Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 104 din 16 aprilie 1976 pentru ratificarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea si marcarea frontierei de stat romano-iugoslava, privind executarea lucrarilor de marcare a frontierei de stat, in zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic si de navigatie "Portile de Fier", pe fluviul Dunarea, semnat la Timisoara la 12 decembrie 1975
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
ARTICOL UNIC Se ratifica Procesul-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat romano-iugoslava, privind executarea lucrãrilor de marcare a frontierei de stat, în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", pe fluviul Dunarea, semnat la Timişoara la 12 decembrie 1975.
NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România
PROCES-VERBAL FINAL al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat romano-iugoslava, privind executarea lucrãrilor de marcare a frontierei de stat, în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", pe fluviul Dunarea
Text extras din Proces verbal final 12 decembrie 1975
În conformitate cu prevederile art. 6 din Convenţia dintre guvernul Republicii Populare Romane şi guvernul Republicii Populare Federative Iugoslavia relativã la conservarea, întreţinerea, reconstituirea şi protecţia bornelor şi semnelor şi semnelor de frontiera, care servesc la indicarea liniei de frontiera romano-iugoslava, semnatã la Timişoara la 5 octombrie 1957, şi ale cap. IV din Actul final dintre guvernul Republicii Populare Romane şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", semnat la Belgrad la 30 noiembrie 1963, s-a constituit Comisia mixtã pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat romano-iugoslave (în textul ce urmeazã comisia mixtã), pentru executarea lucrãrilor de reconstituire şi întreţinere a bornelor şi semnelor de frontiera în secţiunile "A", "B", "C" şi marcarea frontierei pe Dunare în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier". Comisia mixtã s-a întrunit la Timişoara, în perioada 3-12 decembrie 1975, în urmãtoarea componenta:
Din partea Republicii Socialiste România: - general-maior Atanasie Trica - preşedintele delegaţiei; - Florin Geamanu - membru; - locotenent-colonel inginer Nicolae Bulmez - membru; - colonel Constantin Caranda - expert; - cãpitan Sava Cnejevici - secretar şi translator; Din partea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia: - colonel Bogoljub Marijanac - preşedintele delegaţiei; - inginer diplomat Adem Tanovic - membru; - Momcilo Spasojevic - membru; - locotenent-colonel inginer diplomat Zivan Brankovic - expert; - cãpitan clasa I al serviciului geodezic Djordje Ivanovic - expert; - Jon Samanc - translator; - Milenko Ivanisevic - secretarul delegaţiei.
I. Comisia mixtã a organizat şi a condus lucrãrile privind marcarea frontierei de stat romano-iugoslave în zona lacului de acumulare al Sistemului "Porţile de Fier" şi întocmirea documentaţiei de frontiera. În scopul planificarii, organizãrii, îndrumãrii şi controlului lucrãrilor de marcare a liniei de frontiera şi întocmirii documentaţiei de frontiera în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", comisia mixtã a ţinut 12 sesiuni ordinare, o sesiune extraordinarã şi 4 intalniri de lucru. La sesiuni au fost planificate lucrãrile privind marcarea frontierei de stat şi întocmirea documentelor de frontiera pentru fiecare an urmãtor, organizarea activitãţii delegaţilor tehnici şi a grupelor mixte de lucru, s-au întocmit şi s-au completat: Regulamentul de funcţionare a comisiei mixte, Instrucţiunile tehnice pentru grupele mixte de lucru, Instrucţiunile privind tipãrirea şi brosarea documentelor oficiale de frontiera, Instrucţiunile pentru întocmirea şi tipãrirea hârtii liniei de frontiera la scara 1:10.000. Comisia mixtã a stabilit numãrul necesar de experţi şi forta de munca pentru executarea lucrãrilor, a analizat şi a pus de acord proiectele documentelor oficiale de frontiera şi a rezolvat toate problemele pe care delegaţii tehnici nu le-au putut soluţiona. Comisia mixtã a condus activitatea grupelor mixte de lucru prin delegaţii tehnici, a controlat nemijlocit lucrãrile de teren pe timpul sesiunilor şi al intalnirilor de lucru şi a aprobat lucrãrile executate pe frontiera. II. În scopul îndeplinirii prevederilor art. 9 pct. 1 lit. b) şi pct. 2 din Acordul dintre Republica Populara Romana şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", pe fluviul Dunarea, semnat la Belgrad la 30 noiembrie 1963, comisia mixtã a marcat linia de frontiera rectificata în zona obiectului principal al Sistemului "Porţile de Fier", a stabilit coordonatele punctelor de