Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET - LEGE Nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei
Avînd în vedere propunerile şi concluziile desprinse din dezbaterea publica a proiectului de decret-lege, formulate atît prin presa, radio, televiziune, cît şi în mod direct, precum şi rezultatele dezbaterilor ce au avut loc cu partidele şi formaţiunile politice,
Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala decreteazã:
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 Puterea politica în România aparţine poporului şi se exercita potrivit principiilor democraţiei, libertãţii şi asigurãrii demnitãţii umane, inviolabilitatii şi inalienabilitatii drepturilor fundamentale ale omului. ART. 2 Guvernarea României se realizeazã pe baza sistemului democratic pluralist, precum şi a separaţiei puterilor legislativã, executivã şi judecãtoreascã. ART. 3 Parlamentul României, alcãtuit din Adunarea Deputaţilor şi Senat, precum şi Preşedintele României, se aleg prin vot universal, egal, direct şi secret, liber exprimat. ART. 4 Reprezentarea populaţiei de toate nationalitatile în parlament se asigura pe baza sistemului de repartizare proporţionalã a mandatelor rezultate în urma votarii, în condiţiile prezentului decret-lege. Organizaţiile reprezentind minoritãţile naţionale înregistrate la data adoptãrii prezentului decret-lege, care nu întrunesc numãrul de voturi necesar pentru a avea, potrivit alin. 1, un mandat în Adunarea Deputaţilor, au dreptul la un mandat de deputat. ART. 5 Cetãţeanul are dreptul la cîte un singur vot pentru alegerea Adunãrii Deputaţilor, Senatului şi Preşedintelui României. ART. 6 Adunarea Deputaţilor este formatã din 387 de deputaţi, la care se adauga deputaţii rezultaţi din aplicarea art. 4 alin. 2. Senatul este format din senatori aleşi, în funcţie de populaţia judeţelor, astfel: în judeţele cu populaţie de pînã la 500.000 locuitori se aleg cîte doi senatori; în cele cu populaţie de la 501.000 pînã la 750.000 locuitori se aleg cîte 3 senatori; în celelalte judeţe se aleg cîte 4 senatori; în municipiul Bucureşti se aleg 14 senatori. ART. 7 Membrii parlamentului se aleg pe circumscripţii electorale, stabilite în condiţiile prezentului decret-lege. Preşedintele României este ales de cãtre cetãţenii cu drept de vot din intreaga ţara. În aceeaşi circumscripţie electoralã un partid sau formaţiune politica poate prezenta numai o singura lista de candidaţi. ART. 8 Cetãţenii romani, fãrã deosebire de naţionalitate, rasa, limba, religie, sex, convingeri politice sau profesie, exercita, în mod egal şi în deplinatatea lor, drepturile electorale. ART. 9 Au dreptul de a alege cetãţenii romani care au împlinit 18 ani sau care, în anul alegerilor, împlinesc aceasta virsta. Au dreptul de a fi aleşi pentru Adunarea Deputaţilor cetãţenii cu drept de vot care au împlinit virsta de 21 de ani, iar pentru Senat şi Preşedintele României, cetãţenii cu drept de vot care au împlinit virsta de 30 de ani. Pot candida numai cetãţenii cu domiciliul în ţara, care au o profesiune sau ocupaţie legalã. ART. 10 Nu pot alege şi nu pot fi aleşi alienaţii şi debilii mintali puşi sub interdicţie, precum şi persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilitã prin hotãrîre judecãtoreascã de condamnare. Nu pot fi alese persoanele care au savirsit abuzuri în funcţii politice, juridice şi administrative, care au încãlcat drepturile fundamentale ale omului, precum şi persoanele care au organizat sau au fost instrumente ale represiunii în cadrul organelor de securitate, vechea poliţie şi în militie. Interdicţia de a fi alese priveşte şi persoanele care, potrivit legii, nu pot face parte din partide politice. ART. 11 Candidaturile pentru parlament şi Preşedintele României se propun de cãtre partide sau alte formaţiuni politice, constituite potrivit legii. Candidaturile pentru parlament se propun pe liste de candidaţi care pot cuprinde cel mult numãrul de deputaţi sau senatori ce trebuie aleşi în fiecare circumscripţie electoralã. Pentru Preşedintele României fiecare partid sau formaţiune politica poate propune numai cîte o singura candidatura. Se pot prezenta şi candidaturi independente. Atît candidaturile partidelor şi formatiunilor politice, cît şi cele independente, pot fi depuse numai dacã au cel puţin 100.000 de sustinatori. Pentru Adunarea Deputaţilor sau pentru Senat se pot prezenta şi candidaturi independente sau, dupã caz, potrivit alin. 2, liste de candidaţi independenţi. Fiecare candidat independent trebuie sa fie susţinut de cel puţin 251 de cetãţeni cu drept de a alege. Pentru parlament se poate candida numai într-o singura circumscripţie electoralã. ART. 12 Data alegerilor se stabileşte prin decret, cu cel puţin 60 de zile înaintea votarii.
