Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Structura organizatoricã a centralelor industriale şi unitãţilor asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum şi a unitãţilor componente fãrã personalitate juridicã ale centralelor - uzine, fabrici, exploatãri şi altele similare -, denumite în cele ce urmeazã unitãţi economice, se stabileşte în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivã ale acestora, pe baza prezentelor norme.
ART. 2
Se aproba structurile organizatorice tip pentru centralele industriale şi alte unitãţi similare şi pentru întreprinderile industriale, prevãzute în anexa nr. 1*), care face parte integrantã din prezentul decret.
Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniştri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri şi subramuri economice, pentru unitãţi asimilate centralelor, pentru întreprinderi şi unitãţile componente ale centralelor, precum şi pentru alte unitãţi economice.
------------
*) Anexa se comunica celor interesaţi.
CAP. 2
Norme de structura pentru întreprinderi
ART. 3
În funcţie de volumul, complexitatea, importanta şi specificul activitãţii, structura organizatoricã a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde:
A. Structura de producţie şi conceptie
a) ateliere de producţie, montaj, service, proiectare, precum şi pentru alte activitãţi productive;
b) laboratoare de control şi cercetare;
c) secţii de producţie, montaj, service, precum şi pentru alte activitãţi productive;
d) uzine, fabrici, exploatãri şi alte unitãţi similare fãrã personalitate juridicã.
B. Structura funcţionalã
a) birouri;
b) servicii.
ART. 4
Atelierul de producţie, montaj, service şi alte activitãţi similare cuprinde cel puţin 4 formaţii de lucru conduse de cîte un maistru; mãrimea acestor formaţii de lucru se stabileşte pe baza de normative unificate aprobate pe ramuri, subramuri sau activitãţi, depinzind de natura şi specificul procesului de producţie, precum şi de diviziunea muncii corespunzãtoare acestuia. Maistrii lucreazã sub conducerea nemijlocitã a şefului de atelier. Dacã volumul activitãţii necesita un numãr de muncitori echivalent cu 4 formaţii de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un numãr mai mic de maiştri sau fãrã maiştri, şeful de atelier conducind nemijlocit activitatea muncitorilor.
În cazul unor procese de producţie de complexitate deosebita, formatiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri.
Activitatea atelierelor se desfãşoarã pe schimburi, fiecare atelier avînd numãrul de maiştri corespunzãtor normativelor şi cîte un şef de atelier pe schimb.
Atelierul poate funcţiona atît în cadrul secţiilor de producţie, cît şi independent.
ART. 5
Atelierul de proiectare se poate constitui dacã volumul de munca necesita cel puţin 25 de persoane; în cazurile în care volumul de munca este mai redus se vor organiza colective de proiectare.
ART. 6
Laboratorul de control şi cercetare executa analize, probe, mãsurãtori pentru determinarea calitãţii materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum şi unele lucrãri cu caracter de studiu şi cercetare; el se constituie dacã volumul de munca necesita cel puţin 5 persoane.
ART. 7
Secţia de producţie, montaj, service şi pentru alte activitãţi productive se poate organiza pentru conducerea unitarã a activitãţilor legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacã volumul de activitate necesita cel puţin 3 ateliere de producţie; de asemenea, se pot constitui secţii în care şeful acesteia conduce direct un numãr de cel puţin 6 formaţii de lucru conduse de cîte un maistru.
Activitatea în secţie se desfãşoarã pe schimburi. Ea este condusã de un şef de secţie coordonator şi de şefi de secţie pe schimburi. Se numesc şefi de secţie pe schimb numai dacã schimbul respectiv lucreazã cu intreaga capacitate a sectiei. Şeful de secţie coordonator îndeplineşte şi atributia de şef de secţie pe schimb. Şeful de secţie coordonator ajutat de ceilalţi şefi de schimb, rãspunde de asigurarea condiţiilor necesare pentru buna desfãşurare a activitãţii în toate schimburile, precum şi pentru realizarea planului pe intreaga secţie.
