49 Metale preţioase în stare coloidala; amalgame de
metale preţioase; saruri şi alţi compuşi anorganici sau
organici ai metalelor preţioase, cu o compoziţie
chimica definitã sau nu 10 8
14. 29.06 Fenolii şi fenolii-alcool 10 8
15. 29.07 Derivati halogenati, sulfonati, nitrati, nitrozati
ai fenolilor şi fenol-alcoolilor 10 7
16. 29.08 Eteri, oxizi, eteri-oxizi-alcooli, eteri-oxizi-fenoli,
eteri-oxizi-alcoolifenoli, peroxizi de alcooli şi
peroxizi de eter şi derivatii lor halogenati, sulfo-
nati, nitrati, nitrozati 10 8
17. 29.09 Epoxizi, epoxi-alcooli-epoxi-fenoli, epoxi-eteri
(alfa sau beta); derivatii lor halogenati, sulfonati,
nitrati, nitrozati 10 8
18. 29.13 Cetone, ceton-alcooli, ceton-fenoli, ceton-aldehide,
chinone, chino-alcooli, chino-fenoli, chino-aldehide
şi alte cetone şi chinone
cu funcţii oxigenate simple sau complexe şi
derivatii lor halogenati, sulfonati, nitrati,
nitrozati 10 6
19. 30.01 Glande şi alte organe pentru uz opoterapic, în stare
uscata, pulverizata, extracte pentru folosinta
opoterapica, glande sau alte organe sau secretiile
lor; alte substanţe animale preparate cu destinaţie
terapeuticã sau profilactica nenominalizate şi necuprinse
în alta parte 5 consolidat
20. 30.05 Alte preparate şi articole farmaceutice 5 consolidat
21. 32.03 Produse tanante organice sintetice şi produse tanante
anorganice; produse tanante conţinînd sau nu produse
tanante naturale; produse enzimatice pentru tabacarie
(de origine enzimatica, pancreatica, bacteriana etc.) 10 8
22. 32.08 Pigmenti, opacifianti şi culori preparate, compozitii
vitrifiante, produse lichide pentru lustruit; şi
preparate similare, pentru ceramica, smaltuit sau
sticlarie; angobe; frita de sticla şi alta sticlarie
sub forma de pudra, graunte, lamele sau fulgi 10 7
23. 33.05 Ape distilate aromatice şi soluţii apoase de esente
de uleiuri, inclusiv medicinale: (A) pentru
vînzare cu amãnuntul 25 20
24. 33.06 Produse de parfumerie sau de toaleta preparate şi
produse cosmetice preparate:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 20
25. 34.01 Sapunuri: produse şi preparate organice tensioactive
folosite ca sapun, în bare, în bucãţi, în forme sau
piese fasonate (conţinînd sa nu sapun) 10 8
26. 34.02 Produse organice tensioactive: preparate tensioactive
şi preparate pentru spãlat cu sau fãrã conţinut
cu sapun 10 7
27. 34.07 Paste pentru modelat, inclusiv cele prezentate în
seturi sau pentru jocuri de copii; compozitii din cele
denumite "ceara dentara", în placute, sub forma de
potcoave, batoane sau alte forme similare:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 25
28. 36.06 Chibrituri 50 30
29. 37.01 Plãci fotografice şi filme plane, sensibilizate,
neexpuse, din alte materii decît hirtia, cartonul sau
tesatura:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 50 30
30. 37.02 Pelicule sensibile, neexpuse, perforate sau nu,
în role sau benzi:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 50 30
31. 37.03 Hirtie, carton şi tesaturi textile, sensibile,
neexpuse sau expuse dar nedevelopate:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 20
32. 37.04 Plãci, pelicule şi filme expuse, nedevelopate,
negative sau pozitive:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 20
33. 37.05 Plãci, pelicule neperforate şi pelicule perforate
(altele decît filmele cinematografice) expuse şi
developate, negative sau pozitive:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 40 30
34. 37.08 Produse chimice pentru uz fotografic, inclusiv cele
folosite pentru producerea luminii speciale de
fotografiat (Blitz):
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 20 15
35. 38.01 Grafit artificial şi grafit coloidal, altul decît
în suspensie în ulei 10 7
36. 38.03 Cãrbune activ (decolorat, depolarizant sau absorbant):
diatomit activat, argile activate; bauxita activata şi
alte materii minerale naturale activate 10 8
37. 38.06 Lignosulfiti 10 8
38. 38.09 Gudroane de lemn, uleiuri din gudroane de lemn
(altele decît solventii şi diluantii compuşi de la
poziţia 38.18); creuzot de lemn, metilen şi ulei de
acetona 10 8
39. 38.18 Solventi şi diluanti, compuşi pentru lacuri sau
produse similare 10 7
40. 40.07 Fire şi corzi din cauciuc vulcanizat inclusiv
acoperite cu textile; fire textile impregnate sau
acoperite cu cauciuc vulcanizat 10 7
41. 40.08 Plãci, foi, benzi şi profile (inclusiv profilele cu
secţiune circulara) din cauciuc vulcanizat neintarit 10 8
42. 40.15 Cauciuc intarit (ebonita) în blocuri, în plãci, în foi
sau în benzi, în batoane, în profile sau în tuburi;
deşeuri, praf şi resturi 10 8
43. 42.03 Îmbrãcãminte şi accesorii de îmbrãcãminte din piele
naturala, artificiala sau reconstituita 25 20
44. 43.03 Piei cu blana, prelucrate sau confectionate (blanuri) 40 30
45. 44.01 Lemn de foc, în bile, buturugi crengi sau legãturi;
deşeuri de lemn, inclusiv rumegusul:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 60 30
46. 44.05 Lemn debitat longitudinal; tãiat în bucãţi sau derulat,
cu o grosime mai mare de 5 mm 10 7
47. 44.13 Lemn (inclusiv lamele sau frizele pentru parchete,
neasamblate), rabotat, nutuit, rindeluit în forma de
uluc, sub forma de pene, faltuit, sanfrenat sau similare:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 50 30
48. 44.15 Lemn placat sau contraplacat, inclusiv cu adaos de alte
materii; lemn marchetat sau incrustat 10 8
49. 44.16 Panouri celulare de lemn, inclusiv cele acoperite cu
foi din metal comun 10 8
50. 44.24 Articole de menaj din lemn 50 40
51. 44.25 Scule, monturi şi cozi pentru scule, monturi pentru
perii, cozi de maturi şi de perii din lemn; sanuri şi
calapoade din lemn pentru incaltaminte:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 40 25
52. 44.28 Alte articole din lemn;
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 50 40
53. 46.03 Articole de impletitura direct în forme sau confectionate
din materiale de la poziţiile 46.01 şi 46.02, lucrãri
din lufe 40 30
54. 48.02 Hirtii şi cartoane formate coala cu coala (fabricate
de mina):
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 40 25
55. 48.17 Obiecte din carton pentru birou, magazine şi similare 50 30
56. 49.01 Cãrţi, broşuri şi tiparituri similare, inclusiv în foi
volante exceptat consolidat
57. 49.03 Cãrţi ilustrate pentru copii, albume de desenat
sau de colorat, broaste, cartonate sau legate exceptat consolidat
58. 50.02 Mãtase bruta (nerasucita) 8 5
59. 50.09 Tesaturi din mãtase sau din fire din deşeuri din
mãtase;
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 15
60. 50.10 Tesaturi din deşeuri de mãtase din filaturi (buret):
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 15
61. 54.02 Ramie bruta, decorticata, degomata, pieptanata sau
tratata în alt mod, dar nefilata; cilti şi deşeuri
de ramie (inclusiv deşeuri destramate) 5 consolidat
62. 55.08 Tesaturi din bumbac buclat, tip prosop:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 20 15
63. 55.09 Alte tesaturi din bumbac:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul
1. nealbite, nemercerizate 20 10
2. altele 40 20
64. 58.01 Covoare cu fire innodate sau infasurate, chiar
confectionate:
(A) manuale 80 60
(b) mecanice 70 53
65. 58.02 Alte covoare chiar confectionate: tesaturi denumite
Kelim, Sumak, Karamaniu şi similare, chiar
confectionate
(A) manuale 80 60
66. 58.03 Tapiserie tesuta de mina (gen Goblinas, Flandres,
Aubusson, Beauvais şi similare) şi tapiserii cu acul
(cu punct marunt sau în cruciulita etc.), inclusiv
confectionate 60 48
67. 58.07 Fire de jenilie; fireturi (altele decît articolele
de la poziţia 52.01 şi decît firele de par de cal
impletite); trese; alte articole de pasmanterie şi
alte articole ornamentale similare, în bucãţi,
ciucuri, pompoane şi similare:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 50 35
