Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECRET nr. 141 din 28 februarie 1967 privind pensiile militare de stat si pensia suplimentara*) Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECRET nr. 141 din 28 februarie 1967 privind pensiile militare de stat si pensia suplimentara*)

EMITENT: CONSILIUL DE STAT
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 19 din 7 martie 1967
Comenteaza legea
*) Acest decret a devenit Legea nr. 6/1967 .

EXPUNERE DE MOTIVE

Potrivit Hotãrîrilor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Roman privind creşterea veniturilor pensionarilor de toate categoriile, a apãrut necesarã şi îmbunãtãţirea actualului sistem de pensionare a militarilor din cadrele permanente.
La întocmirea proiectului de decret s-au avut în vedere prevederile Hotãrîrii Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Roman din 12-14 octombrie 1966, în sensul ca reglementarea modului de acordare a pensiilor pentru cadrele militare sa se facã pe baza principiilor stabilite pentru pensionãrii din cadrul asigurãrilor sociale de stat.
Proiectul de decret a fost supus dezbaterii cadrelor militare din Ministerul Forţelor Armate şi Ministerul Afacerilor Interne, iar în urma propunerilor pe care acestea le-au fãcut, proiectul a fost imbunatatit şi prezentat spre adoptare Consiliului de Stat.
Decretul privind pensiile militare de stat şi pensia suplimentarã are la baza urmãtoarele principii:
- îmbunãtãţirea raportului dintre pensie şi solda lunarã;
- renunţarea la plafonarea pensiei;
- stimularea prin pensie a stabilitatii cadrelor militare, acordindu-se un spor procentual la pensie pentru continuitate îndelungatã în serviciul Ministerului Forţelor Armate şi Ministerului Afacerilor Interne;
- acordarea unor sporuri de timp la vechimea în serviciu, în funcţie de condiţiile în care cadrele şi-au desfãşurat activitatea;
- stabilirea pensiei de invaliditate pe baza unui nou sistem, corelat cu principiile de acordare a pensiei de serviciu;
- instituirea pensiei suplimentare din contribuţia personalã a cadrelor militare.
Noul sistem de pensionare va constitui pentru toate cadrele militare un puternic stimulent în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, asigurind acestora perspectiva obţinerii la pensie a unor venituri corespunzãtoare, pe mãsura contribuţiei aduse la întãrirea capacitãţii de apãrare a patriei socialiste.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:

TITLUL I
PENSII MILITARE DE STAT

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
Au drept la pensie militarã de stat:
a) ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii din cadrele permanente ale Ministerului Forţelor Armate şi ale Ministerului Afacerilor Externe;
b) urmaşii celor prevãzuţi mai sus.
ART. 2
Categoriile de pensii sînt:
a) de serviciu;
b) de invaliditate;
c) de urmaş.
ART. 3
Pensionãrii militari, precum şi membrii lor de familie au drept la asistenta medicalã, medicamente, materiale sanitare, asistenta socialã, ajutoare în caz de deces şi la alte drepturi, în conformitate cu normele legale în vigoare.
ART. 4
Pensiile militare de stat şi celelalte drepturi cuvenite pensionarilor militari şi membrilor lor de familie se plãtesc din fondul prevãzut în acest scop în planul de cheltuieli al Ministerului Forţelor Armate, respectiv al Ministerului Afacerilor Interne, fãrã nici o reţinere din solda militarilor.
ART. 5
Pentru stabilirea cuantumului pensiei se iau în considerare, dupã felul pensiei, urmãtoarele elemente:
a) vechimea în serviciu;
b) continuitatea în serviciu;
c) solda lunarã;
d) gradul de invaliditate şi cauza care a provocat invaliditatea;
e) condiţiile în care s-a desfãşurat activitatea.
ART. 6
(1) Dupã condiţiile în care şi-au desfãşurat activitatea, militarii beneficiazã de urmãtoarele sporuri de vechime în serviciu:
a) un spor egal cu timpul servit ca militar în unitãţi ce fac parte din compunerea armatei operative în timp de rãzboi; perioadele de rãzboi pentru care se acorda acest spor se vor stabili prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. Acelaşi spor se va putea acorda şi pentru unele activitãţi care impun militarilor eforturi deosebite şi care vor fi stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri;
b) un spor egal cu jumãtate sau un sfert din timpul servit ca militar în activitãţi sau locuri de munca ce se vor stabili prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
(2) Vechimea în munca ca angajat se va lua în considerare, cu sporurile corespunzãtoare, potrivit legii privind pensiile de asigurãri sociale de stat.

CAP. II
Pensia de serviciu

ART. 7
(1) Pensia de serviciu se acorda militarilor care la data iesirii din cadrele permanente au cel puţin 25 ani vechime în serviciu, din care 15 ani efectivi ca militar, şi au împlinit virsta de 52 ani.
(2) Pentru militarii care au servit cel puţin 15 ani ca personal navigant de aviatie, pensia de serviciu se acorda dacã la data iesirii din cadrele permanente îndeplinesc condiţiile de vechime prevãzute la alin. 1 şi au împlinit virsta de 50 ani.
ART. 8
(1) Pensia de serviciu pentru 25 ani vechime în serviciu se stabileşte în procente din solda lunarã, dupã cum urmeazã:


───────────────────────────────────────────────────────────
Solda lunarã (lei)     Pensia în procente  Cuantumul minim
                        din solda lunarã   al pensiei (lei)
───────────────────────────────────────────────────────────
pana la         800            90                  -
de la   801 la  900            85                 720
de la   901 la 1200            80                 765
de la  1201 la 1600            75                 960
de la  1601 la 2000            70                1120
de la  2001 la 2800            65                1400
peste          2800            60                1820
───────────────────────────────────────────────────────────


