Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 1.642 din 21 aprilie 1938 privind dispozitiunile privitoare la cartile funciare
Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României, La toţi de fata şi viitori, sãnãtate: Asupra raportului preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri şi ministrului Nostru secretar de Stat al Departamentului Justiţiei cu nr. 36.863 din 1938: Vazand proiectul de decret pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cãrţile funciare, întocmit de Consiliul legislativ; Vazand jurnalul Consiliului de Miniştri cu nr. 809 din 1938; În temeiul art. 98 din Constitutiune, Am decretat şi decretam:
UNIFICAREA DISPOZIŢIUNILOR PRIVITOARE LA CĂRŢILE FUNCIARE
CAP. 1 Dispoziţiuni generale ART. 1 Cartea funciarã descrie imobilele şi cuprinde arãtarea drepturilor reale ce au ca obiect aceste bunuri. Drepturile personale, faptele sau alte raporturi juridice în legatura cu imobilele cuprinse în cartea funciarã vor putea fi înscrise numai în cazurile anume prevãzute de lege. Secţiunea I-a § 1. ART. 2 Cãrţile funciare sunt întocmite şi numerotate pe comune. Cãrţile funciare privitoare la imobilele din aceeaşi comuna alcãtuiesc registrul funciar al comunei. Dacã o comuna este alcãtuitã din mai multe sate, cãrţile funciare se vor numerota pe sate şi vor alcãtui registrele funciare ale acestora. ART. 3 Cãrţile funciare se ţin într-un singur exemplar la judecãtorie, ca instanta de cãrţi funciare. § 2 ART. 4 Cartea funciarã se va alcãtui, în afarã de titlu, din trei pãrţi: Partea I. Descrierea imobilelor. Partea II. Înscrierile privitoare la dreptul de proprietate. Partea III. Înscrierile privitoare la sarcini. ART. 5 Înscrierile sunt de trei feluri: 1. Întabularea. 2. Înscrierea provizorie. 3. Notarea. ART. 6 Cartea funciarã se întregeşte cu planul, înscrisurile privitoare la înscrieri şi registrul de intrare. ART. 7 Planul cuprinde parcelele din comuna cu arãtarea numãrului fiecãreia. Orice schimbare în întinderea unei parcele se va trece pe plan în temeiul schitei prezentate de pãrţi. ART. 8 De pe fiecare înscris, în temeiul cãruia se face o înscriere în cartea funciarã, se va opri o copie a carei conformitate cu originalul se va adeveri din oficiu. Aceste copii se vor pãstra în arhiva, alcatuind dosarul cãrţii funciare. § 3. ART. 9 La fiecare instanta de cãrţi funciare, se vor afla: 1. Registrul de intrare. 2. Repertorii alfabetice care vor cuprinde numele proprietarilor, cu arãtarea numãrului de carte funciarã în care sunt înscrişi. 3. Repertorii parcelare, cu arãtarea numãrului parcelelor şi a cãrţilor funciare în care sunt înscrise. 4. Registrele şi condicile de evidenta prevãzute în regulamentul acestei legi. Repertoriile prevãzute în punctele 2 şi 3 se vor tine pe comune, iar în cazul prevãzut de art. 2 şi 3, pe sate. ART. 10 Oricine poate cerceta cãrţile funciare, planurile şi arhiva. Conducãtorul de cãrţi funciare va elibera, la cerere extracte, certificate sau copii legalizate de pe acestea. Nici o autoritate nu va putea cere trimiterea originalului cãrţii funciare sau a planurilor. Numai instanţele judecãtoreşti vor putea sa ceara dosarul înscrisurilor privitoare la o înscriere atacatã. Secţiunea II-a § 1. ART. 11 Drepturile tabulare sunt drepturile reale asupra imobilelor înscrise în cartea funciarã şi anume: 1. Dreptul de proprietate 2. Dreptul de superficie. 3. Dreptul de uzufruct, uz, abitatiune şi servitute. 4. Dreptul de ipoteca. ART. 12 Obiectul drepturilor tabulare este corpul funciar care poate fi alcãtuit dintr-una sau mai multe parcele. Aceeaşi carte funciarã poate cuprinde mai multe corpuri funciare. ART. 13 Corpul funciar se va modifica prin: 1. Alipiri, când mai multe parcele se unesc într-un singur corp funciar sau când se adauga o noua parcela la un corp funciar sau se mãreşte întinderea unei parcele. 2. Deslipiri când se desparte o parcela de la un corp funciar sau se micşoreazã întinderea unei parcele. ART. 14 În caz de alipire sau deslipire se vor sãvârşi dacã va fi nevoie: 1. Transcrieri, când o parcela se trece dintr-o carte funciarã într-alta. 2. Reinscrieri, când deslipindu-se o parcela, aceasta se va trece în aceeaşi carte funciarã ca un corp funciar de sine statator sau ca parcela unui alt corp funciar, ori dacã transcriindu-se o parte din parcela într-o alta carte funciarã, restul trece în vechea carte funciarã cu arãtarea noului numãr al întinderii. ART. 15 Dacã toate parcelele înscrise într-o carte funciarã au fost transcrise sau au încetat de a mai fi obiect de carte funciarã, aceasta se va închide şi nu va mai putea fi deschisã pentru noi înscrieri. § 2. ART. 16 Imobilele ce aparţin domeniului public se vor înscrie numai în registrele speciale ale comunei, sau ale satului, în cazul prevãzut de art. 2 alin. 3, ce se vor tine la instanta de carte funciarã. Imobilele întreprinderilor publice de cai ferate sau a canalurilor, se vor înscrie şi în registrele centrale. Tot astfel se vor înscrie imobilele întreprinderilor private de cai ferate a canalurilor, dacã Statul are dreptul de a le rascumpara sau de a le dobândi. Proprietatea miniera se va înscrie numai în registrul minier. § 3 ART. 17 Drepturile reale asupra imobilelor se vor dobândi numai dacã între cel care da şi cel care primeşte dreptul este acord de vointa asupra constituirii sau strãmutãrii, în temeiul unei cauze arãtate, iar constituirea sau strãmutarea a fost înscrisã în cartea funciarã. Drepturile reale se vor stinge numai dacã radierea s-a înscris în cartea funciarã cu consimţãmântul titularului; consimţãmântul nu va fi de trebuinta dacã dreptul se stinge prin împlinirea termenului arãtat în înscrierea sau prin moartea titularului. Dacã dreptul, care urmeazã sa fie radiat, este grevat, în folosul unei terţe persoane, radierea se va face cu pãstrarea dreptului acestei persoane. Hotãrârea judecãtoreascã sau în cazurile anume prevãzute de lege, deciziunea autoritãţii administrative, vor înlocui acordul de vointa sau consimţãmântul. ART. 18 Dispoziţiunile privitoare la dobândirea sau stingerea drepturilor se vor aplica de asemeni, în cazul modificãrilor lor. § 4. ART. 19 Înscrierea unui drept se poate sãvârşi numai: 1. Impotriva aceluia care, la înregistrarea cererii este înscris ca titular al dreptului asupra cãruia înscrierea urmeazã sa fie facuta. 2. Impotriva aceluia, care, înainte de a fi fost înscris, şi-a grevat dreptul, dacã amândouã înscrierile se cer deodatã. ART. 20 Dacã mai multe persoane şi-au cedat succesiv, una celeilalte dreptul de a dobândi prin înscriere un bun nemişcãtor, iar înscrierile nu s-au fãcut, cel din urma îndreptãţit va putea cere înscrierea dobandirilor succesive, deodatã cu aceea a dreptului sau, dovedind prin înscrisuri originale, întreg sirul actelor juridice, care întemeiazã înscrierile. ART. 21 Înscrierile întemeiate pe obligaţiunile defunctului se vor putea sãvârşi şi dupã ce dreptul moştenitorului a fost înscris, în mãsura în care se dovedeşte ca moştenitorul este ţinut de aceste obligaţiuni. § 5 ART. 22 Cel care s-a obligat sa strãmute sau sa constituie în folosul altuia un drept real asupra unui imobil, este dator sa-i predea înscrisurile trebuitoare, pentru înscrierea acelui drept. ART. 23 Dacã un drept înscris în cartea funciarã se stinge, titularul va fi obligat sa predea celui îndrituit înscrisurile trebuitoare pentru radiere. ART. 24 Dacã cel obligat nu preda înscrisul trebuitor, partea va putea cere instanţei judecãtoreşti sa dispunã înscrierea. ART. 25 Acţiunea prevãzutã de art. 24 se va putea indrepta şi impotriva tertiului dobanditor înscris în cartea funciarã, însã numai dacã sunt întrunite şi urmãtoarele cerinţe: 1. Cel care cere prestatiunea tabularã sa fi fost în posesiune la data când a contractat tertiul dobanditor; 2. Actul juridic în temeiul cãruia se cere prestatiunea tabularã, sa fie anterior aceluia în temeiul cãruia tertiul dobanditor a fost înscris. 3. Tertiul sa fi dobândit cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea credinţa. § 6. ART. 26 Drepturile reale se vor dobândi fãrã înscriere în cartea funciarã, din cauza de moarte, accesiune, vânzare silitã şi expropriere; titularul nu va putea însã dispune de ele prin carte funciarã, decât dupã ce s-a fãcut înscrierea. § 7. ART. 27 În cazul când s-au înscris fãrã cauza legitima, în drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii, ele vor rãmâne valabil dobândite, dacã titularul dreptului le-a posedat cu buna credinţa, potrivit legii, timp de 10 ani. ART. 28 Cel ce a posedat un bun nemişcãtor în condiţiunile legii, timp de 20 de ani, dupã moartea proprietarului înscris în cartea funciarã, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat. De asemenea, va putea cere înscrierea dreptului sau, cel ce a posedat un bun nemişcãtor în condiţiunile legii, timp de 20 de ani, socotiţi de la înscrierea în cartea funciarã a declaratiunii de renunţare la proprietate. ART. 29 Regulile privitoare la prescripţiune se vor aplica prin asemãnare la socotirea termenelor de uzucapiune, precum şi la întreruperea şi suspendarea ei. § 8 ART. 30 Drepturile personale, faptele sau alte raporturi juridice în legatura cu drepturile înscrise în cartea funciarã, devin opozabile terţelor persoane, prin notarea lor. § 9. ART. 31 Înscrierile în cartea funciarã îşi vor produce efectele de la data înregistrãrii cererilor de înscriere; ordinea înregistrãrii lor, le va statornici rangul. Dacã mai multe cereri au sosit deodatã la instanta de carte funciarã drepturile de ipoteca vor avea acelaşi rang, iar celelalte drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmând ca prin judecata sa se hotãrascã asupra rangului, sau de va fi locul, asupra radierii înscrierii nevalabile. § 10. ART. 32 Dacã în cartea funciarã s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista în folosul ei. Dacã un drept s-a radiat din cartea funciarã, se prezuma ca acel drept nu exista. ART. 33 Cuprinsul cãrţii funciare, cu excepţiunea ingradirilor şi exceptunilor legale, se considera exact în folosul aceluia care a dobândit prin act juridic cu titlu oneros vreun drept real, dacã în momentul dobândirii dreptului n-a fost notatã în cartea funciarã vreo acţiune prin care se contesta cuprinsul ei, sau dacã n-a cunoscut pe alta cale aceasta inexactitate. § 11. ART. 34 Rectificarea unei intabulari sau înscrieri provizorii se va cere de orice persoana interesatã. 