Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECRET nr. 115 din 30 martie 1959 pentru lichidarea ramasitelor oricaror forme de exploatare a omului de catre om in agricultura, in scopul ridicarii continue a nivelului de trai material si cultural al taranimii muncitoare si al dezvoltarii constructiei socialiste
EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 10 din 30 martie 1959
În anii puterii populare, în agricultura şi în viata ţãrãnimii noastre muncitoare s-au produs adânci prefaceri revoluţionare. Statul democrat-popular înfãptuieşte cu consecventa principiul înscris în Constituţie, potrivit cãruia pãmântul aparţine celor ce-l muncesc şi realizeazã nazuinta de veacuri a oamenilor muncii: desfiinţarea exploatãrii omului de cãtre om.
Urmând îndemnul partidului, taranimea muncitoare a pornit cu încredere şi hotãrâre pe calea transformarii socialiste a agriculturii. Astãzi, peste 2 milioane de familii taranesti, din totalul de circa 3.600.000, fac parte din gospodãrii agricole colective şi intovarasiri agricole, care, împreunã cu sectorul socialist de stat, cuprind peste 8.400.000 ha., reprezentând mai mult de 60 la suta din totalul suprafeţei agricole a tarii. Regiunea Constanta este pe deplin colectivizata, regiunile Galaţi, Timişoara şi altele înainteazã rapid spre cooperativizare totalã, în toate regiunile tarii miscarea pentru reorganizarea socialistã a agriculturii a luat un mare avant. Se transforma din temelii relaţiile social-economice la ţara, înfãţişarea satului, modul de trai al ţãrãnimii muncitoare.
Rezultatele de mare însemnãtate istorica obţinute de taranime pe calea socialismului se datoresc faptului ca taranimea noastrã a devenit tot mai constienta ca numai agricultura socialistã îi poate asigura ridicarea continua a bunastarii sale materiale şi culturale; se datoresc muncii ei neobosite, sprijinului primit din partea aliatului ei de nadejde, clasa muncitoare, din partea Partidului Muncitoresc Roman şi a statului democrat-popular.
Aplicând consecvent politica de industrializare socialistã a tari, statul a inzestrat agricultura cu tractoare şi maşini agricole moderne, investind numai în anii 1956-1960 cca. 11 miliarde lei. Pe baza directivelor partidului, staţiunile de maşini şi tractoare care deservesc gospodãriile agricole şi intovarasirile agricole ajutand pe taranii muncitori sa obţinã recolte bogate, precum şi gospodãriile agricole de stat, vor fi înzestrate în anul 1959 cu încã 9.150 tractoare convenţionale, 4.700 combine, 6.200 semanatori şi alte maşini care vor contribui la creşterea mecanizarii agriculturii, ajungandu-se în anul 1960 la peste 58.000 tractoare convenţionale.
În anii viitori se vor investi fonduri din ce în ce mai însemnate pentru lucrãri de îmbunãtãţiri funciare (îndiguiri, desecãri, irigaţii) precum şi pentru producerea seminţelor de soi, a materialului sãditor viti-pomicol şi înmulţirea animalelor de rasa. Industria chimica în plinã dezvoltare va pune la dispoziţia agriculturii cantitãţi din ce în ce mai mari de îngrãşãminte şi alte produse chimice, în vederea obţinerii unor recolte bogate an de an.
Statul a pregãtit şi pregãteşte numeroase cadre de ingineri agronomi, zootehnicieni şi alte categorii de specialişti necesare creşterii continue a nivelului tehnic şi al productivitatii muncii în agricultura.
În procesul transformarii socialiste a agriculturii se formeazã constiinta socialistã a ţãrãnimii muncitoare, cresc energia şi hotãrârea ei de a lupta pentru binele propriu şi binele comun al poporului. Din randurile ei se ridica o taranime de tip nou, care numara de pe acum mai mult de jumãtate din totalul taranilor muncitori şi reprezintã o forta uriasa a construcţiei socialiste, un exemplu luminos care atrage pe calea agriculturii socialiste intreaga taranime.
Cu toate acestea, în numeroase sate mai dainuie încã ramasite ale unor relaţii de producţie invechite, cum sunt darea "în parte" sau în arenda, ori lucrarea pãmântului cu munca salariata, folosite de cãtre elementele capitaliste chiaburesti. Având mai mult pãmânt de cat pot munci ei şi familia lor, elementele capitaliste chiaburesti, bogatanii satelor, dau taranilor muncitori pãmânt în parte sau în arenda, ori folosesc munca strãinã. Astfel primesc în natura sau în bani, fãrã sa munceasca, o buna parte din roadele muncii altora.
Dupã ce exploateazã pe taranii muncitori, ei exploateazã şi pe muncitorii de la oraşe, cãrora le vand la preţ de specula producţia-marfa realizatã.