CAP. 2 Organizarea alegerilor
SECŢIUNEA 1 Circumscripţiile electorale
ART. 13 Fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti constituie o circumscripţie electoralã. ART. 14 Numãrul deputaţilor ce pot fi aleşi în fiecare circumscripţie electoralã se va stabili de cãtre guvern, potrivit normei de reprezentare rezultate din împãrţirea populaţiei tarii la numãrul de 387 deputaţi, prevãzut de art. 6 alin. 1; în funcţie de populaţia circumscriptiilor electorale, se admite o abatere de pînã la 15 la suta. ART. 15 Operaţiunile electorale privind alegerea Preşedintelui României se fac în circumscripţiile electorale stabilite pentru alegerea parlamentului. ART. 16 Numerotarea circumscriptiilor electorale, stabilirea numãrului deputaţilor şi senatorilor şi aducerea la cunostinta publica, prin Monitorul Oficial şi presa, se fac de cãtre guvern în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea, potrivit art. 12, a datei alegerilor.
SECŢIUNEA a 2-a Secţiile de votare
ART. 17 În comune, oraşe şi municipii se organizeazã secţii de votare dupã cum urmeazã: a) în unitãţile administrativ-teritoriale cu populaţie de peste 2.000 locuitori se formeazã cîte o secţie de votare la 1.500 - 3.000 locuitori; b) în comunele cu populaţie sub 2.000 locuitori se formeazã o singura secţie de votare. Se pot forma secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu populaţie pînã la 500 locuitori, dacã distanta dintre aceste sate şi locul sectiei de votare este mai mare de 5 km. ART. 18 Pe lîngã unitãţi militare, precum şi pe lîngã, spitale, maternitati, sanatorii, case de invalizi şi cãmine de batrini avînd cel puţin 50 alegatori, se pot forma secţii de votare separate. Se pot forma secţii de votare şi în staţii de cale feratã, în porturi şi aeroporturi, pentru alegatorii aflaţi în cãlãtorie în ziua alegerilor. Pentru studenţii de la cursurile de zi şi pentru elevii cu drept de vot care nu-şi au domiciliul în localitatea în care urmeazã studiile se formeazã cîte o secţie de votare pe lîngã cãminele de studenţi sau elevi, pentru cel mult 2.000 alegatori. ART. 19 Pe lîngã misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi pe lîngã agenţiile economice din ţãrile unde nu exista misiuni diplomatice şi oficii consulare, se formeazã cîte o secţie de votare pentru alegatorii membri ai acestor reprezentante şi familiile lor, precum şi pentru cetãţenii romani aflaţi în ţãrile respective în ziua alegerilor. Aceste secţii de votare aparţin de circumscripţia electoralã a municipiului Bucureşti. Pe navele sub pavilion roman, aflate în navigaţie în ziua alegerilor, se vor forma secţii de votare, acestea fãcînd parte din circumscripţia electoralã a locului unde este înregistratã nava. ART. 20 La aceeaşi secţie de votare, alegatorii voteazã atît pentru Adunarea Deputaţilor şi Senat, cît şi pentru Preşedintele României. ART. 21 Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor, de cãtre primãriile judeţene şi a municipiului Bucureşti. Secţiile de votare se vor numerota pe municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, oraşe şi comune. Primãriile judeţene şi a municipiului Bucureşti, în termenul prevãzut în alin. 1, aduc la cunostinta alegãtorilor delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, indicind şi locul unde se va efectua votarea.