68. 58.08 Tuluri şi fileuri într-o singura culoare:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 50 35
69. 59.05 Plase din produsele încadrate la poziţia 59.04 în
suluri, bucãţi, sau în forme; plase confectionate
pentru pescuit, din fire, sfori sau fringhii:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 60 40
70. 59.09 Pinza cerata şi alte tesaturi imbibate cu ulei sau
acoperite cu un strat pe baza de ulei:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 50 30
71. 59.10 Linoleum pentru toate scopurile, decupat sau nu;
alte materiale pentru acoperit podeaua, constind
dintr-un strat aplicat pe un suport textil, decupate
sau nu:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 50 35
72. 59.12 Alte tesaturi impregnate sau acoperite cu substanţe
de protecţie, pinze pictate pentru decoruri de teatru,
arierfonduri de atelier sau alte scopuri:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 50 30
73. 59.14 Fitile tesute, impletite sau tricotate, din materiale
textile, pentru lampi, lampi de gãtit, luminari şi
similare, mansoane pentru lampi incandescente,
inclusiv impregnate şi tesaturi tricotate circulare
pentru confecţionarea acestora:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 50 35
74. 61.01 Îmbrãcãminte pentru bãrbaţi şi bãieţi 50 40
75. 61.02 Îmbrãcãminte pentru femei, fete şi copii mici:
(A) pentru copii mici 30 20
(B) pentru femei şi fete 60 40
76. 61.03 Lenjerie de corp pentru bãrbaţi şi bãieţi, inclusiv
gulere, gulere detasabile, plastroane şi mansete 40 30
77. 61.11 Alte accesorii confectionate pentru îmbrãcãminte:
subrauri, snururi şi umeri pentru croitorie, cordoane,
centuri, mansoane, mineci protectoare etc. 40 30
78. 62.01 Pleduri şi cuverturi:
(A) din lina sau par fin 35 25
(B) din alte fire 30 20
79. 62.04 Prelate, vele, stocuri pentru exterior, corturi şi
articole de camping 30 25
80. 64.01 Incaltaminte cu talpa exterioarã şi fete din cauciuc
sau din material plastic artificial 40 30
81. 64.03 Incaltaminte din lemn sau cu talpa exterioarã din
lemn sau pluta 30 23
82. 65.03 Palarii şi alte articole similare din fetru, fabricate
cu ajutorul clorurilor şi discurilor prevãzute la
poz. 65.01, impodobite sau nu 30 15
83. 65.04 Palarii şi alte articole similare impletite sau
fabricate prin asamblare de benzi (impletite, tesut
sau realizate în alt mod) din orice material,
impodobite sau nu 30 20
84. 65.05 Palarii şi alte articole similare (inclusiv plase şi
fileuri pentru par), din tricot sau confectionate din
tesatura, dantele sau fetru (în bucãţi, dar nu din benzi)
impodobite sau nu 40 25
85. 67.04 Peruci, barbi, sprincene, gene, mese şi articole similare
din par uman, alte paruri sau materiale textile;
alte articole din par uman (inclusiv plasele şi fileurile
din par) 50 35
86. 68.05 Pietre de ascutit sau de polizat manual, din piatra
naturala, din abraziv aglomerate sau din ceramica:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 25 15
87. 68.10 Lucrãri din ipsos sau din compozitii pe baza de
ipsos 50 25
88. 69.11 Vesela şi articole de menaj sau de toaleta din portelan:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 23
89. 70.09 Oglinzi din sticla, inramate sau nu, inclusiv oglinzile
retrovizoare:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 15
90. 70.10 Damingene, butelii, flacoane, borcane, oale, tuburi
farmaceutice şi alte recipiente similare pentru transport şi
ambalare, din sticla: dopuri, capace şi alte dispozitive
de închidere din sticla:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 20
91. 70.13 Obiecte din sticla pentru servicii de masa, pentru
bucatarie, toaleta, birou, pentru decorarea
apartamentelor sau pentru uz similar, cu excepţia
articolelor de la poziţia 70.19:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 60 30
92. 71.12 Articole de bijuterie şi giuvaergerie şi pãrţile lor
din metale preţioase sau placate sau suflate cu metale
preţioase 50 30
93. 71.13 Articole de argintarie şi pãrţile lor din metale
preţioase sau placate sau suflate cu metale preţioase 50 30
94. 71.14 Alte obiecte din metale preţioase sau placate sau
suflate cu metale preţioase 50 30
95. 73.01 Fonta (inclusiv fonta spiegel) bruta, în lingouri,
în blocuri sau în masa exceptat consolidat
96. 74.01 Mata cuproasa, cupru brut (cupru pentru afinare şi
cupru afinat), deşeuri de cupru exceptat consolidat
97. 75.01 Mata, spais de nichel şi alte produse intermediare
ale metalurgiei nichelului; nichel brut (cu excepţia
anozilor de la poziţia 75.05); deşeuri şi resturi
de nichel exceptat consolidat
98. 76.09 Rezervoare, budane, cazi şi alte recipiente analoage
din aluminiu, folosite pentru orice materiale (cu
excepţia gazelor comprimate sau lichefiate cu o
capacitate de peste 300 litri, fãrã dispozitive
mecanice sau termice, inclusiv captusite sau
calorifuge 10 7
99. 76.15 Articole de menaj, sanitare şi de uz casnic şi pãrţi
ale acestora, din aluminiu 40 30
100. 76.16 Alte articole de aluminiu:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 40 30
101. 82.01 Sape, lopeti, tirnacoape, hirlete, sapaligi, furci,
cirlige şi greble; topoare, coase şi scule similare
pentru tãiat; coase şi seceri, cutite pentru fin sau
paie, foarfeci pentru gradina şi alte scule articole,
horticole şi forestiere, manuale:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 40 20
102. 82.02 Ferastraie de mina, pinze de ferastrau de orice fel
(inclusiv pinzele dintate şi nedintate):
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 40 25
103. 82.11 Brice şi aparate de ras, lame pentru acestea (inclusiv
ebose):
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 50 30
104. 82.12 Foarfeci cu doua brate şi lame pentru acestea;
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 40 24
105. 82.14 Tacimuri şi articole similare de bucatarie şi de masa 80 48
106. 83.01 Broaste (inclusiv incalzitoarele şi monturile incal-
zitoarelor care au un mecanism de incuiere), zavoare
şi lacate, care funcţioneazã cu cheie, cifru sau electric
şi pãrţile acestora, din metale comune, chei pentru
aceste articole, din metale comune:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 20 14
(B) pentru alte scopuri 10 7
107. 83.02 Fitinguri garnituri şi articole similare din metale
comune pentru mobila, usi, scãri, ferestre, jaluzele,
caroserii, articole de selarie, geamantane, valize
şi similare din metale comune, cuiere, suporturi,
console şi articole similare din metale comune (inclusiv
inchizatoarele automate pentru usi):
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 25 15
108. 83.03 Case de bani, usi şi compartimente blindate pentru
încãperi blindate, ladite şi casete de siguranta şi
articole similare din metale comune 20 15
109. 83.04 Clasoare, fisiere, cutii de sortare şi clasare,
portdocumente şi alte articole de birou similare, din
metale comune, cu excepţia mobilei de birou de la
poziţia 94.03:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 25 20
(B) pentru alte scopuri 20 16
110. 83.06 Statuete şi alte obiecte de ornament interior din
metale comune 30 24
111. 83.07 Corpuri de iluminat şi articole pentru acestea, inclusiv
pãrţile lor neelectrice din metale comune:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 20 14
112. 83.09 Inchizatoare, monturi-inchizatoare, catarame, catarame-
inchizatoare, agrafe, copci şi articole similare din
metale comune, pentru îmbrãcãminte, incaltaminte,
prelate, marochinarie, şi pentru toate confecţiile
sau echipamentele; nituri tubulare sau bifurcate din
metale comune:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 21
113. 83.11 Clopote şi clopotei, gonguri şi altele similare neelec-
trice şi pãrţile acestora din metale comune:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 50 25
114. 84.41 Maşini de cusut (tesaturi, piele, incaltaminte etc.)