Ca urmare a realizarilor obţinute pana acum în construcţia socialistã la sate şi a ritmului de creştere a sectorului socialist agricol, lichidarea rãmãşiţelor de lucrare a pãmântului "în parte", în arenda şi a oricãror alte forme ale exploatãrii omului de cãtre om în agricultura a devenit o necesitate obiectivã.
Acei care în urma aplicãrii dispoziţiilor prezentului decret nu vor mai exploata munca altora, vor trece în categoria ce corespunde noii lor stãri social-economice, incetandu-le obligaţiile legale de natura economicã sau fiscalã ce decurgeau din starea lor anterioarã.
Alãturi de ceilalţi oameni ai muncii, se vor putea încadra în atotcuprinzatoarea activitate de construire a socialismului, ce se desfãşoarã cu succes în patria noastrã.
În oranduirea socialistã pe care o construieste întregul popor muncitor, fiecare om al muncii trebuie sa-şi asigure existenta sa şi a familiei sale, prin munca proprie.
În afarã de terenurile date în parte, în arenda, sau lucrate cu forta de munca strãinã mãsurãtorile cadastrale şi verificãrile fãcute în ultimii ani au stabilit existenta unor însemnate suprafeţe de teren care nu figureazã în registrele agricole şi care au fost folosite ani de-a rândul, fãrã ca deţinãtorii lor sa-şi îndeplineascã obligaţiile fata de stat. De asemenea, s-a constatat existenta unor terenuri agricole lucrate de persoane fãrã indreptatire legalã, precum şi a unor terenuri agricole a cãror situati se cere a fi reglementatã pentru a se asigura cultivarea şi valorificarea lor deplina.
Pentru lichidarea rãmãşiţelor relaţiilor de exploatare a omului de cãtre om în agricultura, în scopul ridicãrii continue a nivelului de trai material şi cultural al ţãrãnimii muncitoare şi al dezvoltãrii construcţiei socialiste.
Prezidiul Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romane decreteazã:
CAP. 1
ART. 1
Se interzice darea în parte sau în arenda a terenurilor agricole, precum şi orice altfel de exploatare a muncii strãine de cãtre producãtorii agricoli.
Prevederile alineatului I sunt aplicabile chiaburilor care au terenuri agricole a cãror întindere depãşeşte puterea lor de munca, precum şi cea a membrilor familiei cu care duc gospodãria împreunã.
Prevederile primului alineat sunt de asemenea aplicabile celor care, având alte îndeletniciri, nu lucreazã cu munca lor şi a membrilor familiei cu care duc gospodãria împreunã, terenurile agricole ce le aparţin.
Alineatul întâi al acestui articol nu se referã la gospodãriile taranilor mijlocasi care lucreazã pãmântul ei înşişi, împreunã cu membrii familiei cu care duc gospodãria împreunã, neexploatand munca strãinã, deşi în unii ani sunt nevoiti sa se într-ajutoreze, un numãr mic de zile, cu alţi ţãrani muncitori, pentru terminarea la timp a unor munci agricoli ce trebuie fãcute în termen scurt.
Minorii, batranii, precum şi suferinzii de o boala statornicã, inapti de a munci, pot lucra cu alţii suprafeţele ce ar putea munci dacã ar fi apţi de munca. Aceasta prevedere se menţine atâta vreme cat dureazã incapacitatea acestora de a lucra.
CAP. 2
ART. 2
În scopul de a se asigura cultivarea suprafeţei de pãmânt ce nu va mai fi dat în parte sau arenda şi nici lucrat prin exploatarea muncii strãine, vor trece în folosinta gospodariilor agricole colective sau altor organizaţii agricole socialiste, în urma aplicãrii procedurii prevãzute de dispoziţiile art. 3 urmãtoarele terenuri agricole:
a) terenurile lãsate în nelucrare mai mult de un an;
b) terenurile ai cãror proprietari nu sunt îndeobşte cunoscuţi, chiar dacã sunt lucrate de alţii, dar fãrã ca cei ce le lucreazã sa poatã justifica vreo indreptatire legalã în aceasta privinta;
c) terenurile care nu au fost declarate spre a fi înscrie în registrul agricol;
d) terenurile ce cad sub prevederile art. 1, în mãsura în care întinderea lor depãşeşte puterea de munca a celui cãruia îi aparţin, precum şi a membrilor familiei cu care duce gospodãria împreunã.
Sunt exceptate de la dispoziţiile lit. c. din alineatul precedent, terenurile celor care, dovedind, potrivit legii, dreptul lor de proprietate, vor plati statului, în termen de 90 de zile de la primirea înştiinţãrii ce li se va face, impozitele sau sarcinile de predare obligatorie a produselor agricole pe timpul cat s-au sustras de la împlinirea lor prin nedeclararea pentru înscrierea în registrul agricol şi cel mult pe timp de 3 ani.