frontiera ale liniei de frontiera şi a întocmit Planul cu rectificarea frontierei romano-iugoslave în zona obiectului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", la scara 1:5.000. Dupã recepţia tehnica a barajului, comisia mixtã a întocmit, la o sesiune extraordinarã, Protocolul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea frontierei de stat romano-iugoslave în zona obiectului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", pe fluviul Dunarea, la care s-a anexat planul cu rectificarea frontierei prevãzut la alineatul precedent. III. În baza înţelegerii dintre cele doua guverne, comisia mixtã a hotãrât, la prima sesiune, ca linia de frontiera în secţiunea de frontiera "D" - Dunarea, în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", sa fie marcata cu stâlpi de beton, pe ambele maluri ale Dunãrii, şi ca pentru acea porţiune de frontiera din secţiunea "D" sa se întocmeascã urmãtoarele documente de frontiera: - Albumul hartilor liniei de frontiera la scara 1:10.000, un volum; - Catalogul cu datele geotopografice ale liniei de frontiera, 6 volume; - Descrierea detaliatã a liniei de frontiera, un volum. În scopul întocmirii proiectelor documentelor menţionate la alineatul precedent, delegaţii tehnici au executat calculele necesare, au întocmit tabelele cu coordonate şi distanţe, schiţele şi textele, pe care le-au prezentat comisiei mixte, pentru a fi analizate şi aprobate. Preşedinţii delegatiilor din comisia mixtã la sesiunile a unsprezecea şi a douasprezecea au certificat şi au semnat originalele documentelor de frontiera menţionate mai sus. Fiecare parte dispune de un exemplar original, precum şi de numãrul necesar de copii ale acestor documente de frontiera. Originalele semnate ale Albumului hartilor, Catalogului cu datele geotopografice şi ale Descrierii detaliate a liniei de frontiera se anexeazã la prezentul proces-verbal final şi vor intra în vigoare dupã ce acesta va fi aprobat de cãtre guvernele ambelor pãrţi. IV. Lucrãrile de marcare a liniei de frontiera şi întocmirea documentelor de frontiera în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier" s-au executat în perioada anilor 1966-1975. Lucrãrile pregãtitoare s-au executat în anul 1965. Cu aceasta ocazie, de pe harta la scara 1:25.000, linia de frontiera a fost transpusa pe planuri la scara 1:5.000, care au fost folosite ulterior în activitatea delegatiilor tehnici şi a grupelor mixte de lucru. Lucrãrile de teren au fost executate dupã cum urmeazã: - de la 15 mai la 8 octombrie 1966; - de la 1 iunie la 4 octombrie 1967; - de la 1 iunie la 4 octombrie 1968; - de la 5 iunie la 25 august 1969. Ridicarea detaliilor de planimetrie şi relief s-a executat dupã umplerea lacului de acumulare, de la 15 mai la 15 octombrie 1972. Concomitent au fost plantati din nou 124 stâlpi de frontiera, fiind necesar sa fie mutati datoritã construirii unor drumuri şi a altor obiective pe ambele maluri al Dunãrii. În perioada de iarna şi în anii când nu s-a lucrat în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", delegaţii tehnici au lucrat la calcule, la întocmirea textelor, confruntarea datelor şi pregãtirea proiectelor documentelor de frontiera şi au executat lucrãri în alte secţiuni ale frontierei de stat. Pentru executarea lucrãrilor de teren, comisia mixtã a constituit o grupa mixtã de lucru, fiecare parte din grupa mixtã de lucru executind lucrãrile pe teritoriul statului propriu. Conducãtorii grupei mixte de lucru au ţinut periodic intalniri, la care au stabilit metodele de lucru, au întocmit planurile de observaţii, au fixat locul stalpilor de frontiera, au confruntat şi au schimbat datele mãsurãtorilor şi calculelor şi au controlat în comun plantarea stalpilor de frontiera. V. Comisia mixtã constata ca în secţiunea de frontiera "D" de la confluenta raului Nera cu fluviul Dunarea pana la 765 m aval de obiectul principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", pe o lungime de 136,6 km, au fost executate urmãtoarele lucrãri în legatura cu marcarea frontierei: - s-a marcat linia de frontiera cu 636 stâlpi de frontiera pe ambele maluri ale Dunãrii. Pe malul roman au fost plantati 102 stâlpi de frontiera principali şi 200 stâlpi de frontiera ajutatori Pe malul iugoslav au fost plantati 102 stâlpi de frontiera principali şi 232 stâlpi de frontiera ajutatori; - au fost vopsiti toţi stâlpii de frontiera în alb, iar inscripţiile de pe aceştia, cu vopsea neagra în ulei. Pe fiecare stalp au fost gravate initialele statului pe al cãrui teritoriu se afla stalpul, iniţialã secţiunii, numãrul stalpului şi anul plantarii; - s-a executat, în jurul fiecãrui stalp de frontiera, ridicarea tachimetrica a detaliilor