inclusiv mobila pentru maşini de cusut; ace pentru maşini
de cusut:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 80 50
115. 84.58 Aparate pentru vînzarea automatã a cãror funcţionare
nu se bazeazã pe indeminare sau noroc, cum sînt
distribuitoarele automate de timbre poştale, tigarete,
ciocolata, alimente etc. 50 35
116. 85.04 Acumulatoare electrice 20 16
117. 85.06 Aparate electromecanice (cu motor propriu) de uz casnic 30 21
118. 90.09 Aparate de proiectie fixe, aparate de mãrit sau
micşorat foto:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 18
119. 90.10 Aparate şi echipamente de tipul celor utilizate în
laboratoarele fotografice sau cinematografice,
nedenumite şi necuprinse la alta poziţie a prezentului
capitol; aparate de fotocopiere cu sistem optic sau
prin contact şi aparate de termocopiere, ecran pentru
proiectie:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 18
120. 90.12 Microscoape optice, inclusiv aparatele pentru micro-
fotografiere, microcinematografie şi microproiectie:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 21
121. 91.01 Ceasuri de buzunar, ceasuri bratara şi similare
inclusiv cronometrele de acelaşi tip) 30 21
122. 91.03 Ceasuri pentru tablouri de bord şi similare pentru
automobile, aerodine, vapoare şi alte vehicule:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 18
123. 91.09 Carcase pentru ceasuri de la poziţia 91.01 şi pãrţile
acestora:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 21
124. 92.05 Alte instrumente muzicale de suflat 25 20
125. 92.09 Corzi pentru instrumente muzicale 30 18
126. 92.11 Gramofoane, maşini de dictat şi alte aparate de inre-
gistrare şi de reproducere a sunetului inclusiv pikupuri,
aparate pentru redarea benzii sonore, a sirmelor magnetice
cu sau fãrã doze de redat sunetul; aparate de inregis-
trare şi de reproducere a imaginilor şi a sunetului
în televiziune, prin procedee magnetice 60 42
127. 92.12 Suporturi pentru înregistrarea sunetului pentru
aparatele de la poziţia 92.11 sau pentru înregistrãri
similare; discuri, cilindri, suporturi de ceara, benzi
filme, fire etc. pregãtite pentru înregistrare sau
înregistrate; matrite şi forme galvanice pentru
fabricarea discurilor:
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 50 25
128. 95.05 Coarne, trofee, coral natural sau reconstituit şi
alte materii animale pentru cioplit, prelucrare
(inclusiv obiecte din acestea) 30 21
129. 95.06 Materii vegetale de cioplit (fildes vegetal, nuci etc.)
prelucrate (inclusiv obiecte din acestea) 30 18
130. 95.07 Spuma de mare şi ambra, naturala sau reconstituita,
jais şi materii minerale similare jaisului, prelucrate
(inclusiv obiecte din acestea) 30 18
131. 95.08 Obiecte modelate sau cioplite din ceara naturala
(animala sau vegetala), minerala sau artificiala,
din parafina, din stearina, din gume sau rasini
naturale (de exemplu copal, colofoniu etc.) din paste
de modelat şi alte obiecte modelate sau cioplite, ne-
denumite sau necuprinse la alte poziţii; gelatina
neintarita, prelucrata, alta decît cea de la poziţia 35.03
şi obiecte din acestea 30 21
132. 97.01 Jucarii cu roti pentru amuzamentul copiilor ca:
biciclete, trotinete, triciclete, cai mecanici, maşini
cu pedale, carucioare pentru papusi şi similare 50 35
133. 97.05 Articole pentru distracţii şi sarbatori, accesorii de
carnaval şi surprize; articole şi accesorii pentru pomul
de iarna şi articole similare pentru sãrbãtorile de
iarna (pomi de iarna artificiali, ramuri garnisite sau
nu motive şi animale pentru ramuri, saboti, buturugi,
mosi gerila etc.) 50 30
134. 97.06 Articole şi instrumente pentru jocuri în aer liber,
pentru gimnastica, atletism şi alte sporturi,
cu excepţia articolelor de la poziţia 97.04 40 24
135. 98.02 Fermoare şi pãrţile lor (cursoare etc.):
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 15
B. Produse agroalimentare
--------------------------
1. 02.01 Carne şi mãruntaie comestibile din speciile bovine,
porcine, ovine şi caprine, proaspete, refrigerate sau
congelate 10 8
2. ex. 01.05 Puii vii 10 8
3. ex. 03.01 Cod, macrouri, heringi şi peşti de apa sarata
(A) în stare proaspãta 30 24
(B) în stare refrigerata sau congelata 35 28
4. ex. 03.02 Peste (cod, heringi)
(A) uscat, sarat, afumat sau în saramura, fiert 50 30
5. ex. 04.02 Lapte praf smintinit 50 30
6. 04.04 Brinzeturi 40 32
7. ex. 05.15 Material de reproducere pentru bovine 10 6
8. 06.02 Plante şi rãdãcini vii
(A) butaşi şi altoi pentru vita de vie 5 4
(B) altele 10 8
9. ex. 07.01 Cartofi de saminta 2 consolidat
10. ex. 07.01 Ceapa 15 12
11. ex. 07.04 Mazare şi fasole uscata 30 21
12. ex. 08.02 Portocale 40 32
13. 11.07 Malt, chiar şi prajit 10 6
14. 12.03 Seminţe, spori şi fructe pentru insamintat 2 consolidat
15. 15.04 Grãsimi şi uleiuri de peste şi de mamifere
marine, inclusiv rafinate 10 consolidat
16. 15.08 Uleiuri minerale sau vegetale, fierte, oxidate,
deshidratate, sulfurate, polimerizate sau
altfel modificate 10 consolidat
17. ex. 15.10 Acizi grasi industriali 10 consolidat
18. 15.11 Glicerina, inclusiv ape şi lesii glicerinoase
(A) pentru vînzare cu amãnuntul 30 24
(B) pentru alte scopuri 3 consolidat
19. ex. 17.02 Glucoza şi sirop de glucoza 10 8
20. 18.04 Unt de cacao 5 4
21. ex. 18.06 Ciocolata 30 25
22. ex. 21.02 Extracte sau esente de cafea 40 38
23. 21.07 Preparate alimentare necuprinse în alte poziţii 10 6
24. 22.03 Bere 20 18
25. 22.06 Vermut 70 49
26. ex. 22.08 Alcool etilic nedenaturat de 80 grade şi mai mult:
(A) pentru vînzarea cu amãnuntul 30 24
27. ex. 22.09 Bãuturi spirtoase 50 40
28. ex. 23.01 Fãina de peste 10 consolidat
29. 23.03 Pulpe de sfecla şi alte deşeuri de la
fabricarea zahãrului 10 7
30. 23.07 Preparate furajere 10 7
31. ex. 24.02 Tigari 20 consolidat
-------------------------------------------------------------------------------
NOTA: Reducerile de taxe vamale la produsele cuprinse în prezenta lista, acordate de Republica Socialistã România, ca o contribuţie a sa la negocierile comerciale multilaterale G.A.T.T. (Runda Tokio), se vor aplica eşalonat, începînd cu data acceptãrii Protocolului de la Geneva (1979), anexa la Acordul general pentru tarife şi comerţ. Documente referitoare la aplicarea unor prevederi ale Acordului general pentru tarife şi comerţ (G.A.T.T.), adoptate la Geneva la 28 noiembrie 1979 Tratament diferenţiat şi mai favorabil. Reciprocitate şi participare mai completa a ţãrilor în curs de dezvoltare x) Decizie din 28 noiembrie 1979 Urmare tratativelor care s-au desfãşurat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale, Pãrţile Contractante decid cele ce urmeazã: 1. Indiferent de prevederile art. 1 din acordul general, pãrţile contractante pot sa acorde ţãrilor în curs de dezvoltare*) un tratament diferenţiat şi mai favorabil, fãrã ca sa-l acorde altor pãrţi contractante. 2. Dispoziţiile paragrafului 1 se aplica în situaţiile de mai jos**): a) tratament tarifar preferenţial acordat de pãrţile contractante dezvoltate, pentru produsele originale din ţãrile în curs de dezvoltare, conform Sistemului generalizat de preferinţe***); b) tratament diferenţiat şi mai favorabil în ce priveşte prevederile acordului general referitoare la mãsurile netarifare reglementate prin dispoziţiile instrumentelor negociate multilateral sub auspiciile G.A.T.T.; c) aranjamente regionale sau mondiale încheiate între pãrţile contractante slab dezvoltate, în vederea reducerii sau eliminãrii taxelor vamale pe o baza reciprocã şi conform criteriilor sau condiţiilor care ar putea fi prescrise de Pãrţile Contractante, în vederea reducerii sau eliminãrii, pe o baza reciprocã, a mãsurilor netarifare afectind produsele pe care aceste pãrţi contractante le importa unele de la altele; d) tratament special acordat ţãrilor în curs de dezvoltare cel mai puţin avansate, în contextul oricãrei mãsuri generale sau specifice în favoarea ţãrilor în curs de dezvoltare.-------------- x) Traducere. *) Expresia tari în curs de dezvoltare, asa cum este folositã în prezentul text, trebuie inteleasa ca cuprinzînd, de asemenea, şi teritoriile în curs de dezoltare. **) Rãmâne la alegerea Pãrţilor Contractante sa examineze dupã caz, în baza prevederilor acordului general cu privire la acţiunea colectivã, toate propunerile de tratament diferenţiat şi mai favorabil care nu contravin prevederilor prezentului paragraf. ***) Asa cum este definit în hotãrîrea Pãrţilor Contractante din 25 iunie 1971 cu privire la instaurarea unui "sistem generalizat de preferinţe", fãrã reciprocitate şi fãrã discriminare, care ar fi avantajos pentru ţãrile în curs de dezvoltare. 