Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMANE
În temeiul art. 44, pct. 2 şi art. 45 din Constituţia Republicii Populare Romane,
Vazand decizia Consiliului de Miniştri,
Emite urmãtorul decret:
TITLUL PRELIMINAR:
Dispoziţiuni generale
ART. 1
Justiţia în Republica Populara Romana are ca sarcina sa apere:
a) Structura Social - economicã şi de Stat, stabilite prin Constituţia R.P.R.;
b) Drepturile fundamentale politice, de munca şi de odihna, precum şi toate celelalte drepturi şi interese garantate cetãţenilor de Constituţia R.P.R.;
c) Drepturile şi interesele, cunoscute de lege, instituţiilor şi întreprinderilor de Stat, organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti.
ART. 2
Justiţia în R.P.R. are ca îndatorire aplicarea legilor în mod egal fata de toţi cetãţenii şi în scopul intaririi şi promovãrii regimului democraţiei populare.
ART. 3
Judecata în R.P.R. educa, prin activitatea sa pe cetãţeni în spiritul de devotament fata de patrie şi legile R.P.R., de grija deosebita fata de bunurile comune ale poporului, disciplina în munca, îndeplinire a îndatoririlor fata de Stat şi societate şi respectul fata de regulile convieţuirii sociale.
ART. 4
În regiunile locuite şi de populaţii de alta naţionalitate decât cea romana, justiţia va folosi, oral şi în scris şi limba nationalitatilor respective.
ART. 5
Justiţia în R.P.R. se realizeazã prin urmãtoarele instanţe judecãtoreşti:
Judecãtoriile populare.
Tribunalele.
Curţile.
Curtea Suprema.
Instanţele, cu excepţia Curţii Supreme, judeca cu asesorii populari.
ART. 6
La toate instanţele de judecata dezbaterile sunt publice, afarã de cazurile special prevãzute de lege.
Dreptul de apãrare este garantat.
ART. 7
Judecãtorii, fie ca fac parte din personalul judecãtoresc, fie ca sunt asesori populari, se supun, în exerciţiul atributiunilor, numai legii.
PARTEA I
Organizarea şi funcţionarea instanţelor judecãtoreşti
TITLUL I
Instanţele judecãtoreşti
CAP. 1
Judecãtoriile populare
ART. 8
Judecãtoriile populare sunt urbane, rurale sau mixte, dupã felul comunelor care compun circumscripţiile lor.
Acolo unde sunt cãrţi funciare, judecãtoriile populare vor avea un serviciu de carte funciarã.
ART. 9
Fiecare judecãtorie populara are o resedinta principala şi poate avea una sau mai multe resedinte secundare.
În cazurile excepţionale, infracţiunile intrand în competenta judecãtoriilor populare, vor putea fi judecate, cu avizul Parchetului de pe lângã tribunal, chiar în comuna în care ele au fost sãvârşite.
ART. 10
La resedintele secundare ale judecãtoriei populare, judecata se va face în zilele ce se vor stabili de şeful judecãtoriei populare; ele vor fi aduse din timp la cunostinta publica prin afişare la sediul Sfatului Popular şi prin alte mijloace potrivite de publicitate.
ART. 11
La judecãtoria populara, judecata se face de un judecãtor cu doi asesori populari sau de un judecãtor ajutor cu doi asesori populari.
CAP. 2
Tribunale
ART. 12
În fiecare capitala de judeţ va funcţiona un tribunal; la nevoie va mai putea funcţiona un tribunal şi un alt oraş al judeţului.
Tribunalul poate fi divizat în mai multe secţiuni şi are unul sau mai multe cabinete de instrucţie.
La tribunalele divizate secţiunile vor fi penale şi civile.
ART. 13
Fiecare tribunal, va fi condus de un preşedinte.
La tribunalele cu mai multe secţiuni preşedintele tribunalului va îndeplini şi funcţia de preşedinte al Sectiei I-a. Preşedintele Tribunalului Ilfov nu îndeplineşte funcţia de preşedinte la nici una din secţiuni; el are dreptul sa prezideze oricare din secţiunile tribunalului.