(2) La procentele de mai sus se adauga, proporţional cu anii serviti în condiţiile prevãzute la art. 6, urmãtoarele sporuri procentuale:
- 1 la suta din solda lunarã pentru fiecare an efectiv servit în situaţia prevãzutã de art. 6 alin. 1 lit. a;
- 0,5 la suta din solda lunarã pentru fiecare an efectiv servit în activitãţile sau locurile de munca, pentru care se acorda un spor de timp egal cu jumãtate din timpul servit în aceste situaţii;
- 0,25 la suta din solda lunarã pentru fiecare an efectiv servit în activitãţile sau locurile de munca, pentru care se acorda un spor de timp egal cu un sfert din timpul servit în aceste situaţii.
(3) Pentru fiecare an de vechime în serviciu peste vechimea de 25 ani se acorda un procent suplimentar de 1 la suta aplicat la solda lunarã.
ART. 9
(1) Militarii care sînt trecuţi în rezerva ca urmare a implinirii limitei de virsta în grad, precum şi pentru motive determinate de nevoile Ministerului Forţelor Armate, respectiv Ministerului Afacerilor Interne, înainte de împlinirea virstei cerute pentru acordarea pensiei de serviciu şi care la data iesirii din cadrele permanente au 25 ani efectivi în serviciu, din care 15 ani efectivi ca militar, au dreptul la pensie de serviciu în procent de 85 la suta din cuantumul pensiei calculat potrivit prevederilor prezentului decret.
(2) La împlinirea virstei cerute pentru pensia de serviciu, pensia se va acorda în procent de 100 la suta din cuantumul ce rezulta din calcul.
ART. 10
(1) Militarii care la data iesirii din cadrele permanente au cel puţin 20 ani efectivi în serviciu, din care 10 ani efectivi ca militar, au drept la pensie de serviciu dacã se afla în una din urmãtoarele situaţii:
a) au fost trecuţi în rezerva sau direct în retragere, ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar activ ori ca urmare a unei afecţiuni a organismului neprevãzute în baremul medical şi datoritã cãreia nu pot îndeplini funcţii corespunzãtoare gradelor pe care le-au avut şi specialitatii militare din care fac parte;
b) au pierdut total sau parţial capacitatea de munca dupã data iesirii din cadrele permanente;
c) au împlinit virsta de 57 ani;
d) alte situaţii ce se vor stabili prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
(2) Pentru cei care au o vechime în serviciu mai mica de 25 ani pensia se calculeazã proporţional cu numãrul anilor de serviciu.

CAP. III
Pensia de invaliditate

ART. 11
(1) Au drept la pensie de invaliditate cei care au pierdut total sau parţial capacitatea de munca.
(2) Invaliditatile care dau drept la pensie sînt de trei grade, în raport cu incapacitatea de munca şi anume:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizatã prin pierderea totalã a capacitãţii de munca şi nevoia de îngrijire şi supraveghere a invalidului de cãtre alta persoana;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizatã prin pierderea totalã a capacitãţii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se servi fãrã ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizatã prin pierderea parţialã a capacitãţii de munca.
ART. 12
Dupã cauzele care provoacã invaliditatea, pensia de invaliditate este de doua feluri:
a) pensia de invaliditate cauzatã de accident în serviciu sau boala contractatã ori agravatã în timpul şi din cauza serviciului militar;
b) pensia de invaliditate cauzatã de accident în afarã serviciului sau boala contractatã ori agravatã în timpul dar nu din cauza serviciului militar.
ART. 13
Pensia de invaliditate se acorda fãrã a se cere îndeplinirea vreunei condiţii de vechime în serviciu şi de virsta.
ART. 14
(1) Prin accident în serviciu, în sensul prezentului decret, se înţelege vãtãmarea violenta a organismului, precum şi intoxicatia acuta profesionalã, care provoacã invaliditate ori deces, survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu.
(2) Se considera accident în serviciu, în sensul prezentului decret, şi cel survenit în timpul deplasarii de la domiciliu spre unitatea militarã sau spre locul unde executa o misiune şi de la acestea spre domiciliu, dacã accidentul s-a produs în perioada de timp necesarã pentru deplasare.
(3) Prin boala contractatã ori agravatã în timpul şi din cauza serviciului militar se înţelege boala care provoacã invaliditate ori deces, survenitã în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu sau ca urmare a condiţiilor în care se executa serviciul.
ART. 15
Pensia se acorda şi în cazul în care invaliditatea s-a ivit ulterior accidentului în serviciu sau unei boli contractate în timpul şi din cauza serviciului militar, dacã se constata ca invaliditatea este consecinta accidentului în serviciu sau a bolii respective.
ART. 16
Cuantumul pensiei de invaliditate cauzate de accident în serviciu sau boala contractatã ori agravatã în timpul şi din cauza serviciului militar se stabileşte în procente din solda lunarã, în raport cu gradul de invaliditate, astfel:
a) pentru gradul I de invaliditate:


─────────────────────────────────────────────────────────
Solda lunarã (lei)   Pensia în procente  Cuantumul minim
                      din solda lunarã   al pensiei (lei)
─────────────────────────────────────────────────────────
pana la        1000         100                  -
de la  1001 la 1100          95                1000
de la  1101 la 1200          90                1045
de la  1201 la 1600          85                1080
de la  1601 la 2000          80                1360
de la  2001 la 2800          75                1600
peste          2800          70                2100
─────────────────────────────────────────────────────────


b) pentru gradul II de invaliditate, cuantumul pensiei este de 85 la suta din pensia stabilitã pentru gradul I;
c) pentru gradul III de invaliditate, cuantumul pensiei este de 60 la suta din pensia stabilitã pentru gradul I.
ART. 17
Cuantumul pensiei de invaliditate cauzate de accident în afarã serviciului sau boala contractatã ori agravatã în timpul dar nu din cauza serviciului militar se stabileşte în procente de baza din solda lunarã, în raport cu gradul de invaliditate, astfel:
a) pentru gradul I de invaliditate:


───────────────────────────────────────────────────────────
                        Pensia în       Cuantumul minim al
Solda lunarã (lei)   procente de baza  pensiei la procentul
                     din solda lunarã     de baza (lei)
───────────────────────────────────────────────────────────
pana la         800         65                  -
de la   801 la  900         60                 520
de la   901 la 1200         55                 540
de la  1201 la 1600         50                 660
de la  1601 la 2000         45                 800
de la  2001 la 2800         40                 900
peste          2800         35                1120
───────────────────────────────────────────────────────────


Pentru fiecare an de vechime în serviciu se acorda un procent suplimentar de 1 la suta din solda lunarã;
b) pentru gradul II de invaliditate, cuantumul pensiei este de 85 la suta din pensia de invaliditate de gradul I;
c) pentru gradul III de invaliditate, cuantumul pensiei este de 60 la suta din pensia de invaliditate de gradul I.
ART. 18
(1) Pensia de invaliditate cauzatã de accident în afarã serviciului sau de o boala contractatã în timpul dar nu din cauza serviciului militar se acorda numai dacã invaliditatea a survenit în timpul cînd militarul s-a aflat în cadrele permanente, precum şi în termen de 90 zile de la ieşirea din cadrele permanente.
(2) Pensia se acorda şi în cazul în care invaliditatea s-a ivit în termen de un an de la ieşirea din cadrele permanente, dacã invaliditatea este consecinta unui accident sau boli survenite în timpul cînd se afla în cadrele permanente.
ART. 19
(1) Pensionãrii de invaliditate de gradul I au dreptul, în afarã de pensie, la o indemnizaţie pentru îngrijire de 300 lei lunar.
(2) De indemnizaţia prevãzutã la alin. precedent beneficiazã şi cei care, avînd o invaliditate de gradul I, primesc cuantumul pensiei de serviciu.
ART. 20
(1) Pensionãrii de invaliditate sînt supuşi revizuirii medicale periodice în ceea ce priveşte capacitatea lor de munca, cu excepţia celor care:
a) prezintã invaliditati ireversibile;
b) au împlinit virsta de 52 ani, bãrbaţii şi 50 ani, femeile;
c) au împlinit virsta cerutã pentru acordarea pensiei de serviciu, dacã pensionarea acestora se face la virste mai mici de 52 ani, bãrbaţii şi 50 ani, femeile.
(2) Pensionãrii de invaliditate pot cere revizuirea medicalã ori de cîte ori starea sãnãtãţii lor s-a imbunatatit sau s-a agravat.
ART. 21
(1) Invalizii de orice grad, care la data iesirii din cadrele permanente au vechimea în serviciu de cel puţin 20 ani, au dreptul la cuantumul pensiei de serviciu.
(2) De dispoziţiile alin. 1 beneficiazã atît cei care au calitatea de pensionari de invaliditate, cît şi cei care solicita înscrierea la pensie.
(3) Pensionãrii de invaliditate care primesc cuantumul pensiei de serviciu, precum şi cei prevãzuţi la art. 10, lit. b rãmîn supuşi revizuirii medicale, cu excepţia celor prevãzuţi la art. 20 alin. 1.
(4) Cuantumul pensiei de serviciu se acorda din oficiu ori de cîte ori acesta este mai avantajos.