ART. 8
Uzinele, fabricile, exploatãrile şi celelalte unitãţi similare fãrã personalitate juridicã se pot infiinta în mod excepţional, în cadrul întreprinderilor foarte mari şi complexe avînd procese de producţie diferite, cu aprobarea consiliului de conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizãrii economico-sociale, ce urmeazã a lua fiinta.
Uzinele, fabricile, exploatãrile şi celelalte unitãţi similare fãrã personalitate juridicã sînt conduse de cîte un director sau inginer şef.
Unitãţile economice prevãzute în alin. 1 au în componenta lor mai multe ateliere sau secţii de producţie, montaj şi pentru alte activitãţi productive, corespunzãtor atribuţiilor care le-au fost stabilite, potrivit legii, de cãtre organul ierarhic superior şi cu respectarea normelor unitare şi a structurilor tip; în cazul în care aceste unitãţi sînt situate în alte localitãţi decît cele în care îşi are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatoricã un numãr minim de compartimente functionale strict necesare, care sa le asigure o activitate normalã.
ART. 9
Biroul este un compartiment funcţional care se poate constitui pentru îndeplinirea unor lucrãri sau activitãţi omogene care necesita o organizare distinctã. Biroul poate fi constituit independent dacã volumul de munca necesita un numãr minim de 5 persoane; de asemenea, se pot constitui, în mod excepţional, birouri în cadrul unor servicii cu numãr mare de persoane.
ART. 10
Serviciul este un compartiment funcţional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activitãţi importante, cu volum mare de munca, sau pentru mai multe activitãţi complementare care trebuie conduse unitar, dacã volumul de munca necesita cel puţin 15 persoane; în cadrul unui serviciu cu cel puţin 20 de persoane, dacã exista o activitate care necesita o organizare distinctã, se poate infiinta şi un birou; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri.
ART. 11
Întreprinderile sau combinatele de grad special şi I sînt conduse de un director, care este ajutat de un director adjunct tehnic şi de producţie, un director adjunct comercial şi un contabil şef.
Întreprinderile de gradul II şi III sînt conduse de un director, ajutat de un inginer şef, un director adjunct comercial şi un contabil şef.
Celelalte întreprinderi au în conducerea lor cîte un director, un inginer şef sau, dupã caz, un conducãtor tehnic, precum şi un contabil şef.
CAP. 3
Norme de structura pentru centralele industriale
ART. 12
Centrala este o unitate economicã autonomã de producţie, constituitã prin gruparea unor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenitatii produselor şi tehnologiilor de fabricaţie, cooperãrii, integrãrii pentru realizarea unor produse finite sau în funcţie de amplasarea teritorialã a unitãţilor componente. Centrala asigura în mod nemijlocit conducerea întreprinderilor şi a celorlalte unitãţi din componenta sa.
Centrala se constituie, de regula, pe structura unei mari întreprinderi. În funcţie de volumul, complexitatea, importanta şi specificul activitãţii, structura organizatoricã a centralelor industriale cuprinde:
A. Structura de producţie şi conceptie
a) întreprinderi (combinate) de producţie, transport, comerţ exterior;
b) institute sau centre de cercetare-proiectare sau, dupã caz, de cercetare ori de proiectare;
c) uzine, fabrici, exploatãri şi alte unitãţi similare fãrã personalitate juridicã;
d) subunitati de producţie şi conceptie prevãzute pentru întreprinderi la art. 3 pct. A lit. a, b şi c;
e) laboratoare de cercetare;
f) secţii de cercetare-proiectare sau, dupã caz, secţii de cercetare şi secţii de proiectare.
B. Structura funcţionalã
a) birouri;
b) servicii;
c) direcţii.
Compartimentele functionale din structura organizatoricã a centralelor industriale şi a celorlalte unitãţi similare asigura îndeplinirea atribuţiilor necesare pentru buna desfãşurare a activitãţii întreprinderii pe structura cãreia s-au constituit.