3. Orice tratament diferenţiat şi mai favorabil acordat în baza prezentei clauze: a) va fi conceput pentru a facilita şi promova comerţul ţãrilor în curs de dezvoltare şi nu pentru a ridica obstacole sau a crea dificultãţi în calea comerţului oricãrei alte pãrţi contractante; b) nu va constitui un impediment în calea reducerii sau eliminãrii taxelor vamale sau a altor restrictii din comerţ pe baza tratamentului naţiunii celei mai favorizate; c) fiind vorba de un tratament acordat ţãrilor în curs de dezvoltare de cãtre pãrţi contractante dezvoltate, acesta va fi conceput şi, dacã este necesar, modificat pentru a rãspunde într-o maniera pozitiva cerinţelor dezvoltãrii, finanţelor şi comerţului ţãrilor în curs de dezvoltare. 4.* Orice parte contractantã care va lua mãsuri pentru a institui un aranjament conform paragrafelor 1, 2 şi 3 de mai sus, sau ulterior, în scopul de a modifica sau inceta sa acorde un tratament diferenţiat şi mai favorabil:------------ * Nimic din aceste prevederi nu va afecta drepturile ce revin pãrţilor contractante din acordul general. a) va notifica Pãrţile Contractante şi le va furniza toate informaţiile pe care acestea le vor putea aprecia adecvate conţinutului acestor mãsuri; b) va proceda, în cel mai scurt timp, la cererea oricãrei pãrţi contractante interesate, la consultãri în domeniul oricãrei probleme care s-ar putea pune; Pãrţile Contractante vor proceda, dacã respectiva parte contractantã le-o va cere, la consultãri asupra problemei în cauza cu toate pãrţile contractante interesate, în vederea ajungerii la soluţii satisfãcãtoare pentru toate aceste pãrţi contractante. 5. Ţãrile dezvoltate nu asteapta reciprocitate pentru angajamentele luate de ele în cursul negocierilor comerciale de reducere sau eliminare a taxelor vamale şi a altor obstacole în comerţul cu ţãrile în curs de dezvoltare, adicã ţãrile dezvoltate nu asteapta ca ţãrile în curs de dezvoltare sa aducã, în cursul negocierilor comerciale, contribuţii incompatibile cu nevoile dezvoltãrii, finanţelor şi comerţului fiecãreia dintre aceste tari. Deci pãrţile contractante dezvoltate nu vor cauta sa obţinã, şi pãrţile contractante mai puţin dezvoltate nu vor fi ţinute sa acorde, concesii incompatibile cu nevoile dezvoltãrii, finanţelor şi comerţului acestora din urma. 6. Avînd în vedere dificultãţile economice speciale şi necesitãţile specifice ale dezvoltãrii, finanţelor şi comerţului ţãrilor cel mai puţin avansate, ţãrile dezvoltate vor face dovada celei mai mari moderatii în încercarea de a obţine concesii sau contribuţii în schimbul angajamentelor asumate de ele în vederea reducerii sau eliminãrii taxelor vamale şi a altor obstacole în comerţul acestor tari şi nu vor aştepta ca ţãrile cel mai puţin avansate sa acorde concesii sau sa aducã contribuţii incompatibile cu recunoaşterea situaţiei lor şi problemelor lor specifice. 7. Concesiile acordate şi contribuţiile aduse, precum şi obligaţiile asumate în cadrul prevederilor acordului general, de cãtre pãrţile contractante dezvoltate şi pãrţile contractante mai puţin dezvoltate, vor trebui sa promoveze obiectivele fundamentale ale acordului de mai sus, inclusiv a acelora ce sînt înscrise în preambul şi în art. XXXVI. Pãrţile contractante mai puţin dezvoltate se asteapta ca posibilitatea lor de a aduce contribuţii sau de a acorda concesii negociate sau de a întreprinde orice alta acţiune reciproc convenitã, în cadrul prevederilor şi procedurilor acordului general, sa se imbunatateasca odatã cu dezvoltarea progresiva a economiilor lor şi ameliorarea situaţiei lor comerciale, şi ele vor urmãri, în consecinta, sa ia parte mai activa la ansamblul drepturilor şi obligaţiilor decurgind din acordul general. 8. Se va tine seama, în mod special, de dificultatea serioasã pe care ţãrile cel mai puţin avansate o intimpina la acordarea de concesii şi aducerea de contribuţii, data fiind situaţia lor economicã specialã şi nevoile dezvoltãrii, finanţelor şi comerţului lor. 9. Pãrţile contractante vor colabora la aranjamente în vederea examinãrii şi aplicãrii acestor prevederi fãrã a pierde din vedere ca este necesar ca pãrţile contractante sa depunã individual şi colectiv eforturi pentru a rãspunde nevoilor dezvoltãrii ţãrilor în curs de dezvoltare şi obiectivelor acordului general. Mãsuri de salvgardare pentru scopuri de dezvoltare x) Decizie din 28 noiembrie 1979 1. Pãrţile Contractante recunosc ca punerea în aplicare de cãtre pãrţile contractante slab dezvoltate a programelor şi politicilor de dezvoltare economicã orientate spre creşterea nivelului de viata a populaţiei poate necesita, în afarã de crearea de ramuri de producţie*) determinate, stabilirea de noi structuri de producţie sau modificarea ori dezvoltarea structurilor existente, în scopul de a ajunge la o utilizare mai deplina şi eficace a resurselor conform prioritatilor dezvoltãrii lor economice. În consecinta, ele au convenit ca orice parte contractantã slab dezvoltata poate, pentru a atinge aceste obiective, sa modifice sau sa retragã concesii cuprinse în listele sale anexate la acordul general, asa cum este prevãzut în secţiunea A a art. XVIII, sau atunci cînd în mod efectiv nu este posibil sa instituie mãsuri compatibile cu celelalte prevederi ale acordului general pentru a atinge aceste obiective, sa recurgã la secţiunea C a art. XVIII, cu flexibilitatea suplimentarã prevãzutã mai jos. Cînd va angaja o astfel de acţiune, partea contractantã slab dezvoltata în cauza va tine seama de obiectivele acordului general şi de necesitatea de a evita sa lezeze inutil comerţul altor pãrţi contractante.------------- x) Traducere. *) Vizate în art. XVIII paragrafele 2, 3, 7, 13, şi 22 şi în nota cu privire la aceste paragrafe. 2. Pãrţile Contractante recunosc, de asemenea, ca pot aparea împrejurãri neobisnuite cînd o intirziere în aplicarea mãsurilor pe care o parte contractantã vrea sa le instituie în conformitate cu prevederile secţiunii A sau C din art. XVIII poate crea dificultãţi în aplicarea programelor şi politicilor sale de dezvoltare economicã în legatura cu problemele sus-menţionate. Din aceasta cauza, ele au convenit ca, în astfel de împrejurãri, partea contractantã slab dezvoltata vizata poate deroga de la prevederile secţiunii A şi paragrafelor 14, 15, 17 şi 18 ale secţiunii C atît cît va fi nevoie în scopul instituirii, cu titlu provizoriu, a mãsurilor avute în vedere imediat dupã ce acestea au fost notificate. 3. Se înţelege ca toate celelalte prevederi din preambulul art. XVIII şi secţiunea A şi C ale sus-numitului articol, precum şi notele şi dispoziţiile suplimentare figurind în anexa nr. I şi care se referã la aceste secţiuni, vor continua sa se aplice mãsurilor vizate prin prezenta decizie. 4. Pãrţile Contractante vor proceda la examinarea prezentei decizii în lumina experienţei dobîndite în aplicarea sa, pentru a determina dacã aceasta trebuie sa fie prelungitã, modificatã sau sa înceteze de a fi aplicatã. Declaraţie cu privire la mãsurile comerciale luate în scopuri legate de balanţa de plati, adoptatã la 28 noiembrie 1979 x) Pãrţile Contractante, avînd în vedere prevederile art. XII şi XVIII paragraful B din acordul general, reamintind procedurile aplicabile consultãrilor cu privire la restricţiile la import destinate sa protejeze echilibrul balanţei de plati, care au fost aprobate de consiliu la 28 aprilie 1970 (IBDD, Suplimentul nr. 18, pag. 51-57), şi procedurile aplicabile consultãrilor curente cu ţãrile în curs de dezvoltare cu privire la restricţiile la import destinate sa protejeze echilibrul balanţei de plati, care au fost aprobate de consiliu la 19 decembrie 1972 (IBDD, Suplimentul nr. 20, pag. 52-54), convinse ca mãsurile comerciale restrictive sînt, în general, un mijloc ineficace de a menţine sau de a restabili echilibrul balantelor de plati, luind nota ca mãsurile de restrictionare a importurilor, altele decît restricţiile cantitative, au fost folosite în scopuri legate de balanţa de plati, reafirmind ca mãsurile de restrictionare a importurilor luate pentru protejarea balanţei de plati nu trebuie sa aibã ca scop sa protejeze o ramura de producţie sau un sector anumit, convinse ca pãrţile contractante trebuie sa depunã eforturi în scopul evitãrii mãsurilor de restrictionare a importurilor luate în scopuri legate