CAP. IV
Pensia de urmaş

ART. 22
(1) Au drept la pensie de urmaş membrii de familie şi anume: copiii, sotia, soţul, pãrinţii, fraţii şi surorile, în condiţiile prevãzute pentru fiecare în parte.
(2) Membrii de familie au drept la pensie de urmaş numai dacã cel decedat era pensionar sau dacã la data decesului îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
(3) Dacã cel decedat nu era pensionar, dar îndeplinea condiţiile de vechime în serviciu prevãzute la art. 10, membrii de familie au drept la pensie de urmaş indiferent de data cînd a survenit decesul susţinãtorului.
ART. 23
(1) Copiii au drept la pensie de urmaş:
a) pînã la virsta de 16 ani sau, dacã continua studiile, pînã la terminarea acestora, fãrã a depãşi virsta de 25 ani;
b) dacã s-au aflat în stare de invaliditate de orice grad înainte de împlinirea virstelor arãtate la lit. a, pe toatã durata invaliditatii.
(2) În cazul decesului unuia dintre pãrinţi, copiii au drept la pensie de urmaş, chiar dacã pãrintele rãmas în viata se afla în munca.
ART. 24
(1) Sotia sau soţul are drept la pensie de urmaş, dacã:
a) a împlinit virsta de 55 ani, sotia şi 60 ani, soţul, pe tot timpul vieţii;
b) la data decesului unuia dintre soţi, soţul supravieţuitor are unul sau mai mulţi copii, pînã cînd copiii împlinesc virsta de 16 ani sau, dacã continua studiile, pînã la terminarea acestora, fãrã a depãşi virsta de 25 ani, ori pînã la cãsãtoria sau decesul lor, înainte de împlinirea acestor virste;
c) se afla în stare de invaliditate de orice grad, pe toatã durata invaliditatii.
(2) De asemenea, sotia are drept la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, dacã:
a) a împlinit virsta de 50 ani şi a nãscut, pînã la data decesului susţinãtorului, 5 sau mai mulţi copii;
b) a împlinit virsta de 50 ani şi are cel puţin 20 ani de cãsãtorie cu soţul decedat; dacã are între 15 şi 20 ani de cãsãtorie, are drept la pensie la împlinirea aceleiaşi virste, însã pensia se calculeazã proporţional cu anii de cãsãtorie.
(3) Sotia sau soţul are drept la pensie de urmaş dacã la data cererii de pensie nu este incadrata în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.
(4) Sotia sau soţul care nu îndeplineşte condiţiile prevãzute la alin. 1 şi 2 are drept la pensie de urmaş pînã la încadrarea în munca, dar nu mai mult de 6 luni de la decesul susţinãtorului; sotia care nu se încadreazã în munca dupã expirarea acestui termen va beneficia de 50 la suta din cuantumul pensiei de urmaş, dar nu mai mult de 2 ani. Dacã la data decesului soţului are virsta de cel puţin 40 ani şi a convieţuit cu acesta minimum 10 ani, dupã expirarea celor 6 luni va beneficia de 50 la suta din pensia de urmaş pînã la încadrarea în munca sau pînã la îndeplinirea condiţiilor de pensionare.
ART. 25
(1) Pãrintele are drept la pensie de urmaş, dacã:
a) a împlinit virsta de 60 ani, tatãl sau 55 ani, mama, pe tot timpul vieţii;
b) a devenit invalid de orice grad, pe toatã durata invaliditatii.
(2) Pãrinţii au drept la pensie de urmaş dacã la data cererii nu sînt încadraţi în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.
ART. 26
(1) Fraţii şi surorile au drept la pensie de urmaş:
a) pînã la virsta de 16 ani sau, dacã continua studiile, pînã la terminarea acestora, fãrã a depãşi virsta de 25 ani;
b) dacã s-au aflat în stare de invaliditate de orice grad înainte de împlinirea virstelor arãtate la lit. a, pe toatã durata invaliditatii.
(2) Fraţii şi surorile au drept la pensie de urmaş dacã la data cererii de pensie sînt orfani de ambii pãrinţi. În cazul ca au pãrinţi în viata, pensia se acorda numai dacã aceştia nu primesc pensie, nu sînt încadraţi în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.
ART. 27
(1) În cazul cînd sotia sau soţul supravieţuitor ori unul din pãrinţii decedatului nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de art. 24 sau 25, beneficiazã de pensie de urmaş pe tot timpul cît nu sînt încadraţi în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu, dacã vreuna din aceste persoane îngrijeşte unul sau mai mulţi copii, fraţi sau surori ai decedatului care nu au împlinit virsta de 16 ani, pînã la împlinirea acestei virste ori pînã la cãsãtoria sau decesul lor, intervenite înainte de împlinirea virstei menţionate mai sus.
(2) Prevederile alin. 1 se aplica soţului supravieţuitor numai în cazul în care acesta îngrijeşte unul sau mai mulţi copii din alta cãsãtorie ori fraţi sau surori ai soţului decedat.
ART. 28
(1) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luindu-se ca baza de calcul:
a) pensia susţinãtorului decedat, dacã era pensionar. În cazul cînd cel decedat era pensionar de invaliditate de gradul II sau III, se va lua ca baza de calcul pensia de invaliditate de gradul I, diferenţiatã dupã cauza care a determinat înscrierea la pensie a susţinãtorului decedat;
b) pensia de serviciu ce s-ar fi cuvenit susţinãtorului decedat;
c) pensia corespunzãtoare gradului I de invaliditate ce s-ar fi cuvenit celui decedat, diferenţiatã dupã cauza care a provocat decesul.
(2) În cazul cînd celui decedat i se cuveneau sau i s-ar fi cuvenit mai multe pensii din cele prevãzute la alin. 1, se va lua ca baza de calcul, din oficiu, pensia cea mai avantajoasã.
(3) Pentru stabilirea pensiei de urmaş cuvenitã copiilor orfani de ambii pãrinţi se vor lua ca baza de calcul pensiile cumulate ce se cuveneau sau s-ar fi cuvenit pãrinţilor decedati. În acest caz se vor lua în considerare pensiile cele mai avantajoase ce se cuveneau sau s-ar fi cuvenit pãrinţilor, dupã normele prevãzute la alin. 1 şi 2.
(4) Asupra bazei de calcul se aplica unul din urmãtoarele procente:


────────────────────────────────
Procente    Numãrul urmaşilor
            cu drept la pensie
────────────────────────────────
  100     pentru 3 sau mai mulţi
   75     pentru 2
   50     pentru 1
────────────────────────────────



CAP. V
Vechimea în serviciu

ART. 29
Vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei militare cuprinde:
- timpul servit ca militar în termen;
- timpul servit ca elev în şcolile militare de ofiţeri, maiştri militari şi subofiteri sau în instituţiile militare de învãţãmînt superior;
- timpul servit în cadrele permanente;
- timpul de concentrare şi de mobilizare servit înainte de intrarea în cadrele permanente, precum şi în perioadele de întrerupere a serviciului militar în cadrele permanente;
- timpul lucrat anterior intrãrii în cadrele permanente, precum şi timpul lucrat în perioadele de întrerupere a serviciului militar în cadrele permanente; acest timp se ia în considerare potrivit normelor stabilite prin Legea privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi pensia suplimentarã;
- alte perioade de timp ce se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.

CAP. VI
Continuitatea în serviciu

ART. 30
(1) Militarii care în ultima perioada a activitãţii lor, înainte de pensionare, au continuitate îndelungatã în cadrele permanente ale Ministerului Forţelor Armate sau Ministerului Afacerilor Interne beneficiazã de un spor la pensiile stabilite, în urmãtoarele procente:
a) 4 la suta pentru cei care au o continuitate în serviciu de 10-15 ani;
b) 7 la suta pentru cei care au o continuitate în serviciu de 15-20 ani;
c) 10 la suta pentru cei care au o continuitate în serviciu de 20 ani sau mai mare.
(2) Militarii care au drept la pensie pentru vechime în serviciu mai mica de 25 ani nu beneficiazã de sporul prevãzut la alin. 1.
(3) Prin continuitate în serviciu se înţelege activitatea neîntreruptã în cadrele permanente ale Ministerului Forţelor Armate şi Ministerului Afacerilor Interne.
(4) De asemenea, se considera ca exista aceeaşi continuitate în sensul prezentului decret şi în cazul în care militarul a fost chemat în cadrele permanente dintr-o funcţie civilã sau a fost rechemat în cadrele permanente dupã o perioada de timp de la trecerea în rezerva. Timpul de munca prestat înainte de chemarea sau rechemarea în cadrele permanente se considera continuitate în serviciu potrivit normelor privitoare la continuitatea în munca în aceeaşi unitate, stabilite prin Legea privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi pensia suplimentarã.

CAP. VII
Solda

ART. 31
(1) Solda care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media soldelor lunare din 5 ani de serviciu consecutivi, la alegerea militarului, din ultimii 15 ani premergatori iesirii din cadrele permanente.
(2) La media soldelor lunare prevãzute de alin. 1 se va lua în calcul solda gradului pe care îl are militarul la data iesirii din cadrele permanente.
(3) Pilotii de pe avioanele supersonice care au servit 15 ani efectivi ca personal navigant de aviatie, pentru calculul mediei soldelor lunare îşi pot alege 5 ani de serviciu consecutivi din ultimii 20 ani premergatori iesirii din cadrele permanente.
(4) Dacã în ultimii 15, respectiv 20 ani, prevãzuţi la alin. precedente, militarul a servit mai puţin de 5 ani în cadrele permanente, baza de calcul a pensiei este media soldelor lunare din perioada efectiv servita.
(5) Soldele care se iau ca baza de calcul pentru stabilirea mediei soldelor lunare sînt cele în vigoare la data cererii de pensionare.
(6) În solda lunarã care se ia ca baza la stabilirea pensiei se cuprind şi sporurile acordate pentru condiţii de munca vãtãmãtoare, grele şi periculoase, primele personalului navigant, tehnic de aviatie şi parasutistilor, primele de ambarcare şi scufundare, precum şi alte prime, sporuri şi indemnizaţii ce se vor stabili prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.

CAP. VIII
Stabilirea pensiilor

ART. 32
Stabilirea pensiei se face prin decizie data de organul de pensii al Ministerului Forţelor Armate, respectiv al Ministerului Afacerilor Interne.
ART. 33
(1) Impotriva deciziilor date de organele de pensii prevãzute la articolul precedent se poate face contestaţie în termen de 90 zile de la comunicarea lor, la comisia de contestaţie ce se va constitui în acest scop în cadrul Ministerului Forţelor Armate, respectiv Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Deciziile organelor de pensii necontestate în termen, precum şi cele ale comisiilor de contestaţie sînt definitive.
ART. 34
Deciziile organelor de pensii şi ale comisiilor de contestaţie, rãmase definitive, pot fi revizuite de cãtre acestea ori de cîte ori se constata erori.
ART. 35
(1) Comisia de contestaţie se numeşte prin ordinul ministrului forţelor armate, respectiv al ministrului afacerilor interne, şi va avea urmãtoarea componenta:
- un ofiţer superior de justiţie, ca preşedinte;
- doi ofiţeri superiori, ca membri;
- un ofiţer de la organul de pensii, ca secretar.
(2) Preşedintele şi membrii comisiei de contestaţie vor avea cîte un supleant, care vor fi numiţi în aceleaşi condiţii.
ART. 36
(1) Încadrarea în grade de invaliditate se face prin decizii date de comisiile de expertiza medico-militare.
(2) Impotriva deciziilor date de comisiile prevãzute la alin. 1 se poate face contestaţie, în termen de 60 zile de la comunicarea acestora, la comisia centrala de expertiza medico-militarã din Ministerul Forţelor Armate, respectiv Ministerul Afacerilor Interne.
(3) Normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de expertiza medico-militare se stabilesc prin instrucţiuni comune ale ministrului forţelor armate şi ale ministrului afacerilor interne.
ART. 37
Pensia şi orice alte sume stabilite, cuvenite pensionarului, rãmase neplãtite, se prescriu în termen de 12 luni de la data cînd trebuiau sa fie achitate.
ART. 38
(1) Sumele plãtite fãrã temei cu titlu de pensie, sau alte drepturi aferente, se recupereazã de la cei care le-au primit.
(2) În cazul în care sumele plãtite fãrã temei nu pot fi recuperate de la aceştia, cei care se fac vinovaţi de producerea daunei vor fi ţinuţi rãspunzãtori, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
(3) Recuperarea de la pensionari a sumelor plãtite fãrã temei se face pe baza deciziei date de organul de pensii al Ministerului Forţelor Armate, respectiv al Ministerului Afacerilor Interne, care constituie titlu executoriu. Decizia se comunica celui în cauza şi poate fi atacatã în condiţiile art. 33-34, contestaţia suspendind executarea pînã la soluţionarea ei definitiva.
(4) Dreptul de a se cere restituirea sumelor plãtite fãrã temei pensionarilor se prescrie în termen de 12 luni de la data efectuãrii plãţii.
(5) În caz de deces al pensionarului, sumele rãmase nerecuperate nu se mai urmãresc.