ART. 13
Întreprinderile de producţie, transport şi alte unitãţi economice similare cu personalitate juridicã, din subordinea centralelor, se organizeazã şi funcţioneazã potrivit dispoziţiilor legale privind organizarea şi conducerea unitãţilor socialiste de stat; în cazuri deosebite, la centralele cu volum mare de export şi un numãr foarte mare de sortimente se pot infiinta, în subordinea centralelor, întreprinderi de comerţ exterior.
ART. 14
Institutele şi centrele cu personalitate juridicã, de cercetare, proiectare sau cercetare-proiectare se organizeazã ca unitãţi de specialitate în subordinea centralelor industriale şi a altor unitãţi similare, a ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat, cu respectarea normelor unitare de structura specifice acestora, prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri.
ART. 15
Uzinele, fabricile, exploatãrile şi alte unitãţi economice similare fãrã personalitate juridicã se organizeazã în condiţiile prevãzute la art. 8 alin. 2 şi 3.
Atelierele şi secţiile de producţie, montaj, service şi pentru alte activitãţi productive, atelierele de proiectare şi laboratoarele de control şi cercetare se constituie potrivit normelor prevãzute la art. 4, 5, 6 şi, respectiv, 7.
ART. 16
Laboratorul de cercetare se poate constitui dacã volumul activitãţii necesita un numãr de cel puţin 20 de persoane, din care minimum 6 cercetãtori, la care se adauga personalul ajutator de cercetare.
ART. 17
Secţia de cercetare, de proiectare sau de cercetare-proiectare se poate constitui dupã cum urmeazã:
a) secţia de cercetare se constituie dacã volumul de activitate necesita cel puţin 50 de persoane, din care minimum 15 cercetãtori, la care se adauga personalul ajutator de cercetare; în secţiile mai mari se pot constitui laboratoare de cercetare dacã specificul unor probleme de cercetare necesita o delimitare organizatoricã distinctã;
b) secţia de proiectare se poate constitui dacã volumul activitãţii necesita cel puţin 80 de persoane; de regula, în cadrul secţiilor se organizeazã colective de proiectare; în cadrul secţiilor de proiectare cu peste 100 de persoane se pot constitui ateliere de proiectare, dacã specificul unor probleme necesita o delimitare organizatoricã distinctã;
c) secţia de cercetare-proiectare se organizeazã în toate cazurile unde se impune o imbinare strinsa a activitãţii de cercetare cu cea de proiectare, dacã volumul de activitate necesita cel puţin 60 de persoane; în secţii mai mari se pot organiza, dupã caz, laboratoare de cercetare sau ateliere de proiectare, cu respectarea condiţiilor de mai sus şi a celor prevãzute la art. 5 şi 16.
ART. 18
Birourile şi serviciile centralei industriale se pot constitui cu respectarea elementelor normative prevãzute la art. 9, respectiv art. 10.
ART. 19
Direcţiile cuprind mai multe birouri, servicii, secţii sau ateliere de proiectare şi de producţie, unitãţi de cercetare şi alte compartimente potrivit structurilor organizatorice aprobate; direcţiile ce se pot organiza la centralele industriale şi unitãţile asimilate acestora sînt direcţia tehnica şi de producţie şi direcţia comercialã; la centralele mari şi cu activitate complexa se pot organiza şi direcţii economice.
La centralele constituite pe structura unei mari întreprinderi, directorul acesteia este şi director general adjunct al centralei; directorul general adjunct al centralei poate fi ajutat de un inginer şef.
La centralele cu volum mare de activitate de export-import şi care, potrivit legii, efectueazã direct operaţiuni de comerţ exterior, directorul comercial poate fi ajutat de un director adjunct pentru export, care poate avea în subordine 2-3 servicii specifice.
La centralele care au în subordine întreprinderi de comerţ exterior nu se mai organizeazã compartimente de export sau import.
