Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Ministerul de Interne, organ central al administraţiei de stat, are sarcina de a infaptui politica partidului şi statului în domeniul apãrãrii securitãţii statului, asigurãrii ordinii publice, apãrãrii proprietãţii socialiste şi personale, a drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, prevenirii şi descoperirii infracţiunilor, contribuind prin aceasta la asigurarea muncii paşnice de construcţie socialistã a poporului roman, la apãrarea independentei, suveranitãţii naţionale şi integritãţii teritoriale.
ART. 2
Ministerul de Interne asigura, în activitatea sa, aplicarea legilor, decretelor, hotãrîrilor Consiliului Apãrãrii şi a hotãrîrilor Consiliului de Miniştri.
Ministerul de Interne rãspunde fata de conducerea partidului şi statului pentru intreaga activitate pe care o desfãşoarã.
Pentru activitatea de securitate, Ministerul de Interne rãspunde nemijlocit în fata Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Comandantului Suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România.
ART. 3
În îndeplinirea atribuţiilor sale, Ministerul de Interne colaboreazã cu ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, Uniunea Tineretului Comunist, Statul major al garzilor patriotice şi se sprijinã pe concursul larg al colectivelor de oameni ai muncii.
ART. 4
Din Ministerul de Interne fac parte: securitatea, militia, trupele de securitate şi de pompieri, arhivele statului, penitenciarele şi şcolile speciale de munca şi reeducare pentru minori.
Ministerul de Interne are în structura organizatoricã Departamentul securitãţii statului, Inspectoratul general al militiei, direcţii generale, comandamente de arma, direcţii şi unitãţi asimilate acestora, servicii, inspectorate judeţene şi al municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1*), care fac parte integrantã din prezentul decret. Ministerul de Interne are în subordine întreprinderi, cluburi şi asociaţii sportive, cu personalitate juridicã.
Încadrarea, atribuţiile, dotarea, normele de funcţionare şi structura organizatoricã a unitãţilor ministerului se stabilesc de ministrul de interne.
------------
*)- Anexa se comunica instituţiilor interesate.
CAP. II
Atribuţii
ART. 5
Ministerul de Interne are urmãtoarele atribuţii principale:
I. Atribuţii ale Departamentului securitãţii statului şi organelor din subordine
a) rãspunde de modul în care se aplica politica partidului şi statului în domeniul apãrãrii securitãţii statului;
b) organizeazã şi desfãşoarã activitatea de apãrare a securitãţii statului în scopul prevenirii, descoperii şi lichidãrii acţiunilor serviciilor de spionaj strãine şi agenturilor acestora, precum şi ale organizaţiilor, cercurilor şi persoanelor din strãinãtate, întreprinse inpotriva suveranitãţii, independentei şi integritãţii statului roman;
c) organizeazã activitatea de informaţii externe pentru cunoaşterea şi contracararea planurilor şi acţiunilor ostile statului roman;
d) acţioneazã pentru contracararea şi neutralizarea activitãţilor cu caracter fascist, naţionalist-iredentist şi de propaganda îndreptatã impotriva orinduirii socialiste;
e) acţioneazã pentru cunoaşterea, prevenirea şi lichidarea oricãror fapte de natura sa submineze economia nationala şi sa aducã atingere securitãţii statului;
f) asigura securitatea conducerii partidului şi statului, precum şi a conducãtorilor de partide şi de state strãini pe timpul prezentei acestora în Republica Socialistã România;
g) organizeazã activitatea de prevenire, descoperire, neutralizare şi lichidare a acţiunilor teroriste pe teritoriul Republicii Socialiste România în cooperare cu alte ministere, instituţii şi organizaţii socialiste;
h) ia mãsuri pentru apãrarea secretului de stat în cadrul organizaţiilor socialiste şi verifica, potrivit legii, modul de aplicare a dispoziţiilor legale;
i) organizeazã şi desfãşoarã activitatea de contrainformatii, în scopul prevenirii, descoperii şi lichidãrii acţiunilor serviciilor de spionaj strãine şi a oricãror alte acţiuni îndreptate impotriva capacitãţii de apãrare a tarii şi a forţelor armate ale Republicii Socialiste România;
j) organizeazã şi desfasora activitatea de comunicaţii guvernamentale, precum şi de contrainformatii radio pe teritoriul Republicii Socialiste România;
k) organizeazã şi executa, potrivit legii, activitatea de urmãrire penalã a infracţiunilor date în competenta securitãţii statului;
l) organizeazã, potrivit legii, colectarea, transportul şi distribuirea corespondentei secrete;
m) realizeazã informarea cetãţenilor în legatura cu cazurile de infracţiuni şi alte fapte care privesc securitatea statului şi asigura pregãtirea contrainformativa a populaţiei.
