Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECRET nr. 18 din 3 februarie 1976 pentru modificarea Decretului nr. 623/1973 privind organizarea Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania, devenit Legea nr. 141/1973
EMITENT: CONSILIUL DE STAT PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 7 din 5 februarie 1976
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
ART. 1
Articolul 8 din <>Decretul nr. 623/1973 privind organizarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, devenit Legea nr. 141/1973 , se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 8. - Pe lângã Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România funcţioneazã Comisia de arbitraj
Se aproba Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de arbitraj de pe lângã Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, anexa la prezentul decret".
ART. 2
Pe data intrãrii în vigoare a prezentului decret îşi înceteazã aplicarea Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comerţ exterior de pe lângã Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, anexa la <>Decretul nr. 623/1973 .
NICOLAE CEAUŞESCU
Preşedintele
Republicii Socialiste România
ANEXA 1
REGULAMENT
privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de arbitraj de
pe lângã Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii
Socialiste România
CAP. 1
Organizare şi competenta
ART. 1
Comisia de arbitraj de pe lângã Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România se organizeazã şi funcţioneazã, în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament, ca organ cu caracter obştesc, independent de exercitarea atribuţiilor jurisdicţionale ce îi revin potrivit competentei sale.
Sediul Comisiei de arbitraj este la Bucureşti.
ART. 2
Comisia de arbitraj este competenta sa soluţioneze litigiile patrimoniale nãscute din raportul de comerţ exterior, de colaborare şi cooperare economicã şi tehnico-ştiinţificã ori din alte asemenea raporturi ce se stabilesc între o persoana juridicã romana şi persoane fizice sau juridice strãine, ori între pãrţi care sunt toate strãine.
Competenta de a soluţiona litigiile prevãzute la alineatul precedent revine Comisiei de arbitraj numai dacã:
a) pãrţile au încheiat în acest sens o convenţie scrisã sau
b) pãrţile sunt obligate sa supunã litigiul dintre ele Comisiei de arbitraj în temeiul unui acord internaţional.
Convenţia pãrţilor privind supunerea spre arbitrare a litigiului poate rezulta şi din sãvârşirea unor acte porocedurale, cum sunt introducerea de cãtre reclamant a unei cereri de arbitrare şi comunicarea pârâtului în sensul ca accepta ca aceasta cerere sa fie soluţionatã de Comisia de arbitraj.
ART. 3
În cazul în care pãrţile convin, Comisia de arbitraj este competenta sa soluţioneze şi litigii nãscute din raporturile contractuale dintre societãţile mixte constituite în Republica Socialistã România şi orice alte persoane juridice romane.
ART. 4
Comisia de arbitraj îşi verifica propria sa competenta de a soluţiona un litigiu şi hotãrãşte în aceasta privinta.
Competenta Comisiei de arabitraj de a soluţiona un litigiu exclude, pentru acel litigiu, competenta instanţelor de drept comun.
ART. 5
Comisia de arbitraj se compune din:
- preşedinte şi vicepreşedinte;
- arbitri;
- secretariat.
ART. 6
Prezidiul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România numeşte pe preşedintele şi vicepreşedintele Comisiei de arbitraj dintre arbitri.
ART. 7
Preşedintele Comisiei de arbitraj are conducerea acestei comisii şi o reprezintã în relaţiile interne şi internaţionale.
În organizarea activitãţii Comisiei de arbitraj, preşedintele îndeplineşte atribuţiile prevãzute în prezentul regulament:
Vicepreşedintele ajuta pe preşedinte în îndeplinirea atribuţiilor sale şi este inlocuitorul de drept al acestuia.
ART. 8
Arbitrii sunt numiţi, la propunerea preşedintelui Comisiei de arbitraj în funcţiune, de prezidiul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, pe timp de 3 ani, dintre persoane cu inalta calificare juridicã şi cunoştinţe în materie de comerţ exterior şi relaţii economice internaţionale, necesare soluţionãrii litigiilor prevãzute la art. 2.
Comisia de arabitraj se compune din 35-40 arbitri, înscrişi într-o lista care va cuprinde: numele, domiciliul, funcţia, specialitatea şi titlurile ştiinţifice ale arbitrului.
Arbitrii sunt independenţi şi impartiali în îndeplinirea atribuţiilor lor. Ei nu sunt reprezentanţii pãrţilor.
