Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ART. 1 Unitãţile agricole socialiste, de stat şi cooperatiste, sînt obligate sa asigure, în conformitate cu principiile autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, gospodãrirea raţionalã a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, organizarea superioarã a producţiei şi a muncii, reducerea costurilor de producţie, realizarea integrala a sarcinilor din planul de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli, încadrarea în consumurile normate de materiale şi forta de munca şi în normativele financiare-baremurile de cheltuieli-aprobate prin lege, astfel încît fiecare unitate sa-şi acopere din veniturile proprii cheltuielile materiale de producţie, retribuirea muncii şi alte cheltuieli, sa obţinã beneficii şi, pe aceasta baza, sa constituie fondurile de dezvoltare, de rezerva şi celelalte fonduri prevãzute de lege. ART. 2 Unitãţile agricole socialiste şi ceilalţi producãtori agricoli sînt obligaţi sa cultive integral şi sa foloseascã intensiv terenurile destinate producţiei agricole vegetale, sa ia mãsuri pentru introducerea în cultura a celor mai productive soiuri şi hibrizi şi sa foloseascã saminta din categorii biologice superioare, sa asigure densitatea plantelor prevãzutã de lege, sa utilizeze cu eficienta maxima suprafeţele amenajate pentru irigat, sa execute la timp şi în bune condiţii toate lucrãrile prevãzute în tehnologiile de cultura, sa insaminteze suprafeţele cu culturi duble şi intercalate, sa recolteze şi sa livreze la fondul de stat intreaga producţie contractatã, în cantitãţile şi termenele stabilite, cu respectarea condiţiilor prevãzute în contractele încheiate. În scopul zootehnic, unitãţile agricole trebuie sa asigure realizarea efectivelor de animale planificate pe specii şi structura de greutate, sa foloseascã integral şi sa menţinã permanent în stare de funcţionare capacitatile de producţie, sa asigure baza furajera necesarã şi obţinerea producţiei maxime de furaje, sa recolteze toate produsele şi subprodusele pentru constituirea stocurilor de furaje, sa îngrijeascã şi sa întreţinã animalele în condiţii corespunzãtoare, în vederea menţinerii stãrii de sãnãtate a acestora, creşterii natalitatii, reducerii mortalitatilor, realizãrii şi depãşirii productiilor planificate. Unitãţile agricole socialiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii agricoli particulari trebuie sa organizeze şi sa dezvolte creşterea animalelor, inclusiv a iepurilor de casa şi a altor animale mici, sericicultura şi apicultura, pomicultura şi legumicultura şi alte activitãţi agricole, în vederea asigurãrii livrãrilor de produse agricole la fondul de stat, potrivit programelor aprobate. ART. 3 Unitãţile agricole socialiste au obligaţia s asigure evidenta şi gestionarea corecta a bunurilor materiale, circulaţia, depozitarea şi pãstrarea în condiţii corespunzãtoare a produselor şi materialelor, pentru evitarea pierderilor şi degradãrilor, înlãturarea cheltuielilor neeconomicoase şi respsctarea întocmai a legislaţiei şi disciplinei de plan şi financiare. Nici o cheltuiala nu se aproba şi nu se efectueazã dacã nu a fost avizatã în prealabil, potrivit legii, de cãtre conducãtorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane însãrcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv din unitate. ART. 4 Unitãţile agricole de stat şi cooperatiste sînt obligate sa contracteze livrarea la fondul de stat a produselor agricole vegetale şi animale cel puţin la nivelul stabilit prin plan şi sa livreze, cu prioritate, cantitãţile obţinute unitãţilor cu care au încheiat contracte. Membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii agricoli particulari sînt obligaţi sa contracteze şi sa livreze la fondul de stat cantitãţile de produse vegetale şi animale prevãzute de lege. ART. 5 Unitãţile agricole de stat şi cooperatiste şi ceilalţi producãtori agricoli, care contracteazã produse agricole pentru fondul de stat, beneficiazã, în condiţiile legii, de preţuri avantajoase şi prime de