II. Atribuţii ale organelor de militie
a) asigura menţinerea ordinii pubice şi respectarea regulilor de convieţuire socialã;
b) apara proprietatea socialistã impotriva acţiunilor întreprinse de infractori sau alte persoane care lezeaza avutul obştesc; participa, potrivit legii, la activitatea de ocrotire a patrimoniului cultural naţional;
c) apara proprietatea personalã; ia mãsuri, potrivit competentei, pentru prevenirea, decoperirea şi lichidarea acţiunilor de încãlcare a drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor;
d) asigura menţinerea ordinii şi paza pe teritoriul comunelor, oraşelor şi municipiilor; indruma, controleazã şi acorda asistenta de specialitate în organizarea şi funcţionarea sistemelor civile de paza;
e) iau mãsuri pentru cunoaşterea activitãţii ilicite a persoanelor despre care exista indicii sau date ca se pregãtesc sa savirseasca sau au savirsit fapte prevãzute de legea penalã; conlucreaza cu organele de stat şi obşteşti la organizarea şi efectuarea de controale şi verificãri pentru prevenirea sãvîrşirii de infracţiuni;
f) efectueazã urmãrirea penalã în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege; efectueazã investigaţii, constatãri tehnico-ştiinţifice şi alte activitãţi necesare, în vederea stringerii şi verificãrii probelor privind pregãtirea ori sãvîrşirea infracţiunilor, identificarea şi prinderea infractorilor; asigura funcţionarea aresturilor;
g) iau mãsuri pentru siguranta circulaţiei pe drumurile publice, indruma, supravegheazã şi controleazã circulaţia. În acest scop:
- prezintã propuneri organizaţiilor socialiste care au în administrare drumurile publice pentru luarea mãsurilor ce se impun în scopul îmbunãtãţirii condiţiilor de circulaţie şi participa, prin organele de specialitate, la întocmirea planurilor de sistematizare şi dirijare a circulaţiei în localitãţi şi în afarã lor;
- avizeazã construcţiile şi amenajãrile de drumuri publice, precum şi alte lucrãri destinate parcarii şi gararii vehiculelor;
h) asigura respectarea normelor legale privitoare la regimul armelor, muniţiilor şi materialelor explozive, al produselor şi substanţelor toxice şi stupefiantelor, precum şi al altor obiecte şi materii ce prezintã pericol public ori pot fi folosite la sãvîrşirea unor infracţiuni;
i) ţin evidenta întregii populaţii şi elibereazã actele de indentitate cetãţenilor romani; organizeazã, indruma şi controleazã evidenta locatarilor din imobile;
j) organizeazã cazierul judiciar pentru ţinerea evidentei persoanelor condamnate şi alte evidente necesare activitãţii de urmãrire penalã;
k) exercita atribuţiile ce le revin, potrivit legii, în domeniul îndeplinirii serviciului militar, pregãtirii tineretului pentru apãrarea patriei şi a garzilor patriotice.
III. Atribuţii ale trupelor de securitate
a) participa la îndeplinirea unor misiuni privind apãrarea securitãţii statului;
b) participa la asigurarea securitãţii conducerii partidului şi statului şi a conducãtorilor de partide şi de state strãini pe timpul prezentei acestora în Republica Socialistã România;
c) asigura paza unor obiective de importanta desosebita stabilite prin decret prezidential;
d) particpa, la nevoie, la menţinerea ordinii şi liniştii publice;
e) participa la activitatea de prevenire, neutralizare şi lichidare a acţiunilor elementelor teroriste pe teritoriul Republicii Socialiste România;
f) participa, în cooperare cu unitãţi ale Ministerului Apãrãrii Naţionale şi ale garzilor patriotice, la îndeplinirea unor misiuni speciale;
g) participa la limitarea şi înlãturarea urmãrilor calamitãţilor naturale, precum şi la unele activitãţi în economia nationala.