ART. 9
Secretariatul Comisiei de arbitraj este compus din asistenţi arbitrali şi alt personal cu funcţii de execuţie de specialitate şi de execuţie administrativ numiţi de cãtre Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, în cadrul planului de munca şi retribuire a muncii aprobat. Numirea asistentilor arbitrali se face cu avizul preşedintelui Comisiei de arbitraj.
Secretariatul Comisiei de arbitraj este condus de unul dintre asistentii arbitrali împuternicit în acest sens, cu avizul preşedintelui Comisiei de arbitraj şi având atribuţiile stabilite de prezidiul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România.
ART. 10
Litigiile se soluţioneazã de un complet de arbitraj format din 3 membri sau, dupã caz, de un arbitru unic, potrivit dispoziţiilor cap. III din prezentul regulament.
Dispoziţiile prezentului regulament în care se fac referiri la completul de arbitraj se aplica în mod corespunzãtor şi arbitrului unic.
CAP. 2
Sesizarea Comisiei de arbitraj
ART. 11
Comisia de arbitraj este sesizatã şi procedura de arbitraj începe prin introducerea unei cereri scrise care va cuprinde:
a) denumirea şi sediul sau, în cazul persoanelor fizice, numele, domiciliul ori resedinta pãrţilor;
b) numele şi calitatea celui care angajeazã sau reprezintã partea în litigiu, anexându-se dovada calitãţii;
e) obiectul cererii;
d) indicarea temeiului juridic al competentei Comisiei de arbitraj, în afarã de cazul în care aceasta competenta rezulta dintr-un acord internaţional. Când se invoca o convenţie a pãrţilor, se va anexa copia acesteia, certificatã de reclamant;
e) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiazã cererea. În cazul în care regulamentul invoca o lege strãinã, se va anexa copie de pe dispoziţiile care intereseazã litigiul;
f) probele pe care se sprijinã cererea. Când proba se face cu înscrisuri, acestea se vor anexa şi vor fi enumerate în cerere sau într-o lista ce se va ataşa la cerere. Când se solicita proba cu martori, se vor arata numele şi domiciliul acestora;
g) numele arbitrului ales ori declaraţia reclamantului ca înţelege ca arbitrul sa fie desemnat de preşedintele Comisiei de arbitraj. Reclamantul poate sa aleagã şi un arbitru supleant. În cazul prevãzut de art. 22 alin. 2, reclamantul va propune persoana arbitrului unic. Dacã reclamantul nu cunoaşte lista arbitrilor o va cere de la secretariatul Comisiei de arbitraj şi, în termen de 15 zile de la primirea ei, va comunica numele arbitrului ales, al supleantului dacã a fãcut o asemenea alegere, ori, dupã caz, al arbitrului unic;
h) semnatura partii.
ART. 12
Reclamantul este obligat sa stabileascã în cerere valoarea obiectului ei, chiar şi în cazurile în care nu formuleazã pretenţii bãneşti.
Valoarea obiectului cererii se stabileşte, de regula, astfel;
a) în cererile privind pretenţii bãneşti, la suma pretinsa;
b) în cererile privind predarea unor bunuri, la valoarea acelor bunuri din momentul introducerii cererii;
c) în cererile în constatare, la valoarea obiectului raportului juridic din momentul introducerii cererii;
d) în cererile privind o obligaţie de a face sau de a nu face, la valoarea indicatã de reclamant.
În cererile cu mai multe capete, valoarea fiecãrui capãt trebuie sa fie stabilitã în mod separat; valoarea obiectului cererii se stabileşte la suma totalã a capetelor de cerere.
Dacã reclamantul nu a stabilit sau a stabilit inexact valoarea obiectului cererii, Comisia de arbitraj, din oficiu sau la cererea pârâtului, stabileşte aceasta valoare pe baza datelor privitoare la obiectul cererii.
ART. 13
Data introducerii cererii se considera ziua înregistrãrii acesteia la Comisia de arbitraj, iar în cazul expedierii ei prin posta, data prevãzutã în ştampila oficiului poştal de expediere.
ART. 14
La cerere se va anexa şi dovada plãţii taxei arbitrale.
Normele privind taxele arbitrale, inclusiv tariful acestora şi cazurile în care taxele arbitrale se reduc sau se restituie, cheltuielile arbitrale speciale şi cheltuielile pãrţilor în litigiile ce se soluţioneazã de Comisia de arbitraj sunt prevãzute în anexa*) la prezentul regulament.
