Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECRET nr. 135 din 17 februarie 1968 privind modificarea unor dispoziţii din Legea nr. 5/1952 pentru organizarea judecătorească, Legea nr. 6/1952 pentru infiintarea şi organizarea Procuraturii Republicii Socialiste România, Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de stat, Decretul nr. 281/1954 pentru organizarea şi exercitarea avocaturii şi Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea şi funcţionarea oficiilor juridice*)
EMITENT: Consiliul de Stat PUBLICAT: Buletinul Oficial nr. 20 din 19 februarie 1968
──────────
Decretul nr. 135/1968 a fost publicat în Buletinul Oficial nr. 20-21 din 19 februarie 1968.
──────────
EXPUNERE DE MOTIVE
Prin Legile nr. 1, 2 şi 3/1968, adoptate de Marea Adunare Naţionala în cea de-a IX-a sesiune - extraordinara - a legislaturii a V-a, s-au luat masurile legislative de organizare administrativ-teritoriala a României, indicate de hotărîrile Conferintei Naţionale a Partidului Comunist Roman din 6-8 decembrie 1967.
Modificările aduse Constituţiei Republicii Socialiste României, precum şi masurile de impartire administrativa a teritoriului, impun modificarea corespunzătoare a actelor normative privind organizarea judecătorească, organizarea procuraturii, organizarea şi functionarea notariatului de stat, organizarea şi exercitarea avocaturii, precum şi organizarea şi functionarea oficiilor juridice.
Aceste obiective au stat la baza elaborarii alaturatului decret, prin care se aduc modificari Legilor nr. 5 şi 6/1952 şi Decretelor nr. 377/1960, 281/1954 şi 143/1955.
Decretul de faţa reglementeaza totodata unele situaţii tranzitorii privind compunerea instanţelor, competenţa organelor şi instanţelor, curgerea termenelor legate de activitatea judiciara şi notariala.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
ART. I
Legea nr. 5 din 19 iunie 1952 pentru organizarea judecătorească se modifică după cum urmează:
1. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 1
Justiţia în Republica Socialista România se infaptuieste prin instantele judecătoreşti. Ca organe ale statului, instantele judecătoreşti rezolva pricinile date în competenţa lor, apărînd orînduirea socialista şi drepturile persoanelor şi educind cetatenii în spiritul respectarii legilor.
Instantele judecătoreşti sînt urmatoarele:
a) judecatoriile;
b) tribunalele judetene;
c) tribunalele militare;
d) Tribunalul Suprem."
2. Articolul 14 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 14
În fiecare judet funcţionează mai multe judecatorii. În sectoarele municipiului Bucureşti funcţionează, de asemenea, judecatorii."
3. Articolul 15 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 15
Numărul judecatoriilor şi raza lor teritoriala se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Ministri.
Ministrul justiţiei va putea dispune ca în municipiul Bucureşti pricinile privind infractiunile flagrante să fie judecate numai la anumite judecatorii."
4. Articolul 16 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 16
Judecatoriile judeca în prima instanţa toate pricinile, în afară de cele date de lege în competenţa altor instante."
5. Articolul 17 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 17
În fiecare judet funcţionează un tribunal judetean, iar în municipiul Bucureşti un tribunal, avînd aceeasi organizare şi competenţa ca tribunalul judetean, denumit Tribunalul municipiului Bucureşti.
Tribunalele judetene pot avea unu sau mai multe colegii penale şi unu sau mai multe colegii civile."
6. Articolul 18 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 18
Sediile judecatoriilor şi tribunalelor, judetene, precum şi numărul colegiilor acestor tribunale, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei."
7. Articolul 19 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 19
Tribunalele judetene judeca recursurile împotriva hotărîrilor pronuntate de judecatoriile din cuprinsul judeţului, precum şi, în prima instanţa, pricinile date prin lege în competenţa lor."
8. Articolul 42 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 42
Asesorii populari se aleg pe termen de 4 ani, la propunerea organizaţiilor oamenilor muncii: organizaţiile Partidului Comunist Roman, sindicatele, cooperativele, organizaţiile de tineret, asociaţiile culturale şi alte organizaţii obstesti.
Asesorii populari pentru judecatorii şi pentru tribunalele judetene se aleg de către consiliile populare judetene.
Asesorii populari pentru judecatoriile din cuprinsul municipiului Bucureşti şi pentru Tribunalul municipiului Bucureşti se aleg de către Consiliul popular al municipiului Bucureşti.
Modul de efectuare a alegerilor de asesori populari, precum şi data tinerii alegerilor se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Ministri."