IV. Atribuţiile unitãţilor militare de pompieri cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor şi înlãturarea altor calamitati
a) desfãşoarã activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor şi asigura îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate, pe întreg teritoriul Republicii Socialiste România, în acet domeniu;
b) emite sau avizeazã, împreunã cu organele stabilite prin lege, norme general obligatorii cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor, la proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor;
c) organizeazã împreunã cu formatiile civile de pompieri participarea la limitarea şi înlãturarea urmãrilor calamitãţilor naturale sau catastrofelor, pentru salvarea oamenilor şi valorilor materiale;
d) executa îndrumarea şi controlul de specialitate al formatiilor civile de pompieri şi participa la pregãtirea acestora;
e) stabileşte necesarul de maşini, instalaţii, utilaje, accesorii şi agenţi stingatori, avizeazã proiectarea şi omologarea acestora şi participa la receptionarea lor; desfãşoarã activitãţi de studii şi cercetãri pentru perfecţionarea metodelor şi mijloacelor de prevenire şi stingere a incendiilor.
V. Atribuţii cu privire la activitatea de paşapoarte, evidenta strãinilor şi controlul trecerii frontierei de stat a Republicii Socialiste România
a) organizeazã activitatea, care îi revine potrivit legii, cu privire la eliberarea şi controlul actelor de trecere a frontierei de stat a Republicii Socialiste România;
b) organizeazã, indruma şi controleazã, potrivit legii, activitatea cu privire la ţinerea evidentei strãinilor şi eliberarea actelor care certifica identitatea celor care domiciliazã în ţara şi, în cazurile determinate de lege, a celor cu resedinta în Republica Socialistã România.
VI. Atribuţii cu privire la unitãţile de penitenciare
a) organizeazã locurile de deţinere şi asigura executarea pedepsei cu închisoarea şi a mãsurii arestãrii preventive;
b) asigura reeducarea persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii, prin munca şi activitãţi politico-educative şi culturale, pentru ca acestea sa devinã utile societãţii;
c) organizeazã educarea minorilor internati, conform legii, în şcoli speciale de munca şi reeducare, prin calificarea profesionalã, folosirea la activitãţi productive, completarea studiilor de cultura generalã şi activitãţi cu caracter cultural-educativ;
d) organizeazã activitatea de producţie în întreprinderile economice speciale, din subordinea Ministerului de Interne.
VII. Atribuţii cu privire la Fondul Arhivistic Naţional
a) organizeazã, indruma şi controleazã, potrivit legii, activitatea cu privire la evidenta, selecţionarea, pãstrarea şi folosirea documentelor din Fondul Arhivistic Naţional;
b) elaboreazã norme tehnice pentru desfãşurarea activitãţii arhivistice în conformitate cu prevederile legii; indruma şi controleazã aplicarea acestora;
c) preia de la organizaţiile socialiste şi celelalte organizaţii documentele care se pastreza permanent, în condiţiile şi termenele prevãzute de lege, şi asigura mãsurile necesare conservãrii lor.
Pentru documentele de importanta deosebita, organizeazã un fond de asigurare pe baza de microfilme şi alte forme de conservare şi reproducere adecvate;
d) informeazã instituţiile ştiinţifice şi cultural-educative din ţara asupra documentelor pe care le deţine şi care conţin date privind domeniul lor de activitate;
e) întreţine şi dezvolta relaţii cu organizaţii din strãinãtate, în vederea schimbului de informaţii în domeniul arhivistic şi al schimbului de documente şi reproduceri de pe acestea.
VIII. Organizeazã şi asigura defasurarea muncii politico-ideologice, precum şi pregãtirea militarã şi profesionalã de specialitate a militarilor şi personalului civil din Ministerul de Interne, în vederea cunoaşterii şi infaptuirii politicii partidului şi statului, a Programului Partidului Comunist de faurire a societãţii socialiste multilateral dezvoltate, a educãrii lor în spiritul patriotismului socialist, al dragostei netarmurite fata de patrie, popor şi partid, al respectului fata de lege; asigura permanenta capacitate de lupta şi mobilizare a unitãţilor pentru apãrarea cu fermitate a cuceririlor revoluţionare, a securitãţii statului, proprietãţii socialiste şi personale, ordinii şi liniştii publice, drepturilor şi intereselor legale ale cetãţenilor.