producţie, avansuri bãneşti, seminţe selecţionate şi material sãditor din categorii biologice superioare, asistenta tehnica de specialitate, precum şi de alte avantaje şi stimulente. ART. 6 Unitãţile furnizoare de seminţe, furajere, îngrãşãminte chimice, energie şi carburanţi, alte materii şi materiale care conditioneaza realizarea producţiei agricole, precum şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi întreprinderile de execuţie şi exploatare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, au obligaţia sa contracteze integral cantitãţile şi lucrãrile prevãzute în plan şi sa le livreze şi execute la termenele stabilite. În cazul în care unitãţile furnizoare nu executa la timp şi integral obligaţiile contractate, vor plati unitãţilor agricole penalitãţile şi despãgubirile prevãzute de lege. ART. 7 Unitãţile agricole de stat şi cooperatiste le este interzis sa se aprovizioneze cu materii şi materiale şi sa contracteze lucrãri peste cele prevãzute în tehnologii sau fãrã asigurarea posibilitãţilor de plata. Se interzice unitãţilor furnizoare sa efectuieze livrãri şi sa presteze servicii dacã unitãţile agricole beneficiare nu au asigurate mijloacele de plata. ART. 8 Unitãţile de prelucrae a produselor agricole au obligaţia sa contracteze cu unitãţile producãtoare cantitãţile de produse stabilite prin plan pentru a fi livrate la fondul de stat, sa-şi îndeplineascã obligaţiile ce le revin potrivit contractelor pentru realizarea producţiei şi sa preia intreaga producţie realizatã. Pentru valorificarea integrala şi eficienta a produselor perisabile, pãrţile contractante vor prevedea în contractele de livrare a produselor condiţii exprese privind recoltarea şi preluarea acestora, precum şi rãspunderea ce le revin pentru pagubele produse din vina lor. În cazul în care unitãţile de preluare a produselor agricole la fondul de stat nu-şi îndeplinesc obligaţiile prevãzute în contract ori le îndeplinesc cu intirziere sau necorespunzãtor, sînt obligate sa plãteascã penalitãţile şi despãgubirile prevãzute de lege. ART. 9 Unitãţile care contracteazã preluarea produselor agricole la fondul de stat au dreptul şi obligaţia sa verifice la unitãţile producãtoare, pe fiecare cultura, efectuarea lucrãrilor la termen şi de calitate, utilizarea de seminţe corespunzãtoare, densitatea plantelor, fertilizarea şi irigarea culturilor potrivit tehnologiilor de producţie, recoltarea şi transportul la timp şi fãrã pierderi a producţiei obţinute. În sectorul zootehnic, unitãţile de preluare vor verifica existenta efectivelor de animale şi pãsãri pe structura de greutate, întreţinerea şi furajarea acestora, realizarea sporurilor în greutate, a producţiei de lapte, oua, lina şi vor sprijini şi lua mãsuri care sa asigure realizarea integrala a producţiei şi a livrãrilor la fondul de stat. Unitãţile producãtoare au obligaţia sa asigure unitãţilor de preluare posibilitatea verificãrii faptice a bazei materiale pentru realizarea producţiei contractate. ART. 10 În scopul realizãrii de venituri în tot cursul anului, care sa asigure fondurile necesare efectuãrii chieltuielilor şi plãţii retributiei întregului personal muncitor, unitãţile agricole socialiste au obligaţia sa ia mãsuri pentru diversificarea activitãţilor de producţie şi prestãri de servicii, insamintarea unor suprafeţe cît mai mari cu culturi succesive şi intercalate, obţinerea de legume în perioadele de valorificare avantajoasã care sa fie livrate la calitãţile superioare. Unitãţile agricole cooperatiste sînt obligate sa dezvolte activitãţi de mica industrie prin folosirea materialelor din resurse locale, recuperabile şi refolosibile, extinderea cooperãrii cu întreprinderile industriale, înfiinţarea de centre specializate pentru prelucrarea produselor agricole proprii obţinute peste cele contractate la fondul de stat, organizarea de formaţii pentru construcţii, întreţinere, reparaţii şi alte prestãri de servicii. ART. 11 În completarea fondurilor proprii, unitãţile agricole de stat şi cooperatiste, precum şi membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii particulari, primesc avansuri bãneşti pentru efectuarea unor cheltuieli privind relizarea producţiei contractate a se livra la fondul de stat. Avansurile bãneşti se stabilesc diferenţiat pe produse, în cote procentuale fata de valoarea producţiei contractate a se livra anual la fondul de stat, în limitele prevãzute în anexa nr. 1. ART. 12 Avansurile bãneşti se stabilesc de unitãţile care au contractat preluarea produselor agricole la fondul de stat împreunã cu producãtorii, sub controlul bãncii, şi se acorda de unitãţile de preluare, prin banca, fãrã dobinda. Pentru porci la ingrasat şi pui pentru carne din unitãţile de stat, care se taie în abatoare proprii, avansurile bãneşti se acorda direct de banca. ART. 13 Avansurile bãneşti se esaloneaza pe trimestre şi, în cadrul acestora, pe luni, tinindu-se seama de obligaţia unitãţilor producãtoare de a-şi acoperi cheltuielile de producţie în primul rind din mijloacele proprii, în limitele prevãzute în anexa nr. 2. În sectorul vegetal la eşalonarea avansurilor se vor avea în vedere perioadele de executare a lucrãrilor agricole potrivit tehnologiei de producţie specifice fiecãrei culturi, încadrarea în costurile de producţie stabilitã prin normativele financiare aprobate, asigurarea seminţelor de calitate, fertilizarea culturilor. În sectorul zootehnic eşalonarea avansurilor se va face în funcţie de efectivele de animale şi pãsãri, pe specii şi pe structura de greutate, de perioadele de constituire a stocurilor de furaje şi executarea lucrãrilor în baza furajera, aprovizionarea cu medicamente şi alte materiale, precum şi de realizarea producţiei şi a livrãrilor la fondul de stat, la termenele prevãzute în contract. Graficul de eşalonare a avansurilor se stabileşte la toate unitãţile socialiste odatã cu încheierea contractului de livrare a produselor agricole, ca act adiţional la contract, în funcţie de care banca poate vira, la termenele stabilite, din contul unitãţilor de preluare, sumele cuvenite unitãţilor agricole socialiste şi celorlalţi producãtori. ART. 14 Banca efectueazã plati din avansurile bãneşti, dupã folosirea integrala de cãtre unitãţile agricole a fondurilor proprii, pentru achitarea contravalorii lucrãrilor mecanice cu plata în bani, a taxelor pentru întreţinerea sistemelor şi utilajelor de irigaţii, plata apei, a seminţelor şi materialului sãditor, ingrasamintelor, carburantilor şi energiei, cumpãrãrii de animale pentru ingrasat şi de pãsãri, asigurarea furajelor, medicamentelor, plata amortizarii fondurilor fixe şi a altor cheltuieli materiale de producţie cuprinse în tehnologii, cu încadrarea în normativele financiare-baremurile de cheltuieli-şi în bugetele de venituri şi cheltuieli. Avansurile bãneşti stabilite pentru produsele vegetale se pot folosi şi pentru plata retributiei, calculatã potrivit legii pentru lucrãrile executate, în limita a 30 la suta din sumele prevãzute în tehnologia culturii pentru retribuirea muncii. În sectorul zootehnic, din avansuri se poate plati retributia cuvenitã, potrivit legii, pentru cantitãţile de produse realizate şi sporurile în greutate obţinute. ART. 15 Este interzis sa se acorde avansuri bãneşti producãtorilor agricoli care nu iau mãsuri pentru realizarea producţiei şi a livrãrilor contractate la fondul de stat şi nu asigura restituirea integrala a acestora la termen. Unitãţile agricole şi ceilalţi producãtori agricoli nu pot da avansurilor bãneşti primite şi producţiei contractate alte destinaţii decît cele stabilite prin contract. ART. 16 În cazul cînd unitãţile care contracteazã preluarea produselor agricole la fondul de stat constata ca starea de vegetaţie a culturilor, densitatea plantelor şi starea efectivelor de animale nu asigura obţinerea producţiei, precum şi în cazul în care unitãţile producãtoare au schimbat destinaţia avansurilor sau a producţiei contractate, sînt obligate ca, împreunã cu banca, sa reducã sau sa retragã avansurile acordate. În cazul schimbãrii destinaţiei avansurilor bãneşti primite sau a producţiei