CAP. IX
Transformarea şi recalcularea pensiilor

ART. 39
Pensionãrii de invaliditate de orice grad pot cere transformarea pensiei de invaliditate în pensie de serviciu, dacã îndeplinesc condiţiile prezentului decret pentru acordarea pensiei de serviciu.
ART. 40
(1) Pensionãrii militari cu pensie de serviciu, precum şi militarii cu drept la pensie de serviciu, care dupã data iesirii din cadrele permanente s-au încadrat în munca, au dreptul la recalcularea pensiei militare, tinindu-se seama de timpul muncit dupã aceasta data.
(2) De asemenea, au dreptul la recalcularea pensiei militare şi cei care dupã data iesirii din cadrele permanente au fost concentraţi sau mobilizati, pentru perioadele de timp cît s-au aflat în aceste situaţii.
(3) Recalcularea pensiei militare în situaţia prevãzutã la alin. 1 se poate face numai dupã împlinirea virstei de 60 ani, bãrbaţii, respectiv 55 ani, femeile şi numai dupã desfacerea contractului de munca. Urmaşii acestora cu drept la pensie de urmaş pot cere recalcularea pensiei chiar dacã titularul, la data decesului, nu a împlinit aceste virste.
(4) Pentru fiecare an de munca dupã ieşirea din cadrele permanente se acorda un procent suplimentar de 1 la suta, aplicat la solda care a stat la baza calculului pensiei.
(5) Pensionãrii militari care s-au încadrat în munca dupã ieşirea din cadrele permanente şi au lucrat ca angajaţi cel puţin 3 ani pot opta pentru pensia de asigurãri sociale de stat în condiţiile <>Legii nr. 27/1966 . Încadrarea în grupe de munca a timpului servit ca militar se va face astfel:
- în grupa I de munca, timpul servit în activitãţile şi locurile de munca pentru care se acorda, potrivit prezentului decret, un spor de vechime de cel puţin jumãtate din timpul servit în aceste situaţii;
- în grupa a II-a de munca, timpul servit în activitãţile şi locurile de munca pentru care se acorda, potrivit prezentului decret, un spor de vechime de un sfert din timpul servit în aceste situaţii.

CAP. X
Cumulul pensiei cu salariul

ART. 41
Pensionãrii militari, pînã la împlinirea virstei de 62 ani, pot fi încadraţi în orice munca, în raport cu pregãtirea şi capacitatea lor.
ART. 42
(1) Pensionãrii cu pensie de serviciu, de invaliditate de gradul III, precum şi cei cu pensii acordate prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri şi ale altor organe competente, pe timpul cît sînt încadraţi în munca vor primi, pe lîngã salariu, şi pensia în întregime; fãrã ca acestea împreunã sa poatã depãşi nivelul soldei actualizate care a stat la baza calculului pensiei, plus 50 la suta din pensie. În cazul cînd se depãşeşte acest nivel, pensia se reduce în mod corespunzãtor, însã nu mai mult de 50 la suta.
(2) Pentru cei iesiti din cadrele permanente pînã la 1 ianuarie 1967, în cazul ca pensia împreunã cu salariul ar depãşi nivelul menţionat la alineatul precedent, pensia redusã nu va fi mai mica decît cea primitã pe luna decembrie 1966.
(3) Pensionarilor militari care au împlinit virsta de 62 ani li se aplica dispoziţiile Legii privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi pensia suplimentarã, referitoare la menţinerea şi încadrarea în munca, cumulul pensiei cu salariul şi desfacerea contractului de munca.
ART. 43
(1) Pensionãrii cu pensie de serviciu, precum şi pensionãrii cu pensii acordate prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri şi ale altor organe competente primesc, pe lîngã salariu, şi pensia în întregime, pe timpul cît sînt angajaţi:
a) în posturi cu pînã la 1/2 norma inclusiv;
b) cu contracte de munca pe durata determinata de pînã la 4 luni, în cursul unui an calendaristic;
c) la persoane fizice, cooperative agricole de producţie şi case de ajutor reciproc.
(2) De asemenea, pensionãrii militari beneficiazã de pensie în întregime, pe lîngã salariu, şi în alte situaţii stabilite prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri, indiferent de felul pensiei.
ART. 44
Pensionãrii de invaliditate de gradul I şi II, care au recomandarea comisiilor de expertiza medico-militare pentru prestarea unei activitãţi cu caracter reconfortant, vor primi pe timpul cît sînt încadraţi în munca salariul şi pensia în întregime.

CAP. XI
Suspendarea plãţii pensiei şi pierderea dreptului la pensie

ART. 45
(1) Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cît pensionarul:
a) îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul, altei tari;
b) executa o pedeapsa privativã de libertate;
c) lucreazã în baza unui contract de munca, cu excepţia situaţiilor prevazute la art. 42, 43 şi 44;
d) este rechemat în cadrele permanente.
(2) De asemenea, dacã soţul supravieţuitor, pensionar urmaş, s-a recãsãtorit, plata pensiei se suspenda pe tot timpul cît dureazã noua cãsãtorie, cu excepţia situaţiilor în care persoana cu care s-a recãsãtorit este, la rindul ei, pensionar urmaş sau pensionar de invaliditate, nu este încadrat în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.
(3) Membrii de familie ai pensionarilor aflaţi în situaţia prevãzutã la alin. 1 lit. b, care îndeplinesc condiţiile pentru a primi pensie de urmaş, au drept la pensia care li s-ar fi cuvenit în aceasta calitate, pe tot timpul suspendãrii plãţii drepturilor susţinãtorilor.
ART. 46
(1) În cazul prevãzut de art. 45 alin. 1 lit. b, dacã hotãrîrea de condamnare a fost desfiintata şi cel în cauza a fost achitat, ori s-a încetat urmãrirea, se vor plati sumele datorate pe intreaga durata a suspendãrii, scazindu-se sumele plãtite urmaşilor.
(2) În caz de executare a pedepsei sau de graţiere ori de amnistiere a faptei pentru care pensionarul a fost condamnat la o pedeapsa privativã de libertate şi care a condus la suspendarea plãţii pensiei, plata se reia cu începere din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat.
(3) Cînd înceteazã celelalte cauze de suspendare, plata pensiei se reia cu începere din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care a intervenit încetarea cauzei de suspendare.
ART. 47
Instanţele judecãtoreşti au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data arestãrii pensionarului în baza unei hotãrîri de condamnare rãmase definitiva, sa comunice aceasta situaţie, în scris, organului de pensii respectiv, în vederea suspendãrii plãţii pensiei.
ART. 48
Pierd dreptul la pensie cei care:
a) şi-au provocat o invaliditate în mod voit, în vederea obţinerii unui drept la pensie, însã numai în ceea ce priveşte dreptul la pensie decurgind din aceasta invaliditate;
b) au fost condamnaţi pentru uciderea sau cauzarea unei invaliditati susţinãtorului, însã numai în ceea ce priveşte dreptul la pensie decurgind de pe urma acestui sustinator decedat.