ART. 15
Cererea, împreunã cu toate înscrisurile, se depune în atâtea exemplare câţi pârâţi sunt, precum şi cel puţin un exemplar pentru Comisia de arbitraj.
Cererea se depune în limba romana sau în limba contractului dintre pãrţi ori în limba în care aceasta se depune în limba romana sau în limba contractului dintre pãrţi ori în limba în care acestea au purtat corespondenta.
Înscrisurile se depun în original sau în copii certificate de parte.
Comisia de arbitraj din oficiu sau la cerere, poate obliga partea sa prezinte o traducere a cererii în limba romana, iar a înscrisurilor într-o alta limba, atunci când aceasta este cerutã de interesele examinãrii litigiului.
Pãrţile pot solicita ca traducerile sa fie efectuate, pe socoteala lor, prin grija Comisiei de arbitraj.
ART. 16
Dacã cererea este însoţitã de probe de marfa, esantioane etc., acestea se vor depune într-un singur exemplar, fãcându-se menţiune în cerere. Asistentul arbitral va întocmi un proces-verbal de luare în custodie, care va cuprinde descrierea amãnunţitã a obiectelor depuse.
ART. 17
În cazul în care cererea nu cuprinde toate menţiunile prevãzute la art. 11, asistentul arbitral va invita pe reclamant sa o completeze fãrã întârziere, în mod corespunzãtor. În cazul mentiunilor prevãzute la art. 11 lit. a), c) şi h) completarea cererii se va face în cel mult doua luni de la data primirii invitatiei. Dacã completarea cererii se face în acest termen, cererea se considera depusa pe data prevãzutã la art. 13.
Pana la completarea cererii, litigiul rãmâne în nelucrare.
În cazul în care reclamantul, nedand urmare invitatiei de a inlatura lipsurile cererii, stãruie ca litigiul sa se dezbata, completul de arbitraj da o hotãrâre sau, în cazurile prevãzute la art. 47, închide procedura de arbitraj printr-o încheiere.
ART. 18
Copii de pe cererea de arbitrare şi de pe anexe, o lista a arbitrilor, precum şi numele arbitrului şi dacã este cazul, şi cel al supleantului, aleşi de reclamant, se vor comunica pârâtului, cu invitaţia de a depune întâmpinare în termen de 30 de zile de la primire. Acest termen poate fi prelungit la cererea pârâtului.
Întâmpinarea cuprinde excepţiile privind cererea reclamantului, rãspunsul în fapt şi în drept la aceasta cerere, probele propuse în apãrare, precum şi, în mod corespunzãtor, celelalte menţiuni prevãzute de art. 11.
ART. 19
În termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, paratul va comunica, prin întâmpinare sau prin înştiinţare separatã, numele arbitrului ales ori declaraţia ca înţelege ca acesta sa fie desemnat de preşedintele Comisiei de arbitraj. Paratul poate sa aleagã şi un arbitru supleant. În cazul prevãzut la art. 22 alin. 2, paratul va comunica dacã accepta propunerea reclamantului cu privire la persoana arbitrului unic.
ART. 20
Dacã partea nu comunica numele arbitrului ales în termenele prevãzute de art. 11 şi art. 19, desemnarea acestuia se face de preşedintele Comisiei de arbitraj.
ART. 21
Dacã paratul are pretenii impotriva reclamantului, el poate face cerere reconvenţionalã.
Cererea reconvenţionalã poate fi introdusã cel mai târziu pana la închiderea dezbaterilor în cererea principala. Dacã, prin introducerea cu întârziere nejustificatã a cererii reconventionale, dezbaterea litigiului s-a prelungit, completul de arbitraj poate obliga pe parat la acoperirea cheltuielilor suplimentare efectuate de reclamant şi de comisia de arbitraj.
Cererea reconvenţionalã trebuie sa îndeplineascã aceleaşi condiţii ca şi cererea principala.
CAP. 3
Completul de arbitraj
ART. 22
Completul de arbitraj este format din 3 membri, dintre care 2 arbitri şi un suprrbitru, aleşi sau, dupã caz, desemnaţi, în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament, dintre membrii Comisiei de arbitraj.
Dacã pãrţile convin, litigiul se soluţioneazã de un arbitru unic. Arbitrul unic se alege de pe lista arbitrilor prin acordul pãrţilor sau, în lipsa unui asemenea acord, se desemneazã de pe aceeaşi lista de cãtre preşedintele Comisiei de arbitraj.