ART. 14
Funcţia de judecãtor de instrucţie se va exercita de judecãtorii desemnaţi, în acest scop, de preşedintele tribunalului.
Judecãtorii de instrucţie pot fi chemaţi sa ia parte la lucrãrile tribunalului.
ART. 15
La începutul anului judecãtoresc, preşedintele tribunalului va repartiza un judecãtor care împreunã cu doi asesori vor alcãtui camera de instrucţie.
La tribunalele cu mai multe secţiuni, preşedintele tribunalului va putea repartiza, în acest scop, mai mulţi judecãtori.
La aceste tribunale va putea funcţiona o camera de instrucţie, ca secţiune permanenta cu mai multe complete de judecata.
ART. 16
Preşedintele tribunalului va repartiza dupã necesitaţi, judecãtorii care vor îndeplini şi însãrcinãrile de judecãtori sindici.
ART. 17
Tribunalele judeca cu un judecãtor şi cu doi asesori populari sau cu un ajutor şi cu doi asesori populari.
CAP. 3
Curţile
ART. 18
Curţile pot fi divizate în mai multe secţiuni. La Curţile divizate secţiunile vor fi penale şi civile.
ART. 19
Fiecare Curte va fi condusã de un preşedinte. La Curţile cu mai multe secţiuni, preşedintele Curţii va îndeplini şi funcţiunea de preşedinte al secţiunii I-a. Preşedintele Curţii Bucureşti, nu îndeplineşte funcţiunea de preşedinte la nici una din secţiuni; el are dreptul sa prezideze oricare din secţiunile Curţii.
ART. 20
Curţile judeca cu doi consilieri de Curte şi cu trei asesori populari.
CAP. 4
Curtea Suprema
ART. 21
Curtea Suprema este formatã din doua secţiuni şi este condusã de un prim-preşedinte.
La fiecare secţiune funcţioneazã un preşedinte de secţie. Numãrul consilierilor pentru intreaga Curte este de 28. Primul preşedinte va face, dupã necesitaţi, repartiţia lor pe secţiuni.
ART. 22
Prim-preşedintele Curţii Supreme prezideazã Curtea în secţiuni unite şi completele de 9 membri ale secţiunilor, în cazul prevãzut de art. 25. El poate prezida oricare dintre secţiunile Curţii şi poate desemna, în caz de lipsa, consilieri de la o secţiune, pentru formarea completelor celeilalte secţiuni.
În caz de lipsa sau de împiedicare, primul-preşedinte va fi înlocuit de preşedintele de secţie desemnat de el, iar în lipsa acestuia, de celãlalt preşedinte.
De asemeni primul-preşedinte va desemna înlocuitorii preşedinţilor de secţie, precum şi ordinea consilierilor pe intreaga Curte şi pe secţiuni.
ART. 23
Curtea Suprema judeca în complet de cinci.
ART. 24
Curtea Suprema judeca în secţiuni unite, cu cel puţin 21 membri şi întotdeauna cu un numãr de membri fãrã soţ.
Când se constituie cu mai mult de 21 membri, iar judecata recursului rãmâne în continuare, Curtea va putea judeca în continuare cu cel puţin 21 dintre membrii care au luat parte de la început la dezbateri.
ART. 25
În cazurile în care una din secţiunile Curţii Supreme ar gãsi necesar sa se revinã asupra unei jurisprudente stabilite, de unul din completele sale, în cursul ultimelor trei ani, recursul se judeca în completul de 9 membri.
Când jurisprudenta asupra cãreia urmeazã sa se revinã a fost stabilitã de un complet de 9 membri, de cealaltã secţiune sau de însãşi secţiunile unite, recursul se judeca în secţiunile unite.
ART. 26
Secţiunea penalã judeca, pe lângã recursurile penale, şi urmãtoarele recursuri:
a) În materie vamalã;
b) Impotriva hotãrârilor întemeiate pe dispoziţiunile codului silvic;
c) Impotriva hotãrârilor date de instanţele militare, în cazurile prevãzute de lege.
Secţiunea civilã judeca recursurile care nu sunt date, spre judecare, secţiunii penale.