CAP. XII
Dispoziţii finale

ART. 49
(1) Pensia de orice fel nu poate fi mai mare decît solda pe baza cãreia aceasta a fost calculatã.
(2) Nimeni nu poate primi decît o singura pensie, indiferent de fondul din care aceasta este plãtitã ori de legea în care este prevãzut dreptul la pensie, cu excepţia copiilor orfani ai cãror pãrinţi decedati au lucrat în sectoare cu case de pensii diferite şi care vor primi pensie de urmaş, în condiţiile legii, de la ambele sectoare.
(3) Persoanele îndreptãţite la mai multe pensii pot opta oricind pentru una din ele, chiar dupã ce s-a stabilit un drept la pensie.
ART. 50
Dreptul la pensie este imprescriptibil. Pensia nu poate fi cedata nici total, nici parţial.
ART. 51
(1) Pensia nu este impozabilã.
(2) Cererile în fata oricãror organe care au drept scop stabilirea unui drept la pensie, precum şi toate actele procedurale în legatura cu acest drept sînt scutite de orice fel de taxe de timbru.
ART. 52
Pensionãrii militari care trebuie sa se prezinte pentru revizuirea medicalã la comisiile medico-militare au dreptul la documente de transport sau la plata cheltuielilor de transport.
ART. 53
Pensia de orice fel se stabileşte la cererea celui îndreptãţit, a tutorelui sau curatorului.
ART. 54
(1) Militarii care nu îndeplinesc condiţiile pentru acordarea pensiei militare, în caz ca se reincadreaza în munca dupã ieşirea din cadrele permanente, au dreptul la pensie în cadrul asigurãrilor sociale de stat dacã îndeplinesc condiţiile <>Legii nr. 27/1966 , indiferent de durata reincadrarii în munca.
(2) Încadrarea în grupe de munca a timpului servit ca militar se va face tinindu-se seama de prevederile art. 40 alin. 5.
ART. 55
(1) Cetãţenii unui stat strãin şi urmaşii acestora domiciliaţi pe teritoriul Republicii Socialiste România pot cere înscrierea la pensie pentru timpul servit în ţara strãinã, potrivit convenţiilor încheiate între Republica Socialistã România şi statul respectiv.
(2) Militarii care au servit în armatele altor tari, dacã ulterior au devenit cetãţeni romani, au dreptul la pensie militarã dacã îndeplinesc condiţiile legale.
ART. 56
(1) Pensia de serviciu prevãzutã la articolul 7 se acorda femeilor care fac parte din cadrele militare permanente dacã au împlinit virsta de 50 ani şi au cel puţin 20 ani vechime în serviciu, din care 10 ani efectivi ca militar.
(2) Virsta de pensionare prevãzutã la alineatul 1 se reduce cu:
- un an pentru femeile care au nãscut 3 copii şi i-au crescut pînã la virsta de 10 ani;
- doi ani pentru femeile care au nãscut 4 copii şi i-au crescut pînã la virsta de 10 ani;
- trei ani pentru femeile care au nãscut 5 copii sau mai mulţi şi i-au crescut pînã la virsta de 10 ani.
(3) Procentele de calcul pentru 20 ani de serviciu sînt cele prevãzute la art. 8.
(4) Prevederile art. 30 se aplica femeilor care au o vechime în serviciu de cel puţin 20 ani, iar virsta prevãzutã la art. 41 şi 42 alin. 3 este de 57 ani.
ART. 57
(1) Pensia de serviciu şi de invaliditate se plãteşte de la data încetãrii plãţii soldei, iar pensia de urmaş, de la data încetãrii plãţii soldei sau pensiei susţinãtorului decedat, dacã cererea împreunã cu toate actele necesare a fost depusa la organul de pensii în termen de cel mult şase luni de la data ivirii acestor situaţii.
(2) Dacã cererea împreunã cu toate actele necesare nu a fost depusa în termenul prevãzut la alin. 1, pensia se plãteşte cu începere de la întîi a lunii urmãtoare aceleia în care cererea cu actele a fost depusa la organul de pensii.
(3) Pentru cei care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei de ieşire din cadrele permanente sau ulterior decesului susţinãtorului, pensia se plãteşte cu începere de la întîi a lunii urmãtoare aceleia în care s-a depus cererea împreunã cu actele necesare la organul de pensii.
(4) Pensia se plãteşte titularului sau mandatarului acestuia împuternicit cu procura ori se depune, la cererea titularului, pe numele sau, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni.
(5) În cazul în care titularul are capacitate de exerciţiu restrînsa sau este lipsit de capacitate, plata se face pãrintelui, tutorelui sau curatorului, dupã caz.