contractate, unitãţile agricole socialiste, membrii cooperatori şi producãtorii agricoli particulari vor suporta, pe lîngã penalizãrile prevãzute de lege pentru nerealizarea contractelor, şi dobinda legalã pentru avansurile bãneşti de care au bensficiat, de la data primirii acestora. ART. 17 Unitãţile care contracteazã preluarea produselor agricole la fondul de stat recupereazã avansurile bãneşti acordate prin reţinerea acestora direct din sumele cuvenite pentru produsele livrate de cãtre unitãţile agricole socialiste şi ceilalţi producãtori agricoli şi din despãgubirile primite de la Administraţia Asigurãrilor de Stat, în cazul calamitãţilor naturale, pe baza cesionarii cu prioritate a drepturilor de asigurare. În cazul unor calamitati naturale, unitãţile agricole şi ceilalţi producãtori agricoli au obligaţia sa acţioneze neîntîrziat pentru înlãturarea efectelor negative, refacerea culturilor, precum şi luarea altor mãsuri care sa asigure venituri suplimentare şi restituirea integrala a avansurilor bãneşti primite. Unitãţile bancare vor controla, în perioada de recoltare a producţiei, dacã se asigura livrarea şi preluarea integrala a cantitãţilor realizate şi recuperarea avansurilor bãneşti devenite scadente. ART. 18 Contractele pentru livrarea de produse la fondul de stat constituie, pentru unitãţile care preiau produsele agricole şi pentru banca, titluri executorii. În cazul cînd contravaloarea produselor agricole livrate la fondul de stat nu acoperã integral avansurile bãneşti scadente, unitãţile agricole socialiste şi ceilalţi producãtori agricoli sînt obligaţi sa livreze alte produse, sa restituie avansurile bãneşti din orice venituri realizate sau sa încheie noi contracte pentru livrãri de produse la fondul de stat. În situaţia cînd nu sînt posibilitãţi de recuperare a avansurilor bãneşti, acestea se transforma în credite pentru care unitãţile agricole socialiste şi ceilalţi producãtori agricoli vor plati dobinda prevãzutã de lege pentru credite nerambursate la scadenta. Creditele nerambursate la scadenta şi dobinzile neachitate se vor recupera înaintea altor obligaţii de plata, din orice disponibilitati bãneşti ale producãtorilor, precum şi pe alte cai prevãzute de lege. ART. 19 Unitãţile care contracteazã preluarea produselor agricole la fondul de stat acorda avansuri bãneşti unitãţilor agricole socialiste şi celorlalţi producãtori agricoli, în primul rind din fonduri proprii şi, în completare, din credite primite de la banca. Pentru creditele primite, unitãţile care contracteazã preluarea de produse agricole plãtesc bãncilor dobinda legalã prevãzutã pentru unitãţile agricole socialiste. ART. 20 Bãncile acorda credite unitãţilor de preluare a produselor agricole pe baza contractelor de livrare a produselor agricole la fondul de stat. În cazul cînd, din verificãrile efectuate de bãnci, la unitãţile agricole socialiste şi ceilalţi producãtori agricoli, se constata ca nu se asigura baza materialã şi celelalte condiţii necesare realizãrii producţiei contractate, nu se acorda creditul solicitat sau acesta se diminueazã pînã la nivelul la care se asigura recuperarea la termen. ART. 21 Pentru efectuarea unor cheltuieli care privesc producţia anului urmãtor, unitãţile agricole socialiste pot primi avansuri bãneşti în limita cheltuielilor prevãzute în tehnologii a se efectua pînã la finele anului curent, pe baza contractelor de livrare a produselor la fondul de stat potrivit sarcinilor de plan. ART. 22 Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara poate acorda, potrivit legii, unitãţilor agricole socialiste credite pentru realizarea unor produse şi acţiuni prevãzute în planul de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli, pentru: creşterea tineretului bovin şi ovin de reproducţie care urmeazã a se trece la turma de baza; porcine şi pãsãri de reproducţie; producerea de furaje şi material de plantat şi realizarea unor produse care, potrivit planului, se industrializeaza în unitãţile proprii, potrivit anexei nr. 3. De asemenea, se pot acorda