La centralele care au în planul lor un volum mare de lucrãri de investiţii se poate organiza un birou sau serviciu de investiţii în cadrul direcţiei economice, care sa asigure rezolvarea tuturor problemelor ce revin unitãţii respective în calitatea sa de beneficiar sau de executant de lucrãri în regie proprie.
CAP. 4
Personalul unitãţilor economice
ART. 20
Personalul din unitãţile economice se compune din urmãtoarele categorii:
a) muncitori;
b) personal de conducere directa a producţiei şi alt personal de specialitate din secţiile de producţie;
c) personal de conducere a unitãţii, precum şi şefii de serviciu şi şefii de birou;
d) personal de execuţie de specialitate, exclusiv cel prevãzut la lit. b;
e) personal de execuţie administrativ;
f) personal de deservire.
Nomenclatoarele funcţiilor din activitatea industriala şi celelalte ramuri ale economiei naţionale prevãzute pentru categoriile de personal de la alin. 1 lit. b-e sînt cele prevãzute în anexele care fac parte integrantã din prezentul decret.
Consiliul de Miniştri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat nomenclatorul funcţiilor specifice unor ramuri şi subramuri ale economiei.
ART. 21
Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeaşi unitate, în funcţii cu nivele de salarizare mai mici, ca urmare a aplicãrii prevederilor prezentului decret, are dreptul - timp de 3 luni de la data transferãrii sau trecerii în asemenea funcţii - la salariul tarifar avut şi, acolo unde este cazul, şi la indemnizaţia de conducere. Diferenţa de salariu se suporta de unitãţile la care personalul va fi încadrat.
Personalul prevãzut la alin. 1 care, neavînd o pregãtire de specialitate, se recalifica pentru a presta o munca direct productiva, va primi, timp de 6 luni de la data aplicãrii prezentului decret, salariul tarifar avut la acea data, recunoscindu-i-se vechimea neîntreruptã în aceeaşi unitate.
Conducerile centralelor, întreprinderilor şi altor unitãţi economice sînt obligate sa asigure repartizarea în munca a personalului care devine disponibil ca urmare a aplicãrii prevederilor prezentului decret; pînã la transferarea lor în interesul serviciului în alta unitate, dar nu mai mult de 3 luni, salariaţii respectivi vor beneficia de salariul tarifar avut şi, acolo unde este cazul, şi de indemnizaţia de conducere.
Pentru persoanele care refuza fãrã o justificare temeinica repartizarea în munca oferitã, plata drepturilor prevãzutã în prezentul articol înceteazã pe data emiterii repartiţiei.
Persoanele transferate în interesul serviciului în alta localitate beneficiazã de drepturile prevãzute în H.C.M. nr. 253/1973 .
Personalul de conducere şi execuţie încadrat în funcţii inferioare va beneficia cu precãdere de majorarea salariilor planificata pentru actualul cincinal. Majorarea va fi aplicatã la noua funcţie în care s-a fãcut încadrarea.
CAP. 5
Dispoziţii comune şi finale
ART. 22
Întreprinderile şi centralele industriale pot avea în subordinea lor şi unele unitãţi cu alt specific decît cel industrial, cum sînt santiere de construcţii, secţii sau staţii de transport, depozite, oficii sau centre de calcul, unitãţi şcolare, magazine de prezentare şi desfacere şi altele similare, care se organizeazã potrivit normelor specifice.
ART. 23
Se aproba lista anexa*) cuprinzînd centralele înfiinţate ca urmare a reorganizãrii şi unificãrii unor centrale existente.
ART. 24
Se recomanda organelor centrale ale organizaţiilor de masa şi obşteşti sa aplice în mod corespunzãtor dispoziţiile prezentului decret.
ART. 25
Prevederile prezentului decret vor fi aduse la îndeplinire pînã la data de 10 aprilie 1973.
------------
*) Lista anexa se comunica celor interesaţi.