SECŢIUNEA a 3-a Listele electorale
ART. 22 Listele electorale cuprind pe toţi cetãţenii cu drept de vot din localitãţile în care domiciliazã. Listele electorale se întocmesc de cãtre primãriile comunale, orãşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Listele electorale se întocmesc separat pentru fiecare secţie de votare, la comune pe sate, iar la oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti pe strãzi şi vor cuprinde numele şi prenumele, virsta şi domiciliul alegãtorilor, în ordinea alfabetica a acestora, precum şi numãrul circumscriptiilor electorale din care face parte fiecare alegator. Pentru militarii aflaţi în unitãţi în vederea îndeplinirii obligaţiilor militare, precum şi pentru studenţii şi elevii prevãzuţi la art. 18 alin. 3, se vor întocmi liste electorale speciale. Listele speciale pentru militari se întocmesc de unitãţile militare, iar cele pentru studenţii şi elevii prevãzuţi la art. 18 alin. 3, pe baza propunerilor conducerii unitãţilor de învãţãmînt. Organul care a întocmit lista este obligat sa comunice de îndatã primãriei din unitatea administrativ-teritorialã unde domiciliazã alegatorul, înscrierea acestuia pe lista electoralã specialã. Listele electorale se semneazã de primar şi de secretarul primãriei; listele electorale speciale pentru militari se semneazã de comandantul unitãţii militare. ART. 23 Un alegator poate fi înscris numai într-o singura lista electoralã. ART. 24 Afişarea listelor electorale se face cu cel puţin 30 de zile înainte de data alegerilor, în locuri publice şi în mod vizibil. Locurile de afişare, precum şi posibilitatea verificãrii înscrierii cetãţenilor în liste, vor fi aduse la cunostinta publica prin presa şi orice alt mijloc de publicitate de cãtre organul care a întocmit listele; listele electorale se vor afişa şi la fiecare secţie de votare pentru alegatorii ce voteazã la acea secţie. Originalul listelor electorale se pãstreazã la judecãtorul în a carei raza teritorialã se afla localitatea pentru care au fost întocmite. Listele speciale pentru militari se pãstreazã la unitatea militarã. ART. 25 Cetãţenii au dreptul sa verifice înscrierea în listele electorale. Intimpinarile impotriva omisiunilor, inscrierilor gresite şi a oricãror erori din liste se fac la organele care au întocmit listele, acestea fiind obligate sa se pronunţe în cel mult 3 zile de la înregistrare. Contestaţiile impotriva deciziilor date se soluţioneazã, în cel mult 3 zile, de cãtre judecãtoria în a carei raza teritorialã domiciliazã alegatorul sau, în cazul celor înscrişi pe liste speciale, unde aceştia îşi au resedinta. Hotãrîrea judecãtoreascã este definitiva şi executorie; hotãrîrea se comunica celor interesaţi în 24 de ore de la pronunţare. ART. 26 În caz de schimbare a domiciliului dupã afişarea listelor electorale sau dacã alegatorul lipseşte în ziua alegerilor din localitatea unde urmeazã sa voteze potrivit listelor de alegatori, organele care au întocmit listele vor elibera alegatorului o adeverinta privind exercitarea dreptului de vot, fãcînd menţiune despre aceasta în listele electorale. În ziua alegerilor, la noul domiciliu sau acolo unde se afla temporar, alegatorul va fi înscris într-o lista electoralã separatã de cãtre biroul electoral al sectiei de votare, pe baza adeverintei prevãzute în alin. 1. ART. 27 Organele care au întocmit listele electorale le vor inainta birourilor electorale de circumscripţie cu cel puţin 20 de zile înaintea datei alegerilor, iar birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu 2 zile înainte de aceeaşi data. Orice modificare ulterioara se comunica în cel mult 24 de ore.