credite pentru acţiuni care asigura venituri în cursul anului, cum sînt: creşterea de animale şi pãsãri în serii mici în spaţiile de cazare rãmase libere pe timpul scoaterii animalelor de pasunat; obţinerea de materii prime pentru a fi prelucrate în secţiile de mica industrie; constituirea, potrivit planului, a unor stocuri de produse şi materiale necesare producţiei; culturi semincere, lucerniere şi alte asemenea acţiuni. Acordarea creditelor se va face de banca, în completarea fondurilor proprii, în mod eşalonat, de sporurile în greutate obţinute şi costurile de producţie planificate, de executare a lucrãrilor agricole şi constituirea stocurilor de furaje şi alte materii prime şi produse industrializate. Scadenta creditelor se va stabili la termenele planificate pentru trecerea animalelor de reproducţie la turma de baza, de contractare a animalelor pentru ingrasat şi valorificare a stocurilor de produse industrializate potrivit planului. ART. 23 Unitãţile bancare se vor controla ca, la elaborarea planurilor de producţie şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli şi pe parcursul realizãrii procesului de producţie, unitãţile agricole sa asigure îndeplinirea sarcinilor de producţie fizica cel puţin la nivelul planului şi contractelor încheiate, reducerea cheltuielilor de producţie şi încadrarea în normativele financiare aprobate, stabilirea şi utilizarea avansurilor bãneşti şi a creditelor în stricta concordanta cu producţia previzibila a se realiza, menţinerea echilibrului între venituri şi cheltuieli, astfel încît fiecare unitate agricolã sa restituie integral şi la termen avansurile bãneşti şi creditele primite şi sa achite celelalte obligaţii de plata. ART. 24 Pentru avansurile bãneşti primite, unitãţile agricole socialiste şi ceilalţi producãtori agricoli plãtesc bãncii un comision de 0,50 la suta. ART. 25 Prevederile prezentului decret se aplica şi pentru produsele ce se livreaza de unitãţile socialiste la fondul de furaje şi la fondul de seminţe. ART. 26 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezentul decret. ART. 27 Decretul nr. 118/1983 , precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret, se abroga. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România
ANEXA 1
NIVELUL
pînã la care se acorda avansuri bãneşti unitãţilor agricole socialiste,
membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producãtorilor agricoli
particulari, pentru producţia contractatã a se livra la fondul de stat
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Procent fata de valoarea producţiei
crt. contractate a se livra la fondul
de stat
Produsul ────────────────────────────────────
Unitãţi agricole Unitãţi agricole
de stat cooperatiste
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Grîu şi alte cereale paioase
- neirigat 32 28
- irigat 31 29
2. Porumb boabe şi sorg
- neirigat 32 35
- irigat 31 37
3. Floarea-soarelui
- neirigat 39 39
- irigat 39 39
4. Soia, mazare, fasole, linte
- neirigat 39 39
- irigat 37 37
5. Sfecla de zahãr
- neirigat 33 33
- irigat 25 25
6. Orez 40 40
7. Legume 21 21
8. Cartofi 30 34
9. Struguri 40 40
10. Fructe 32 35
11. Tutun - 25
12. Hamei 40 40
13. În, cinepa, bumbac 40 40
14. Plante medicinale şi aromatice 25 25
15. Lapte 30 35
16. Animale pentru tãiere
- bovine 57 57
- porcine 55 55
- ovine 49 49
- pãsãri 46 46
- iepuri 40 40
17. Oua 34 34
18. Lina 48 50
19. Gogosi de mãtase 38 40
20. Miere de albine 30 30
______________________________________________________________________________
NOTA: - Avansul banesc se stabileşte , pentru unitãţile agricole socialiste , în funcţie de valoarea producţiei contractate anual a se livra la fondul de stat , la fondul de furaje şi la fondul de seminţe , la preţul de contractare , inclusiv prima de producţie prevãzutã de lege. - Pentru membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii agricoli particulari avansul banesc se stabileşte , de cãtre unitãţile de preluare , în limita a 30 la suta din valoarea produselor contractate a se livra la fondul de stat.