1. Dacã înscrierea sau titlul în temeiul cãruia s-a sãvârşit, nu au fost valabile. 2. Sau dacã prin înscriere, dreptul a fost greşit calificat. 3. Sau dacã nu mai sunt întrunite condiţiunile de existenta ale dreptului înscris, sau au încetat efectele actului juridic în temeiul cãruia s-a fãcut înscrierea. ART. 35 Rectificarea se va putea sãvârşi numai în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti desavarsite. ART. 36 Acţiunea în rectificare, sub rezerva prescriptiunii acţiunii de fond, va fi imprescriptibila fata de dobanditorul nemijlocit, precum şi fata de tertiul care a dobândit cu rea credinţa dreptul înscris în folosul sau. Fata de tertele persoane, care au dobândit cu buna credinţa un drept real prin donatiune sau legat, acţiunea în rectificare nu se va putea porni decât în termen de 10 ani, socotiţi din ziua când s-a înregistrat cererea lor de înscriere. ART. 37 Acţiunea în rectificare intemeiata pe art. 34, punctul 1 şi 2, dacã a fost intentatã în termenul legiuit, îşi va produce efectele şi fata de tertele persoane, care au dobândit de buna credinţa şi prin act juridic cu titlu oneros vreun drept real, întemeindu-se pe cuprinsul cãrţii funciare. Termenul va fi de trei ani, socotiţi de la înregistrarea cererii pentru înscrierea dreptului, a cãrui rectificare se cere. În cazul când încheierea instanţei de carte funciarã, prin care s-a ordonat înscrierea, care face obiectul acţiunii în rectificare, a fost comunicatã celui îndrituit, termenul va fi de 6 luni de la inmanare. Dacã însã cel îndrituit încunoştinţeazã în acest termen de 6 luni, instanta de carte funciarã ca voeşte sa porneascã acţiunea în rectificare, termenul va fi de un an, socotit de la data inmanarii încheierii. Declaraţiunea celui îndrituit, se va nota în cartea funciarã. ART. 38 Hotãrârea, prin care se admite rectificarea unei înscrieri, nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul persoanelor impotriva cãrora acţiunea n-a fost admisã. Dacã însã acţiunea în rectificare a fost notatã în cartea funciarã, hotãrârea judecãtoreascã se va executa şi impotriva acelora, care au dobândit drepturi dupã notare. ART. 39 Orice persoana interesatã va putea cere rectificarea unei notari în cazurile prevãzute de art. 34, precum şi de câte ori din alte cauze notarea nu este sau a încetat sa fie exactã. Rectificarea se va incuviinta în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti desavarsite; acţiunea nu va fi supusã prescriptiunii. ART. 40 Dacã cu prilejul unei înscrieri s-a sãvârşit o greseala materialã, indreptarile se vor face la cerere sau din oficiu de cãtre instanta de carte funciarã, dupã ascultarea pãrţilor interesate. Se vor aplica prin asemãnare şi în acest caz dispoziţiunile art. 36-39. Cu toate acestea termenul va fi totdeauna de cel puţin 3 ani de la comunicare, dacã greseala materialã nu se invedereaza din încheiere. § 12. ART. 41 Cel pagubit, prin orice vina sãvârşitã în ţinerea cãrţii funciare, va putea cere despãgubire Statului dacã paguba nu a putut fi înlãturatã în tot sau în parte prin exercitarea cãilor de atac prevãzute de lege. Acţiunea în despãgubire impotriva Statului se va prescrie prin şase luni socotite din ziua în care cel pagubit a cunoscut faptul pagubitor şi în orice caz prin patru ani de la data când instanta de carte funciarã a dat încheierea, prin care s-a pricinuit paguba. Prescripţiunea va fi suspendatã prin exercitarea cãilor de atac prevãzute de lege. § 13 ART. 42 Prescripţiunile prevãzute prin legea de fata nu sunt supuse cauzelor de suspendare prevãzute de dreptul comun.
CAP. 2 Întabularea şi înscrierea provizorie Secţiunea II-a: Dispoziţiuni comune ART. 43 Actul juridic în temeiul cãruia se cere înscrierea va fi dovedit prin înscrisul original sau prin expeditiile actelor notariale. Hotãrârea judecãtoreascã sau a autoritãţii administrative se va dovedi prin copii legalizate. ART. 44 Întabularea şi înscrierea provizorie se vor incuviinta numai dacã înscrisul original: 1. Îndeplineşte cerinţele de validitate ale actului juridic ce cuprinde. 2. Are deplina putere doveditoare potrivit dreptului comun. 3. Arata numele pãrţilor. 4. Individualizeazã imobilul sau dreptul tabular asupra cãruia se face înscrierea şi arata dreptul ce urmeazã sa fie înscris sau radiat. 5. Este însoţit de o traducere legalizatã, dacã nu este întocmit în limba romana. Secţiunea II-a: Întabularea ART. 45 Întabularea se va incuviinta numai dacã înscrisul original: 1. Arata data când a fost întocmit, precum şi domiciliul pãrţilor. 2. Arata numãrul parcelei sau a cãrţii funciare, dacã înscrierea priveşte toate imobilele cuprinse în aceeaşi carte funciarã. 3. Cuprinde declaraţia expresã, prin care acel al cãrui drept urmeazã sa fie stramutat, grevat, restrâns, ori stins, consimte la intabulare. Aceasta declaraţie se poate da şi printr-un înscris deosebit sau chiar prin cererea de intabulare înfãţişatã instanţei de carte funciarã. În aceste cazuri se vor arata data înscrisului în temeiul cãruia se cere intabulare, precum şi elementele esenţiale ale dreptului ce urmeazã a fi intabulat. ART. 46 Întabularea unui drept real se va putea incuviinta numai şi în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti desavarsite. ART. 47 Radierea unui drept tabular, care se stinge prin moartea titularului, se va incuviinta în temeiul unui extract din registrul stãrii civile. În acelaşi caz, dacã obiectul dreptului supus radierii consta în prestaţiuni periodice, radierea nu se va admite în temeiul extractului din registrul stãrii civile, decât dacã nu au trecut 3 ani de la moartea titularului dreptului, fãrã ca cei indreptatisi sa fi cerut notarea acţiunii pentru plata ratelor datorite. Secţiunea III-a: Înscrierea provizorie ART. 48 Înscrierea provizorie va avea ca efect dobândirea, modificarea sau stingerea unui drept tabular cu rangul dobândit prin aceasta înscriere, sub conditiunea şi în mãsura justificarii ei. ART. 49 Înscrierea provizorie se va putea cere, dacã înscrisul original întruneşte cerinţele prevãzute de art. 43 şi 44. ART. 50 Înscrierea provizorie se va putea cere de asemeni în temeiul unei hotãrâri, care poate fi atacatã pe cale ordinarã sau prin recurs: 1. Dacã partea a fost obligatã la strãmutarea, constituirea sau stingerea unui drept tabular. 2. Sau dacã cel care administreazã bunurile unei alte persoane a fost obligat sa dea garanţie ipotecarã. ART. 51 Înscrierea provizorie a radierii dreptului de ipoteca se va incuviinta numai dacã debitorul a consemnat în mod irevocabil, suma datoritã, capete şi accesorii sau suma maxima când dreptul de ipoteca s-a înscris pentru o asemenea suma. ART. 52 Instanta de carte funciarã va admite justificarea dacã se înfãţişeazã: 1. Declaraţiunea scrisã, prin care cel îndreptãţit întregeşte cerinţele privitoare la intabulare; sau în lipsa acestuia, hotãrârea judecãtoreascã desavarsita care o înlocuieşte. 2. În cazurile prevãzute de art. 50, p. 1 şi 2, hotãrârea rãmasã desavarsita. 3. În cazul prevãzut de art. 51, hotãrârea judecãtoreascã de validare. ART. 53 Justificarea înscrierii în cazul art. 52, p. 1, se va putea face atât timp cat nu s-a notat în cartea funciarã, cererea de radiere a acestei înscrieri. În acest caz, dacã justificarea înscrierii urmeazã a se face în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti, cel ce a cerut înscrierea va infatisa instanţei o copie legalizatã de pe acţiunea intentatã, spre a fi notatã. ART. 54 Radierea înscrierii provizorii se poate cere de orice interesat, numai dacã au trecut 15 zile de la înmânarea încheierii, prin care s-a încuviinţat înscrierea provizorie. Instanta va putea acorda prelungirea acestui termen, de justificare, dacã cel înscris provizoriu a fãcut cerere de prelungire înãuntrul termenului de 15 zile. Prelungirea se va nota în cartea funciarã. ART. 55 Instanta se va pronunţa asupra cererii de radiere dupã ascultarea pãrţilor, afarã de urmãtoarele cazuri, când o va respinge din oficiu: 1. Dacã termenul de justificare nu era împlinit. 2. Dacã înaintea cererii de radiere s-a notat în cartea funciarã acţiunea în justificarea înscrierii provizorii sau în executarea obligaţiunii garantate prin înscrierea provizorie. ART. 56 Când înscrierea provizorie a fost radiatã, instanta va respinge din oficiu cererea pentru o noua înscriere a aceluiaşi drept: 1. Dacã radierea s-a fãcut în urma unei declaraţiuni prin care cel ce a obţinut înscrierea, a renunţat fãrã rezerva la acest drept. 2. Sau dacã radierea s-a fãcut în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti desavarsite, prin care acţiunea, pe care se întemeia înscrierea provizorie, a fost respinsã în fond. 3. Sau dacã a fost notatã hotãrârea desavarsita prin care s-a constatat nevaliditatea titlului în temeiul cãruia fusese cerutã înscrierea provizorie. 4. Sau dacã dupã radierea unei înscrierii provizorii nejustificate, s-a cerut din nou aceeaşi înscriere provizorie, fãrã a se infatisa dovada ca s-a pornit acţiunea în justificare. ART. 57 Dacã înscrierea provizorie a fost încuviinţatã, se vor putea sãvârşi înscrieri atât impotriva celui intabulat, cat şi impotriva celui înscris provizoriu. Dacã înscrierea provizorie a fost justificatã, se vor radia din oficiu înscrierile fãcute impotriva titularului intabulat. Dacã dimpotriva, înscrierea provizorie a fost radiatã, se vor radia din oficiu înscrierile fãcute impotriva celui înscris provizoriu. Dispoziţiunile de mai sus se vor aplica prin asemãnare şi în cazul când radierea unui drept tabular s-a încuviinţat printr-o înscriere provizorie.