IX. Alte atribuţii
a) realizeazã încadrarea aparatului Ministerului de Interne cu personal militar activ şi de rezerva, asigura încadrarea personalului civil al ministerului şi cel de conducere al întreprinderilor subordonate;
b) planifica, coordoneazã şi controleazã activitatea economicã şi financiarã a organelor şi unitãţilor din subordinea sa;
c) asigura dotarea cu materiale şi mijloacele tehnice necesare şi stabileşte normele de dotare şi consum pentru armament, munitie şi tehnica de lupta, precum şi pentru materialele şi mijloacele tenice specifice activitãţii ministerului;
d) exercita orice alte atribuţii ce îi sînt date prin lege.
ART. 6
În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii, cadrele militare ale Ministerului de Interne au urmãtoarele drepturi şi obligaţii:
a) sa acorde sprijin persoanelor cu funcţii ce implica exerciţiul autoritãţii de stat, dacã acestea intimpina rezistenta fizica în executarea sarcinilor de serviciu;
b) sa legitimeze şi sa stabileascã identitatea persoanelor care au încãlcat dispoziţiile legale sau sînt suspecte. Mãsura legitimãrii se ia de ofiţeri şi subofiteri, care prezintã legitimatia de serviciu;
c) sa conducã în fata organelor de urmãrire penalã pe cei care prin acţiunile lor pericliteazã ordinea publica, viata persoanelor sau alte valori sociale şi sa efectueze cercetarea penalã în cazurile prevãzute de lege;
d) sa ia mãsura reţinerii, în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege; sa punã în executare mandatele de arestare şi pe cele de executare a pedepselor;
e) sa între, pentru îndeplinirea atribuţiilor legale, în incinta organizaţiilor socialiste ori la bordul navelor sau aeronavelor romane. Percheziţiile sau alte acte de umarire penalã se pot face cu consimţãmîntul conducerii acetor organizaţii, al comandantilor navelor şi cu asistenta organelor cãpitãniei de port, al comandantilor aeronavelor ori cu autorizaţia procurorului, în condiţiile prevãzute de lege. În caz de infracţiuni flagrante, consimţãmîntul sau autorizaţia nu este necesarã;
f) sa între în locuinta persoanelor fizice în vederea îndeplinirii atribuţiilor legale:
- solicitarea sau cu consimţãmîntul scris al acestora;
- fãrã încuviinţarea sau autorizaţia procurorului, în caz de infracţiuni flagrante;
- în celelalte cazuri, numai cu autorizaţia procurorului, în condiţiile prevãzute de lege;
g) sa execute dispoziţiile comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare privitoare la respectarea legilor, menţinerea ordinii şi paza pe teritoriul minicipiilor, oraşelor şi comunelor;
h) sa participe la luarea mãsurilor pentru prevenirea, limitarea şi înlãturarea urmãrilor calamitãţilor naturale şi catastrofelor de mari proporţii, precum şi în alte situaţii deosebite.
ART. 7
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii din subordinea Ministerului de Interne sînt obligaţi sa intervinã şi în afarã orelor de program ori a atribuţiilor lor de serviciu, cînd iau la cunostinta de existenta unor acţiuni îndreptate impotriva securitãţii statului sau în caz de infracţiuni flagrante, precum şi pentru conservarea probelor în cazul altor infracţiuni a cãror cercetare va fi efectuatã de organele competente.
CAP. III
Organizare şi funcţionare
ART. 8
Ministerul de Interne este condus de consiliul de conducere al ministerului, organ deliberativ, care hotãrãşte în problemele generale privind activitatea acestuia.
ART. 9
Consiliul de conducere al ministerului este alcãtuit din: ministru, ministrul secretar de stat, prim-adjunctul ministrului, adjunctii ministrului, secretarii de stat, comandantii (şefii) unor comandamente de arma, direcţii generale, direcţii, inspectorate, specialişti cu experienta îndelungatã şi inalta calificare, precum şi alte cadre cu funcţii de conducere.
Componenta consiliului de conducere al ministerului se aproba de Consiliul Apãrãrii, la propunerea ministrului.
Preşedintele consiliului de conducere al ministerului este ministrul; în lipsa ministrului, atribuţiile de preşedinte se îndeplinesc de ministrul secretar de stat sau de prim-adjunctul ministrului, desemnaţi de ministru, iar în lipsa acestora, de unul dintre adjuncţi, desemnat de ministru.