de balanţa de plati, neincurajind investiţii noi n-ar fi viabile din punct de vedere economic în absenta acestor mãsuri, recunoscind ca fiecare parte contractantã slab dezvoltata trebuie sa ţinã cont de situaţia dezvoltãrii sale, de finanţele şi comerţul sau, atunci cînd pune în aplicare mãsuri de restrictionare a importurilor în scopuri legate de balanţa de plati, recunoscind ca mãsurile comerciale luate de ţãrile dezvoltate pot avea grave repercusiuni asupra economiei ţãrilor în curs de dezvoltare, recunoscind ca pãrţile contractante dezvoltate trebuie sa evite, în cea mai mare mãsura posibila, aplicarea de mãsuri comerciale restrictive în scopuri legate de balanţa de plati, au convenit cele ce urmeazã: 1. Procedurile de examinare stipulate în art. XII şi XVIII se vor aplica tuturor mãsurilor de restrictionare a importurilor luate în scopuri legate de balanţa de plati. Aplicarea mãsurilor de restrictionare a importurilor luate în scopuri legate de balanţa de plati va fi conformã cu urmãtoarele condiţii, în plus fata de cele enunţate în art. XII, XIII, XV şi XVIII, fãrã a prejudicia alte prevederi ale acordului general: a) în aplicarea mãsurilor de restrictionare a importurilor, pãrţile contractante se vor conformã disciplinelor prevãzute în acordul general şi vor da preferinta mãsurilor care perturba cel mai puţin schimburile*); b) aplicarea simultanã a mai multor categorii de mãsuri comerciale pentru acest scop trebuie sa fie evitata; c) de fiecare data cînd practic va fi posibil, pãrţile contractante vor publica un calendar pentru suprimarea acestor mãsuri. Prevederile prezentului paragraf n-au ca obiect sa modifice prevederile de fond ale acordului general.------------ x) Traducere. *) Se înţelege ca pãrţile contractante slab dezvoltate trebuie sa ţinã seama de situaţia dezvoltãrii lor, de finanţele şi comerţul lor, atunci cînd aleg mãsura specifica pe care sa o aplice. 2. Dacã, cu toate principiile prezentei declaraţii, o parte contractantã dezvoltata este forţatã sa aplice mãsuri de restrictionare a importurilor în scopuri legate de balanţa de plati, ea va tine seama, determinînd incidenta mãsurilor, de interesele la export ale pãrţilor contractante slab dezvoltate şi ea va putea excepta de la mãsurile sale produsele al cãror export prezintã interes pentru respectivele pãrţi contractante. 3. Pãrţile contractante vor notifica la G.A.T.T., în cel mai scurt timp, toate mãsurile de restrictionare a importurilor luate în scopuri legate de balanţa de plati. Pãrţile contractante care vor avea motive sa creadã ca o mãsura de restrictionare a importurilor aplicatã de cãtre o alta parte a fost luatã în scopuri legate de balanţa de plati vor putea notifica mãsura în cauza la G.A.T.T. sau sa ceara la Secretariatul G.A.T.T. sa obţinã informaţii asupra acestei mãsuri şi sa le comunice, dacã este cazul, tuturor pãrţilor contractante. 4. Toate mãsurile de restrictionare a importurilor luate în scopuri legate de balanţa de plati vor face obiect de consultãri în cadrul Comitetului pentru restrictii la import (balanţa de plati) din G.A.T.T. (denumit mai jos comitetul). 5. Toate pãrţile contractante care îşi exprima dorinta vor putea fi alese membre ale comitetului. Ele se vor strãdui sa procedeze în asa fel încît, pe cît posibil, compozitia comitetului sa reflecte caracteristicile pãrţilor contractante în ansamblul lor din punct de vedere al situaţiei geografice, al situaţiei financiare externe şi al gradului dezvoltãrii economice. 6. Comitetul va urma procedurile aplicabile consultãrilor cu privire la restricţiile la import destinate sa protejeze echilibrul balanţei de plati, care au fost aprobate de consiliu la 28 aprilie 1970 şi care sînt publicate în IBDD, Suplimentul nr. 18, pag. 51-57 (denumite mai jos procedurile de consultãri aprofundate) sau procedurile aplicabile consultãrilor curente cu ţãrile în curs de dezvoltare cu privire la restricţiile la import, menite sa protejeze echilibrul balanţei de plati, care au fost aprobate de consiliu la 19 decembrie 1972 şi care au fost publicate în IBDD, Suplimentul nr. 20, pag. 52-54 (denumite mai jos procedurile de consultãri simplificate), sub rezerva dispoziţiilor de mai jos. 7. Secretariatul G.A.T.T., folosind toate sursele de informare potrivit, inclusiv partea contractantã chematã la consulare, va pregati, pentru a facilita consultarile în cadrul comitetului, un document de baza faptic descriind aspectele comerciale ale mãsurilor luate, inclusiv a celor care prezintã un interes deosebit pentru pãrţile contractante slab dezvoltate. Documentul va conţine, de asemenea, şi alte probleme pe care comitetul le va considera necesare. Secretariatul G.A.T.T. va da partii contractante chemate la consultare posibilitatea sa formuleze observaţii asupra documentului, înainte de a fi supus comitetului. 8. În caz de consultãri în temeiul art. XVIII paragraful 12 b), comitetul va fonda hotãrîrea sa în ce priveşte procedura de urmat pe elemente ca cele ce urmeazã: a) timpul care s-a scurs de la ultimele consultãri aprofundate; b) hotãrîrile pe care partea contractantã chematã la consultãri le va fi luat, în lumina concluziilor stabilite cu ocazia consultãrilor precedente; c) modificãrile nivelului global sau ale naturii mãsurilor comerciale luate în scopuri legate de balanţa de plati; d) schimbãrile survenite în situaţia sau în perspectivele balanţei de plati; e) precizarea dacã problemele balanţei de plati sînt probleme cu caracter structural sau temporar. 9. Orice parte contractantã slab dezvoltata va putea, în orice moment, sa ceara consultãri aprofundate. 10. La cererea oricãrei pãrţi contractante slab dezvoltate chemate la consultãri, serviciile de asistenta tehnica ale Secretariatului G.A.T.T. o vor ajuta sa pregãteascã documentaţia pentru consultãri. 11. Comitetul va prezenta consiliului rapoarte cu privire la consultarile sale. Rapoartele cu privire la consultarile aprofundate vor indica: a) concluziile comitetului, precum şi faptele şi motivele pe care se întemeiazã ele; b) hotãrîrile pe care partea contractantã chematã la consultãri le va fi luat în lumina concluziilor stabilite cu ocazia consultãrilor precedente; c) în cazul pãrţilor contractante slab dezvoltate, faptele şi motivele pe care comitetul şi-a fondat decizia în legatura cu procedura urmatã; şi d) în cazul pãrţilor contractante dezvoltate, precizarea dacã alte mãsuri de politica economicã pot fi substituite acelora care au fost luate. Dacã comitetul constata ca mãsurile luate de cãtre partea contractantã chematã la consultare: a) au, în multe privinte, o legatura cu o mãsura comercialã restrictiva aplicatã de cãtre o alta parte contractantã*) sau---------- *) De notat ca o asemenea constatare este mai posibila în cazul unor mãsuri recente decît în cazul mãsurilor intrate în vigoare de mai multã vreme. b) au o incidenta defavorabila importanta asupra intereselor comerciale de export ale unei pãrţi contractante slab dezvoltate, va informa consiliul, care va lua astfel de mãsuri suplimentare pe care le va putea considera indicate. 12. În cursul consultãrilor aprofundate cu o parte contractantã slab dezvoltata şi dacã partea contractantã chematã la consultãri o doreşte, comitetul va acorda o atentie deosebita posibilitãţilor de a atenua problema balanţei de plati sau de a o remedia prin intermediul mãsurilor pe care pãrţile contractante vor putea sa le ia pentru a facilita sporirea încasãrilor din export ale partii contractante chemate la consultãri, asa cum este prevãzut în paragraful 3 al procedurilor de consultãri aprofundate. 13. Dacã comitetul constata ca o mãsura de restrictionare a importurilor luatã în scopuri legate de balanţa de plati de cãtre partea contractantã chematã la consultãri este incompatibilã cu prevederile art. XII sau XVIII paragraful B din acordul general, sau cu prezenta declaraţie, va formula, în raportul sau cãtre consiliu, constatãri de natura sa ajute consiliul sa facã recomandãrile necesare vizind promovarea punerii în aplicare a art. XII şi XVIII paragraful B şi a prezentei declaraţii. Consiliul va tine sub supraveghere orice problema în domeniul cãreia se vor face recomandãri. Memorandum de acord cu privire la notificãrile, consultarile, reglementarea diferendelor şi supravegherea, adoptat la 28 noiembrie 1979 x) 1. Pãrţile Contractante reafirma adeziunea lor la mecanismul fundamental al acordului general cu privire la soluţionarea diferendelor, care se bazeazã pe art. XXII şi XXIII ale acordului*). În scopul îmbunãtãţirii şi precizarii mecanismului G.A.T.T., Pãrţile Contractante au convenit cele ce urmeazã:--------- x) Traducere. *) De notat ca art. XXV poate, de asemenea, asa cum Pãrţile Contractante l-au recunoscut, printre altele, atunci cînd au adoptat raportul grupului de lucru însãrcinat sa examineze dificultãţile specifice cu privire la comerţul cu produse de baza (L/930), sa deschidã o cale adecvatã pentru consultãri şi reglementarea diferendelor în anumite împrejurãri. Notificãri 2. Pãrţile contractante reafirma angajamentul lor de a respecta obligaţiile existente în baza acordului general în materie de publicare şi notificare*). 