TITLUL II
PENSIA SUPLIMENTARĂ

CAP. XIII

ART. 58
Cu începere de la 1 ianuarie 1967 se instituie, în afarã pensiei militare de stat, pensia suplimentarã, care se bazeazã pe principiul mutualitatii între militari.
ART. 59
(1) Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formeazã din contribuţia tuturor militarilor din cadrele permanente. Aceasta contribuţie este de 2 la suta din solda lunarã şi se vãrsa, prin unitãţi, într-un cont special la Banca Nationala a Republicii Socialiste România.
(2) Banca Nationala a Republicii Socialiste România va plati la sumele depuse o dobinda anuala de 1,5 la suta, cu care se întregeşte fondul pentru pensia suplimentarã.
ART. 60
(1) Au drept la pensie suplimentarã pensionãrii care au contribuit, în timpul activitãţii salariate, la fondul pentru pensia suplimentarã.
(2) De asemenea, au drept la pensie suplimentarã şi pensionãrii urmaşi, dacã sustinatorul decedat a contribuit la fondul de pensii.
ART. 61
(1) Cuantumul pensiei suplimentare pentru cei care au contribuit cel puţin 20 ani la fondul acestei pensii este de 16 la suta din solda care a stat la baza calculului pensiei militare de stat.
(2) Pentru cei care au contribuit la fondul de pensii mai puţin de 20 ani, pensia suplimentarã se stabileşte astfel:


────────────────────────────────────────────────────────────
 Timpul cît s-a contribuit   % din solda care a stat la baza
    la fondul de pensii        calculului pensiei militare
────────────────────────────────────────────────────────────
între 10 şi 20 ani                         14
între  8 şi 10 ani inclusiv                12
între  5 şi  8 ani inclusiv                10
între  2 şi  5 ani inclusiv                 7
de la  1 la  2 ani inclusiv                 5
────────────────────────────────────────────────────────────


(3) Militarii care, pînã la data pensionãrii, au contribuit mai puţin de 12 luni la fondul pentru pensia suplimentarã nu au drept la aceasta pensie. Fac excepţie pensionãrii de invaliditate şi pensionãrii urmaşi care vor primi pensia suplimentarã calculatã în procentul prevãzut pentru 1-2 ani de contribuţie.
(4) Celor prevãzuţi la alin. 3 care nu au drept la pensie suplimentarã li se vor restitui sumele plãtite cu titlu de contribuţie.
(5) Militarii care dupã ieşirea din cadrele permanente nu îndeplinesc condiţiile de a fi înscrişi la pensie militarã au drept la pensie suplimentarã dacã au contribuit cel puţin 12 luni şi au împlinit virsta de 60 ani sau au devenit invalizi şi nu sînt încadraţi în munca. În aceasta situaţie, pensia suplimentarã se calculeazã pe baza mediei soldelor lunare din ultimii 5 ani de activitate consecutiva, iar în cazul cînd au fãcut parte din cadrele permanente mai puţin de 5 ani, pensia suplimentarã se stabileşte pe baza mediei soldelor lunare din perioada de activitate.
ART. 62
Pensia suplimentarã pentru urmaş se calculeazã din pensia stabilitã potrivit art. 61 alin. 1 şi 2, în raport cu numãrul urmaşilor, astfel:
- 50 la suta pentru un urmaş;
- 75 la suta pentru doi urmaşi;
- 100 la suta pentru trei urmaşi sau mai mulţi.
ART. 63
(1) Pensia suplimentarã se stabileşte de cãtre organele şi cu procedura prevãzute pentru pensia militarã de stat.
(2) Pensia suplimentarã se plãteşte deosebit de pensia militarã de stat, indiferent de cuantumul acesteia din urma.
(3) Dispoziţiile privind cumulul, precum şi cele referitoare la recalcularea pensiei, pierderea dreptului de pensie sau suspendarea plãţii acesteia, prevãzute pentru pensiile militare de stat, se aplica, în mod corespunzãtor, şi la pensiile suplimentare.

TITLUL III
DISPOZIŢII COMUNE ŞI TRANZITORII

CAP. XIV

ART. 64
Pensia stabilitã pe baza unei decizii rãmase definitiva nu poate fi anulatã decît în situaţiile prevãzute la art. 48 şi nici revocatã.
ART. 65
(1) Pensionãrii militari ale cãror pensii sînt egale sau mai mici decît cuantumul minim al pensiei de invaliditate gradul I pentru accident în serviciu sau boala contractatã ori agravatã în timpul şi din cauza serviciului militar, precum şi membrii de familie ai acestora, au dreptul, în mod gratuit, la asistenta medicalã, la medicamente şi materiale sanitare şi la tratament ambulatoriu.
(2) Pensionãrii prevãzuţi la alin. 1 primesc, în contul asigurãrilor sociale, asistenta medicalã, întreţinere, medicamente şi materiale sanitare necesare pe tot timpul internãrii în sanatoriile balneare, inclusiv costul transportului.
ART. 66
Prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri vor putea fi aduse îmbunãtãţiri procentelor de calcul al pensiilor, precum şi cuantumurilor acestora.
ART. 67
(1) Cererile de pensie, precum şi contestaţiile introduse înainte de 1 ianuarie 1967, nerezolvate pînã la aceasta data, vor fi soluţionate dupã normele legale în vigoare la data cererii.
(2) Cu începere de la 1 ianuarie 1967 pensionãrii prevãzuţi la alin. 1 vor primi drepturile majorate potrivit Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 2797 din 30 decembrie 1966 şi instrucţiunilor de aplicare.
ART. 68
(1) Pentru militarii care au ieşit din cadrele permanente pînã la 1 ianuarie 1967, precum şi urmaşii acestora, care îndeplinesc condiţiile de pensionare pe baza prezentului decret, cuantumul pensiei se va stabili pe baza normelor în vigoare la data de 31 decembrie 1966, la care se va aplica procentul de majorare prevãzut în Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2797 din 30 decembrie 1966 cu privire la majorarea pensiilor militare.
(2) De asemenea, în acelaşi mod se va proceda la recalcularea cuantumului pensiilor pentru pensionãrii proveniţi din militarii iesiti din cadrele permanente pînã la 1 ianuarie 1967, în caz de modificarea vechimii în serviciu, de schimbare a gradului de invaliditate, de schimbare a numãrului de urmaşi şi în alte situaţii care determina recalcularea cuantumului pensiei.
ART. 69
(1) Pensionãrii de serviciu şi cei de invaliditate aflaţi în plata la 31 decembrie 1966 pot cere dupã 1 ianuarie 1967 recalcularea pensiei prin adãugarea unor perioade de vechime în serviciu care, conform legislaţiei în vigoare pînã la acea data, nu le-au fost luate în considerare şi care, potrivit prezentului decret, constituie vechime în serviciu.
(2) De prevederile alin. 1 beneficiazã şi pensionãrii urmaşi ai cãror sustinatori decedati au avut perioade de vechime care nu le-au fost luate în considerare la stabilirea pensiei.
(3) Plata pensiei recalculate se face de la întîi a lunii urmãtoare aceleia în care s-a depus cererea împreunã cu actele la organul de pensii. De la aceeaşi data se acorda pensia recalculata şi celor care au actele de vechime la dosarul de pensie.
ART. 70
(1) Pensionarilor de serviciu aflaţi în plata la 31 decembrie 1966, care cer adãugarea unor perioade de vechime în serviciu prestate dupã pensionare, dar anterior datei de 1 ianuarie 1967, li se va recalcula pensia în raport cu noua vechime în condiţiile prevãzute de art. 40.
(2) Pensionãrii urmaşi ai celor prevãzuţi la alin. 1 beneficiazã de recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu realizatã de sustinatori dupã pensionare, în condiţiile arãtate la alin. 1.
ART. 71
Pentru pensionãrii care continua activitatea şi dupã ianuarie 1967 transformarea şi recalcularea pensiei se face în condiţiile art. 39 şi 40.
ART. 72
(1) Cei care au pierdut dreptul la pensie în baza legislaţiei în vigoare pînã la 31 decembrie 1966 şi îndeplinesc condiţiile din prezentul decret, pot cere pensia dupã 1 ianuarie 1967, care se va stabili astfel:
a) cei care au avut calitatea de pensionari vor fi repuşi în drepturi; pensia acestora se va recalcula potrivit legislaţiei de pensii în vigoare pînã la 31 decembrie 1966. Pensia recalculata se va majorã cu procentele prevãzute de Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2797 din 30 decembrie 1966 ;
b) pensionãrii de invaliditate, dintre cei prevãzuţi la litera a, vor fi repuşi în drepturi dacã vor fi încadraţi într-un grad de invaliditate. Cei care, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare pînã la 31 decembrie 1966, sînt nerevizuibili, vor beneficia de pensia de invaliditate corespunzãtoare gradului de invaliditate, ce rezulta din ultima decizie;
c) celor care nu au avut calitatea de pensionari şi îndeplinesc condiţiile din prezentul decret li se va stabili cuantumul pensiei potrivit legislaţiei în vigoare pînã la 31 decembrie 1966, la care se vor aplica procentele de majorare prevãzute de Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2797 din 30 decembrie 1966 .
(2) Pensionarilor prevãzuţi la alin. 1 lit. a, cãrora nu li s-au luat în considerare anumite perioade de vechime în serviciu, care, potrivit prezentului decret, constituie vechime în serviciu, precum şi celor care s-au încadrat în munca dupã pierderea drepturilor, li se vor adauga, la cerere, aceste perioade potrivit prevederilor prezentului decret.
ART. 73
Pensionãrii de invaliditate care prin decizia comisiei de expertiza medico-militarã, emisã pînã la 31 decembrie 1966, au fost declaraţi nerevizuibili datoritã virstei, rãmîn în continuare nerevizuibili.
ART. 74
Militarii care au ieşit din cadrele permanente pînã la 1 ianuarie 1967 beneficiazã de sporurile de timp, prevãzute de Decretul nr. 293/1959 .
ART. 75
Prevederile prezentului decret se aplica şi personalului militarizat aparţinînd Ministerului Afacerilor Interne.
ART. 76
Ministrul forţelor armate împreunã cu ministrul afacerilor interne şi cu acordul Comitetului de Stat pentru Problemele Organizãrii Muncii şi Producţiei şi ale Salarizarii vor da instrucţiuni şi indicaţii obligatorii în vederea aplicãrii unitare a prevederilor cuprinse în legislaţia de pensii militare.
ART. 77
Dispoziţiile prezentului decret se aplica de la data de 1 ianuarie 1967, cu excepţia prevederilor de la art. 42 şi art. 45 alin. 1 litera c, care vor intra în vigoare cu începere de la 1 martie 1967.
Pe aceeaşi data se abroga Decretul nr. 293/1959 privind reglementarea drepturilor de pensie ce se acorda ofiţerilor şi subofiţerilor, astfel cum a fost modificat şi completat prin <>Decretele nr. 143/1960 , nr. 196/1961 şi nr. 772/1966, precum şi Regulamentul de aplicarea Decretului nr. 293/1959 aprobat prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1302/1959 , modificat şi completat prin Hotãrîrile Consiliului de Miniştri nr. 482/1960 şi nr. 459/1961.