CAP. 3 Dispoziţiuni speciale privitoare la înscrierea drepturilor tabulare. Secţiunea I-a: Dreptul de proprietate. ART. 58 Mai mulţi proprietari nu pot fi înscrişi în aceeaşi carte funciarã decât dacã se gãsesc în indiviziune, în care caz se va arata partea indivizã a fiecãrui proprietar. ART. 59 Dacã vreo clãdire face obiectul proprietãţii pe etaje sau pe apartamente, se va deschide o carte funciarã colectivã pentru intreaga clãdire şi câte o carte funciarã individualã pentru fiecare etaj sau apartament. Imobilul în întregul sau, va fi indicat în cartea funciarã colectivã cu un numãr nefractionat, iar în cãrţile funciare individuale, fiecare etaj sau apartament va fi indicat cu un numãr de parcela fractionat, al cãrui numarator va fi numãrul arãtat în cartea funciarã colectivã, iar numitorul va fi indicele etajului sau apartamentului. În cartea funciarã colectivã se vor înscrie toţi proprietarii etajelor ori apartamentelor. Aceasta carte va arata: în titlu, clãdirea care face obiectul proprietãţii individuale pe etaje ori apartamente, împreunã cu numãrul ei de parcela, iar în partea I-a, numãrul de parcela al fiecãrui etaj ori apartament, cu indicarea cãrţii funciare în care se gãseşte înscris precum şi pãrţile indivize comune ale clãdirii. În cartea funciarã individualã se va înscrie proprietarul etajului sau apartamentului, se va arata dreptul de coproprietate asupra pãrţilor comune indivize şi se va face trimitere la numãrul cãrţii funciare a întregii clãdiri. Înscrierile privitoare la intreaga clãdire se vor face atât în cartea funciarã colectivã, cat şi în cele individuale. ART. 60 Proprietarul poate renunţa la dreptul sau printr-o declaraţie înfãţişatã instanţei pentru ca sa fie intabulata în cartea funciarã, încetarea dreptului de proprietate. În acest caz comuna va putea cere înscrierea dreptului de proprietate în folosul ei. Secţiunea II-a: Dreptul de superficie ART. 61 Dreptul de superficie se va înscrie în folosul titularului în partea a treia a cãrţii funciare de proprietate, arãtându-se totodatã cartea funciarã, în care s-a înscris dreptul de superficie ca un corp funciar de sine statator. Imobilul asupra cãruia s-a constituit dreptul de superficie, se va înscrie cu acelaşi numãr de parcela însoţit de un indice ca şi în cartea funciarã a dreptului de proprietate, fãcându-se arãtarea în rubrica de observatiuni despre numãrul cãrţii funciare a proprietãţii. Dacã dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care alcãtuiesc corpul funciar sau pe o parte dintr-o astfel de parcela, se va alcãtui un corp funciar din parcela sau din partea de parcela, grevata cu dreptul de superficie. Secţiunea III-a: Dreptul de uzufruct uz, abitatiune sau servitute ART. 62 Dacã uzufructul, uzul, abitatiunea sau servitutea are drept obiect numai o parte dintr-o parcela, aceasta se va arata printr-o schita facuta de pe plan. Servitutea va fi arãtatã şi în cartea funciarã a fondului dominant. ART. 63 Radierea unei servituţi constituite în folosul unui imobil, se va putea face numai cu învoirea tertiului, care are înscris vreun drept tabular asupra imobilului. Chiar fãrã aceasta învoire, instanta de carte funciarã va putea dispune radierea dreptului de servitute, dupã ascultarea pãrţilor, dacã paguba pricinuitã prin radiere ar fi neinsemnata. Secţiunea IV-a: Dreptul de ipoteca ART. 64 Ipoteca se poate înscrie numai asupra unui corp funciar, în întregul sau sau asupra partii unui coproprietar. Dacã ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament ea va fi înscrisã atât asupra acestora cat şi asupra partii comune indivize, cuvenitã proprietarului ipotecat. ART. 65 Dreptul de ipoteca se va înscrie pentru o anume suma de bani, arãtându-se câtimea dobânzii. Când suma creanţei este determinata printr-o suma maxima arãtatã în înscrisul de constituire, dreptul de ipoteca se va înscrie pentru aceasta suma. ART. 66 Dobânzile convenţionale şi legale, anuitatile, rentele sau celelalte prestaţiuni periodice, datorate pe ultimii trei ani, vor avea rangul ipotecii. Dacã urmãrirea creanţei ipotecare s-a notat în cartea funciarã, dobânzile, anuitatile, rentele sau celelalte prestaţiuni periodice scãzute dupã notare, vor avea rangul ipotecii. Cheltuielile de judecata şi urmãrire vor avea rangul dreptului de ipoteca, pana la suma maxima înscrisã pentru asigurarea lor. ART. 67 Când din înscrisul doveditor al vânzãrii se invedereaza ca preţul nu a fost plãtit, ori n-a fost plãtit în întregime, dreptul de ipoteca legalã pentru garantarea preţului datorat, se înscrie din oficiu, în folosul vânzãtorului. Dacã însã vânzarea a fost rezolvatã, acest drept de ipoteca se va radia din oficiu. ART. 68 Dispoziţiunilor art. 67, se vor aplica prin asemãnare în caz de schimb sau imparteala pentru diferenţa de valoare datoratã în bani. Ipoteca legalã pentru garantarea preţului datorat de copãrtaşul adjudecatar al imobilului supus împãrţelii, se va înscrie în temeiul încheierii instanţei de adjudecare. ART. 69 Copãrtaşul osebit de cazurile prevãzute de art. 68, va putea cere, în temeiul înscrisului original de imparteala şi a copiei legalizate a chemãrii în garanţie, înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor ce ceilalţi copartasi au dobândit prin efectul împãrţelii, pentru garantarea creanţei rezultând din evicţiune. ART. 70 Arhitecţii, antreprenorii şi maistrii, vor putea cere, în temeiul înscrisului original doveditor al contractului încheiat, cu titularul înscris în cartea funciarã, înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucrãrilor ce s-au obligat sa facã, pentru garantarea preţului acestor lucrãri. ART. 71 În cazurile prevãzute de art. 69 şi 70, instanta de cãrţi funciare va incuviinta înscrierea provizorie a ipotecii legale pentru suma arãtatã în înscrisul de imparteala sau în contractul prevãzut de art. 70, iar în lipsa, pentru o suma maxima, arãtatã în cererea de înscriere. Titularul înscris în cartea funciarã va putea cere prin apel reducerea sumei maxime. Justificarea înscrierii provizorii se va face potrivit art. 52, punctul 1. În cazul prevãzut de art. 70, se va putea cere radierea înscrierii provizorii, potrivit art. 53-55, numai dacã au trecut trei luni de la predarea lucrãrii. ART. 72 Cesionarul va putea cere în favoarea sa înscrierea ipotecii, pe baza înscrisului de cesiune a creanţei. Debitorul cedat va putea cere în termen de o luna de la comunicarea încheierii prin care s-a ordonat înscrierea strãmutãrii ipotecii, notarea excepţiilor pe care le-ar fi putut opune cedentului, pentru cauze anterioare comunicãrii încheierii şi pe care înţelege sa le opunã cesionarului. Instanta de cãrţi funciare va incuviinta în întregime sau în parte radierea dreptului de ipoteca sau notarea prevãzutã în alineatul precedent, în temeiul hotãrârii judecãtoreşti desavarsite, prin care s-a pronunţat asupra temeiniciei exceptiunilor invocate de debitorul cedat. ART. 73 Dacã creanta ipotecarã a fost data în gaj, debitorul va putea opune creditorului gagist exceptiunile ce avea impotriva creditorului sau, dacã sunt întemeiate pe cauze anterioare datei când i s-a comunicat încheierea prin care s-a ordonat notarea gajului. ART. 74 Dacã înscrisul de ipoteca cuprinde clauza la ordin sau la purtãtor, se va face arãtare despre aceasta în înscriere. În acest caz dreptul de ipoteca sau dreptul de gaj asupra creanţei ipotecare se va dobândi şi va fi opozabil fãrã înscriere în cartea funciarã, prin însãşi strãmutarea sau darea în gaj a titlului la ordin sau la purtãtor. ART. 75 Dacã ipoteca creanţei notate a fost rezervatã pentru garantarea noii creanţe, aceasta se va înscrie cu rangul vechii ipoteci, în temeiul înscrisului dovedind novatiunea. ART. 76 Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar va putea cere înscrierea strãmutãrii dreptului de ipoteca în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subrogatiunea. ART. 77 Rangul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea prioritatii în temeiul învoielii fãcute între creditorii ipotecilor al cãror rang se schimba. Dacã între ipotecile al cãror rang se schimba se gãsesc şi alte ipoteci sau drepturi ai cãror titulari n-au consimţit la acordarea prioritatii, aceasta schimbare nu le va fi opozabilã decât în mãsura în care le era opozabilã ipoteca al carei rang a fost cedat. Dacã imobilul este vândut la licitaţie, creditorul care a dobândit rangul unei creanţe sub conditiune, va putea renunţa la folosul schimbãrii de rang, creanta ipotecarã condiţionatã reluandu-şi rangul cedat. Dispoziţiunile de mai sus se vor aplica şi în cazul când titularul unei ipoteci, în rang egal cu ipoteca al cãrui rang a fost cedat, nu s-a învoit la schimbare. ART. 78 Impozitul pe venitul lucrului nemişcãtor, datorat pe ultimii cinci ani, va fi opozabil şi fãrã întârziere. Secţiunea V-a: Dispoziţiuni comune ART. 79 Drepturile reale sub conditiune suspensivã nu se vor putea intabula sau înscrie provizoriu; obligaţiunea de a stramuta ori a greva, facuta sub o atare conditiune, se va putea însã nota în cartea funciarã. Conditiunea rezolutorie, termenul extinctiv sau sarcina liberalitatii se vor arata în cuprinsul intabulãrii sau înscrierii provizorii. ART. 80 Dacã aportul unui asociat consta într-un drept tabular, acesta se va înscrie pe numele asociaţilor. Dacã apoi, aceeaşi societate sau asociaţie devine persoana juridicã, dreptul adus ca aport se va înscrie pe numele persoanei juridice în temeiul unui certificat eliberat de grefa tribunalului, în al cãrui registru s-a fãcut înscrierea persoanei juridice.