ART. II
Articolul 15 din Legea nr. 6 din 19 iunie 1952 pentru înfiinţarea şi organizarea Procuraturii Republicii Socialiste România se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
"ART. 15
Procuratura Republicii Socialiste România are urmatoarele organe: Procuratura Generală, procuraturile judetene, procuraturile locale şi procuraturile militare.
În fiecare judet funcţionează mai multe procuraturi locale. În sectoarele municipiului Bucureşti funcţionează, de asemenea, procuraturi locale.
Numărul procuraturilor locale şi raza lor teritoriala sînt aceleasi ca ale judecatoriilor. Sediile procuraturilor locale şi judetene se stabilesc prin ordin al Procurorului General.
Procuratura municipiului Bucureşti are aceeasi organizare şi competenţa ca procuratura judeteana."
ART. III
Decretul nr. 377 din 20 octombrie 1960 pentru organizarea şi functionarea Notariatului de stat se modifica după cum urmeaza:
1. Articolul 2 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 2
Actele notariale prevăzute în prezentul decret se indeplinesc de organele notariale prin notari de stat, iar în cazurile prevăzute de lege, de alte organe cărora legea le da în competenţa indeplinirea acestor acte.
Organele notariale sînt: notariatele de stat judetene şi notariatele de stat locale.
În municipiul Bucureşti funcţionează Notariatul de stat al municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov.
În fiecare judet şi în municipiul Bucureşti funcţionează mai multe notariate de stat locale.
Numărul notariatelor de stat locale şi raza teritoriala în care îşi desfăşoară activitatea se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Ministri.
Sediile notariatelor de stat se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
În acelasi oras sau municipiu, cu excepţia municipiului Bucureşti, funcţionează un singur notariat de stat."
2. Articolul 5 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 5
Dacă legea prevede că un act notarial trebuie indeplinit de un anumit notariat de stat, competenţa se determina astfel:
a) notariatele de stat judetene sînt competente pentru orasul în care îşi au sediul şi, după caz, pentru circumscripţia stabilita prin hotărîre a Consiliului de Ministri;
b) notariatele de stat locale sînt competente pentru toate localităţile din raza teritoriala în care funcţionează.
Notariatele de stat judetene au şi atributia de indrumare şi control a notariatelor de stat locale din cuprinsul judeţului.
Notariatul de stat al municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov are, pe linga competenţa prevăzută de art. 4 alineatul ultim, şi atributia de indrumare şi control a notariatelor de stat locale din cuprinsul municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov."
ART. IV
Articolul 5 din Decretul nr. 281/1954 pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în Republica Socialista România, republicat la 6 martie 1958, se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
"ART. 5
Colegiile de avocati sînt organizaţii cu personalitate juridica, constituite pe judete, al caror sediu se afla în localităţile în care îşi au sediul şi tribunalele judetene.
Pentru municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov se constituie un singur colegiu de avocati."
ART. V
Articolul 13 alineatul 1 din Decretul nr. 143 din 30 aprilie 1955 privitor la organizarea şi functionarea oficiilor juridice se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
"Pentru organizarea evidentei şi ridicarii continue a nivelului lor profesional, jurisconsultii se grupează în colective de jurisconsulti pe fiecare judet, conduse de către un birou format din jurisconsultii desemnaţi în acest scop de ministrul justiţiei, care va stabili şi numărul membrilor acestor birouri. Pentru municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov se organizeaza un singur colectiv de jurisconsulti."
ART. VI
Asesorii populari aleşi în anul 1967 îşi vor exercita mandatul, indiferent de instanţa pentru care s-a facut alegerea, la judecatoria sau la tribunalul judetean în a caror raza teritoriala se afla sediul organizaţiei care i-a propus, potrivit repartizarii ce se va face de preşedintele tribunalului judetean.
Dacă prin aplicarea dispoziţiilor alineatului precedent nu se va asigura numărul de asesori populari necesari bunei functionari a vreunei judecatorii, preşedintele tribunalului judetean va putea repartiza, pentru a-şi exercită mandatul la acea judecatorie, asesori populari din raza judecatoriilor invecinate din cuprinsul aceluiasi judet.
ART. VII
Cauzele aflate în curs de urmărire penala, precum şi orice alte lucrari nesolutionate, care intră în competenţa teritoriala a altor organe de procuratura sau de urmărire penala decit cele la care se gasesc, se inainteaza organelor competente.
ART. VIII
Cauzele pendinte la tribunalele populare şi la tribunalele regionale se vor judeca, după caz, de judecatoriile sau de tribunalele judetene teritorial competente.
În cauzele în care tribunalele populare sau regionale au aminat pronuntarea la o dată ulterioară intrarii în vigoare a prezentului decret, pronuntarea se va face, în termenul prevăzut de lege, de către aceleasi instante care au judecat şi care vor continua sa functioneze numai în acest scop.