SECŢIUNEA a 4-a Birourile electorale
ART. 28 Pentru buna desfãşurare a alegerilor se înfiinţeazã Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare. ART. 29 Biroul Electoral Central este alcãtuit din 7 judecãtori ai Curţii Supreme de Justiţie şi 10 reprezentanţi ai partidelor şi formatiunilor politice desemnaţi în ordinea descrescãtoare a numãrului de liste de candidaţi pe care le-au propus, pe intreaga ţara, pentru alegerile în parlament. Desemnarea celor 7 judecãtori se face prin tragere la sorţi, prin grija preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie. Odatã desemnaţi, aceştia îşi aleg un preşedinte care devine preşedintele Biroului Electoral Central. Constituirea Biroului Electoral Central, cît priveşte judecãtorii şi preşedintele, se face în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor potrivit art. 12. În acesta organizare, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce-i revin, pînã la completarea sa cu reprezentanţii partidelor şi formatiunilor politice. La expirarea termenului de depunere a candidaturilor şi de rezolvare a contestaţiilor, partidele şi formaţiunile politice vor comunica oficial Biroului Electoral Central numãrul total al listelor de candidaţi rãmase definitive pentru alegerile parlamentare, precum şi numele şi prenumele reprezentanţilor. Biroul Electoral Central va proceda la completarea sa în condiţiile alin. 1. În cazul în care, potrivit alin. 1, mai multe partide sau formaţiuni politice au depus acelaşi numãr de liste, desemnarea reprezentanţilor se va face prin tragere la sorţi, prin grija preşedintelui Biroului Electoral Central, în prezenta reprezentanţilor partidelor sau formatiunilor politice în cauza. Nu se iau în considerare comunicãrile fãcute peste termenul prevãzut la alin. 4. ART. 30 Biroul Electoral Central vegheazã la întocmirea listelor electorale, aducerea acestora la cunostinta cetãţenilor şi la depunerea în mod legal a candidaturilor, verifica şi înregistreazã rezultatul alegerilor şi îndeplineşte celelalte atribuţii ce-i revin potrivit prevederilor prezentului decret-lege. ART. 31 Biroul electoral de circumscripţie se constituie din 3 judecãtori şi din cel mult 6 reprezentanţi ai partidelor şi formatiunilor politice care participa la alegeri în judeţ şi în municipiul Bucureşti, desemnaţi în ordinea descrescãtoare a numãrului de candidaţi pe care i-au propus. Desemnarea celor 3 judecãtori se face prin tragere la sorţi prin grija preşedintelui tribunalului judeţean, dintre judecãtorii judeţului. Odatã desemnaţi, aceştia îşi aleg un preşedinte care devine preşedintele biroului electoral de circumscripţie. Constituirea biroului electoral de circumscripţie cît priveşte judecãtorii şi preşedintele se face în termen de 3 zile de la aducerea la cunostinta publica a circumscriptiilor electorale. La expirarea termenului de depunere a candidaturilor şi de rezolvare a contestaţiilor, partidele şi formaţiunile politice vor comunica oficial birourilor electorale de circumscripţie numãrul total al candidaturilor rãmase definitive pentru alegerile parlamentare. Biroul electoral de circumscripţie va proceda la completarea sa în condiţiile alin. 1. În cazul în care, potrivit alin. 1, mai multe partide sau formaţiuni politice au depus acelaşi numãr de candidaţi, desemnarea reprezentanţilor se va face prin tragere la sorţi, prin grija preşedintelui biroului electoral de circumscripţie, în prezenta reprezentanţilor partidelor sau formatiunilor politice în cauza. Nu se iau în considerare comunicãrile fãcute peste termenul prevãzut la alin. 4. ART. 32 Contestaţiile asupra modului de constituire şi a componentei birourilor electorale de circumscripţie se soluţioneazã de Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare. Hotãrîrea data este definitiva. ART. 33 Birourile electorale de circumscripţie au urmãtoarele atribuţii: a) înregistreazã candidaturile