CAP. 4 Notarea Secţiunea I-a: Dispozitiui generale. ART. 81 Se vor putea nota în cartea funciarã. 1. Incapacitatea sau restrangerea capacitãţii. 2. Administraţiunea vremelnicã şi curatelele speciale. 3. Convenţiunea matrimoniala, modificarea sau înlocuirea ei, fie chiar judecãtoreascã. 4. Oprirea înstrãinãrii sau grevarii privitoare la un drept înscris. 5. Modalitãţile obligaţiunii de a stramuta sau de a greva. 6. Contractul de locaţiune. 7. Cesiunea de venituri. 8. Vânzarea spre tãiere a unei pãduri. 9. Dreptul de preemţiune. 10. Promisiunea stipulatã prin convenţiune de a încheia un contract viitor. 11. Intenţiunea de a instraina ori a ipoteca. 12. Schimbarea rangului ipotecii. 13. Contractul de gaj asupra unei creanţe ipotecare. 14. Ipotecile colective. 15. Notãrile prevãzute în legea urmãririlor silite. 16. Delasarea imobilului ipotecat. 17. Separatiunea de patrimonii. 18. Acţiunea pentru anularea declaratiunii de moarte. 19. Acţiunea de rectificare a inscrierilor din cartea funciarã, precum şi declaraţiunea prevãzutã de art. 37, alin. 4. 20. Acţiunea pentru desfiinţarea sau desfacerea actului juridic pentru cauze posterioare încheierii lui. 21. Acţiunea pauliana. 22. Acţiunea prevãzutã la art. 24 23. Acţiunea în imparteala. 24. Acţiunea prevãzutã de art. 47, alin. 2. 25. Încheierea de respingere a cererii de înscriere în cartea funciarã, apelul şi recursul potrivit celor prevãzute de art. 125, alin. 2, 127, alin. 5 şi 128, alin. 2. 26. Notãrile prevãzute de art. 99, 100 şi 135, alin. 5. 27. Orice fapt, drept personal sau alte raporturi juridice, ori acţiune, a cãror notare este ingaduita de lege. ART. 82 Se vor putea nota fãrã însã ca opozabilitatea fata de tertele persoane sa atarne de aceasta înscriere. 1. Sentinta declarativã de faliment. 2. Sentinta de admitere în principiu a concordatului preventiv. 3. Sentinta de omologare a concordatului. 4. Declaraţiunea de utilitate publica a exproprierii unui imobil. 5. Faptul ca imobilul a fost dobândit în temeiul legilor de improprietarire. ART. 83 Înscrierea ori radierea notarilor se va face la cererea pãrţilor interesate în temeiul înscrisurilor doveditoare, iar în cazurile prevãzute de art. 81, punct. 1, 2, 14, 16, 17, 18, 23, 25, 26 şi art. 82, şi la cererea vreunei instanţe judecãtoreşti. În cazul prevãzut de art. 82, punct. 4, înscrierea va putea fi cerutã, şi de organele arãtate în legea de expropriatiune pentru cauza de utilitate publica. În cazul prevãzut de art. 82, punct. 5 şi de ministerul public, precum şi de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, instanta de carte funciarã poate face şi din oficiu o atare notare. Înscrisul în temeiul cãruia se face notarea trebuie sa îndeplineascã şi urmãtoarele cerinţe: în cazul prevãzut de art. 81, punct. 3, cerinţele de valabilitate ale actului juridic ce cuprinde iar în cazul punctelor 4-13 inclusiv şi cerinţele pentru înscrierea provizorie. ART. 84 Obligaţiunea de a stramuta sau a greva sub conditiune suspensivã, se va radia din oficiu, dacã nu se dovedeşte îndeplinirea ei, în termen de 10 ani de la notare. Tot astfel, se va radia conditiunea rezolutorie, dacã nu s-a cerut în temeiul ei radierea dreptului înscris sub o asemenea modalitate, timp de 20 de ani de la înscriere. ART. 85 Promisiunea stipulatã prin convenţiunea de a încheia un contract viitor se va putea radia, dacã cel în drept s-a cerut prin acţiune încheierea contractului în termen de şase luni de la trecerea termenului statornicit pentru încheierea lui. Radierea se va ordonã dupã ascultarea pãrţilor. ART. 86 Separatiunea de patrimonii în folosul tuturor creditorilor defunctului, precum şi a legatarilor, se va nota în cãrţile funciare a imobilelor din moştenire, în temeiul încheierii instanţei de moştenire. 1. Dacã un creditor al defunctului sau un legatar a cerut separatiunea de patrimonii. 2. Sau dacã s-a ordonat lichidarea moştenirii. Încheierea va arata cãrţile funciare în care urmeazã sa se facã înscrierea; instanta de moştenire o va trimite din oficiu instanţelor de cãrţi funciare. ART. 87 Separatiunea de patrimonii se va radia în temeiul încheierii instanţei de moştenire; 1. Dacã creanţele şi sarcinile constatate prin inventar au fost achitate. 2. Sau dacã, lichidarea moştenirii ordonatã la cererea moştenitorului incetand prin renunţarea acestuia la beneficiul de inventar, sau prin decãdere, nici un îndreptãţit nu a cerut în termen de o luna dela data încetãrii, continuarea lichidãrii. Secţiunea II-a: Notarea intentiunii de a instraina ori a ipoteca ART. 88 Proprietarul unui imobil poate cere ca intenţiunea sa de a instraina ori a ipoteca sa fie notatã, arãtând în acest din urma caz, suma ce urmeazã sa se garanteze prin ipoteca. Instanta va putea elibera numai un singur exemplar de încheierea prin care se admite notarea. Dacã se sãvârşeşte înstrãinarea sau ipotecarea, dreptul înscris va avea rangul notarii. ART. 89 Notarea intentiunii de a instraina sau de a ipoteca îşi pierde efectul prin trecerea unui termen de doua luni de la data înregistrãrii cererii. Anul, luna şi ziua în care notarea îşi pierde efectul vor fi arãtate atât în notare, cat şi în încheierea care a ordonat-o. ART. 90 Odatã cu cererea de înscriere facuta în termen, se va infatisa şi încheierea prin care s-a încuviinţat notarea intentiunii, fãcându-se arãtare pe aceasta despre sãvârşirea înscrierii în cartea funciarã. Dacã dupã notarea intentiunii de a instraina ori a ipoteca, s-a notat sentinta declarativã de faliment sau de admitere în principiu a concordatului preventiv, dreptul privitor la care s-a fãcut notarea intentiunii va putea fi înscris numai dacã actul de înstrãinare sau de ipoteca a fost încheiat anterior sentinţei declarative de faliment sau de admitere în principiu a concordatului preventiv, dovada anterioritatii se va face numai prin înscris cu data certa. ART. 91 Cat timp notarea intentiunii de înstrãinare nu şi-a pierdut efectul, imobilul nu va putea fi vândut la licitaţie decât de creditorii care au rang de preferinta înaintea notarii. Dacã proprietatea dobandita prin licitaţie a fost înscrisã, notarea intentiunii de înstrãinare se va radia din oficiu. ART. 92 Deodatã cu întabularea înstrãinãrii imobilului, instanta va dispune, la cererea partii pentru care s-a fãcut întabularea, radierea tuturor inscrierilor ce s-au fãcut dupã notare. ART. 93 Dacã cererea pentru înscrierea dreptului nu se prezintã în termen, notarea se va radia din oficiu. Notarea nu se va putea radia înainte de trecerea termenului decât în cazul când indreptatitul înfãţişeazã exemplarul încheierii prin care s-a ordonat notarea. Pe acest exemplar se va face arãtare despre sãvârşirea radierii. ART. 94 Notarea intentiunii de a instraina ori a ipoteca nu se va mai putea reinoi cu acelaşi cuprins timp de 6 luni de la data când şi-a pierdut efectul notarea aceleaşi intentiuni. Secţiunea III-a: Notarea ipotecilor colective ART. 95 Dacã un drept de ipoteca urmeazã a fi înscris în mai multe cãrţi funciare pentru garantarea aceleiaşi creanţe, cartea arãtatã în prim loc în cerere se va insemna drept carte principala, iar celelalte, drept cãrţi secundare. În cartea funciarã principala se vor arata cãrţile secundare, iar în acestea cartea principala. ART. 96 Cererea de înscriere a ipotecii colective se va face potrivit dreptului comun la instanta principala, iar la celelalte instanţe se vor infatisa copii legalizate în temeiul cãrora se va nota rangul cererii, pana ce instanta cãrţii principale va trimite originalul cu o copie a încheierii privitoare, la înscrierea cererii. Instanţele cãrţilor secundare îşi vor trimite originalul una celeilalte, iar instanţei cãrţi principale îi vor trimite copie de pe încheierile lor. Instanta principala, dupã ce va fi sãvârşit notãrile şi însemnãrile prevãzute de lege, va trimite câte o copie de pe încheierea instanţelor secundare. ART. 97 Dacã s-a cerut printr-o singura cerere înscrierea dreptului de ipoteca colectivã instanţei principale, aceasta o va trimite împreunã cu înscrisul original şi cu câte o copie a încheierii, în ordinea stabilitã în cerere, celorlalte instanţe de cãrţi funciare, care vor urma potrivit art. 96. ART. 98 Dacã dupã înscrierea dreptului de ipoteca într-o carte funciarã se înscrie pentru garantarea aceleiaşi creanţe, un alt drept de ipoteca asupra imobilelor cuprinse în alte cãrţi funciare, se vor insemna, cartea primei ipoteci, drept carte principala, iar celelalte drept cãrţi secundare. În acest caz instanţele de cãrţi secundare vor trimite încheierile lor instanţei principale, care va proceda potrivit celor prevãzute de art. 96, alin. 3. ART. 99 Creditorul este dator sa declare existenta ipotecilor colective spre a se putea sãvârşi notãrile şi însemnãrile mai sus prevãzute, ele se vor face şi din oficiu, dacã instanta constata existenta ipotecilor colective. ART. 100 Apelul impotriva încheierii vreuneia din instanţe se va înainte instanţei care a dat-o. Dacã înscrierea facuta în cartea secundarã se radiaza în temeiul hotãrârii instanţei de apel ori recurs, încheierea de radiere se va comunica şi instanţei principale pentru ca sa se noteze la ipoteca cãrţii principale. ART. 101 Cererile privitoare la drepturile de ipoteca colectivã, înscrise, se vor rezolvi numai de instanta cãrţii principale, potrivit aratarilor cuprinse în aceasta carte; cererile înaintate instanţelor secundare se vor trimite din oficiu instanţei principale. Modificãrile şi radierile dreptului de ipoteca colectivã se vor înscrie în cartea principala şi prin aceasta îşi vor produce efectele, fãrã înscriere şi în cãrţile funciare secundare; încheierile instanţei principale se vor comunica însã instanţelor secundare. Cu toate acestea, dacã s-a cerut instanţei principale radierea în întregime sau în parte a dreptului de ipoteca asupra tuturor imobilelor grevate sau numai a unora din ele, radierea seva înscrie din oficiu şi în cãrţile funciare respective. ART. 102 Dacã ipoteca se radiaza numai cu privire la imobilul înscris în cartea principala, înscrierile privitoare la ipoteca vor fi transcrise într-una din cãrţile secundare, care va deveni carte principala. Dacã la instanta cãrţii principale exista o carte secundarã, aceasta va deveni principala. În celelalte cazuri, instanta va hotãrî, dacã creditorul ipotecar n-a dispus altfel, care carte secundarã va fi socotitã în viitor drept principala şi îi va trimite din oficiu copiile legalizate ale inscrierilor şi ale înscrisurilor privitoare. Prefacerea cãrţii secundare în carte principala se va comunica din oficiu instanţelor secundare. ART. 103 Cererile nerezolvate, privitoare la ipoteca colectivã, ce se gãsesc la instanta cãrţii principale, se vor trimite, împreunã cu o încheiere, instanţei devenitã principala. Aceste cereri vor avea rangul dobândit prin înregistrarea lor la instanta care a fost principala. Secţiunea IV-a: Notarea acţiunilor ART. 104 Acţiunea pentru executarea prestaţiunii tabulare se va putea nota în cartea funciarã numai în temeiul înscrisului original care dovedeşte obligaţiunea de a stramuta, constitui, modifica sau de a stinge un drept tabular. Cererea de notare se va face potrivit art. 111. Notarea acţiunii se va putea face atât timp cat se gãsesc înscrişi în cartea funciarã, fie cel obligat la prestatiunea tabularã, fie oricare dintre dobanditorii urmãtori, dacã toate dobandirile au fost cu titlu gratuit şi posterioare obligaţiunii la prestaţiune tabularã. ART. 105 Acţiunea în rectificare se va putea nota: 1. Dacã reiese din cartea funciarã ca prin înscriere reclamantul este vãtãmat într-un drept tabular ce este sau a fost înscris în folosul sau. 2. În cazul când ministerul public cere, în temeiul unei dispoziţiuni de ordine publica, constatarea nulitãţii unui act juridic. ART. 106 Când se pretinde ca o înscriere s-a sãvârşit printr-o infracţiune penalã, cel îndreptãţit, dacã dovedeşte ca se afla în cazurile şi întruneşte condiţiunile puse de legile penale, pentru a porni acţiunea penalã, va putea depune plângerea spre a fi notatã la instanta de cãrţi funciare, care dupã ce va hotãrî asupra notarii, o va trimite ministerului public, pãstrând un exemplar pentru dosar; cel îndreptãţit va putea inainta plângerea şi direct ministerului public, sau instanţei penale, care va trimite o copie legalizatã instanţei de cãrţi funciare, pentru a hotãrî asupra notarii plângerii. Dacã acţiunea penalã a fost pornitã de ministerul public, cel îndreptãţit va putea cere notarea ei în temeiul copiei legalizate a rechizitoriului introductiv de instanta, sau în cazurile când judecãtorul de instrucţie s-a sesizat din oficiu, în temeiul unei asemenea copii de pe ordonanta de trimitere în judecata. Notarea se va radia în temeiul copiei legalizate de pe ordonanta desavarsita de neurmãrire, sau de pe hotãrârea desavarsita de achitare, prin care se constata inexistenta faptului imputat. ART. 107 În cazul când plângerea sau acţiunea s-a fãcut în termenul prevãzut de art. 37, partea vãtãmatã va putea cere, pe baza hotãrârii desavarsita a instanţei penale prin care s-a declarat nevalabilitatea înscrierii, radierea înscrierii nevalabile, precum şi celor ce s-au fãcut dupã notare, în temeiul acestei înscrieri. Notarea plângerii sau a acţiunii penale îşi va produce efectul şi în ceea ce priveşte acţiunea în rectificare, dacã instanta penalã s-a pronunţat numai asupra vinovatiei pârâtului sau în cazul când se cere radierea inscrierilor fãcute înainte de notare, în temeiul inscrierilor nevalabile. ART. 108 Acţiunea ce urmeazã sa fie notatã se va indrepta la instanta de carte funciarã, alaturandu-se pe lângã exemplarele cerute, potrivit dreptului comun, un exemplar, care va fi pãstrat de aceasta instanta. Aceasta dupã ce a hotãrât asupra notarii cererii, va trimite acţiunea la instanta arãtatã de parte. Dacã acţiunea s-a introdus la instanta de drept comun, partea va putea cere instanţei de carte funciarã notarea ei, alãturând o copie legalizatã de pe acţiune. ART. 109 Creditorul va putea cere notarea acţiuni pauliene, dacã dovedeşte printr-un înscris, cu data certa, ca dreptul sau de creanta s-a nãscut înainte de actul viclean atacat. Dacã acţiunea nu a fost pornitã deadreptul la instanta de carte funciarã, creditorul va infatisa şi o copie legalizatã de pe acţiune.