ART. 23
Dacã exista mai multe pãrţi care au interese comune, ele vor alege un singur arabitru. În caz de neînţelegere, arbitrul va fi desemnat de preşedinte.
ART. 24
Arbitrii aleg un suprrbitru care va prezida completul de arbitraj.
În cazul în care arbitrii nu se înţeleg asupra persoanei suprrbitrului sau nu îl aleg în termen de 10 zile de la data alegerii sau desemnãrii arbitrului pârâtului, suprrbitrul va fi desemnat de preşedinte.
ART. 25
În caz de împiedicare a arbitrului de a-şi exercita atribuţiile, acesta va fi înlocuit prin supleantul sau; dacã nu a fost ales un supleant sau dacã şi acesta este împiedicat de a-şi exercita atribuţiile, va fi instiintata partea care i-a ales, cu invitaţia de a alege un nou arbitru şi, la aprecierea sa, un nou supleant, în termen de 15 zile de la primirea înştiinţãrii, dispoziţiile art. 20 fiind aplicabile în mod corespunzãtor.
În cazul în care arbitrul şi supleantul care nu-şi mai pot exercita atribuţiile au fost desemnaţi de preşedinte, acesta va desemna de îndatã un alt arbitru.
În caz de împiedicare a suprrbitrului de a-şi exercita atribuţiile sale, arbitrii pãrţilor vor alege un alt suprrbitru în condiţiile prevãzute de art. 24.
ART. 26
Oricare dintre pãrţi poate cere recuzarea unui membru al completului de arbitraj sau a arbitrului unic, dacã are îndoieli în ceea ce priveşte imparţialitatea lui, îndeosebi dacã, direct sau indirect, el este personal interesat în soluţionarea cauzei.
Cererea de recuzare trebuie sa fie facuta pana la începerea dezbaterilor. Cererea facuta peste acest termen poate fi totuşi examinata dacã completul de arbitraj poate fi totuşi examinata dacã completul de arbitraj considera ca fiind justificatã cauza întârzierii.
Recuzarea se soluţioneazã de cãtre completul de arbitraj, fãrã participarea arbitrului recuzat. Dacã cei doi membri ai completului de arbitraj nu ajung la un acord sau dacã se cere recuzarea a doi arbitri sau a arbitrului unic, recuzarea se soluţioneazã de preşedintele Comisiei de arbitraj.
Dacã cererea de recuzare este admisã, noul arbitru, suprrbitrul sau arbitrul unic va fi ales sau va fi desemnat în conformitate cu prezentul regulament.
Arbitrul, suprrbitrul sau arbitrul unic poate declara ca se abţine de la soluţionarea litigiului pentru motivele arãtate la alin. 1.
ART. 27
Arbitrii vor continua sa soluţioneze litigiile în curs la data expirãrii perioadei pentru care au fost numiţi conform art. 8, în afarã de cazul în care ar fi împiedicaţi, din alte motive, sa-şi exercite atribuţiile.
ART. 28
Experţii şi traducatorii vor putea fi recuzati pentru motivele prevãzute la art. 26. Recuzarea se soluţioneazã de completul de arbitraj.
CAP. 4
Procedura de arbitraj
ART. 29
Completul de arbitraj verifica stadiul pregãtirii litigiului pentru dezbatere şi, dacã va socoti necesar, va dispune mãsurile corespunzãtoare pentru completarea dosarului, putând cere pãrţilor explicaţii scrise cu privire la obiectul cererii şi faptele litigiului, precum şi completarea probelor. Dupã aceasta verificare şi, dacã este cazul, dupã completarea dosarului, suprrbitrul fixeazã termen de arbitrare a litigiului, dispunând citarea pãrţilor.
Suprrbitrul va da asistentului arbitral indicaţii cu privire la pregãtirea şi desfãşurarea dezbaterilor.
ART. 30
Comunicarea cãtre pãrţi a tuturor înscrisurilor litigiului se efectueazã prin grija asistentului arbitral. Înscrisurile se comunica la adresa indicatã de parte. Cererile, intampinarile, citaţiile, hotãrârile arbitrale şi încheierile se comunica prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire.
În cazul comunicãrii de înscrisuri, în recipisa de predare a scrisorii se va face menţiune despre acestea.