depuse; b) fac publicaţiile şi afişãrile necesare; c) rezolva intimpinarile referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare; d) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "Votat"; e) totalizeazã rezultatul alegerilor de la secţiile de votare, constata rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electoralã şi elibereazã deputaţilor sau, dupã caz, senatorilor aleşi, certificatul doveditor al alegerii; f) înainteazã Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzînd rezultatul alegerilor, cu precizarea voturilor avute în vedere pentru mandatele atribuite, precum şi a voturilor care vor fi repartizate la nivel naţional pentru fiecare partid sau formaţiune politica în parte, inclusiv listele de candidaţi care nu au fost declaraţi aleşi, precum şi intimpinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare. ART. 34 Birourile electorale ale secţiilor de votare sînt alcãtuite dintr-un preşedinte, un loctiitor al acestuia şi cel mult 7 membri. Preşedintele şi locţiitorul sînt, de regula, judecãtori sau alţi jurişti, care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica, desemnaţi de preşedintele tribunalului judeţean şi al municipiului Bucureşti, prin tragere la sorţi dintre judecãtorii şi ceilalţi jurişti din judeţ sau municipiul Bucureşti. În cazul în care numãrul juristilor este insuficient, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare sau locţiitorul acestuia vor fi stabiliţi, prin tragere la sorţi, dintre alte persoane cu o reputaţie nestirbita, care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica. Lista altor jurişti decît judecãtorii, precum şi a persoanelor prevãzute la alin. 3, va fi întocmitã de primãriile judeţene şi a municipiului Bucureşti şi va fi trimisa preşedintelui tribunalului judeţean şi al municipiului Bucureşti cu cel puţin 2 zile înainte de constituirea birourilor electorale ale secţiilor de votare. Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare se desemneazã din cîte un reprezentant al partidelor şi formatiunilor politice care participa la alegeri, în ordinea descrescãtoare a numãrului de candidaţi propuşi în circumscripţia electoralã respectiva. Prevederile art. 31 alin. 4-6 se aplica în mod corespunzãtor, tragerea la sorţi efectuindu-se de cãtre preşedintele biroului electoral al sectiei de votare. Constituirea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face cel mai tirziu cu 15 zile înaintea datei alegerilor. ART. 35 Contestaţiile asupra modului de constituire şi a componentei birourilor electorale ale secţiilor de votare se soluţioneazã de biroul electoral de circumscripţie, în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare. Hotãrîrea data este definitiva. ART. 36 Birourile electorale ale secţiilor de votare au urmãtoarele atribuţii: a) primesc listele electorale de la organele care le-au întocmit, iar de la birourile electorale de circumscripţie, buletinele de vot pentru alegatorii ce urmeazã sa voteze la secţia de votare, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "Votat"; b) conduc operaţiunile de votare, iau toate mãsurile de ordine în localul sectiei de votare şi în jurul acesteia; c) fac numaratoarea voturilor şi consemneazã rezultatul votului; d) rezolva intimpinarile referitoare la propria lor activitate; e) înainteazã birourilor electorale de circumscripţie procesele-verbale cuprinzînd rezultatul votarii, împreunã cu contestaţiile depuse; f) predau cu proces-verbal, judecãtoriei din raza lor teritorialã, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votarii. ART. 37 Birourile electorale lucreazã în prezenta a jumãtate plus unu din numãrul total al membrilor şi iau hotãrîri cu majoritatea membrilor prezenţi. ART. 38 Nu pot fi membri în birourile electorale candidaţii în alegeri, precum şi cei care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de art. 10 alin. 1 şi 2.