ANEXA 2
Nomenclatorul cadru al funcţiilor de conducere şi de execuţie (de specialitate şi administrative) pentru activitatea industriala din întreprinderi
I. Funcţii de conducere directa a producţiei şi alte funcţii de specialitate din secţii şi ateliere
a) Funcţii de conducere din secţii şi ateliere
1. Şef de secţie producţie, întreţinere, scularie sau altele similare (sector în ramura miniera) coordonator
2. Şef de secţie producţie, întreţinere, scularie sau altele similare (sector în ramura miniera) pe schimb
3. Şef de atelier producţie, întreţinere, scularie sau altele similare (raion în ramura miniera)
4. Contabil şef de secţie.
b) Maiştri
1. Maistru principal
2. Maistru.
c) Funcţii tehnice de execuţie din secţii
1. Inginer, chimist, fizician (şi altele similare) principal
2. Inginer, chimist, fizician (şi altele similare)
3. Subinginer principal
4. Subinginer
5. Tehnician principal
6. Tehnician.
d) Alte funcţii de specialitate din secţii
1. Economist principal
2. Economist
3. Planificator (contabil, statistician, merceolog) principal
4. Planificator, contabil, statistician, merceolog
5. Desenator principal
6. Desenator
7. Desenator copist
8. Funcţionar principal
9. Funcţionar I
10. Funcţionar II.
II. Funcţii de execuţie de specialitate (exclusiv cele din secţii)
a) Funcţii de execuţie cu caracter general
1. Inginer, economist, chimist, fizician (sau altele similare) principal
2. Inginer, economist, chimist, fizician (sau altele similare)
3. Subinginer principal
4. Subinginer
5. Tehnician principal
6. Tehnician
7. Planificator (contabil, statistician, merceolog) principal
8. Planificator (contabil, statistician, merceolog)
9. Casier central
10. Casier principal
11. Casier
12. Desenator principal
13. Desenator
14. Desenator copist
15. Funcţionar principal
16. Funcţionar I
17. Funcţionar II.
b) Funcţii specifice activitãţii de proiectare
1. Inginer proiectant principal gradul II
2. Inginer proiectant principal gradul III
3. Inginer proiectant
4. Subinginer proiectant principal
5. Subinginer proiectant
6. Proiectant principal, tehnician topometru principal
7. Proiectant, tehnician topometru
8. Calculator principal devize
9. Calculator devize
10. Desenator tehnic principal, desenator cartograf principal
11. Desenator tehnic, desenator cartograf
12. Cartograf principal
13. Cartograf
14. Creator (modele, machete) principal
15. Creator (modele, machete).
c) Funcţii cu sarcini de revizie contabila
1. Revizor contabil principal
2. Revizor contabil.
d) Funcţii de specialitate juridicã
1. Consilier juridic principal
2. Consilier juridic
3. Jurisconsult principal
4. Jurisconsult.
e) Funcţii pentru activitatea de învãţãmînt, personal, documente secrete
1. Inspector principal
2. Inspector.
III. Funcţii de execuţie administrative
1. Stenodactilograf principal
2. Stenodactilograf
3. Dactilograf principal, secretar-dactilograf
4. Dactilograf
5. Şef de depozit
6. Magaziner principal
7. Magaziner
8. Achizitor (expeditor) principal
9. Achizitor, expeditor
10. Funcţionar administrativ principal
11. Funcţionar administrativ I
12. Funcţionar administrativ II
13. Funcţionar administrativ III
14. Registrator (arhivar) principal
15. Registrator, arhivar.
IV. Funcţii de conducere a unitãţii şi alte funcţii de conducere din unitate
1. Director de întreprindere
2. Director adjunct (tehnic şi de producţie)*
3. Director adjunct (comercial)*
4. Director adjunct **
5. Inginer şef ***
6. Contabil şef
7. Director de uzina, fabrica, exploatare sau alte unitãţi similare fãrã personalitate juridicã
8. Inginer şef uzina, fabrica, exploatare sau alte unitãţi similare fãrã personalitate juridicã
9. Şef de serviciu
10. Şef de atelier proiectare
11. Şef de laborator
12. Şef de birou.