Celelalte înscrisuri pot fi transmise prin scrisoare recomandatã sau simpla, iar diferitele instiintari şi prin telegraf sau telex.
Înscrisurile pot fi înmânate şi personal partii, sub semnatura, la sediul Comisiei de arbitraj.
ART. 31
Pãrţile vor fi înştiinţate despre data şi locul şedinţei arbitrale prin citaţie, care va fi transmisã cu cel puţin 30 de zile înainte de termenul de arbitrare, astfel ca fiecare dintre pãrţi sa dispunã de timpul necesar, pentru pregãtirea litigiului şi a prezentãrii la şedinţa.
ART. 32
Şedinţele completului de arbitraj se desfãşoarã la sediul Comisiei de arbitraj. Completul de arbitraj poate dispune ca şedinţa sa se desfãşoare în alt loc.
ART. 33
Litigiul se examineazã în şedinţa publica. La cererea oricãreia dintre pãrţi sau din oficiu, completul de arbitraj examineazã litigiul în şedinţa închisã. La şedinţa închisã nu pot participa decât pãrţile în litigiu sau reprezentantul acestora, consilierii pãrţilor, precum şi celelalte persoane citate.
ART. 34
Pãrţile pot participa la dezbaterea litigiului, personal sau prin reprezentanţi aleşi dupã vointa lor şi împuterniciţi în modul cuvenit. Pãrţile pot fi reprezentate sau asistate şi de strãini.
Neprezentarea partii, încunoştinţatã în modul cuvenit despre data şi locul şedinţei arbitrale, nu impiedica dezbaterea litigiului, afarã numai dacã partea lipsa nu va cere, pana la terminarea dezbaterii, amânarea litigiului pentru motive întemeiate.
Oricare dintre pãrţi poate cere în scris ca soluţionarea litigiului sa se facã în lipsa sa, pe baza actelor de la dosar.
În cazul în care ambele pãrţi, deşi legal citate, nu se prezintã la termen, şi nu s-a cerut judecarea în lipsa ori amânarea, soluţionarea litigiului va fi suspendatã, în afarã de cazul în care pãrţile sunt de acord ca litigiul sa se soluţioneze totuşi dezbaterea în prezenta pãrţilor dacã apreciazã ca probele prezentate nu sunt suficiente.
ART. 35
Înaintea sau în cursul arbitrajului, oricare dintre pãrţile interesate poate cere instanţelor judecãtoreşti sa încuviinţeze mãsuri de asigurare şi mãsuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite împrejurãri de fapt.
Aceste mãsuri vor fi aduse la cunostinta Comisiei de arbitraj de cãtre partea care le-a cerut.
ART. 36
Dezbaterea litigiului se face în limba romana. Cu acordul pãrţilor, completul de arbitraj poate dispune ca dezbaterea sa se facã şi în alta limba. Dacã o parte nu cunoaşte limba în care se desfãşoarã dezbaterea, completul de arbitraj, la cererea şi pe cheltuiala ei, asigura serviciile unui traducãtor. Pãrţile pot participa la dezbateri cu traducãtorul lor.
Traducerea poate fi facuta şi de unul dintre membrii completului de arbitraj.
ART. 37
Fiecare dintre pãrţi are sarcina sa dovedeascã faptele pe care îşi întemeiazã pretenţia sau apãrarea în litigiu.
În vederea soluţionãrii litigiului, completul de arbitraj poate cere pãrţilor explicaţii suplimentare, poate dispune administrarea oricãror probe prevãzute de lege şi se poate adresa oricãror organe de stat sau organizaţii romane pentru a obţine relaţiile care s-ar dovedi necesare; de asemenea, poate cere unor terţe persoane prezentarea de probe.
Administrarea probelor se efectueazã în şedinţa completului de arbitraj. Prin încheierea completului de arbitraj se poate dispune ca administrarea probelor sa fie efectuatã în fata unui arbitru delegat în acest scop.
Administrarea probelor se va putea face şi prin mijlocirea instanţelor judecãtoreşti.
Aprecierea probelor se face de cãtre arbitri potrivit intimei lor convingeri.
ART. 38
Completul de arbitraj soluţioneazã litigiile pe baza normelor dreptului material aplicabil, conducandu-se dupã prevederile contractului şi ţinând seama de uzanţele comerciale.