SECŢIUNEA a 5-a Candidaturile
ART. 39 Propunerile de candidaţi pentru Adunarea Deputaţilor şi Senat se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie, cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Pentru Preşedintele României, propunerile se depun la Biroul Electoral Central în acelaşi termen. ART. 40 Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 3 exemplare, de cãtre partidele sau formaţiunile politice care participa la alegeri, sub semnatura conducerii acestora sau, în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinãtorilor; candidatul independent este obligat sa depunã o declaraţie autentificatã de cãtre notariatul de stat care sa ateste realitatea semnaturilor susţinãtorilor. Candidatul va depune o declaraţie de acceptare a candidaturii, odatã cu propunerea. ART. 41 Biroul electoral de circumscripţie examineazã respectarea condiţiilor prevãzute de lege pentru candidatura şi înregistreazã candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii. Un exemplar al propunerii de candidatura se pãstreazã la biroul electoral, un altul se înregistreazã la tribunalul judeţean şi al municipiului Bucureşti, iar al treilea, certificat de birou, se restituie depunatorului. Cetãţenii, partidele şi celelalte formaţiuni politice pot contesta candidaturile depuse în 10 zile de la expirarea termenului de depunere a candidaturilor. Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturii se soluţioneazã, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de cãtre tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti. Hotãrîrea judecãtoreascã este definitiva şi executorie; hotãrîrea se comunica celor interesaţi în 24 de ore de la pronunţare. Înregistrarea la instanta judecãtoreascã şi soluţionarea contestaţiilor privind candidatura pentru Preşedintele României sînt de competenta Curţii Supreme de Justiţie; prevederile alineatului precedent se aplica în mod corespunzãtor. ART. 42 La expirarea termenului de depunere a candidaturilor se încheie un proces-verbal semnat de membrii biroului electoral de circumscripţie. Birourile electorale de circumscripţie fac publice candidaturile cu precizarea numelui şi prenumelui, domiciliului, apartenentei politice, profesiei şi ocupaţiei candidatului, prin presa, precum şi prin afişarea candidaturilor la secţiile de votare. A doua zi dupã expirarea termenelor prevãzute la art. 41 alin. 3 şi 4, birourile electorale de circumscripţie înainteazã candidaturile definitive Biroului Electoral Central, cu indicarea elementelor prevãzute la alin. 2. Pentru Preşedintele României, prevederile alin. 1 şi 2 se aplica în mod corespunzãtor de cãtre Biroul Electoral Central.
SECŢIUNEA a 6-a Buletinele de vot
ART. 43 Modelul buletinelor de vot se stabileşte de cãtre guvern, în mod distinct pentru Adunarea Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României, în cel mult 10 zile de la stabilirea datei alegerilor. În acelaşi termen, guvernul stabileşte şi modelul stampilelor secţiilor de votare şi al celor necesare votarii. ART. 44 Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripţie, ţinînd seama de numãrul listelor de candidaţi şi al candidaţilor independenţi şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor. Hirtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alba şi suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat. Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere în numãr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afarã de ultima pagina care va rãmîne alba pentru ştampila de control. Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, cîte doua coloane pe aceeaşi pagina. În unghiul din partea stinga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formatiunii politice care participa la alegeri sau, dupã caz, menţiunea "candidat independent", respectiv "lista de candidaţi independenţi". Patrulaterul va purta în unghiul din partea dreapta de sus semnul electoral al partidului, formatiunii politice sau candidatului independent care a solicitat identificarea sa şi printr-un semn. În patrulaterele fiecãrui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţi identificati prin nume şi prenume, în ordinea rezultatã din tragerea