ART. 3
Stabilirea terenurilor ce cad sub prevederile art. 2 se va face de cãtre comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc în raza cãruia sunt situate terenurile, cu chemarea tuturor celor interesaţi, care vor da orice lãmuriri ar socoti folositoare pentru justa aplicare a dispoziţiilor prezentului decret.
Proprietarii care intra în dispoziţiile art. 1, alineatul 2 sau 3, vor arata ce suprafata de teren au putinta sa lucreze ei şi membrii familiei cu care duc gospodãria împreunã şi vor propune carei gospodãrii agricole colective sau carei alte organizaţii agricole socialiste ar urma sa-i fie trecutã folosinta întinderii de teren pe care nu o pot lucra în acest fel. Comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc va face comitetul executiv al sfatului popular regional propuneri referitoare la întinderea de teren a carei folosinta urmeazã sa fie trecutã la gospodãria agricolã colectivã sau la alta organizaţie agricolã socialistã.
Trecerea folosinţei terenului la o anume gospodãrie agricolã colectivã sau alta organizaţie agricolã socialistã se va face prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional.
ART. 4
Determinarea persoanelor care îndeplinesc cerinţele dispoziţiilor art. 1, alineatul ultim, se va face de cãtre comitetul executiv al sfatului popular comunal sau orasenesc în raza cãruia este situat terenul.
CAP. 3
ART. 5
Folosinta terenurilor, intrand în prevederile prezentului decret, trece la gospodãriile agricole colective sau alte organizaţii agricole socialiste, libera de orice sarcini.
ART. 6
Datoriile fata de stat, în bani sau în natura, ale proprietarilor de terenuri a cãror folosinta a trecut la gospodãriile agricole colective sau alte organizaţii agricole socialiste, prin aplicarea prevederilor art. 2, se anuleazã, pe data trecerii folosinţei şi proporţional cu valoarea acesteia, dacã datoriile s-au nãscut în legatura cu acele terenuri.
Proprietarii terenurilor a cãror folosinta a trecut la gospodãriile agricole colective sau alte organizaţii agricole socialiste, prin aplicarea dispoziţiilor art. 2, vor primi în bani o suma corespunzãtoare.
Orice alte sarcini, în afarã de datoriile fata de stat, ce grevau terenurile prevãzute de alineatul precedent sunt strãmutate, fãrã îndeplinirea vreunei formalitãţi asupra sumei de bani cuvenite proprietarului.
ART. 7
Celor cãrora li s-a fãcut aplicaţiunea prevederilor art. 2 le înceteazã obligaţiile legale de natura fiscalã sau economicã decurgând din starea lor social-economicã anterioarã, ei trecând în categoria ce corespunde noii lor stãri social-economice.
CAP. 4
ART. 8
Prin Hotãrârea Consiliului de Miniştri se vor stabili:
a) modul de determinare a sumei de bani cuvenite pentru folosinta terenurilor trecute la gospodãriile agricole colective sau la alte organizaţii agricole socialiste, precum şi modalitatea de plata;
b) instrucţiunile de aplicare a decretului de fata.
ART. 9
Dispoziţiile prezentului decret sunt aplicabile în mod corespunzãtor şi celor care folosesc, în calitate de uzufructuari, terenuri supuse prevederilor decretului.
ART. 10
Folosinta terenului agricol care, cu cãlcarea dispoziţiilor art. 1, se va da în parte sau arenda, ori se va lucra prin exploatarea muncii strãine, va trece, fãrã plata vreunei sume de bani, la gospodãriile agricole colective sau la alte organizaţii agricole socialiste. Proprietarul sau uzufructuarul terenurilor, intrand în prevederile prezentului decret, care, ca autor, instigatori ori complice va vãtãma, în tot sau în parte, prin orice mijloace, via, livada, plantatia, arborii sau alte asemenea, aflate pe un astfel de teren, va fi supus, osebit de aplicarea dispoziţiilor legii penale, sancţiunii trecerii folosinţei, fãrã plata vreunei sume de bani, la gospodãriile agricole colective sau la alte organizaţii agricole socialiste, a întregii intinderi de pãmânt ce-i aparţine.
Sãvârşirea faptelor prevãzute de dispoziţiile alineatelor precedente se va constata de cãtre comitetul executiv al sfatului popular comunal sau orasenesc în raza cãruia este situat acel teren, iar trecerea folosinţei se va face prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional.
ART. 11
Cererile şi actele fãcute în aplicarea prezentului decret sunt scutite de orice impozit şi taxe.
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