CAP. 5 Dispoziţiuni de procedura Secţiunea I-a: Dispoziţiuni generale § 1: Competenta ART. 110 Cererea de înscriere se va indrepta la instanta unde se afla cartea funciarã în care urmeazã sa se facã înscrierea. § 2: Persoanele îndreptãţite sa ceara înscrierea ART. 111 Întabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerutã de oricine care potrivit înscrisului original, hotãrârii judecãtoreşti, sau hotãrârii autoritãţii administrative, urmeazã sa strãmute, sa constituie, sa modifice, sa dobândeascã sau sa stinga un drept tabular. ART. 112 Înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini pot fi cerute: 1. De mandatarul general al celui îndrituit. 2. De oricare dintre titularii aceluiaşi drept. ART. 113 Creditorul a cãrui creanta certa şi exigibilã, este doveditã printr-un înscris sau printr-o hotãrâre judecãtoreascã, ori în cazurile anume prevãzute de lege printr-o decizie a autoritãţii administrative, va putea cere instanţei de carte funciarã, în numele şi în folosul debitorului sau, înscrierea unui drept tabular, sau radierea unei sarcini. ART. 114 Debitorul care a plãtit valabil creanta ipotecarã unui cesionar neînscris în cartea funciarã, poate cere radierea ipotecii, dacã înfãţişeazã înscrisul original al cesiunii şi chitanţa doveditoare a plãţii. § 3: Forma cererilor ART. 115 Cererea se va prezenta într-un singur exemplar şi va arata: 1. Instanta la care se îndreaptã. 2. Numele şi domiciliu celui care a cerut înscrierea, precum şi ale persoanelor cãrora încheierea urmeazã a fi înmânatã. 3. Înscrisul în temeiul cãruia se cere înscrierea. 4. Înscrierea ce urmeazã sa se facã. 5. Comuna, iar în cazul prevãzut de art. 2, alin. 3, şi satul în care se afla imobilul, numãrul cãrţii funciare, numãrul corpului funciar din care face parte, numãrul de ordine şi numãrul de parcela. 6. Persoanele cãrora urmeazã sa se predea înscrisurile originale. Nearatarea persoanelor cãrora urmeazã a se comunica încheierea sau a se preda înscrisul original, nu va impiedica rezolvarea cererii. Tot astfel se va urma în caz de nearatare a domiciliului acestor persoane. Cererea va fi primitã chiar în cazul când ea nu arata decât comuna şi numãrul de parcela sau de carte funciarã, dacã dreptul ce urmeazã sa fie înscris ori radiat se referã la toate imobilele înscrise într-o carte funciarã. Dacã cererea nu stabileşte felul înscrierii, instanta va incuviinta, potrivit împrejurãrilor, întabularea, înscrierea provizorie sau notarea. Dacã se cere întabularea, se va putea incuviinta înscrierea provizorie sau notarea, de asemeni dacã se cere înscrierea provizorie, se va putea incuviinta notarea. ART. 116 Dacã nu s-au alãturat la cerere copiile înscrisului original în temeiul cãruia se cere înscrierea şi care urmeazã a fi pãstrate la arhiva instanţei, înscrisul original va fi reţinut pana ce partea obligatã sa depunã copiile, va prezenta copii conforme sau va plati taxe prevãzute în regulament pentru întocmirea lor. ART. 117 Dacã înscrisul original în temeiul în temeiul cãruia s-ar putea sãvârşi înscrierea, se gãseşte la o alta instanta judecãtoreascã sau la o autoritate administrativã, cererea de înscriere, intovarasita de o copie legalizatã a înscrisului original, se va nota în cartea funciarã. Înscrisul original va fi cerut din oficiu instanţei judecãtoreşti sau autoritãţi administrative, sau se va da termen pentru aducerea lui. Dacã partea nu prezintã în acest termen, înscrisul original sau dovada ca a pornit acţiunea pentru înfãţişarea lui, cererea va fi respinsã, radiindu-se totodatã notarea ei. § 4: Înregistrarea cererilor ART. 118 Cererea de înscriere prezentatã grefei va primi de îndatã un numãr de înregistrare, care va fi totodatã şi numãrul încheierii. Acest numãr se va trece şi în partea cãrţii funciare, în care urmeazã a se face înscrierea. Conducãtorul cãrţii funciare va face pe cerere arãtare ca din cuprinsul cãrţii funciare nu rezulta nici o împiedicare pentru sãvârşirea înscrierii; dacã însã constata vreo piedica, o va arata pe o foaie deosebita, ce se va anexa la cerere. Cel interesat va putea totodatã sa prezinte o copie dupã cererea sa, scutitã de timbru, spre a i se trece numãrul de înregistrare. ART. 119 Cererea înregistratã nu mai poate fi modificatã sau intregita. ART. 120 Cererile şi înscrisurile netimbrate sau neîndestulãtor timbrate, vor fi rezolvate, aplicându-se, prin aceeaşi încheiere, o amenda de cinci ori mai mare decât taxa datoritã. Instanta va retine înscrisul original pana la achitarea amenzii cuvenite. Dacã se înfãţişeazã la o instanta de carte funciarã un act pentru care nu s-a plãtit impozitul proporţional, instanta va inregistra cererea, însemnând şi neachitarea impozitului în partea cãrţii funciare în care urmeazã a se face înscrierea. Instanta va respinge cererea, radiind insemnarea dacã nu se aduce dovada achitãrii impozitului în termen de 15 zile dela înregistrare. Cererea pentru notarea unei acţiuni, va fi respinsã, dacã nu au fost achitate taxele de timbru şi impozitul proporţional datorat pentru acţiune. § 5: Rezolvarea cererilor ART. 121 Instanta de carte funciarã va cerceta dacã fata de arãtãrile cuprinse în cartea funciarã cererea poate fi încuviinţatã în temeiul înscrisurilor prezentate. Pãrţile vor fi citate numai în cazurile prevãzute de lege. Cererea poate fi încuviinţatã în întregime sau în parte. Dacã lipsurile constatate din oficiu nu impiedica încuviinţarea cererii, ea va fi admisã, dispunandu-se totodatã şi întregirea lor. ART. 122 Încheierea prin care se admite cererea va arata: 1. Înscrisul pe care se întemeiazã. 2. Felul înscrierii: intabulare, înscriere provizorie ori notare. 3. Determinarea exactã a dreptului sau a faptului ce se înscrie. 4. Modalitãţile drepturilor înscrise. 5. Comuna şi eventual satul, în care se afla imobilul, numãrul cãrţii funciare, numãrul corpului funciar din care face parte, numãrul de ordine şi numãrul de parcela. 6. Persoanele în folosul şi impotriva cãrora se sãvârşeşte înscrierea. 7. Persoanele cãrora urmeazã sa se predea înscrisurile originale. 8. Persoanele cãrora urmeazã sa se facã comunicarea. 9. Dacã va fi locul, dreptul de ipoteca legalã. ART. 123 Înscrierea în cartea funciarã va cuprinde: 1. Ziua, luna, anul şi numãrul de înregistrare a cererii în temeiul cãreia se face înscrierea. 2. Înscrisul pe care se întemeiazã. 3. Determinarea faptului sau dreptului ce se înscrie, precum şi a modalitãţilor lui; înscrierea se va putea completa cu trimitere la înscrisul doveditor, cu arãtarea de va fi nevoie, a unor anume pãrţi din aceste. 4. Arãtarea lucrului nemişcãtor ori a dreptului la care se referã înscrierea. Dacã înscrierea se referã la o alta înscriere anterioarã, se va arata şi numãrul de ordine al acestuia. 5. Persoanele în folosul cãrora se sãvârşeşte înscrierea. ART. 124 În cazul când instanta de carte funciarã admite cererea, se va face menţiune pe înscrisul original despre sãvârşirea înscrierii, indicandu-se, atât partea cãrţii funciare în care s-a fãcut înscrierea cat şi numãrul de ordine al înscrierii. ART. 125 Încheierea prin care cererea este respinsã va fi motivatã. Respingerea se va nota în cartea funciarã, arãtându-se numele celui care a cerut înscrierea, dreptul sau faptul juridic, care a fãcut obiectul cererii, precum şi bunul nemişcãtor asupra cãruia urma sa se facã înscrierea; notarea nu se va sãvârşi dacã nu se pot face aceste arãtãri. ART. 126 Încheierea instanţei de carte funciarã se va comunica celui care a cerut înscrierea, precum şi persoanelor care, potrivit aratarilor din cartea funciarã sunt interesate. § 4: Cãile de atac ART. 127 Apelul impotriva încheierilor instanţei de carte funciarã se va face în termen de 15 zile de la comunicare şi se va judeca de tribunal. Cel care a cerut înscrierea nu va putea invoca în apel dovezi noi. Termenul de recurs va fi de 30 zile de la comunicarea sentinţei şi se va judeca de cãtre Curtea de Casaţie. Apelul şi recursul se vor depune la instanta care a dat hotãrârea atacatã; tribunalul va înştiinţa din oficiu instanta de carte funciarã despre introducerea sau neintroducerea în termen a recursului. Apelul şi recursul se vor nota din oficiu în cartea funciarã, notarea apelului se va radia dacã nu s-a fãcut recurs în termen. ART. 128 Curtea de Casaţie va judeca în fond, fãrã trimitere. În cazul respingerii, notarea recursului se va radia din oficiu. Hotãrârea instanţei de apel sau de casare va fi trimeasa din oficiu instanţei de carte funciarã, care o va inmana pãrţilor. ART. 129 Înscrierea facuta în temeiul hotãrârii instanţei de apel, ori de casare îşi va produce efectele de la înregistrarea cererii la instanta de carte funciarã. Secţiunea II-a: Procedura privitoare la înscrierea drepturilor dobândite prin uzucapiune ART. 130 Cererea de înscriere se va indrepta judecãtoriei în circumscriptiunea cãreia este aşezat imobilul. Judecãtoria, prin încheiere, va emite o somaţiune care se va afişa judecãtorie, la primãria comunei unde se afla aşezat imobilul şi se va publica într-unul din ziarele mai rãspândite din Capitala. Publicarea în ziar va fi înlocuitã pentru fondurile rurale mai mici de 5 ha, prin bãtãi de toba fãcute în 2 duminici succesive. Îndeplinirea acestor formalitãţi se va constata prin proces-verbal întocmit, în cazul prevãzut de alin. 2, de cãtre grefier, iar în cazul prevãzut de alin. 3, de cãtre primar. Procesul-verbal