la sorţi, efectuatã de cãtre biroul electoral de circumscripţie. Pentru fiecare candidat independent se imprima un patrulater distinct, în partea finala a buletinului, în ordinea înregistrãrii propunerilor. Pentru alegerea Preşedintelui României se vor imprima în patrulaterele buletinului de vot numele şi prenumele candidatului în ordinea stabilitã potrivit alin. 7 de cãtre Biroul Electoral Central, comunicatã birourilor electorale de circumscripţie în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de depunere a candidaturilor şi de rezolvare a contestaţiilor. ART. 45 Semnele electorale se stabilesc de cãtre fiecare partid, formaţiune politica sau candidat independent şi se declara Biroului Electoral Central, în 3 zile de la constituirea acestuia, potrivit art. 29 alin. 3. În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe partide, formaţiuni politice sau candidaţi independenţi, atribuirea se va face prin tragere la sorţi. Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept. Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunostinta publica a semnelor electorale a doua zi dupã publicarea modelului buletinului de vot. ART. 46 Pentru intreaga circumscripţie electoralã, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeaşi mãrime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneala, în atitea exemplare citi alegatori sînt în circumscripţie, cu un supliment de 10 la suta. Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscripţie prin grija primãriilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, cel mai tirziu cu 10 zile înainte de data alegerilor. ART. 47 Buletinele de vot se predau preşedintelui biroului electoral de circumscripţie, care le va distribui preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu cel puţin 2 zile înainte de data alegerilor. Predarea şi distribuirea buletinelor se fac pe baza de proces-verbal. Cîte doua exemplare din buletinele de vot, vizate şi anulate de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, se vor afişa cu o zi înainte de alegeri, la sediul judecãtoriilor, precum şi la sediul fiecãrei secţii de votare. ART. 48 La cererea partidelor, formatiunilor politice sau candidaţilor independenţi care participa la alegeri, biroul electoral de circumscripţie va elibera, pentru fiecare, cîte doua buletine de vot, vizate şi anulate.
SECŢIUNEA a 7-a Campania electoralã
ART. 49 Campania electoralã începe la data aducerii la cunostinta publica a datei alegerilor şi se încheie cu 2 zile înainte de ziua alegerilor. ART. 50 În campania electoralã, candidaţii, partidele, formaţiunile politice, toate organizaţiile sociale şi cetãţenii au dreptul sa-şi exprime opiniile în mod liber şi fãrã nici o discriminare, prin mitinguri, adunãri, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masa. Mijloacele folosite în campania electoralã nu pot contraveni ordinii de drept. ART. 51 Accesul la radio şi televiziune în cadrul campaniei electorale este garantat şi se realizeazã gratuit. ART. 52 Primãriile sînt obligate ca în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale sa stabileascã locuri speciale pentru afisaj electoral, ţinînd seama de numãrul partidelor şi formatiunilor politice care declara ca vor depune liste de candidaţi şi al candidaţilor independenţi. Se va urmãri ca locurile speciale de afisaj electoral sa fie situate în pieţe, pe strãzi şi în alte locuri publice frecventate de cetãţeni, fãrã stînjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activitãţi din localitãţile respective. Este interzisã utilizarea locurilor speciale de afisaj electoral astfel încît sa împiedice folosirea acestuia de cãtre un alt partid, formaţiune politica sau candidat independent. În alte locuri decît cele stabilite potrivit alin. 1, afisajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, dupã caz, al deţinãtorilor. ART. 53 Partidele şi formaţiunile politice care participa la campania electoralã vor primi subventie de la bugetul de stat, determinata o data cu stabilirea datei alegerilor. Dupã intrarea în vigoare a prezentului decret-lege se interzice subvenţionarea campaniei electorale cu fonduri primite din strãinãtate sau din alte surse nedeclarate public.