3. Pãrţile contractante se angajeazã în plus ca, în cea mai mare mãsura posibila, sa notifice Pãrţilor Contractante adoptarea de mãsuri comerciale care ar afecta aplicarea acordului general, fiind de înţeles ca o astfel de notificare nu va prejudicia în nici un fel opiniile cu privire la compatibilitatea sau relaţia acestor mãsuri cu drepturile şi obligaţiile decurgind din acordul general. Pãrţile contractante se vor strãdui sa notifice mãsurile în cauza înainte de punerea lor în aplicare. În alte cazuri, cînd o notificare prealabilã nu ar fi posibila, mãsurile vor trebui sa fie notificate a posteriori în cel mai scurt termen. Pãrţile contractante, care vor avea motive sa aprecieze ca o alta parte contractantã a luat asemenea mãsuri comerciale, vor putea sa se informeze în domeniul acestor mãsuri, pe plan bilateral, adresindu-se partii contractante în cauza.---------- *) Vezi nota secretariatului intitulata "Notificãri ce urmeazã a fi prezentate de cãtre pãrţile contractante" (Document MTN/FR/W/17 din 1 august 1978). Consultãri 4. Pãrţile contractante reafirma hotãrîrea lor de a întãri şi îmbunãtãţi eficacitatea procedurilor de consultare folosite de pãrţile contractante. În acest sens, ele se angajeazã sa rãspundã în cel mai scurt termen cererilor de consultare şi sa depunã eforturi spre a duce aceste consultãri la bun sfîrşit, în scopul de a ajunge la rezultate reciproc satisfãcãtoare. Orice cerere de consultare trebuie sa fie motivatã. 5. În cursul consultãrilor, pãrţile contractante trebuie sa acorde o atentie deosebita problemelor şi intereselor specifice ale pãrţilor contractante slab dezvoltate. 6. Pãrţile contractante trebuie sa depunã eforturi spre a ajunge la o reglementare satisfãcãtoare a problemei, în conformitate cu prevederile art. XXIII paragraful 1, înainte de a recurge la prevederile paragrafului 2 al sus-numitului articol. Reglementarea diferendelor 7. Pãrţile Contractante au convenit ca practica uzualã a G.A.T.T. în materie de reglementare a diferendelor, care este descrisã în anexa, trebuie sa fie menţinutã şi în viitor, cu îmbunãtãţirile enunţate mai jos. Ele recunosc ca funcţionarea eficace a sistemului depinde de vointa lor de a se conformã prezentului memorandum de acord. Pãrţile Contractante reafirma ca practica uzualã cuprinde procedurile de reglementare a diferendelor între tari dezvoltate şi tari slab dezvoltate pe care Pãrţile Contractante le-au adoptat în anul 1966 (IBDD, Suplimentul nr. 14, pag. 19) şi ca aceste proceduri rãmîn accesibile pãrţilor contractante slab dezvoltate care doresc sa recurgã la ele. 8. Dacã un diferend nu este reglementat pe cale de consultãri, pãrţile contractante interesate vor putea sa ceara unui organism sau unei persoane adecvate sa foloseascã bunele lor oficii în vederea concilierii divergentelor existind între pãrţi. Dacã diferendul nereglementat este un diferend cu ocazia cãruia o parte contractantã slab dezvoltata a introdus o acţiune impotriva unei pãrţi contractante dezvoltate, partea contractantã slab dezvoltata va putea face apel la bunele oficii ale directorului general, care, în exerciţiul funcţiilor sale, va putea consulta preşedinte Pãrţilor Contractante şi preşedintele consiliului. 9. Se înţelege ca cererile de conciliere şi recurgerea la procedurile de reglementare a diferendelor prevãzute în art. XXIII paragraful 2 nu ar trebui sa fie concepute, nici considerate ca acte contencioase, şi ca, dacã vor aparea diferende, toate pãrţile contractante vor angaja aceste proceduri cu buna credinţa într-un efort vizind reglementarea acestor diferende. Se înţelege, de asemenea, ca recursurile şi contrarecursurile privind probleme distincte nu ar trebui sa fie legate. 10. S-a convenit ca, dacã o parte contractantã care invoca prevederile art. XXIII paragraful 2, cere instituirea unui grup special ("panel") pentru a ajuta Pãrţile Contractante sa abordeze problema, Pãrţile Contractante vor decide sa instituie grupul conform practicii uzuale. S-a convenit, de asemenea, ca Pãrţile Contractante vor decide, totodatã, asupra constituirii unui grup de lucru dacã o parte contractantã care invoca prevederile sus-numitului articol o cere. S-a mai convenit ca dreptul la astfel de cereri este acordat numai dupã ce partea contractantã în cauza a avut posibilitatea sa studieze acţiunea şi sa rãspundã la aceasta în fata Pãrţilor Contractante. 11. Cînd un grup special va fi instituit, directorul general, dupã ce a obţinut acordul pãrţilor contractante interesate, trebuie sa supunã aprobãrii Pãrţilor Contractante compozitia acestui grup special, care va fi de trei sau cinci membri, dupã caz. Membrii unui grup special vor fi de preferinta funcţionari de stat. Se înţelege ca cetãţenii ţãrilor ale cãror guverne*) sînt pãrţi în diferend, nu pot fi membri ai grupului special. Grupul special va fi constituit cît mai repede posibil, în mod normal în cel mult 30 de zile de la data deciziei Pãrţilor Contractante. 12. Pãrţile în diferend îşi vor da avizul, în termen scurt, adicã 7 zile lucrãtoare, cu privire la nominalizarea membrilor grupului special, facuta de directorul general; ele nu se vor opune acestor nominalizãri decît în cazul unor motive imperative. 13. Pentru a facilita constituirea grupurilor speciale, directorul general va tine o lista indicativa oficialã de persoane, funcţionari de stat sau nu, calificaţi în domeniul relaţiilor comerciale, dezvoltãrii economice sau în alte domenii vizate de acordul general, şi care ar putea fi disponibile pentru a face parte din grupurile speciale. În acest scop, fiecare parte contractantã va fi invitata sa prezinte directorului general, la începutul fiecãrui an, numele uneia sau a doua persoane care ar fi disponibile pentru aceasta sarcina**).---------- *) În cazul în care o uniune vamalã sau o piata comuna este parte într-un diferend, aceasta prevedere se aplica cetãţenilor tuturor ţãrilor membre ale uniunii vamale sau ale Pieţei comune. **) Suportarea cheltuielilor de deplasare ar trebui sa fie prevãzutã în limitele posibilitãţilor bugetare. 14. Membrii grupurilor speciale vor face parte din acestea cu titlu personal şi nu în calitate de reprezentanţi ai unui guvern sau ai unei organizaţii. Guvernele nu le vor da deci instrucţiuni şi nu vor cauta sa-i influenteze, ca persoane particulare, în ce priveşte rezolvarea problemelor pentru care grupul special a fost instituit. Membrii grupurilor speciale vor trebui sa fie aleşi în asa fel încît sa se asigure independenta lor, participarea de persoane de origine şi de pregãtire destul de variata, precum şi cu o experienta vasta*).----------- *) Anexa va cuprinde o expunere a practicii actuale cu privire la includerea în grupurile speciale a unor persoane din ţãrile în curs de dezvoltare. 15. Orice parte contractantã avînd un interes substanţial într-o problema pentru care grupul special este instituit şi care va fi fost notificatã consiliului va trebui sa aibã posibilitatea sa fie audiatã de grup. Fiecare grup special trebuie sa aibã dreptul sa ceara informaţii oricãrei persoane particulare sau oricãrui organism pe care-l apreciazã ca indicat, precum şi avize tehnice. Totuşi, înainte de a cere asemenea informaţii sau avize oricãrei persoane particulare sau organism supus jurisdicţiei unui stat, grupul special va informa guvernul acestui stat. Pãrţile contractante vor trebui sa rãspundã în cel mai scurt termen şi în mod complet la orice cerere de informaţii prezentatã de cãtre un grup special pe care acesta le va considera necesare şi potrivite. Informaţiile confidenţiale nu vor trebui sa fie divulgate fãrã autorizaţia oficialã a partii contractante care le va furniza. 