ART. 27
Pentru aplicarea dreptului de supraveghere prevãzut de art. 90 din Constituţia Republicii Populare Romane, primul-preşedinte al Curţii Supreme sau procurorul general al R.P.R., poate sesiza Curtea suprema cu cerere de îndreptare facuta impotriva hotãrârilor sau actelor judecãtoreşti definitive şi irevocabile, ale oricãrei instanţe sau organe judiciare civile sau militare, ordinare sau speciale, contrare legii sau vadit nedrepte.
În cazul când hotãrârea atacatã a fost data de o secţie a Curţii Supreme, cererea de îndreptare se judeca în secţiuni unite. Judecata se va face cu citarea pãrţilor, din oficiu.
Curtea Suprema procedând la judecarea cererii de îndreptare va putea:
a) Admiţând cererea de îndreptare sa statueze asupra celor deduse şi sa se pronunţe în fond, sau, casand, sa trimitã spre rejudecare cauza fie instanţei care a dat hotãrârea fie unei alte instanţe de acelaşi grad cu acesta;
b) În cazul când soluţionarea cererii de îndreptare necesita administrarea de noi probe, sa trimitã dosarul oricãrei instanţe organ de cercetare sau instrucţie, indicând şi probele ce urmeazã a se efectua, iar, dupã întoarcerea dosarului sa procedeze potrivit celor arãtate la lit. a, de mai sus.
ART. 28
Procurorul general al R.P.R., poate pune concluziuni în toate cererile de îndreptare.
De asemenea, el poate pune concluziuni în orice alte cauze şi la orice alte instanţe.
În toate cazurile el poate delega orice alt procuror.
CAP. 5
Dispoziţiuni comune şi speciale
ART. 29
Ministrul justiţiei, luând avizul Comisiei pentru simplificarea şi rationalizarea aparatului de Stat, stabileşte prin decizie:
1. Numãrul judecãtoriilor populare, resedinte principale şi secundare ale acestora, precum şi circumscripţiile lor respective.
2. Circumscripţiile tribunalelor, în cazul când în acelaşi judeţ funcţioneazã mai multe tribunale, şi numãrul secţiunilor, cabinetelor de instrucţie şi camerelor sau secţiilor de instrucţie ale tribunalelor.
3. Numãrul circumscriptiilor şi resedintele Curţilor.
4. Numãrul secţiunilor Curţilor.
ART. 30
Tot prin decizie, Ministrul justiţiei, va determina dintre judecãtori pe şefii judecãtoriilor populare, iar la tribunalele şi Curţile cu mai multe secţiuni, pe judecãtorii şi consilierii care vor îndeplini funcţiunea de presedinti de secţie.
ART. 31
Pe lângã fiecare Curte, tribunal sau judecãtorie populara, urbana sau mixtã, vor funcţiona un numãr de agenţi pentru îndeplinirea procedurilor în materie penalã.
ART. 32
Prim-preşedintele Curţii Supreme şi preşedinţii celorlalte instanţe având mai multe secţiuni repartizeazã cererile între secţiunile respective, dupã natura lor; ei pot delega un preşedinte de secţie sau un alt membru al instanţei pentru a face aceasta repartizare.
La tribunale şi Curţi, cererile speciale unei secţiuni se adreseazã preşedintelui secţiunii.
ART. 33
Instanţele judecãtoreşti vor tine şedinţe în toate zilele de lucru; ele pot continua şi în zilele de Duminica sau de sarbatori legale.
ART. 34
La instanţele judecãtoreşti se pot forma dupã trebuinţele serviciului, mai multe complete care sa judece în aceeaşi zi, concomitent sau succesiv cu celelalte.
ART. 35
În procesele civile poate sa fie însãrcinat sa asculte martorii sau sa facã cercetãri locale un singur judecãtor asistat de un asesor popular.
ART. 36
Judecãtorii ajutori pot fi însãrcinaţi îndatã dupã intrarea lor în funcţiune, sa asculte martori, sa facã cercetãri locale, sa redacteze procese-verbale şi hotãrâri, sa prezideze consilii de familie, sa verifice socoteli de tutela şi sa autentifice acte.
Ei vor putea judeca dupã împlinirea unui an de la intrarea lor în funcţiune.