Pentru cauzele pendinte, dacă sediul instanţei la care urmeaza să se faca judecata a fost schimbat, părţile vor fi citate din oficiu, chiar dacă au avut termen în cunoştinţa.
Executarea hotărîrilor definitive pronuntate de tribunalele populare şi de tribunalele regionale se va face ori se va continua, după caz, de judecatoriile sau de tribunalele judetene teritorial competente.
Dosarele cauzelor pendinte prevăzute în alin. 1, precum şi acelea privind executarea hotărîrilor, prevăzute în alin. 4, se vor preda de îndată, pe cale administrativa, instanţelor ce au devenit competente.
ART. IX
Cauzele succesorale aflate în curs de solutionare, precum şi orice alte lucrari nerezolvate, care intră în competenţa teritorială a altor unităţi notariale decât cele la care se găsesc, se trimit organelor competente.
ART. X
Termenele de prescriptie a dreptului la actiune şi a dreptului de a cere executarea silita, termenele de perimare, cele prevăzute pentru exercitarea cailor de atac sau privind orice alte cereri care se introduc la instantele judecătoreşti, precum şi termenele prevăzute de lege pentru indeplinirea anumitor acte notariale, în cazul în care se implinesc în ziua intrarii în vigoare a prezentului decret sau în cele 15 zile urmatoare, se prelungesc pînă la data de 1 aprilie 1968.
ART. XI
Arhiva, valorile, corpurile delicte şi orice obiecte, privind alte cauze decit cele prevăzute în art. VIII, vor fi preluate de la tribunalele populare şi de la cele regionale, după caz, de către judecatoriile sau tribunalele judetene în a caror raza teritoriala se afla sediul fostului tribunal popular sau regional.
Dispozitiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător şi privitor la procuraturi şi notariatele de stat.
ART. XII
Pentru judecatoriile, tribunalele, procuraturile şi notariatele de stat care nu au localuri sau ale caror localuri nu sînt corespunzătoare, consiliile populare judetene vor transmite, în condiţiile legii, Ministerului Justiţiei sau, după caz, Procuraturii Republicii Socialiste România, la cererea acestora, imobilele necesare.
ART. XIII
Pînă la alegerea consiliilor colegiilor de avocati ale judetelor şi a consiliului Colegiului de avocati al municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov, precum şi a comisiilor de cenzori, ministrul justiţiei va numi organe interimare.
Alegerea noilor consilii ale colegiilor şi a comisiilor de cenzori se va face în termen de cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentului decret.
ART. XIV
În cuprinsul actelor normative modificate prin prezentul decret, precum şi în cuprinsul oricărui alt act normativ, se inlocuiesc denumirile enumerate mai jos, după cum urmeaza:
- "tribunal popular" cu "judecatorie";
– "tribunal regional" cu "tribunal judetean";
– "Tribunalul Capitalei Republicii Socialiste România" cu "Tribunalul municipiului Bucureşti";
– "procuratura de oras, de raion orasenesc şi de raion" cu "procuratura locala";
– "procuratura regiunii" cu "procuratura judeteana";
– "Procuratura orasului Bucureşti" cu "Procuratura municipiului Bucureşti";
– "procuror sef de raion sau de oras" cu "procuror sef al procuraturii locale";
– "procuror sef al regiunii" cu "procuror sef al judeţului";
– "procuror sef al orasului Bucureşti" cu "procuror sef al municipiului Bucureşti";
– "notariat de stat de raion, de oras, de raion de oras" cu "notariat de stat local";
– "notariat de stat regional" cu "notariat de stat judetean";
– "Notariatul Capitalei Republicii Socialiste România şi regiunii Bucureşti" cu "Notariatul de stat al municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov";
– "circumscripţie" cu "raza teritorială";
– "colegiul de avocaţi al regiunii" cu "colegiul de avocaţi al judeţului";
– "Colegiul de avocaţi al regiunii Bucureşti şi al Capitalei Republicii Socialiste România" cu "Colegiul de avocaţi al municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov".
Se inlocuieste, de asemenea, în art. 10 şi 28 din Legea nr. 5/1952 denumirea de "tribunal" cu aceea de "instanţa judecătorească", iar în art. 5 pct. 1 lit. a din Legea nr. 6/1952 denumirea de "comitet executiv al sfatului popular regional" cu aceea de "comitet executiv al consiliului popular judetean".
ART. XV
Prezentul decret intră în vigoare la data de 17 februarie 1968.
Preşedintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUSESCU
Bucureşti, 17 februarie 1968.
Nr. 135.
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