16. Sarcina grupurilor speciale este de a ajuta Pãrţile Contractante sa se achite de responsabilitãţile lor în conformitate cu art. XXIII paragraful 2. În consecinta, un grup special trebuie sa procedeze la o evaluare obiectivã a problemei pentru care este instituit, inclusiv o evaluare obiectivã a faptelor cauzei, a aplicãrii prevederilor acordului general şi a conformitatii faptelor cu aceste prevederi; dacã Pãrţile Contractante îi solicita, grupul special va trebui sa formeze şi alte constatãri proprii de natura sa le ajute sa facã recomandãri sau sa statueze asa cum se prevede în art. XXIII paragraful 2. În acest scop, grupul special va trebui sa aibã consultãri regulate cu pãrţile în diferend şi sa le dea posibilitãţi adecvate pentru elaborarea unei soluţii reciproc satisfãcãtoare. 17. Dacã pãrţile nu reuşesc sa ajungã la o soluţie reciproc satisfãcãtoare, grupul special va trebui sa prezinte constatãrile sale în scris. În mod normal, grupul special va trebui sa expuna într-un raport justificãrile constatãrilor şi recomandãrilor sale. Atunci cînd va interveni o reglementare bilaterala, grupul special va putea, în raportul sau, sa se limiteze la expunerea succintã a problemei şi sa facã cunoscut ca s-a gãsit o soluţie. 18. Pentru a incuraja elaborarea, între pãrţi, a soluţiilor reciproc satisfãcãtoare şi a retine observaţiile lor, fiecare grup special va trebui ca mai întîi sa prezinte pãrţilor în cauza partea descriptivã a raportului sau şi apoi sa supunã pãrţilor în diferend concluziile sale sau un rezumat al concluziilor sale, stabilind un termen rezonabil înainte de a le comunica Pãrţilor Contractante. 19. Dacã este elaborata o soluţie reciproc satisfãcãtoare de cãtre pãrţile la un diferend pentru care este creat un grup special, orice parte contractantã interesatã în problema va avea dreptul sa solicite şi sa primeascã informaţii corespunzãtoare asupra acestei soluţii, în mãsura în care va fi vorba de probleme comerciale. 20. Timpul necesar activitãţii grupurilor speciale va depinde dupã caz*). Totuşi, ele trebuie sa depunã eforturi spre a prezenta constatãrile lor fãrã intirziere, ţinînd seama de obligaţia pãrţilor contractante de a asigura o reglementare prompta. În caz de urgenta, grupul special va fi chemat sa depunã constatãrile sale într-un termen care va fi în mod normal de 3 luni începînd din ziua în care grupul a fost instituit.---------- *) În anexa se explica ca "în majoritatea cazurilor lucrãrile grupurilor speciale s-au desfãşurat într-un termen rezonabil, de la 3 la 9 luni". 21. Pãrţile Contractante vor trebui sa examineze în cel mai scurt termen rapoartele grupurilor speciale şi grupurilor de lucru. Ele vor trebui sa ia mãsuri corespunzãtoare, pe baza rapoartelor grupurilor speciale şi de lucru, într-un termen rezonabil. Dacã este vorba de o acţiune introdusã de cãtre o parte contractantã slab dezvoltata, aceste mãsuri trebuie sa fie decise cu ocazia unei reuniuni convocate special în acest sens, în caz de necesitate. În cazuri asemãnãtoare, cînd ele vor examina mãsurile ce urmeazã a fi luate, Pãrţile Contractante vor tine seama nu numai de schimburile comerciale vizate prin mãsurile fãcînd obiectul acţiunii, ci şi de incidenta lor asupra economiei pãrţilor contractante slab dezvoltate care sînt în cauza. 22. Pãrţile Contractante vor tine sub control orice problema în domeniul cãreia ele vor formula recomandãri sau vor lua decizii. Dacã recomandãrile Pãrţilor contractante nu vor fi puse în aplicare într-un termen rezonabil, partea contractantã care introduce acţiunea va putea cere Pãrţilor Contractante sa întreprindã demersurile necesare care sa faciliteze gãsirea unei soluţii adecvate. 23. În cazul unei acţiuni introduse de cãtre o parte contractantã slab dezvoltata, Pãrţile Contractante vor examina ce alta soluţie vor putea da acesteia, care sa fie corespunzãtoare împrejurãrilor date. Supravegherea 24. Pãrţile Contractante au convenit sa procedeze la o examinare regulatã şi sistematica a evoluţiei sistemului de comerţ internaţional. O atentie deosebita va fi acordatã faptelor noi care ar avea o incidenta asupra drepturilor şi obligaţiilor decurgind din acordul general, problemelor care ar afecta interesele pãrţilor contractante slab dezvoltate, mãsurilor comerciale notificate în conformitate cu prezentul memorandum de acord şi mãsurile care vor face obiectul procedurilor de consultare, de conciliere sau de reglementare a diferendelor enunţate în prezentul memorandum de acord. Asistenta tehnica 25. Serviciile de asistenta tehnica ale Secretariatului G.A.T.T. vor trebui, la cererea unei pãrţi contractante slab dezvoltate, sa o ajute în orice problema vizata de prezentul memorandum de acord. ANEXA 1 Descrierea convenitã a practicii uzuale G.A.T.T. în materie de reglementare a diferendelor (art. XXIII paragraful 2) 1. Orice diferend care n-a fost reglementat pe plan bilateral potrivit prevederilor aplicabile ale acordului general poate fi adus în fata Pãrţilor Contractante*), care sînt ţinute, în conformitate cu art. XXIII paragraful 2, sa procedeze la o ancheta cu privire la problemele despre care ele au fost sesizate şi, în funcţie de caz, sa facã recomandãrile sau sa ia deciziile adecvate.------------ *) Consiliul este împuternicit sa acţioneze în numele Pãrţilor Contractante, în conformitate cu practica uzualã a G.A.T.T. Articolul XXIII paragraful 2 nu precizeazã dacã diferendele trebuie sa fie soluţionate de cãtre un grup de lucru sau un grup special*).------------ *) La Sesiunea de revizuire (1955), Pãrţile Contractante n-au adoptat propunerea de institutionalizare a procedurii grupurilor speciale, pentru motivul principal ca ele au preferat sa menţinã situaţia existenta şi sa nu instituie proceduri juridice care ar risca sa impunã G.A.T.T.-ului o sarcina excesiva. 2. Pãrţile Contractante au adoptat, în anul 1966, o decizie stabilind procedura de urmat cu ocazia consultãrilor în baza art. XXIII între pãrţile contractante dezvoltate şi pãrţile contractante slab dezvoltate (IBDD, Suplimentul nr. 14, pag. 19). Aceasta procedura prevede, printre altele, ca directorul general foloseşte bunele sale oficii în vederea facilitãrii unei soluţii, ca poate fi instituit un grup special însãrcinat sa examineze problema în vederea recomandarii de soluţii adecvate şi termene pentru îndeplinirea diferitelor pãrţi ale acestei proceduri. 3. Funcţia grupurilor speciale este, în mod normal, sa examineze faptele cauzei şi aplicabilitatea prevederilor din acordul general şi sa ajungã la o apreciere obiectivã a acestor elemente. În acest sens, ele au în mod frecvent consultãri regulate cu pãrţile în diferend, dîndu-le posibilitãţi adecvate sa elaboreze soluţii reciproc satisfãcãtoare. Grupurile speciale ţin seama în mod corespunzãtor de interesele specifice ale ţãrilor în curs de dezvoltare. În cazul cînd pãrţile nu ajung la elaborarea unei reglementãri reciproc satisfãcãtoare, grupurile speciale ajuta în mod normal Pãrţile Contractante sa facã recomandãri sau sa decidã în conformitate cu prevederile art. XXIII paragraful 2. 4. Înainte de a depune o acţiune, pãrţile contractante examineazã cu atentie utilitatea unei acţiuni angajate în conformitate cu prevederile art. XXIII paragraful 2. Acţiunile prezentate Pãrţilor Contractante potrivit acestor prevederi au fost soluţionate, cu putine excepţii, de o maniera satisfãcãtoare. Scopul Pãrţilor Contractante este sa ajungã întotdeauna la o reglementare pozitiva a diferendelor. O soluţie reciproc acceptabilã pentru pãrţi este în mod incontestabil de preferat. În absenta unei soluţii convenite între pãrţi, Pãrţile Contractante au, de regula, ca prim obiectiv sa obţinã suspendarea mãsurilor în cauza, dacã s-a constatat ca acestea sînt incompatibile cu acordul general. Nu trebuie sa se recurgã la acordarea unei compensaţii dacã suspendarea imediata a mãsurii în cauza este din punct de vedere material imposibila şi sa se aştepte suspendarea cu titlu provizoriu a mãsurilor incompatibile cu acordul general. Ultima posibilitate de acţiune pe care art. XXIII o acorda tarii care se prevaleazã de aceasta procedura este posibilitatea de a suspenda aplicarea concesiilor sau executarea altor obligaţii pe o baza discriminatorie fata de alte pãrţi contractante, sub rezerva ca Pãrţile Contractante sa o autorize. Asemenea situaţie a fost rar intilnita şi printre diferendele soluţionate, în conformitate cu art. XXIII paragraful 2, un singur caz de acest gen a avut loc. 5. În