pentru întocmirea schitelor din procesele-verbale privind plantarea stalpilor de frontiera; - a fost marcata linia de frontiera pe soseaua de pe barajul Sistemului "Porţile de Fier" cu o banda din marmura alba, lata de 0,25 m; - s-au ridicat detaliile de planimetrie şi relief pe intreaga lungime a lacului de acumulare, fiecare parte pe teritoriul propriu. Partea romana a efectuat ridicarea detaliilor de planimetrie şi relief prin metoda grafica, pe teren. Partea iugoslava a executat ridicarea detaliilor de planimetrie şi relief prin metoda aerofotogrammetrica, iar completarea pe teren şi controlul cartarii detaliilor, prin metoda grafica. Ridicarea detaliilor s-a executat de-a lungul ambelor maluri ale Dunãrii între linia de mal şi linia care trece la circa 100 m în spatele stalpilor de frontiera; - s-au executat mãsurãtorile geodezice de teren necesare pentru determinarea coordonatelor şi cotelor stalpilor de frontiera, precum şi distanţele dintre stâlpii de frontiera pe ambele maluri ale Dunãrii; - s-au calculat coordonatele şi cotele stalpilor de frontiera în sistemul de coordonate de stat iugoslav, dupã care au fost transformate în sistemul de coordonate de stat roman; - s-a acumulat distanta de la fiecare stalp de frontiera pana la linia de frontiera şi distanta pana la stalpul de frontiera situat pe direcţia corespunzãtoare de pe celãlalt mal al Dunãrii; - s-au întocmit şi multiplicat: Albumul hartilor liniei de frontiera, Descrierea detaliatã a liniei de frontiera şi Catalogul cu datele geotopografice ale liniei de frontiera. VI. Lucrãrile de marcare a liniei de frontiera şi întocmirea documentaţiei de frontiera în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier" s-au fãcut pe baza urmãtoarelor documente: - Convenţia dintre guvernul Republicii Populare Romane şi guvernul Republicii Populare Federative Iugoslavia relativã la conservarea, întreţinerea, reconstituirea şi protecţia bornelor şi semnelor de frontiera, care servesc la indicarea liniei de frontiera romano-iugoslava, semnatã la Timişoara la 5 octombrie 1957; - Actul final dintre guvernul Republicii Populare Romane şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", semnat la Belgrad la 30 noiembrie 1963; - Protocolul privind rectificarea frontierei de stat dintre Republica Populara Romana şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia, în zona obiectului principal al sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", pe fluviul Dunarea, semnat la Orşova la 29 septembrie 1964; - Protocolul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea frontierei de stat romano-iugoslave în zona obiectului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", pe fluviul Dunarea, semnat la Belgrad la 8 februarie 1975; - Descrierea detaliatã a liniei de frontiera şi a datelor cuprinse în hartile geodezice, precum şi a planurilor la scara 1:25.000 şi 1:5.000, întocmite pe baza Tratatului de la Sevres, cu ocazia demarcarii efectuate între anii 1920-1923; - Instrucţiunile tehnice pentru grupele mixte de lucru şi alte instrucţiuni şi hotãrâri pe care le-a adoptat comisia mixtã; - unele date tehnice cuprinse în Anteproiectul Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier" - Caietul III. Frontiera de stat romano-iugoslava stabilitã prin documentele oficiale de frontiera din anii 1920-1923, menţionate mai sus, a rãmas neschimbata în urma executãrii tuturor lucrãrilor în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier", cu excepţia zonei obiectului principal, unde s-a efectuat rectificarea prevãzutã la cap. II din prezentul proces-verbal final. VII. Comisia mixtã, pe baza controalelor efectuate, a constatat ca toate lucrãrile privind marcarea frontierei în zona lacului de acumulare al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier" sunt de buna calitate şi au fost executate în conformitate cu documentele oficiale de frontiera, precum şi cu instrucţiunile şi hotãrârile comisiei mixte. Activitatea comisiei mixte, a delegaţilor tehnici şi a grupelor mixte de lucru s-a desfãşurat în spiritul deplinei colaborãri şi înţelegeri reciproce. Prezentul proces-verbal final va fi supus aprobãrii organelor competente ale celor doua pãrţi şi va intra în vigoare la data ultimei comunicãri privind aprobarea lui. Prezentul proces-verbal final a fost întocmit în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba sârbo-croatã. Ambele texte au aceeaşi valabilitate. Încheiat la Timişoara la 12 decembrie 1975. Preşedintele delegaţiei romane din comisia mixtã, general-maior Atanasie Trica
Preşedintele delegaţiei iugoslave din comisia mixtã, colonel Bogoljub Marijanac
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