se va inainta fãrã întârziere judecãtoriei. Prin somaţiune cei interesaţi, vor fi invitaţi sa facã opoziţiune, cunoscând ca în termen de o luna dela cea din urma din aceste publicaţiuni, judecãtoria va pasi la judecarea pricinii. Dacã nu s-a fãcut opoziţiune judecãtoria se va pronunţa printr-o încheiere, în cazul contrar opoziţiunea se va judeca de cãtre instanta competenta, dupã dreptul comun. Dacã aceasta instanta ar fi tribunalul, judecãtoria îi va trimite, din oficiu, dosarul pricinii. În ambele cazuri, instanta va cerceta dacã sunt îndeplinite cerinţele art. 28. Reclamantul va putea cere înscrierea provizorie a dreptului ce a uzucapat, în temeiul hotãrârii judecãtoreşti, de prima instanta sau a încheierii prin care s-a admis cererea. Justificarea se va face prin hotãrâre judecãtoreascã desavarsita. Instanta de carte funciarã nu va putea, în temeiul uzucapiunii, dispune înscrierea dreptului, dacã acesta a fost intabulat sau înscris provizoriu, în folosul unei alte persoane, chiar dupã împlinirea termenului de uzucapiune; în cazul când s-ar fi fãcut numai o notare, instanta va dispune înscrierea dreptului, fãrã ca înscrierea sa fie opozabilã celui care a cerut notarea. Secţiunea III-a: Procedura privitoare la cererile de alipire, deslipire, transcriere şi reinscriere ART. 131 Cererea proprietarului privitoare la alipirea sau deslipirea unui imobil, înscris în cartea funciarã, va trebui sa arate numãrul parcelei, care face obiectul cererii. În cazul când parcela urmeazã sa fie despartita, se va alãturã la cerere şi o schita de plan, dupã care se va retine o copie pentru arhiva. Înscrisul original pe care se întemeiazã cererea va trebui sa îndeplineascã condiţiunile cerute prin întabularea dreptului de proprietate. ART. 132 Schita de plan va trebui sa fie întocmitã şi semnatã de o persoana autorizata, prin regulamentul legii de fata. Schita de plan va fi semnatã de pãrţi şi va cuprinde: data când a fost întocmitã, parcela ce urmeazã sa fie despartita, întinderea şi numerele parcelelor constituite prin despartire, numele persoanelor asupra cãrora aceste din urma parcele urmeazã sa fie transcrise sau reinscrise. ART. 133 Dacã schita nu îndeplineşte condiţiunile legii, instanta de carte funciarã o va restitui, dând pãrţilor un termen, care nu va putea depãşi 15 zile şi nici a fi mai scurt de 8 zile, pentru a depune o schita întocmitã potrivit prevederilor legale; ea va respinge cererea dacã schita nu a fost depusa în acest termen, sau dacã schita depusa nu întruneşte cerinţele legii. ART. 134 Oridecateori se face o cerere de alipire sau deslipire, persoanele interesate, potrivit cuprinsului cãrţii funciare, vor fi citate spre a prezenta obiectiunile lor, afarã de cazul când se prezintã în scris consimţãmântul acestora. Deslipirea unei parcele sau a unei pãrţi dintr-o parcela, ce face parte dintr-un corp funciar, se face, în lipsa unei convenţiuni contrare, împreunã cu sarcinile ce greveazã imobilul. Dacã creditorii ipotecari consimt, atât la deslipirea unei parcele sau a unei pãrţi de parcela, dintr-un corp funciar, cat şi la alipirea ei la un altul, ipotecile vor lua rang dupã cele ce greveazã imobilul la care s-a fãcut alipirea. În toate cazurile, ipotecile se vor înscrie ca ipoteci colective; înscrierea lor va fi scutitã de taxe. ART. 135 Deslipirea unei parcele dintr-o carte funciarã şi reînscrierea, ei în aceeaşi carte funciarã sau transcrierea ei, într-o alta carte funciarã, se va face în temeiul aceleaşi cereri. Dacã aceste lucrãri urmeazã sa fie fãcute în cãrţile funciare a doua instanţe diferite, cererea se va inainta instanţei competente pentru a ordonã deslipirea. Când nimic nu impiedica încuviinţarea deslipirii, cererea se va nota în cartea funciarã şi se va trimite cu menţiunea notarii celeilalte instanţe spre înscriere. Înscrierile ce se vor face, dupã notarea cererii de transcriere asupra partii notate pentru transcriere, vor avea efect numai în cazul când nu se încuviinţeazã înscrierea parcelei în noua carte funciarã. ART. 136 Instanta cãreia i se trimite cererea, dacã nu este vreo împiedicare, va sãvârşi înscrierea, comunicând încheierea de înscriere primei instanţe; aceasta va executa deslipirea arãtând cartea funciarã în care s-a trecut imobilul transmis. Încheierea de deslipire se va comunica şi pãrţilor interesate potrivit aratarilor cãrţii funciare. De asemeni aceasta instanta va trimite instanţei cãrţii funciare principale încheierea sa de transcriere, dacã asupra parcelei transcrise erau ipoteci colective. Dacã instanta de trimitere nu încuviinţeazã cererea de înscriere va trimite instanţei competente de a dispune transcrierea copie de pe încheiere, spre a fi comunicatã persoanelor interesate, dacã de la data comunicãrii nu s-a fãcut apel în termen, notarea cererii de transcriere se va radia din oficiu. ART. 137 Dupã sãvârşirea transcrierii, cererea cu înscrisurile privitoare se vor trimite instanţei cãrţii funciare în care s-a înscris imobilul. Dacã înscrisurile privesc şi alte imobile, instanta de carte funciarã va comunica, cu scutire de taxe, copii legalizate de pe acestea. Secţiunea IV-a: Comunicarea încheierilor ART. 138 Comunicarea încheierilor instanţei de carte funciarã se va face din oficiu, potrivit dispoziţiunilor codului de procedura civilã privitoare la prima citare în cauzele contencioase. Încheierile se vor inmana celui îndrituit, reprezentantului sau legal sau celui anume împuternicit pentru aceasta.
CAP. 6 Dispoziţiuni privitoare la ţinerea cãrţii funciare ART. 139 Titlul cãrţii funciare va cuprinde: numãrul cãrţii şi numele comunei în care se gãseşte imobilul. Dacã subsolul alcãtuieşte o proprietate miniera deosebita, se va arata acest lucru în titlu, menţionându-se parcelele referitoare şi fãcându-se trimiterea la cartea miniera, la cadastrul minier, ori în lipsa, la orice alta data menita a identifica proprietatea miniera. Titlul cãrţii funciare a dreptului de superficie va cuprinde şi menţiunea acestui drept. ART. 140 Partea I-a a cãrţii funciare va arata numãrul de ordine şi cel topografie al fiecãrei parcele, felul de cultura ori folosinta, locul de aşezare, întinderea şi venitul impozabil, ea va avea şi o rubrica pentru observatiuni. ART. 141 Partea II-a va cuprinde: 1. Numele proprietarului, arãtându-se dupã putinta datele necesare pentru identificarea lui. 2. Actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum şi arãtarea înscrisului pe care se întemeiazã acest drept. 3. Stramutarile proprietãţii. 4. Servitutiile constituite în folosul imobilului. 5. Faptele, drepturile personale sau alte raporturi juridice precum şi acţiunile privitoare la proprietate. 6. Arãtarea oricãrei modificãri, îndreptãri sau însemnãri ce s-ar face în titlu, în partea I-a sau a II-a a cãrţii funciare cu privire la înscrierile acolo fãcute. Partea II-a va avea urmãtoarele rubrici: numãrul de ordine, înscrieri şi observatiuni. ART. 142 Partea III-a va arata: 1. Drepturile de superficie, servitute, uz, uzufruct, abitatiune şi ipoteca, locaţiune, vânzarea unei pãduri spre tãiere, precum şi cesiunea de venituri. 2. Faptele, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile privitoare la drepturile tabulare înscrise în aceasta parte. 3. Sechestrul, urmãrirea imobilului sau a veniturilor sale. 4. Arãtarea oricãrei modificãri îndreptãri sau însemnãri ce s-ar face cu privire la înscrierile fãcute în aceasta parte. Partea III, va avea 4 rubrici: numãr de ordine, înscrieri, suma creanţei şi observatiuni. ART. 143 Orice modificare materialã privitoare la imobil, precum felul de folosinta ori de cultura, se va arata la descrierea imobilului. ART. 144 Modificãrile sãvârşite prin alipire, deslipire, reinscriere şi transcriere, se vor arata, atât în partea I cat şi în partea II. Parcela care s-a împãrţit, se va sublinia, iar partea rãmasã se va înscrie ca ultima parcela în partea I, cu numãrul de ordine ce urmeazã, numãrul parcelei fiind vechiul ei numãr, urmat de indicele de pe plan. Parcelele care se unesc, se vor sublinia, reinscriindu-se unite, ca ultima parcela în partea I, cu numãrul de ordine ce urmeazã, numãrul nou de parcela fiind format din alaturarea vechilor numere. Transcrierea unei parcele în alta carte funciarã, se va arata prin sublinierea înscrierii parcelei în vechea carte funciarã. Modificãrile se vor arata în partea II, cu indicarea înscrisurilor în temeiul cãrora s-au sãvârşit, iar în partea I, în dreptul parcelelor subliniate, precum şi a celor nou înscrise, se va arata în rubrica observatiunilor numãrul de ordine al înscrierii sãvârşite în partea II. ART. 145 Orice schimbare adusã vreunei înscrieri în cartea funciarã, se va arata prin sublinierea vechii înscrieri şi prin trecerea în rubrica de observatiuni a numãrului de ordine sub care s-a sãvârşit noua înscriere. Justificarea unei înscrieri provizorii, se va arata prin trecerea în rubrica de observatiuni a numãrului de ordine sub care ea a fost sãvârşitã. ART. 146 Unirea mai multor parcele într-un singur corp funciar, se va arata printr-un numãr roman, dupã care va urma arãtarea parcelelor. În cazul când s-ar înscrie fãrã sa se alipeasca la un corp funciar, o noua parcela în aceeaşi carte funciarã, se va pune semnul crucii dupã ultimul corp funciar înscris, fiecare parcela înscrisã dupã semnul crucii, va fi socotitã ca un corp funciar independent.