Ei vor putea judeca, totuşi, şi înainte de împlinirea acestui termen, cu autorizarea ministrului justiţiei data dupã o activitate corespunzãtoare de cel puţin trei luni, constatatã de şefii ierarhici sau de inspectorii judecãtoreşti.
ART. 37
Deliberãrile rãmase dintr-o şedinţa anterioarã sau cele care nu se pot rezolva imediat, rãmân la sfârşitul şedinţei. Deliberãrile se pot fixa şi pentru o zi, anume rezervatã.
ART. 38
Hotãrârile se dau cu majoritatea voturilor completului.
În cazul când un membru al completului a decedat sau se gãseşte în imposibilitate de a-şi manifesta vointa sau de a se pronunţa, dacã ceilalţi judecãtori care au luat parte la judecata pot forma majoritatea cerutã de alin. precedent, hotãrârea va fi data. În caz contrar, pricina se va judeca din nou şi cu precãdere.
ART. 39
Hotãrârile vor fi redactate de judecãtorul sau de unul dintre judecãtorii care au judecat şi care va fi însãrcinat de preşedinte prin însuşi procesul-verbal de şedinţa.
Redactarea rãmâne supusã controlului completului a cãrui opera colectivã devine.
ART. 40
În caz de împiedicare a unuia din judecãtori, hotãrârea se va semna de şeful instanţei sau de preşedintele completului, iar în caz de împiedicare a grefierului, ea va fi semnatã de grefierul şef sau de grefierul principal, fãcându-se menţiune despre cauza care a împiedicat pe judecãtor sau pe grefier sa semneze.
ART. 41
Hotãrârile date în recurs vor fi subscrise de toţi judecãtorii, fãrã menţionarea pãrerii minoritãţii.
În celelalte hotãrâri, pãrerea minoritãţii va fi motivatã, în cazul când cei rãmaşi în minoritate sunt asesori, ei nu sunt obligaţi sa-şi motiveze pãrerea.
ART. 42
Hotãrârile trebuiesc pronunţate în termen de şapte zile de la închiderea dezbaterilor şi redactate în termen de 15 zile de la pronunţarea lor.
Pentru motive întemeiate, pronunţarea se poate amana cu cel mult 15 zile.
ART. 43
Anul judecãtoresc începe la 1 Ianuarie şi se încheie la 31 Decembrie.
ART. 44
La tribunalele şi Curţile având mai multe secţiuni de acelaşi fel, preşedintele, la înţelegere cu preşedinţii de secţiuni, repartizeazã la începutul fiecãrui an judecãtoresc, judecãtorii şi consilierii între secţiunile respective.
ART. 45
În caz de lipsa sau de împiedicare, preşedintele unei instanţe judecãtoreşti va fi înlocuit de şefii secţiilor acelei instanţe, dupã ordinea în care îi va fi desemnat în prealabil, sau de unul dintre judecãtori, în aceeaşi ordine.
În interiorul fiecãrei instanţe, a oricãrei secţiuni sau judecãtorii, şeful respectiv va stabili o ordine a judecãtorilor, fie în vederea înlocuirii lui, fie pentru a se orandui, acolo unde este cazul, care dintre ei va prezida completul.
ART. 46
La judecãtoriile populare, în caz de lipsa sau împiedicare simultanã a judecãtorilor şi a judecãtorilor ajutori, preşedintele tribunalului respectiv va delega, pentru a-i înlocui, în termen de cel mult 30 zile, un judecãtor sau un judecãtor ajutor de la o alta judecãtorie populara, ori un judecãtor de la tribunal; delegaţiunea va fi comunicatã de îndatã Ministerului Justiţiei.
ART. 47
Dacã, din orice împrejurare, un tribunal rãmâne fãrã numãrul legal de judecãtori, preşedintele tribunalului va putea delega, pentru completare, sub rezerva dispoziţiunilor alineatului urmãtor, unul sau mai mulţi judecãtori ajutori sau judecãtori de la judecãtoriile populare din acel oraş.
La tribunalele şi Curţile având mai multe secţiuni, preşedintele împlineşte lipsurile de judecãtori, prin delegare dintre membrii prezenţi de la celelalte secţiuni.