practica, pãrţile contractante n-au invocat prevederile art. XXIII decît dacã, dupã pãrerea lor, un avantaj pentru ele rezultind din acordul general ar fi fost anulat sau compromis. În cazul cînd exista o infracţiune în respectarea obligaţiilor subscrise în baza acordului general, mãsura în cauza este prezumatã sa anuleze sau sa compromita un avantaj. Orice prezumţie ca un avantaj a fost anulat sau compromis necesita examinarea ipso facto spre a se cunoaşte dacã împrejurãrile sînt suficient de grave pentru a justifica autorizarea de a suspenda concesiile sau obligaţiile, dacã partea contractantã care introduce acţiunea o cere. Cu alte cuvinte, exista în mod normal prezumţia ca o abatere de la reglementãri are urmãri defavorabile pentru alte pãrţi contractante şi atunci revine pãrţilor contractante în cauza obligaţia sa facã dovada contrariului. Paragraful 1 b) permite sa se recurgã la prevederile art. XXIII dacã faptul ca un avantaj este anulat sau compromis rezulta din mãsurile luate de cãtre alte pãrţi contractante, chiar dacã aceste mãsuri nu contravin prevederilor acordului general. Paragraful 1 c) permite şi o alta situaţie. Dacã o parte contractantã, care introduce o acţiunea în baza art. XXIII, apreciazã ca mãsurile care nu contravin prevederilor acordului general au anulat sau compromis avantajele sale rezultind din acordul general, ea va fi chematã sa prezinte o justificare detaliatã. 6. În ce priveşte elementele uzuale ale procedurilor grupurilor de lucru şi grupurilor speciale, sînt de notat urmãtoarele: i) Grupurile de lucru sînt instituite de cãtre consiliu la cererea uneia sau mai multor pãrţi contractante. Ele au în general ca mandat "sa examineze cazul în lumina prevederilor acordului general aplicabile în materie şi sa prezinte consiliului un raport". Ele însele îşi stabilesc procedurile de lucru. Practica lor consta în ţinerea uneia sau doua reuniuni de examinare a problemei, apoi o reuniune finala pentru deliberare în baza concluziilor lor. Grupurile de lucru sînt deschise participãrii oricãrei pãrţi contractante interesate în problema dezbatuta. În general, ele se compun din circa 5 pînã la 20 delegaţii, în funcţie de importanta problemei şi interesele legate de aceasta. Ţãrile pãrţi în diferend sînt întotdeauna membri ai grupului de lucru cu acelaşi statut ca şi celelalte delegaţii. Raportul grupului de lucru reflecta opiniile tuturor membrilor sãi, şi în consecinta, reproduce, dacã este necesar, pãrerile divergenţe. Cum tendinta este de a gãsi un consens, elaborarea raportului grupului de lucru rezerva un anumit spaţiu negocierilor şi compromisului. Consiliul adopta raportul. Rapoartele grupurilor de lucru reprezintã pãrerile consultative pe baza cãrora Pãrţile Contractante pot lua o decizie finala. ii) În caz de diferende, Pãrţile Contractante constituie grupuri speciale (care primesc diverse denumiri) sau grupuri de lucru, spre a le ajuta sa examineze problemele pentru care sînt instituite în baza art. XXIII paragraful 2. Începînd din anul 1952, recurgerea la grupuri speciale a devenit procedura uzualã. Totuşi, consiliul nu ia asemenea decizii decît dupã ce i-a dat partii interesate posibilitatea da studieze acţiunea şi sa pregãteascã rãspunsul pe care ea îl va prezenta în fata consiliului. Mandatele grupurilor sînt discutate şi aprobate de cãtre consiliu. În mod normal, grupurile au ca mandat "sa examineze problema în cauza şi sa formuleze constatãri proprii care sa ajute Pãrţile Contractante sa facã recomandãri sau sa ia decizii asa cum este prevãzut în art. XXIII paragraful 2". Cînd o parte contractantã, care se prevaleazã de prevederile art. XXIII paragraful 2, ridica probleme cu privire la suspendarea concesiilor sau altor obligaţii, grupurile au ca mandat sa examineze problema în conformitate cu prevederile art. XXIII paragraful 2. Membrii grupurilor speciale sînt de regula aleşi din delegatiile permanente sau, mai puţin frecvent, din administraţiile naţionale ale capitolelor, dintre delegaţii care participa în mod regulat la activitãţile G.A.T.T. Practica consta în a numi unu sau mai mulţi membri care sînt cetãţeni din ţãrile în curs de dezvoltare, dacã este vorba de un diferend între o ţara în curs de dezvoltare şi o ţara dezvoltata. iii) Se înţelege ca membrii grupurilor speciale acţioneazã impartial şi fãrã instrucţiuni din partea guvernelor lor. Într-un numãr redus de cazuri, în funcţie de natura şi complexitatea problemei, pãrţile în cauza au convenit sa desemneze experţi care nu sînt funcţionari de stat. Nominalizãrile sînt propuse pãrţilor vizate de cãtre Secretariatul G.A.T.T. Componenta (trei sau cinci membri, dupã caz) este agreatã de cãtre pãrţile în cauza şi aprobatã de cãtre Consiliul reprezentanţilor. Este recunoscut ca o larga diversitate de pãreri se dovedeşte utila în rezolvarea cazurilor dificile, dar numãrul membrilor doriti este adesea cauza intirzierilor în constituirea grupurilor speciale şi, prin aceasta, a procesului reglementãrii diferendelor. iv) Grupurile speciale stabilesc ele însele procedurile de lucru. Practica lor consta în ţinerea a doua sau trei reuniuni oficiale cu pãrţile în cauza. Ele invita pãrţile sa-şi expuna pãrerile în scris şi/sau oral în prezenta ambelor pãrţi. Grupurile pot pune întrebãri celor doua pãrţi în legatura cu orice problema pe care ele o considera legatã de diferend. Grupurile speciale solicita, de asemenea, pãrerile pãrţilor contractante avînd un interes deosebit în problema în cauza şi care nu sînt în mod direct pãrţi la diferend, însã au fãcut cunoscut consiliului ca ele doresc sa-şi prezinte pãrerile. Memoriile scrise prezentate grupurilor speciale sînt considerate confidenţiale, însã ele sînt ţinute la dispoziţia pãrţilor în diferend. Grupurile speciale consulta în mod frecvent sursele pe care le apreciazã indicate şi le solicita informaţii; ele consulta uneori experţi spre a obţine pãrerile lor tehnice asupra unor aspecte ale problemei. Grupurile speciale pot sa ceara pãrerile sau sprijinul secretariatului, în calitatea sa de garant al acordului general, în special asupra unor cazuri anterioare sau procedurii. Secretariatul asigura serviciile de securitate şi serviciul tehnic al grupurilor speciale. v) Dacã pãrţile n-ajung sa elaboreze o soluţie reciproc satisfãcãtoare, grupul special prezintã constatãrile sale în scris. Rapoartele grupurilor speciale, în mod normal, expun constatãrile lor asupra faptului, aplicabilitatea prevederilor în materie şi justificãrile fundamentale ale constatãrilor şi recomandãrilor lor. Cînd intervine o reglementare bilaterala, grupul special se limiteazã în raportul sau, sa expuna succint cazul şi sa facã cunoscut ca a fost gasita o soluţie. vi) Rapoartele grupurilor speciale sînt redactate în absenta pãrţilor, în baza informaţiilor culese şi declaraţiilor fãcute. vii) Pentru a incuraja elaborarea, între pãrţi, a unor soluţii reciproc satisfãcãtoare şi a culege observaţiile lor, fiecare grup special, de regula, supune mai întîi pãrţilor în cauza partea descriptivã a raportului sau, precum şi concluziile sale, sau un rezumat al concluziilor sale, acordind un termen rezonabil înaintea comunicãrii acestora Pãrţilor Contractante. viii) Conform mandatelor stabilite de Pãrţile Contractante, grupurile speciale se pronunţa asupra faptului de a se cunoaşte dacã mãsura examinata contravine unor reglementãri ale acordului general. Cînd Pãrţile Contractate le cere ele formuleazã, de asemenea, proiecte de recomandãri pentru pãrţi. Se intimpla ca grupurile speciale sa fie invitate sa dea un aviz tehnic asupra unui anumit aspect al problemei (de exemplu, asupra modalitãţilor unei retrageri sau suspendãri, avînd în vedere volumul schimburilor în cauza). Avizele exprimate de membrii grupurilor speciale sînt anonime, iar deliberãrile grupurilor sînt secrete. ix) Pãrţile Contractante n-au fixat niciodatã termene precise pentru diferite etape ale procedurii, probabil pentru ca problemele supuse grupurilor speciale diferã atît în ce priveşte complexitatea cît şi urgenta lor, însã, în majoritatea cazurilor, lucrãrile grupurilor speciale au fost încheiate într-un termen rezonabil, de la 3 la 9 luni. Decizia adoptatã de Pãrţile Contractante în anul 1996, menţionatã în paragraful 2 de mai sus, dispune, la paragraful 7, ca grupul special trebuie sa prezinte raportul sau într-un termen de 60 de zile de la data la care i-a fost prezentatã problema. ------------ 