ART. 39
La cererea oricãreia dintre pãrţi sau din oficiu, se poate hotãrî, prin încheiere, amânarea dezbaterilor sau suspendarea litigiului pe un anumit termen.
ART. 40
Dezbaterile vor fi consemnate într-o încheiere de şedinţa întocmitã de asistentul arbitral.
ART. 41
Încheierea de şedinţa va cuprinde, în mod corespunzãtor, pe lângã menţiunile prevãzute la art. 45 lit. a), b) şi c), urmãtoarele menţiuni:
a) o scurta descriere a desfãşurãrii şedinţei;
b) susţinerile şi cererile pãrţilor;
c) motivarea, dupã caz, a mãsurilor luate, a amânãrii dezbaterilor, a suspendãrii litigiului pe un anumit termen sau a închiderii procedurii arbitrale;
d) semnãturile arbitrilor şi asistentului arbitral.
Pãrţile au dreptul sa ia cunostinta de conţinutul încheierii. La cererea pãrţilor, completul de arbitraj poate indrepta sau completa încheierea de şedinţa printr-o alta încheiere.
Pãrţilor li se elibereazã, la cerere, copie de pe încheierea de şedinţa.
ART. 42
Procedura arbitralã ia sfârşit prin pronunţarea unei hotãrâri sau, în cazurile prevãzute de art. 47, printr-o încheiere de închidere a procedurii arbitrale.
Se pronunţa o hotãrâre în cazurile în care litigiul se soluţioneazã în fond, precum şi atunci când reclamantul renunţa la pretenţiile sale sau când pãrţile cer sa se pronunţe o hotãrâre care sa cuprindã învoiala lor.
ART. 43
Dupã ce completul de arbitraj va considera ca toate împrejurãrile cauzei sunt suficient lamurite, va declara închisã dezbaterea litigiului şi va intra în deliberare.
Hotãrârea se ia în şedinţa secreta.
În litigiile rezolvate în complet de 3 membri, hotãrârea se ia prin votul majoritãţii membrilor completului de arbitraj. Suprrbitrul are un vot egal cu ceilalţi membri ai completului, dar îşi exprima ultimul opinia.
La deliberare poate fi prezent şi asistentul arbitral.
ART. 44
Îndatã dupã închiderea dezbaterilor şi luarea hotãrârii se întocmeşte dispozitivul acesteia, în care se citeşte pãrţilor sau, în cazul lipsei lor, li se comunica în scris. Dispozitivul se semneazã de toţi membrii completului de arbitraj, precum şi de asistentul arbitral.
Dacã exista opinie separatã ea se va mentiona în dispozitiv.
În termenul stabilit de completul de arbitraj, termen care nu trebuie sa depãşeascã 30 de zile, hotãrârea arbitralã motivatã trebuie sa fie comunicatã pãrţilor în scris.
Prin derogare de la prevederile alin. 1, completul de arbitraj poate dispune ca hotãrârea arbitralã sa fie comunicatã pãrţilor, în scris, fãrã o pronunţare, orala, într-un termen care nu trebuie sa depãşeascã 30 de zile.
În cazuri întemeiate, preşedintele Comisiei de arbitraj poate prelungi termenele prevãzute la alin. 3 şi 4.
Hotãrârea se redacteazã şi se comunica în limba romana.
ART. 45
Hotãrârea arbitralã va cuprinde:
a) indicarea Comisiei de arbitraj, a numãrului dosarului şi al hotãrârii, precum şi a locului şi datei pronunţãrii ei;
b) numele arbitrilor, suprrbitrului sau, dupã caz, al arbitrului unic, precum şi numele asistentului arbitral;
c) denumirea şi sediul sau, dupã caz, numele pãrţilor, domiciliul sau resedinta lor, numele reprezentanţilor pãrţilor precum şi al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;
d) obiectul litigiului şi susţinerile pe scurt ale pãrţilor;
e) motivele de fapt şi de drept ale hotãrârii;
f) dispozitivul, care va prevedea soluţia data şi cheltuielile de arbitrare acordate;
g) semnãturile membrilor completului de arbitraj sau, dupã caz, a arbitrului unic, precum şi aceea a asistentului arbitral.
În cazul în care unul dintre membrii completului de arbitraj a avut o alta pãrere, el îşi va redacta opinia separatã, cu arãtarea considerentelor pe care aceasta se sprijinã.