ART. 48
În toate cazurile când nevoile serviciului o cere, ministrul justiţiei, poate delega judecãtori de la orice instanta.
Aceasta dispoziţiune nu se aplica la Curtea suprema.
De asemenea, ministrul justiţiei poate delega, de la alt tribunal, unul sau mai mulţi judecãtori pentru a îndeplini temporar, funcţiunea de judecãtor de instrucţie, în acelaşi timp cu titularul.
ART. 49
Delegatiunile date pentru o singura şedinţa implica şi participarea la judecarea cauzelor rãmase în continuare, chiar dacã sunt fixate pentru alte şedinţe.
TITLUL II
Grefele judecãtoreşti
ART. 50
Personalul judecãtoresc indeplinind funcţiuni de grefa este obligat sa ia parte la lucrãrile şedinţelor şi sa redacteze procese-verbale. Cei ce fac parte din acest personal trebuie sa contrasemneze orice acte încheiate de judecãtorii instanţei pe lângã care funcţioneazã, dacã au luat parte la lucrãrile pe care actul le constata.
În caz de lipsa ori împiedicare a personalului judecãtoresc indeplinind funcţiuni de grefa, şeful instanţei va putea delega, pentru îndeplinirea atributiunilor lor, orice salariat administrativ de pe lângã instanta.
ART. 51
Şeful grefei sau inlocuitorul sau, elibereazã copiile şi extrasele de pe actele din dosar şi certifica exactitatea lor, pãstrând, sub a sa rãspundere, documentele şi valorile ce i se încredinţeazã.
TITLUL III
Inspectorii judecãtoreşti
ART. 52
Pe lângã Ministerul de Justiţie vor funcţiona inspectorii pentru Curţi, tribunale şi judecãtorii populare precum şi pentru serviciile auxiliare ale acestora.
Atribuţiunile lor vor fi stabilite prin decizia ministerului justiţiei.
PARTEA II
Asesorii populari
ART. 53
Pentru toate instanţele, cu excepţia Curţii Supreme, se va alege câte o lista de asesori populari dupã cum urmeazã:
a) Pentru fiecare resedinta principala şi secundarã a judecãtoriilor populare rurale şi pentru fiecare resedinta secundarã a judecãtoriilor populare mixte, o lista de 24 membri;
b) Pentru fiecare judecãtorie populara urbana şi pentru fiecare resedinta principala a judecãtoriilor populare mixte, o lista de 32 membri;
c) Pentru fiecare secţiune de tribunal, o lista de 32 membri;
d) Pentru fiecare tribunal nedivizat, o lista de 40 membri;
e) Pentru parchetele tribunalelor, o lista de 24 membri;
f) Pentru Parchetului Tribunalului Ilfov, o lista de 80 membri;
g) Pentru fiecare secţiune de Curte, o lista de 36 membri;
h) Pentru fiecare Curte nedivizata, o lista de 48 membri.
ART. 54
Din aceste liste, preşedinţii tribunalelor vor desemna, prin tragere la sorţi, cu 15 zile înainte de începerea fiecãrui trimestru al anului judecãtoresc, câte 2 asesori populari pentru resedintele principale sau secundare ale judecãtoriilor populare rurale şi pentru resedintele secundare ale judecãtoriilor populare mixte, câte 4 asesori populari pentru judecãtoriile populare urbane, pentru resedintele principale ale judecãtoriilor populare mixte, pentru secţiunile de tribunal şi pentru tribunalele nedivizate, câte 2 pentru parchetele tribunalelor, 10 pentru Parchetul Tribunalului Ilfov, câte 3 pentru secţiunile de Curte şi câte 6 pentru Curţile nedivizate.
Tot astfel vor fi desemnaţi, ca supleanţi, câte 4 asesori populari, pentru resedintele principale şi resedintele secundare ale judecãtoriilor populare rurale; pentru resedintele principale şi resedintele secundare ale judecãtoriilor populare mixte, pentru judecãtoriile populare urbane şi pentru secţiunile de tribunal, câte 6 pentru tribunalele nedivizate; câte 2 pentru parchetele tribunalelor, 10 pentru Parchetul Tribunalului Ilfov, câte 6 pentru secţiunile de Curţi şi pentru curţile nedivizate şi în acelaşi mod vor fi completate locurile devenite vacante.