CAP. 7 Dispoziţiuni privitoare la punerea în aplicare a legii Secţiunea I-a: Intrarea în vigoare a legii ART. 147 Legea de fata va intra în vigoare în Transilvania şi Bucovina, odatã cu codul civil unificat, iar în Vechiul Regat şi Basarabia, potrivit dispoziţiunilor ce urmeazã. ART. 148 Comunele, unde urmeazã sa se facã lucrãrile de întocmire ale cãrţilor funciare, se vor arata printr-un jurnal al Consiliului de Miniştri, dat asupra raportului Ministerului Justiţiei şi cu avizul Ministerului de Domenii şi Agriculturii, publicat în Monitorul Oficial şi într-unul din ziarele mai rãspândite din Capitala. ART. 149 Lucrãrile pentru întocmirea cãrţilor funciare se compun din: 1. Lucrãrile judecãtoreşti. 2. Lucrãrile pentru individualizarea imobilelor. 3. Coordonarea lucrãrilor judecãtoreşti cu masuratoarea parcelara, precum şi întocmirea cãrţilor funciare provizorii. 4. Completarea şi verificarea cãrţilor funciare provizorii. 5. Rectificarea inscrierilor fãcute în cãrţile funciare. Secţiunea II-a: Lucrãrile judecãtoreşti ART. 150 Ministerul Justiţiei poate da delegaţie magistraţilor, conducãtorilor de cãrţi funciare, sau ajutorilor lor, precum şi grefierilor, sa strângã din registrele de publicitate şi din dosarele instanţelor judecãtoreşti, datele privitoare la drepturile ce au de obiect imobilele precum şi la capacitatea de a dispune asupra lor. În acelaşi scop, Ministerul Justiţiei va putea angaja avocaţi, precum şi magistraţi, conducatori de cãrţi funciare sau grefierii pensionaţi. De asemeni, Ministerul de Justiţie va putea angaja personalul de birou şi de serviciu necesar. Secţiunea III-a: Lucrãrile pentru individualizarea imobilelor § 1: Întocmirea tabloului posesorilor ART. 151 În termenul arãtat prin jurnalul Consiliului de Miniştri, prin care s-a dispus începerea lucrãrilor de întocmire ale cãrţilor funciare, primãria va alcãtui un tablou al celor care poseda ca proprietari, cu arãtarea imobilelor, care vor fi individualizate prin vecinãtãţi sau prin orice alte date. Se va arata dupã putinta: 1. Dacã posesorul este capabil ori nu. 2. Reprezentanţii legali ai posesorilor incapabili. 3. Dacã imobilul formeazã obiectul unei proprietãţi indivize sau proprietãţi individuale pe etaje ori apartamente. Dacã serviciul primãriei poseda harti, schite de plan despre imobilele în comuna, se va anexa la acest tablou câte o copie certificatã conform cu originalul de cãtre şefi serviciului cadastral. ART. 152 Tabloul alcãtuit va fi pus spre vedere timp de 15 zile, în care termen cei interesaţi vor putea face observaţiunile lor verbale sau în scris în fata primarului sau delegatului sau, care va fi dator sa întocmeascã procese-verbale despre observaţiunile fãcute. § 2: Masuratoarea parcelara ART. 153 Lucrãrile tehnice de mãsurãtoare parcelara se vor executa de cãtre Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, prin Direcţiunea Cadastrului, urmandu-se dispoziţiunile legii 93, din 20 Aprilie 1933, care nu contravin legii de fata. În vederea întocmirii cãrţilor funciare, un program anual de lucrãri va fi alcãtuit de cãtre Ministerul de Justiţie, de acord cu Ministerul de Agricultura şi Domenii. Pentru a putea grãbi introducerea cãrţilor funciare. Ministerul Justiţiei va putea dispune, în cadrul programului de lucrãri prevãzut mai sus, ca Direcţiunea Cadastrului sa proceadã în comunele unde lucrãrile de geodezie nu sunt executate, la lucrãrile de mãsurãtoare parcelara, urmând ca încadrarea lor în canevasul geodezic sa se facã ulterior. ART. 154 Lucrãrile de mãsurãtoare parcelara sau de geodezie executate de alte autoritãţi, vor putea fi folosite. Dacã municipiile vor face pe teritoriul lor lucrãri tehnice de mãsurãtoare parcelara, ele vor fi fãcute în conformitate cu normele stabilite în instrucţiunile tehnice ale Directiunii Cadastrului din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi vor fi supuse controlului acestui minister. ART. 155 Inginerul, delegat de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, va comunica primãriei începerea operaţiunilor tehnice, cu cel puţin 30 de zile înainte. Primarul va înştiinţa prin afişare şi prin mijloacele de publicitate obişnuite în comuna, pe posesorii terenurilor, sa se prezinte în persoana sau prin mandatarii lor, pentru a da lãmuririle privitoare la identificarea şi hotarele nemişcãtoarelor ce poseda. ART. 156 Înainte de începerea lucrãrilor de mãsurãtoare parcelara, autoritãţile comunale vor fixa prin semne vizibile şi trainice drumurile de exploatare şi de hotare, iar posesorii vor fixa prin semna vizibile, hotarele imobilelor ce poseda. Comunele vor pune la dispoziţia delegaţilor şi comisiunilor în mod gratuit birourile necesare, asigurându-le posibilitatea de a lucra. ART. 157 Inginerul-delegat, asistat de doi delegaţi ai primãriei, ascultând pe cei interesaţi, va proceda la: 1. Identificarea, mãsurarea şi delimitarea imobilelor din comuna, care face obiectul posesiunilor. 2. Constatarea acordului posesorilor invecinati asupra hotarelor. 3. Consemnarea şi precizarea portiunilor litigioase, dacã se ivesc neintelegeri, între posesorii invecinati; în cazul unor astfel de neintelegeri, inginerul-delegat va fixa provizoriu, potrivit aratarii pãrţilor, amândouã hotarele suprafetii litigioase. 4. Stabilirea felului de folosinta sau de cultura a fiecãrei parcele. 5. Aşezarea semnelor de hotar ale imobilelor. 6. Întocmirea schitelor şi planului parcelar al comunei, a repertoriului alfabetic al posesorilor, precum şi a celui topografic al parcelelor. ART. 158 Cetele de moşneni vor fi înscrise în repertoriul alfabetic cu denumirea lor colectivã, totodatã se va alcãtui un tablou, potrivit hotãrârilor judecãtoreşti şi a legilor speciale în vigoare, cu numele persoanelor care împreunã alcãtuiesc colectivitatea, arãtându-se pe cat se poate în dreptul fiecãrui devãlmaş şi partea ce i se cuvine. Acest tablou se va alãturã repertoriului alfabetic din care va face parte integrantã. Dacã persoanele care alcãtuiesc colectivitatea poseda imobilul în pãrţi divizate, aceasta se va nota de asemenea în tablou. § 3: Verificarea şi receptionarea lucrãrilor ART. 159 Dupã terminarea masuratorii parcelare, într-o comuna sau într-o parte a ei, inginerul-delegat va depune planurile întocmite la primãrie, care va aduce acesta la cunostinta locuitorilor, prin mijloacele de publicitate obişnuite în comuna, pentru ca cei interesaţi sa poatã cere rectificarea planurilor. În acest scop, locuitorii îşi vor putea depune plângerile pana la sãvârşirea verificãrii prevãzute în art. 160, care va putea avea loc numai dupã trecerea unui termen de 15 zile de la publicare. ART. 160 Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va dispune printr-un inginer inspector, verificarea lucrãrilor tehnice de mãsurãtoare executate de inginerul delegat, care va cerceta şi plângerile fãcute. Aceasta verificare se va putea face şi înainte de terminarea lucrãrilor într-o comuna, în mãsura în care inginerul le-a terminat într-o parte a acesteia. Cu acest prilej, inginerul delegat împreunã cu inspectorul verificator, asistaţi fiind de delegaţii primãriei, vor proceda la rectificarea planurilor, dacã plângerile sunt întemeiate. ART. 161 Despre toate lucrãrile prevãzute de art. 151-152, 155-157, 159-160, se vor încheia procese-verbale. ART. 162 Dupã verificarea lucrãrilor de mãsurãtoare parcelara într-un teritoriu cadastral, inginerul delegat va depune Directiunii cadastrului întreg dosarul cu planurile şi actele lucrãrilor, care va înştiinţa despre aceasta Ministerul Justiţiei. Direcţiunea cadastrului, la îndrumarea Ministerului Justiţiei va inainta judecãtoriei respective în copii certificate registrul cadastral funciar, repertoriile, planurile cadastrale, procesele-verbale, precum şi schiţele referitoare la litigiile privind limitele proprietãţilor invecinate, constatate cu ocaziunea masuratorii. Secţiunea IV-a: Întocmirea cãrţilor funciare provizorii ART. 163 Dupã terminarea lucrãrilor mai sus prevãzute Ministerul Justiţiei prin decizie ministerialã va stabili data când vor începe în comuna lucrãrile de coordonare, pentru întocmirea cãrţilor funciare provizorii. Deciziunea se va publica în Monitorul Oficial, într-un ziar mai rãspândit din comuna, judeţ sau Capitala tarii, precum şi prin afişare la primãria comunei. ART. 164 Pentru sãvârşirea lucrãrilor, Ministerul Justiţiei va delega un judecãtor, care va fi ajutat de un secretar numit dintre persoanele arãtate la art. 151, de un inginer delegat de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, precum şi de un delegat al primãriei. ART. 165 Posesorii imobilelor, precum şi cei care ar pretinde drepturi asupra acestora, vor fi înştiinţaţi prin mijloacele de publicitate obişnuite în comuna, sa se înfãţişeze la primãrie, în zilele stabilite de judecãtorul delegat cu înscrisurile privitoare la drepturile lor. ART. 166 Judecãtorul delegat va proceda la urmãtoarele lucrãri: 1. Va examina actele cu privire la identificarea imobilelor, întocmind un tablou de schimbãrile de posesiune intervenite de la alcãtuirea lor pana la zi. 2. Va stabili parcelele de teren care vor fi întrunite în corpuri funciare. 3. Va stabili drepturile de proprietate, coproprietate, de proprietate pe etaje ori apartamente, restrangerile privitoare la proprietate ori la capacitatea de a dispune, sarcinile reale ce greveazã lucrul nemişcãtor, precum şi orice fapt sau raport juridic ce urmeazã sa fie notate. Despre cercetãrile şi constatãrile sale, judecãtorul va încheia procese-verbale, semnate şi de cei interesaţi. ART. 167 Dupã terminarea cercetãrilor şi verificãrilor, judecãtorul delegat va întocmi, potrivit legii de fata cãrţile funciare provizorii. ART. 168 Cel care poseda titlul de proprietar va fi înscris ca proprietar, afarã numai dacã dreptul sau fiind contestat, judecãtorul constata din datele strânse cu prilejul lucrãrilor pregãtitoare sau din înscrisurile înfãţişate de pãrţile interesate, ca o alta persoana urmeazã sa fie înscrisã. ART. 169 Orice imobil care, prin natura sa ori prin scopul economic urmãrit de proprietar, alcãtuieşte o unitate economicã, va constitui un corp funciar, dacã proprietarul nu voieşte altfel. Corpul funciar va fi alcãtuit la cererea proprietarului din mai multe imobile ce-i aparţin, afarã numai dacã sunt supuse unor sarcini care nu pot greva separat parcelele unui corp funciar. ART. 170 Dacã într-un registru de mutaţiuni sau din actele înfãţişate de pãrţi rezulta ca imobilul este proprietatea indivizã a doua sau mai multe persoane, însã aceşti coproprietari se gãsesc în fapt în posesiunea unor pãrţi deosebite, coproprietarii de comun acord vor putea cere ca din parcelele ce sunt în posesia fiecãruia sa se formeze câte un imobil deosebit, înscriindu-se într-o carte funciarã separatã sau alipindu-se, la cerere, unui corp funciar înscris pe numele aceleiaşi persoane în cartea funciarã din comuna. ART. 171 Cãrţile funciare provizorii se vor întocmi în