ART. 46
Dacã prin hotãrârea data, completul de arbitraj a omis sa se pronunţe asupra unui capãt de cerere, oricare dintre pãrţi poate solicita, în termen de 30 de zile de la data comunicãrii hotãrârii, o hotãrâre de completare. Aceasta hotãrâre se da cu citarea pãrţilor.
Greşelile materiale din textul hotãrârii arbitrale sau alte greşeli evidente care nu schimba fondul soluţiei, precum şi greşelile de calcul pot fi îndreptate, la cererea pãrţilor sau din oficiu, printr-o încheiere.
Hotãrârea de completare sau încheierea de îndreptare a hotãrârii arbitrale face parte integrantã, dupã caz, din hotãrârea completatã sau îndreptatã. Pãrţile nu pot fi obligate la plata cheltuielor legate de completarea sau îndreptarea hotãrârii arbitrale.
ART. 47
Procedura arbitralã ia sfârşit prin pronunţarea unei încheieri:
a) în cazul renunţãrii de cãtre reclamant la cererea sa;
b) în cazul în care se ia act ca pãrţile s-au împãcat;
c) în cazul în care, datoritã inactivitãţii reclamantului, litigiul rãmâne în nelucrare mai mult de 6 luni sau când reclamantul nu cere reluarea dezbaterii în decurs de o luna de la expirarea termenului pentru care s-a suspendat litigiul conform art. 39 sau în cazul în care lipsesc condiţiile pentru examinarea şi soluţionarea litigiului în fond.
La pronunţarea de cãtre completul de arbitraj a încheierii se aplica, în mod corespunzãtor, art. 42-46.
Dacã completul de arbitraj nu a fost încã format, încheierea privind închiderea procedurii arbitrale se pronunţa de cãtre preşedintele Comisiei de arbitraj.
ART. 48
Completul de arbitraj ia mãsuri ca dezbaterea litigiului sa fie terminatã, în mãsura posibilitãţilor, într-un termen care sa nu depãşeascã 6 luni din ziua în care a fost constituit.
CAP. 5
Hotãrârile arbitrale. Cai de atac. Executare
ART. 49
Hotãrârile arbitrale sunt definitive. Ele pot fi atacate numai pe calea extraordinarã a cererii de reexaminare introdusã la Comisia de arbitraj, pentru unul din urmãtoarele motive:
a) partea a lipsit la termenul când a avut loc dezbaterile şi procedura de citare nu a fost legal îndeplinitã;
b) hotãrârea a fost data de alţi arbitri decât cei aleşi sau desemnaţi potrivit prezentului regulament;
c) completul de arbitraj s-a pronunţat asupra unui lucru ce nu s-a cerut ori a dat mai mult decât s-a cerut;
d) se înfãţişeazã înscrisuri doveditoare de natura a schimba soluţia şi pe care partea din motive temeinice nu le-a putut depune pana la pronunţarea hotãrârii.
Cererea de reexaminare se poate introduce în termen de 30 de zile de la data comunicãrii hotãrârii arbitrale şi se judeca de acelaşi complet de arbitraj, dacã pãrţile nu aleg alţi arbitri.
Dacã cererea de reexaminare este admisã, hotãrârea atacatã se desfiinţeazã şi litigiul se rearbitreaza, pronunţându-se o noua hotãrâre arbitralã.
ART. 50
Hotãrârile arbitrale sunt obligatorii. Ele se aduc la îndeplinire de bunãvoie de cãtre partea impotriva cãreia s-a pronunţat hotãrârea, imediat sau în termenul arãtat în hotãrâre. În cazul în care o parte refuza executarea, hotãrârea, pentru a fi executatã în ţara, va fi investitã, la cererea partii interesate, cu formula executorie, de cãtre prezidiul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România şi va fi executatã întocmai ca şi hotãrârile definitive ale instanţelor judecãtoreşti.
Prezidiul camerei, sesizat cu o cerere de investire, o va rezolva în termen de cel mult 30 de zile.
Sesizarea prezidiului camerei întrerupe cursul prescripţiei dreptului de a cere executarea hotãrârii.
CAP. 6
Dispoziţii finale
ART. 51
Prevederile prezentului regulament se completeazã cu dispoziţiile de drept comun de procedura civilã romana, în mãsura în care acestea sunt aplicabile, ţinând seama de caracterul internaţional al competentei Comisiei de arbitraj.
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