În cazul când listele noilor aleşi nu sunt înaintate preşedintelui tribunalului, înainte de începerea anului judecãtoresc, desemnarea asesorilor populari se va face din lista anului precedent.
ART. 55
Repartizarea asesorilor populari la judecãtoriile populare urbane, la resedintele principale ale judecãtoriilor populare mixte, la tribunalele sau secţiunile tribunalelor, poate fi schimbatã oricând dupã nevoi, de cãtre preşedintele tribunalului. De asemenea, repartizarea de secţiuni a asesorilor populari de la Curţi, poate fi oricând schimbatã, dupã nevoi, de preşedintele curţii.
ART. 56
Dispoziţiunile art. 48 se aplica şi asesorilor populari, de la tribunale şi de la Curţi.
ART. 57
Dacã nevoile serviciului o cer, preşedintele tribunalului va putea trage la sorţi, pentru judecãtoriile populare urbane şi tribunalele nedivizate, un numãr suplimentar de asesori populari, pentru a sigura judecare la timp a pricinilor.
Dispoziţiunea de mai sus se aplica şi în privinta asesorilor populari de la Curţi.
ART. 58
În caz de necesitate a serviciului, asesorii populari de la o instanta pot fi delegaţi la o alta instanta pe termen de cel mult 30 zile.
ART. 59
Asesorii populari de pe lângã parchete pot fi însãrcinaţi sa facã cercetãri.
ART. 60
Sarcina funcţiunii de asesor este obligatorie.
Asesorii populari îşi pãstreazã, în timpul exerciţiului funcţiunii, locul ce ocupa în câmpul muncii.
În caz de necesitate a serviciului, asesorii populari supleanţi vor putea funcţiona ca asesori populari titulari.
ART. 61
La intrarea în funcţiune asesorii populari vor depune în fata şefului instanţei, jurãmântul prevãzut pentru personalul judecãtoresc indeplinind funcţiuni de judecata.
ART. 62
Executarea însãrcinãrii de asesor popular este incompatibilã cu profesiunea de avocat. Recuzarea asesorilor populari se va face potrivit dispoziţiunilor legale privind pe judecãtori.
ART. 63
Asesorii populari sunt asimilaţi cu personalul judecãtoresc, indeplinind funcţiuni de judecata în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiunilor art. 42, alin. 1, 75 şi 76 din decretul de fata.
Permisiunile se vor acorda de şeful instanţei.
ART. 64
Dreptul de a alege asesori populari şi de a fi ales asesor popular, îl au în comunele rurale membrii sindicatelor de salariaţi agricoli şi taranii muncitori, iar în comunele urbane, membrii sindicatelor şi ai asociaţiilor profesionale.
Varsta pentru a alege este de 18 ani împliniţi, iar pentru a fi ales 23 ani împliniţi.
Nu pot alege şi nu pot fi aleşi asesorii populari, acei, care sunt nedemni, potrivit legii electorale şi acei care exploateazã, în orice fel munca altora.
Candidaţii de asesori populari pot fi propuşi de Partidul Muncitoresc Roman, Sfaturile locale, Confederatia Generalã a Muncii şi Organizaţiile de masa.
Modul de alegere al asesorilor populari, precum şi condiţiile lor de salarizare se vor stabili prin decizia Consiliului de Miniştri.
PARTEA III
Dispoziţiile privitoare la personalul judecãtoresc
TITLUL I
Ierarhia personalului judecãtoresc
ART. 65
Ierarhia la Curtea Suprema este urmãtoarea:
I. Primul preşedinte al Curţii Supreme;
II. Preşedinţii de secţiuni ai Curţii Supreme;
III. Consilierii Curţii Supreme.
ART. 66
Ierarhia la Curţi, tribunale şi judecãtorii populare este urmãtoarea:
I. Preşedinţii de Curte;
II. Consilierii de Curte;
III. Preşedinţii de tribunal I;
IV. Preşedinţii de tribunal II şi grefierii-şefi, la Curtea Suprema;
V. Judecãtorii de tribunal şi grefierii principali la Curtea Suprema;
VI. Judecãtorii de judecãtorii populare, grefierii la Curtea Suprema şi şefii de secţie administrativã II;
VII. Judecãtorii ajutori, grefierii şefi I şi şefii de secţie administrativã II, contabili principali;
VIII. Grefierii-şefi II, portãrel-şef I, contabil I;
IX. Grefierii principali, portarei-şefi II, contabili II, dactiloscopii-şefi, dactilografii-şefi;
X. Conducãtorii de carte funciarã, grefierii, portareii principali, contabilii-ajutori, dactiloscopii, dactilografii principali, registratorii-şefi, arhivarii-şefi;
XI. Conducãtorii ajutori de carte funciarã, grefierii ajutori, portareii, contabili în pregãtire, dactiloscopii-ajutori, dactilografii I, arhivarii I, registratorii I, referenţii I, administratorii de imobil I;
XII. Referenţii II, dactilografii II, registratorii II, arhivarii II, agenţii portarei, administratorii de imobil II;
XIII. Referenţii stagiari, arhivarii ajutori, registratori-ajutori, intendentii I;
XIV. Ingrijitorii I, intendentii II, portarii I;
XV. Ingrijitorii II, portarii II, liftierii;
TITLUL II
Condiţiunile de numire şi angajare în funcţiunea personalului instanţelor de judecata
ART. 67
Primul preşedinte, preşedinţii de secţie şi consilierii Curţii Supreme, se numesc de prezidiul Marii Adunãri Naţionale a R.P.R., la propunerea Guvernului dupã recomandarea ministerului justiţiei.
ART. 68
Pentru a fi angajat funcţionar judecãtoresc se cer condiţiunile prevãzute în Decretul Nr. 29 din 29 ianuarie 1949 , precum şi condiţiile de pregãtire profesionalã ce se vor stabili prin decizia ministerului justiţiei.
Pentru a fi angajat ca funcţionar administrativ la instanţele de judecata se cer numai condiţiunile prevãzute în Decretul Nr. 29 din 29 ianuarie 1949 .
ART. 69
La judecãtoriile populare, tribunalele şi Curţile în a cãror circumscripţie locuiesc şi populaţii de alta naţionalitate decât cea romana, functionarii judecãtoreşti de orice fel, pentru a fi numiţi, vor trebui sa cunoascã şi limba naţionalitãţii respective.
ART. 70
Înainte de a intra în exerciţiul funcţiunii, judecãtorii vor depune urmãtorul jurãmânt:
"Jur de a fi credincios poporului şi de a apara Republica Populara Romana impotriva dusmanilor din afarã şi dinauntru.
Jur a respecta legile Republicii Populare Romane şi de a pãstra secretul în serviciu".
Jurãmântul nu este necesar în caz de mutare în aceeaşi funcţiune sau în caz de angajare într-o alta funcţiune judecãtoreascã.
TITLUL III
Drepturile şi îndatoririle personalului judecãtoresc indeplinind funcţiuni de judecata
ART. 71
Personalul judecãtoresc indeplinind funcţiuni de judecata, are drepturile şi îndatoririle prevãzute de decretul Nr. 29 din 29 Ianuarie 1949 , cu derogarile din prezentul decret.
ART. 72
Personalul judecãtoresc de orice fel al judecãtoriilor populare va primi, pentru timpul deplasarii la sediile secundare, o indemnizaţie de transport şi locuinta ce se va stabili prin decizia Consiliului de Miniştri la propunerea ministrului justiţiei.
ART. 73
Şefii ierarhici sunt obligaţi sa raporteze Ministerului Justiţiei cazurile în care salariaţii judecãtoreşti indeplinind funcţiuni de judecata, de sub supravegherea lor, nu dovedesc însuşiri profesionale sau nu-şi mai pot îndeplini în mod normal, funcţiunile.
TITLUL IV
Dreptul de supraveghere şi disciplina
ART. 74
Dreptul de supraveghere indreptateste la controlul şi notarea însuşirilor profesionale ale salariaţilor judecãtoreşti şi lucrãrile lor, precum şi a raporturilor lor de serviciu cu justitiabilii şi avocaţii, şi a moralitãţii lor.