doua exemplare. Un exemplar împreunã cu procesele-verbale şi cu actele de mãsurãtoare vor fi depuse la judecãtorie, iar al doilea exemplar la primãrie, pentru ca pãrţile sa poatã lua cunostinta despre înscrierile fãcute. Secţiunea V-a: Completarea şi verificarea cãrţilor funciare provizorii ART. 172 Judecãtoria primind actele, va invita prin ordonanta publicatã în Monitorul Oficial, într-un ziar mai rãspândit din comuna, judeţ sau capitala tarii, precum şi prin afişare la primãrie, pe toţi cei interesaţi sa-şi facã obiectiunile motivate cu privire la înscrierile fãcute în cãrţile funciare provizorii, într-un termen de 3 luni de la data afişãrii în comuna; judecãtoria apreciind, va putea prelungi termenul cu încã o luna. Primãria, prin toate mijloacele de publicitate obişnuite în localitate, va înştiinţa pe cei interesaţi de cuprinsul ordonanţei judecãtoreşti. ART. 173 Dupã împlinirea termenului, judecãtorul de cãrţi funciare va proceda la examinarea memoriilor depuse, putând merge la fata locului. Obiectiunile contra inscrierilor în cãrţi funciare provizorii vor putea fi fãcute atât în înscris la judecãtorie sau primãrie, cat şi verbal în fata judecãtorului, care le va consemna într-un proces-verbal. Primãria va inainta judecãtoriei reclamatiunile pãrţilor cu toate anexele. Completarea sau îndreptarea datelor cuprinse în cãrţile funciare provizorii nu se va putea dispune decât dupã ascultarea pãrţilor. Dupã sãvârşirea acestor lucrãri se vor întocmi proiectele de cãrţi funciare. Secţiunea VI-a: Procedura de rectificare ART. 174 Proiectele cãrţilor funciare, dimpreuna cu toate înscrisurile referitoare, vor fi înaintate comisiunii de control de pe lângã tribunal, compusa dintr-un judecãtor delegat de primul-preşedinte, asistat de doi delegaţi ai Ministerului de Justiţie, dintre care unul va fi conducãtor de carte funciarã, iar celãlalt va fi numit dintre persoanele arãtate în art. 150. Comisiunea va examina dacã s-a procedat legal la întocmirea cãrţilor funciare şi întru cat va constata lipsuri sau erori, va proceda la înlãturarea lor, dupã ascultarea pãrţilor interesate. Dupã sãvârşirea lucrãrilor privitoare la o comuna, comisiunea va înştiinţa Ministerul Justiţiei, care va declara, prin decizie ministerialã publicatã în Monitorul Oficial şi afişatã la primãrie şi judecãtorie, proiectele de cãrţi funciare drept cãrţile funciare legale ale comunei şi va dispune începerea procedurii de rectificare. Primãria va aduce la cunostinta locuitorilor decizia ministerialã, prin toate mijloacele de publicitate obişnuite în comuna. ART. 175 Deciziunea ministerialã va arata teritoriul pentru care s-a întocmit cãrţile funciare, circumscripţiile judecãtoreşti, locul unde cãrţile funciare vor putea fi cercetate de cei interesaţi şi data de la care acestea sunt declarate cãrţi funciare legale. Deciziunea va mai face cunoscut ca, începând dela ziua arãtatã drepturile de proprietate, de ipoteca sau alte drepturi reale asupra imobilelor se vor putea constitui, dobândi, margini, stramuta sau stinge numai potrivit dispoziţiunilor legii de fata. Deciziunea va mai cuprinde: somatiunea de a face în termen de trei luni dela data procesului-verbal, constatând sãvârşirea publicitãţii în comuna, declaraţiunile arãtate în articolul urmãtor, va indica instanta în care se vor depune declaraţiunile şi va arata ca declaraţiunile sau contestaţiunile fãcute dupã trecerea acestui termen, nu vor fi opozabile tertele persoane, care au dobândit cu buna credinţa, prin act juridic cu titlu oneros, drepturi reale, întemeindu-se pe cuprinsul noilor cãrţi funciare. Procesul-verbal constatând sãvârşirea publicitãţii în comuna, va fi deindata înaintat judecãtoriei. ART. 176 Vor fi somate a face declaraţiuni: 1. Persoanele care având un drept câştigat, înainte de ziua când cãrţile funciare au fost declarate legale, ar pretinde o modificare a înscrierii privitoare la proprietate, fãrã osebire dacã acea modificare ar trebui sa se facã prin deslipirea, alipirea sau transcrierea, prin schimbarea caracterizarii imobilelor sau în alt mod. 2. Persoanele care, înainte de ziua când cãrţile funciare au fost declarate legale, dobândind drepturi reale asupra imobilului altuia, ar cere înscrierea acestor drepturi sau modificarea ori radierea unei înscrieri care, prin existenta sau rangul ei, îi vãtãma. Declaraţiunile fãcute potrivit dispoziţiunii de mai sus, va arata rangul dreptului pretins, corpul funciar asupra cãruia urmeazã sa se facã înscrierea, precum şi temeiul juridic pe care se sprijinã dreptul sau rangul pretins; înscrierile doveditoare se vor alãturã sau se vor arata unde sunt depuse. Declaraţiunea de mai sus va trebui sa fie facuta şi în cazul când dreptul supus declaratiunii se invedereaza din registrul proprietãţii, din registrul de transcripţiuni sau inscriptiuni, din registrul foilor dotale sau de urmãrire, ori dintr-o hotãrâre judecãtoreascã sau dacã partea a introdus la o instanta o cerere privitoare la acel drept. Decizia va trebui sa menţioneze expres aceasta din urma dispoziţiune. ART. 177 Declaraţiunea facuta potrivit art. 176 va fi notatã, iar judecãtoria va ordonã din oficiu desbaterea, citând atât persoanele impotriva cãrora s-a fãcut declaraţiunea, cat şi cele care, potrivit cuprinsului cãrţii funciare, sunt interesate. ART. 178 Dacã pãrţile nu ajung la un acord, instanta va indruma la proces partea, care, potrivit dreptului comun, are sarcina dovezii, statornicind în acest scop un termen care se va socoti din ziua în care hotãrârea a rãmas desavarsita. Termenul nu va putea fi mai mic de 15 zile şi nici mai mare de doua luni. ART. 179 Dacã cel înscris în cartea funciarã a fost indrumat la proces şi n-a pornit acţiunea în termenul statornicit sau dacã acţiunea i-a fost respinsã prin hotãrâre desavarsita, înscrierea se va radia sau modifica, dupã cum s-a contestat existenta sau numai rangul dreptului, iar cartea funciarã va dobândi caracter definitiv cu privire la dreptul ce a fãcut obiectul litigiului. Dacã contestatorul fiind indrumat la proces n-a pornit acţiunea în termenul fixat sau dacã acţiunea i-a fost respinsã prin hotãrâre desavarsita, notarea acţiunii va fi radiatã, iar cartea funciarã va dobândi caracter definitiv cu privire la dreptul contestat. ART. 180 Extractele de pe cãrţile funciare, eliberate în cursul procedurii de rectificare, vor face arãtare specialã despre înscrierile care sunt contestate. ART. 181 Cãile de atac impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pronunţate în procedura de rectificare, vor fi cele statornicite în dreptul comun, afarã de cazul prevãzut de art. 178, când hotãrârea se va da cu dreptul de recurs la tribunal. ART. 182 Dupã terminarea procedurii de rectificare, cãrţile funciare ale aceleiaşi comune vor primi numãrul lor de ordine definitiv şi vor alcãtui registrul funciar al comunei, sau în cazul prevãzut de art. 2, registrele funciare ale satelor. Paginile fiecãrei cãrţi funciare vor fi numerotate şi parafate de judecãtorul însãrcinat cu conducerea instanţei de carte funciarã. Dacã paginile unei cãrţi funciare ar fi neîndestulãtoare, judecãtorul va putea dispune, fie adaugirea de noi pagini, fie deschiderea unei noi cãrţi funciare; el nu va putea dispune adaugirea, dacã proprietarul cere deschiderea unei noi cãrţi funciare. În cazul adaugirii unei noi pagini, judecãtorul va face o noua numerotare, potrivit dispoziţiunilor mai susaratate, certificând atât pe pagina adaugita, cat şi pe ultima pagina operaţiunea sãvârşitã. În cazul deschiderii unei noi cãrţi funciare, nu se vor transcrie decât înscrierile ce sunt încã valabile. ART. 183 Dosarele privitoare la întocmirea cãrţilor funciare se vor pãstra în arhiva instanţei competente pentru ţinerea acestor cãrţi.
CAP. 8 Dispoziţiuni finale ART. 184 Dispoziţiunile procedurii pentru întocmirea cãrţilor funciare se vor aplica prin asemãnare şi în cazul când o carte funciarã urmeazã sa fie completatã prin înscrierea unui imobil, care nu este încã înscris în nici o carte funciarã, precum şi în cazul când o carte funciarã sau o parte urmeazã sa fie reconstituita, dacã s-a distrus sau a devenit de nefolosit. ART. 185 Dacã s-a constatat ca o carte funciarã în întregime sau o parte însemnatã a ei este cu totul obscura din cauza numeroaselor schimbãri ivite, fie în cuprinsul imobilelor, fie în persoana proprietarilor sau pentru orice alta cauza, Ministerul Justiţiei în urma raportului instanţei funciare şi dupã avizul prealabil al tribunalului component, va putea sa ordone chiar o noua întocmire a cãrţii funciare, aplicându-se în acest caz dispoziţiunile legii de fata. ART. 186 Prin hotãrâre desavarsita se va înţelege în cuprinsul legii de fata, hotãrârea care nu mai poate fi atacatã nici pe calea recursului. ART. 187 Pentru întocmirea şi ţinerea cãrţilor funciare se înfiinţeazã, în mãsura nevoilor, pe lângã judecãtoriile din circumscripţiile Curţilor de Apel: Bucureşti, Chisinau, Constanta, Craiova, Galaţi şi Iaşi, câte o secţiune de carte funciarã, condusã de cãtre un judecãtor, un conducãtor de carte funciarã, un ajutor al acestuia, precum şi din personalul necesar. La judecãtoriile cu mai mulţi judecãtori, şeful judecãtoriei va desemna la sfârşitul fiecãrui an, judecãtorul însãrcinat cu conducerea instanţei de carte funciarã. ART. 188 În comunele unde sunt mai multe judecãtorii, Ministerul Justiţiei va desemna judecãtoria care va funcţiona ca instanta de carte funciarã pentru intreaga comuna. ART. 189 Pentru ţinerea la zi a planurilor cadastrale, se va infiinta un serviciu tehnic de evidenta cadastrala. Modul de organizare şi funcţionare al acestor servicii se va fixa printr-un regulament ART. 190 Consiliul cãrţilor funciare prevãzut de art. 6 din legea pentru organizarea cadastrului funciar şi pentru introducerea cãrţilor funciare va avea de la promulgarea legii de fata urmãtoarea compunere: un consilier al Curţii de Casaţie şi Justiţie, ales în secţiunile unite ale acestei Curţi, un membru al Consiliului Legislativ, ales în secţiunile unite al acestui consiliu, un delegat al Ministerului de Agricultura şi Domenii şi trei delegaţi ai Ministerului Justiţiei. Ministrul justiţiei face parte de drept din acest consiliu şi este preşedintele lui. ART. 191 Sunt scutite de taxa timbrului toate actele procedurale şi înscrisurile folosite de cei interesaţi la întocmirea şi rectificarea cãrţilor funciare, pana la rãmânerea lor definitiva. ART. 192 Taxele şi amenzile prevãzute prin legea de fata vor putea fi urmãrite potrivit legii de urmãrire a veniturilor publice. Art, 193 Ministerul Justiţiei va întocmi regulamentele necesare pentru aplicarea legii de fata. ART. 194 Articole 2, 3, 5, 35-36, inclusiv şi 69 ale legii 93 din 20 Aprilie 1933, precum şi orice dispoziţiuni contrarii legii de fata sunt şi rãmân abrogate, în mãsura intrãrii în vigoare a prezentei legi. Dat în Bucureşti la 21 aprilie 1938. --------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