Preşedintele Consiliului de Stat,
CHIVU STOICA

Bucureşti, 28 februarie 1967.
Nr. 141.
------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decret, Consiliul de Stat, DECRET nr. 141 din 28 februarie 1967

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


avramiuc
07 August 2017
Cititi dna ministru ca nu e greu. Sa citeasca si dna ministra a municii si sa vada ca pe langa pensiem pensionarii pot lucra in continuarie si la stat si la privat. De ce vreti dvs. sa deveniti ca Boc si sa interziceti munca pensionarilor in continuarie la stat daca sunt competenti, iaau un concurs si desfasoara activitate pentru care statul ia impozit. Nu destul le-ati ingradit drepturile militarilor in activitate neavand voie sa presteze si alte activitati fiind incompatibile chipurile cu functia si activitatea pe care o desfasoara.Iar voi parlamentarrii aveti voie de toate. DE CE NU SCHIMBATI SI MODIFICATI SI PENSIILE MAGISTATILOR!!!!!! VA TEMETI!!!!!! DE CE DATI NUMAI IN MILITARI CU PENSIILE SPECIALE.... sunt pensii SPECIAL ci MILITARE.
Motrogan
07 August 2017
Un adevar dureros...comunistii erau mult mai ancorati in realitatile vietii sociale.
observator
11 Noiembrie 2017
Conform legii militarii au fost privati de contributie la pensie.Nefiind razboi viata lor nu a fost grea deloc.Mai mult ori unde au fost detasati au primit locuinta.la popota a mancat toata familia.Soldatii tineri au fost la indemana lor in orice.Orice asistenta din partea statului au primit gratuit.Salariul lor a fost mai mare decat cetatenilor de rand si de alta categorii.La pensionare desi nu au contribuit cu nimic si s-au pensionat mai repede dacat muritorii de rand , primesc pensie mare si cei care vor sa mai munceasca sunt angajati ori unde vor.
Dobre
23 Ianuarie 2018
Daca militarii au contribuit la aceasta PENSIE SUPLIMENTARA - o pensie privata de astazi - de ce nu-si primesc banii inapoi ? Oare AVOCATUL POPORULUI , nu se poate autosesiza ? Daca banii au fost depusi la BNR cu dobanda , cine i-a FURAT din conturile BNR ? Sunt cumva in podgoriile de la Dragasani sau poate ne lamureste Basescu ? Cel care semneaza ,, observator " este complet dezinformat si duce in eroare opinia publica ! Toti militarii au contribuit lunar cu o suma pentru pensie . Cand erau detasati locuiau la caminele de garnizoana , iar membrii de familie erau la munca si nu aveau timpul necesar sa vina la popota . Orice asistenta din partea statului era gratuita pentru tot romanul . Dar privatiunile serviciului militar nu le ia nimeni in calcul ? ( alarme , aplicatii , delegari , cursuri , detasari , nu au voie sa faca afaceri - sa detina firme de afaceri ) .
wass
05 Martie 2018
pt observator sa se plimbe 31 de ani prin tara cu familia apoi mai vorbim ,popota era pt cadre si nu pt familie locuinte de serviciu mai rar chirie multa, si apropo soldati tineri serveau TARA nu alceva, pensie nesimtita au alti nu eu mie rusine so dau public ca ma rad cei de la GAZ sau ELECTRICA
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016