ANEXA 2
EŞALONAREA
avansurilor bãneşti în funcţie de efectuarea cheltuielilor de producţie
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Unitãţi agricole de stat Unitãţi agricole crt. cooperatiste
───────────────────────────────────────────────
Produsul Pro- Se esaloneaza Se esaloneaza
cent ──────────────────────────────────────────────
de anul trimestrul Pro- anul trimestrul
avans ante- ───────────── cent ante- ────────-───
rior I II III IV de rior I II III IV
avans
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Grîu şi alte cereale
paioase
- neirigat 32 18 4 10 - - 28 11 5 12 - -
- irigat 31 17 5 9 - - 29 11 5 13 - -
2. Porumb boabe şi sorg
- neirigat 32 - 13 14 5 - 35 - 16 15 4 -
- irigat 31 - 10 15 6 - 37 - 16 16 5 -
3. Floarea-soarelui
- neirigat 39 - 14 19 6 - 39 - 14 19 6 -
- irigat 39 - 14 19 6 - 39 - 14 19 6 -
4. Soia, mazare, fasole,
linte
- neirigat 39 - 18 15 6 - 39 - 18 15 6 -
- irigat 37 - 16 15 6 - 37 - 16 15 6 -
5. Sfecla de zahãr
- neirigat 33 - 17 12 4 - 33 - 17 12 4 -
- irigat 25 - 13 8 4 - 25 - 13 8 4 -
6. Orez 40 - 12 22 6 - 40 - 12 22 6 -
7. Legume 21 6 5 7 3 - 21 6 5 7 3 -
8. Cartofi 30 - 15 10 5 - 34 - 17 11 6 -
9. Struguri 40 - 18 14 8 - 40 - 18 14 8 -
10. Fructe 32 - 14 9 9 - 35 - 15 11 9 -
11. Tutun - - - - - - 25 - 7 13 5 -
12. Hamei 40 - 15 16 9 - 40 - 15 16 9 -
13. În, cinepa şi bumbac 40 - 12 23 5 - 40 - 12 23 5 -
14. Plante medicinale şi
aromatice - - - - - - 25 - 9 10 6 -
15. Lapte 30 - - - - - 35 - - - - -
16. Oua 34 - - - - - 34 - - - - -
17. Lina 48 20 28 - - - 50 25 25 - - -
18. Gogosi de mãtase 38 - 10 20 8 - 40 - 10 20 10 -
19. Miere de albine 30 - 15 15 - - 30 - 10 20 - -
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Procent de avans Eşalonarea pe structura
de greutate
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
20. Animale şi pãsãri pentru
tãiere la unitãţi de stat şi
cooperatiste La contractare 10%
- bovine 57 150 kg 12%
250 kg 20%
340 kg 15%
- porcine 55 10-15 kg (la contractare) 20%
35 kg 15%
60 kg 20%
- ovine 49 10-12 kg (la contractare) 15%
20 kg 15%
25 kg 19%
- pãsãri 46 incubatie 10%
0,5 kg 26%
1,0 kg 10%
- iepuri 40 1,0 kg 20%
2,0 kg 20%
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NOTA: În cazul decalãrii justificate a unor lucrãri şi cheltuieli dintr-un trimestru în altul, eşalonarea avansurilor bãneşti se va modifica în mod corespunzãtor.
ANEXA 3
EŞALONAREA CREDITELOR
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Procent de Eşalonarea creditelor
crt. Produsul eşalonare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Tineret bovin de reproducţie care 57 150 kg 20%
urmeazã sa treacã la turma de baza 250 kg 22%
340 kg 15%
2. Tineret porcin de reproducţie 55 15 kg 20%
35 kg 15%
60 kg 20%
3. Porcine adulte pentru reproducţie 55 - -
4. Tineret ovin de reproducţie care 49 12 kg 15%
urmeazã sa treacã la turma de baza 20 kg 15%
25 kg 19%
5. Puicute de reproducţie 46 la incubatie 10%
0,5 kg 26%
1,0 kg 10%
6. Culturi furajere 32 trimestrul I 10%
trimestrul II 17%
trimestrul III 5%
7. Struguri care se vinifica în unitate 40 trimestrul I 14%
trimestrul II 18%
trimestrul III 8%
8. Material de plantat ( pepiniere) 40 An I 25%
An II 15%
9. Activitãţi de mica industrie ( materii,
materiale etc. ) 50 - -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.