ART. 10
Şedinţele consiliului de conducere au loc ce puţin o data pe trimestru şi se convoacã, în timp util, de ministru; pentru dezbaterea unor probleme de importanta deosebita şi care nu suferã amînare, la cererea a cel puţin o treime din numãrul membrilor consiliului de conducere sau din initiativa preşedintelui acestuia, pot fi convocate şi alte şedinţe ale consiliului.
ART. 11
Consiliul de conducere al ministerului îşi desfaoara activitatea în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor sãi şi adopta hotãrîri cu votul a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al membrilor ce îl compun.
În caz de divergenta între preşedinte şi majoritatea membrilor consiliului de conducere, problema asupra cãreia nu s-a realizat un acord se raporteazã, de îndatã, Consiliului Apãrãrii, pentru a hotãrî.
ART. 12
La şedinţele consiliului de conducere al ministerului pot fi invitaţi delegaţi ai unor organe de stat şi organizaţii obşteşti, interesate în examinarea problemelor supuse dezbaterii, precum şi specialişti din cadrul ministerului sau din afarã acestuia.
ART. 13
Pentru analizarea unor probleme de mare complexitate sau care intereseazã intreaga activitate a ministerului, consiliul de conducere poate constitui colective de lucru cuprinzînd specialişti din cadru ministerului sau din afarã acestuia; desemnarea specialiştilor din afarã ministerului se va face cu acordul conducerii ministerului sau organului central respectiv.
ART. 14
Consiliul de conducere al ministerului în întregul sau şi fiecare membru în parte rapund în fata Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, a Consiliului Apãrãrii şi a Consiliului de Miniştri pentru intreaga activitate a ministerului; fiecare membru rãspunde în fata preşedintelui consiliului pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi sînt încredinţate.
ART. 15
Conducerea colectivã a activitãţii operative a Ministerului de Interne şi asigurarea aducerii la îndeplinire a hotãrîrilor consiliului de conducere se realizeazã prin biroul executiv al acestuia.
Biroul executiv, organ deliberativ, este alcãtuit din ministru, ministru secretar de stat, prim-adjunctul ministrului, adjunctii ministrului şi secretarii de stat.
Preşedintele biroului executiv este ministrul. În lipsa acestuia, atribuţiile de preşedinte se îndeplinesc de ministrul secretar de stat sau de prim-adjunctul ministrului, desemnaţi de ministru, iar în lipsa acestora, de unul dintre adjuncţi, desemnat de ministru.
ART. 16
Şedinţele biroului executiv au loc cel puţin de doua ori pe luna şi se convoacã, în timp util, de ministru. Biroul executiv va fi convocat şi la cererea a cel puţin o treime din numãrul membrilor sãi.
La şedinţele biroului executiv, în funcţie de natura şi importanta problemelor ce se dezbat, pot fi invitate cadre de conducere şi specialişti din aparatul ministerului, precum şi alte cadre din unitãţile subordonate.
ART. 17
Dispoziţiile art. 11 alin. 1 şi art. 13 se aplica în mod corespunzãtor şi biroului executiv.
În caz de divergenta între preşedintele biroului executiv şi majoritatea membrilor acestuia, problema asupra cãruia nu s-a realizat un acord se supune consiliului de conducere al ministerului, pentru a hotãrî; în caz de divergenta în probleme deosebite, care nu suferã amînare, acestea vor fi supuse spre soluţionare, de îndatã, Consiliului Apãrãrii, urmînd ca informarea consiliului de conducere asupra hotãrîrii luate sa se facã, la prima şedinţa a acestuia, de cãtre ministru.
ART. 18
Biroul executiv în întregul sau şi fiecare membru în parte rãspund în fata consiliului de conducere al ministerului pentru intreaga activitate a biroului; fiecare membru al biroului executiv rãspunde în fata preşedintelui acestuia pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi sînt încredinţate.
ART. 19
Biroul executiv informeazã, prin preşedintele sau, consiliul de conducere al ministerului asupra activitãţii desfãşurate între şedinţele acestuia.
ART. 20
Ministrul informeazã consiliul de conducere şi biroul executiv asupra principalelor probleme rezolvate în perioada dintre şedinţele acestora.