ART. 75
Preşedinţii Curţilor au dreptul de priveghere asupra salariaţilor judecãtoreşti de orice fel şi asesorilor populari din circumscripţia Curţilor respective.
Ei pot exercita acest drept şi prin preşedinţii tribunalelor respective.
ART. 76
Primul preşedinte al Curţii Supreme are dreptul de priveghere asupra preşedinţilor şi membrilor Curţii Supreme, asupra preşedinţilor Curţilor, precum şi asupra grefierilor de la Curtea Suprema.
ART. 77
Dreptul de priveghere impune îndatorirea de a raporta constatãrile fãcute Ministerului Justiţiei.
ART. 78
Ministrul Justiţiei exercita dreptul de priveghere direct sau prin delegaţii sãi, atât asupra activitãţii instanţelor, cat şi asupra salariaţilor judecãtoreşti.
ART. 79
Dreptul la disciplina indreptateste la aplicarea pedepselor disciplinare. El aparţine ministrului justiţiei.
ART. 80
Revocarea membrilor Curţii Supreme se va face prin decret al Prezidiului Marii Adunãri Naţionale la propunerea Guvernului în urma raportului ministrului justiţiei.
PARTEA IV
Dispoziţiuni finale şi tranzitorii
ART. 81
Cauzele pendinte înaintea instanţelor care devin incompetente din pricina schimbãrii circumscripţiei judecãtoreşti, vor continua sa fie judecate de instanţele la care au fost introduse.
ART. 82
Serviciul interior al instanţelor judecãtoreşti şi al cancelariilor se va organiza prin decizia ministerului justiţiei.
ART. 83
Procurarea localurilor necesare judecãtoriilor populare rurale şi cheltuielile de mobilier, întreţinere, încãlzit şi luminat sunt în sarcina Sfaturilor populare judeţene.
Pentru judecãtoriile populare urbane şi mixte, localurile şi cheltuielile de mobilier, întreţinere, încãlzit şi luminat sunt în sarcina Sfatului popular comunal.
ART. 84
Procurarea localurilor necesare tribunalelor cat şi cheltuielile de mobilier, întreţinere, încãlzit şi luminat cad în sarcina Sfaturilor populare judeţene.
ART. 85
Ori de câte ori legile întrebuinţeazã denumiri de instanţe sau de funcţiuni judecãtoreşti care au fost modificate prin efectul decretului de fata, termenii intrebuintati în ele se socotesc înlocuiţi prin noile denumiri.
ART. 86
Actualii presedinti de secţie, de tribunal şi de Curte vor continua sa îndeplineascã funcţiunea de preşedinte de secţie, de tribunal sau de Curte pana ce se vor face desemnarile prevãzut de art. 30 din prezentul decret.
ART. 87
Dispoziţiunile art. 25 sunt aplicabile şi în cazul când urmeazã a se reveni asupra unei jurisprudente ce a fost stabilitã de un complet de divergenta.
ART. 88
Listele asesorilor populari, aleşi la primele alegeri ce vor avea loc în cursul anului 1949, vor servi pentru desemnarea asesorilor populari, la instanţele respective pana la 31 Decembrie 1950.
Numãrul asesorilor populari ce urmeazã a fi aleşi va fi, pentru fiecare din listele prevãzute la art. 58, mai mare cu o pãtrime din numãrul acolo arãtat.
ART. 89
Dispoziţiunile art. 413, 414 şi 415 din codul de procedura penalã şi art. 329 din codul de procedura civilã, se abroga. Din art. 416, alin. 1, din codul de procedura penalã se inlatura cuvintele "contrarii legii sau".
Recursurile prevãzute de textele de mai sus, în curs de judecata, se considera cereri de îndreptare.
ART. 90
Dispoziţiunile prezentului decret intra în vigoare dupã cinci zile de la publicarea în Buletinul Oficial R.P.R.
Pe aceeaşi data se abroga Legea Nr. 341 din 5 Decembrie 1947, pentru organizarea judecãtoreascã, cu modificãrile ei ulterioare.
Dat în Bucureşti la 1 Aprilie 1940.
C. I. PARHON
MARIN FLOREA IONESCU
Ministrul justiţiei,
Avram Bunaciu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