----------------
La întreprinderile de gradul IV, V şi VI, în locul funcţiei de inginer şef se poate utiliza funcţia de conducãtor tehnic.
* la gradul special şi I.
** la gradul II şi III.
*** la gradul II-VI.
NOTA:
- În unitãţile industriale se vor putea folosi, în cazuri justificate, pe baza reglementãrilor în vigoare, şi unele funcţii specifice altor ramuri sau sectoare de activitate, dar care se dovedesc a fi necesare şi în unitãţile respective (şef de statie cai ferate, impiegat de mişcare, analisti, operatori la maşini de calcul, traducatori, documentaristi, bibliotecari etc.).
- Consiliul de Miniştri va stabili echivalarea funcţiilor existente cu cele prevãzute în prezentul nomenclator.
ANEXA 3
Nomenclatorul cadru al funcţiilor de conducere şi de execuţie (de specialitate şi administrative) din centrale industriale
I. Funcţii din unitãţile şi subunitatile productive componente ale centralei
Funcţiile de conducere şi de execuţie din unitãţile pe structura cãrora sînt organizate centralele, precum şi funcţiile de conducere şi de execuţie din secţiile şi atelierele de producţie, montaj, service, proiectare şi alte activitãţi productive subordonate direct centralelor, sînt cele prevãzute în nomenclatorul funcţiilor de baza din anexa nr. 2.
II. Funcţii de execuţie de specialitate din aparatul funcţional al centralei
a) Funcţii cu caracter general
1. Inginer, economist, chimist, fizician (sau altele similare) principal I
2. Inginer, economist, chimist, fizician (sau altele similare) principal II
3. Inginer, economist, chimist, fizician (sau altele similare) principal III
4. Inginer, economist, chimist, fizician (sau altele similare)
5. Subinginer principal
6. Subinginer
7. Tehnician principal
8. Tehnician
9. Planificator (contabil, statistician, merceolog) principal
10. Planificator, contabil, statistician, merceolog
11. Casier principal
12. Casier
13. Desenator principal
14. Desenator
15. Desenator copist
16. Funcţionar principal
17. Funcţionar I
18. Funcţionar II.
b) Funcţii cu sarcini de revizie contabila
1. Revizor contabil principal
2. Revizor contabil.
c) Funcţii de specialitate juridicã
1. Consilier juridic principal
2. Consilier juridic
3. Jurisconsult principal
4. Jurisconsult.
d) Funcţii pentru activitatea de personal şi pregãtirea muncitorilor, maiştrilor şi perfecţionarea cadrelor; documente secrete
1. Inspector principal
2. Inspector.
III. Funcţii de execuţie administrative
Funcţiile de execuţie administrative sînt cele prevãzute la capitolul III din anexa nr. 2.
IV. Funcţii de conducere a centralei
1. Director general
2. Director general adjunct (director al unitãţii pe structura cãreia este constituitã centrala)
3. Director tehnic
4. Director economic
5. Director comercial
6. Director adjunct (pentru export)
7. Contabil şef
8. Inginer şef (la unitatea pe structura cãreia este constituitã centrala)
9. Şef de serviciu
10. Şef de birou
11. Şef de secţie proiectare
12. Şef de atelier proiectare
13. Şef de secţie cercetare
14. Şef laborator cercetare.
NOTA:
- Funcţiile de la poziţiile 2 şi 8 nu se vor utiliza la centralele cu aparat propriu.
- În centralele industriale se vor putea folosi, în cazuri justificate, pe baza reglementãrilor în vigoare, şi unele funcţii specifice altor ramuri sau sectoare de activitate, dar care se dovedesc a fi necesare şi în unitãţile respective (analisti, operatori la maşini de calcul, traducatori, documentaristi, corespondenti comerciali, bibliotecari etc.).
- Consiliul de Miniştri va stabili echivalarea funcţiilor existente cu cele prevãzute în prezentul nomenclator.
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