ART. 21
În vederea executãrii legilor, decretelor, precum şi a hotãrîrilor Consiliului Apãrãrii, Consiliului de Miniştri, ale consiliului de conducere al ministerului şi ale biroului executiv şi în exercitarea atribuţiilor proprii, ministrul emite, potrivit legii, ordine, regulamente, instrucţiuni şi alte acte prevãzute de lege.
ART. 22
Ministerul de Interne are în conducerea sa un ministru, un ministru secretar de stat, care este şi şef al Departamentului securitãţii statului, un prim-adjunct al ministrului, patru adjuncţi ai ministrului, din care unul este secretarul Consiliului politic al Ministerului de Interne, şi trei secretari de stat.
Ministrul secretar de stat, prim-adjunctul ministrului, adjunctii ministrului, secretarii de stat, şeful Inspectoratului general al militiei, şefii comandamentelor de arme şi şefii direcţiilor generale se numesc prin decret prezidential; atribuţiile acestora se stabilesc de consiliul de conducere al ministerului, iar sarcinile operative curente în domeniile de activitate ce le-au fost repartizate se stabilesc de ministrul de interne.
ART. 23
Ministrul reprezintã Ministerul de Interne în raporturile cu celelalte organe de stat şi alte organizaţii din ţara, precum şi în relaţiile internaţionale, şi angajeazã ministerul în raporturile cu persoanele juridice şi fizice; în acest scop poate da şi împuterniciri de reprezentare altor cadre din subordine.
ART. 24
Departamentul securitãţii statului este condus de consiliul de conducere, organ deliberativ, alcãtuit din: ministru secretar de stat, care este şi preşedintele consiliului, adjuncţi ai ministrului de interne, secretari de stat, alte cadre cu funcţii de conducere, precum şi secretari ai comitetelor de partid.
Conducerea colectivã a activitãţii operative a Departamentului securitãţii statului şi aigurarea aducerii la îndeplinire a hotãrîrilor consiliului de conducere se realizeazã prin biroul executiv al acestuia.
Biroul executiv, organ cu caracter deliberativ, este alcãtuit din: ministrul secretar de stat, adjuncţi ai ministrului şi secretari de stat.
ART. 25
În subordinea Departamentului securitãţii statului funcţioneazã o direcţie generalã, un comandament, direcţii, unitãţi şi servicii, potrivit prevederilor legale.
Direcţia generalã din cadrul Departamentului securitãţii statului este condusã de un consiliu de conducere, alcãtuit din 7-9 membri.
ART. 26
În cadrul Inspectoratului general al militiei şi la comandamentele de arma se organizeazã şi funcţioneazã consilii militare, ca organe deliberative, care hotãrãsc asupra principalelor probleme din domeniul lor de activitate.
Componenta consiliilor militare, precum şi regulamentele de funcţionare a acestora, se aproba de ministrul de interne.
ART. 27
În cadrul Ministerului de Interne funcţioneazã Consiliul tehnico-economic şi Comisia ştiinţificã pentru problemele arhivistice, care se organizeazã şi funcţioneazã potrivit legii.
ART. 28
Personalul Ministerului de Interne se compune din militari şi personal civil.
Numãrul posturillor de ofiţeri, maiştri militari, subofiteri, militari în termen şi personal civil la pace şi mobilizare al Ministerului de Interne este cel prevãzut în anexa nr. 2*), care face parte integrantã din prezentul decret.
------------
*)- Anexa se comunica instituţiilor interesate.
ART. 29
Militarii din Ministerul de Interne au drepturile şi obligaţiile prevãzute în normele legale pentru militarii forţelor armate ale Republicii Socialiste România.
Personalul civil este supus dispoziţiilor Codului muncii şi celorlalte norme legale.
CAP. IV
Dipozitii finale
ART. 30
Timpul servit ca ofiţer şi subofiţer militarizat pînã la 21 iulie 1976 se considera ca vechime în serviciul militar la acordarea drepturilor ce se cuvin militarilor pentru vechime în serviciu.
ART. 31
Ministerul de Interne asigura, potrivit legii, asistenta medicalã, socialã, drepturile de pensie şi asigurãri sociale ale personalului, precum şi ale familiilor şi urmaşilor acestuia.
ART. 32
<>Decretul nr. 130/1972 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne, devenit Legea nr. 38/1972 , republicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 113 din 26 iulie 1973, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret, se abroga.
Preşedintele
Republicii Socialiste România
NICOLAE CEAUŞESCU
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