CAP. 3 Desfãşurarea alegerilor
ART. 54 Fiecare secţie de votare trebuie sa posede un numãr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare. Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încãpere în care se afla biroul preşedintelui. Cabinele, urnele şi stampilele se vor asigura de cãtre primãriile comunale, orãşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Preşedintele biroului electoral al sectiei de votare trebuie sa fie prezent la sediul sectiei de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18, fiind obligat sa ia de îndatã mãsurile necesare pentru a asigura ordinea şi corectitudinea operaţiunilor de votare. Preşedintele va dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot. ART. 55 În ziua alegerilor, la ora 5, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare, în prezenta celorlalţi membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot şi a stampilelor, dupã care închide şi sigileaza urnele, aplicind ştampila de control a sectiei de votare. Preşedintele este obligat sa asigure aplicarea ştampilei de control pe buletinele de vot. ART. 56 Preşedintele biroului electoral al sectiei de votare este obligat sa ia mãsurile necesare pentru ca alegerile sa decurga în bune condiţii. Puterile lui, în aceasta privinta, se întind şi în afarã localului de votare, în curtea acestuia, în intrãrile în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe strãzi şi pieţe publice pînã la o distanta de 500 m. În afarã de membrii biroului electoral al sectiei de votare, candidaţii, delegaţi acreditaţi ai presei, cinematografiei, radioului şi televiziunii, romane şi strãine, nici o alta persoana nu poate stationa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decît timpul necesar pentru votare. Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, prin grija primãriilor judeţene şi a municipiului Bucureşti. ART. 57 Votarea are loc într-o singura zi; ea începe la ora 6 şi se încheie la ora 23. ART. 58 Alegatorii vor vota numai la secţia de votare unde au fost înregistraţi, cu excepţiile prevãzute de art. 19 şi 26. Accesul alegãtorilor în sala de vot are loc în serii corespunzãtoare numãrului cabinelor. Fiecare va prezenta actul de identitate biroului electoral al sectiei de votare care, dupã verificarea înscrierii în lista electoralã sau, dupã caz, reţinerea adeverintei prevãzute la art. 26, îi va incredinta buletinele de vot şi ştampila pentru votare. Alegatorii vor vota separat în cabine închise, aplicind ştampila care poarta menţiunea "Votat", înãuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau candidatul independent pe care îl voteazã. Ştampila cu menţiunea "Votat" trebuie sa fie rotunda şi astfel dimensionata încît sa fie mai mica decît patrulaterul. Dupã ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina alba care poarta ştampila de control sa ramina în afarã şi le vor introduce în urna, avînd grija sa nu se deschidã. Indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea votului dacã secretul votului este respectat. În cazul în care buletinul se deschide din eroare, acesta se anuleazã şi se va da alegatorului numai o singura data un nou buletin, facindu-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare. Ştampila încredinţatã pentru votare se restituie preşedintelui. Preşedintele poate lua mãsuri ca stationarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungeascã nejustificat. ART. 59 Preşedinţii, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însãrcinate cu menţinerea ordinii, vor vota, pe baza adeverintelor privind exercitarea dreptului de vot, în secţia la care îşi desfãşoarã activitatea. ART. 60 Candidaţii şi oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintã la vot. În acest caz, identitatea se va stabili de preşedinte prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este intemeiata, preşedintele va opri de la votare pe alegatorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza aceasta situaţie autoritãţilor poliţieneşti. ART. 61 Preşedintele biroului electoral al sectiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depãşi o ora şi va fi anunţatã prin afişare la usa localului de vot cu cel puţin o ora înainte. Durata tuturor suspendãrilor nu poate depãşi 2 ore. În timpul suspendãrii, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot şi toate lucrãrile biroului electoral vor rãmîne sub paza permanenta, iar membrii biroului nu vor putea pãrãsi sala de votare toţi în acelaşi timp. Cei care în baza art. 56 alin. 3 pot asista la votare nu pot fi obligaţi sa pãrãseascã sala de vot în acest timp. ART. 62 Prezenta oricãrei persoane în cabinele de vot, în afarã celei care voteazã, este interzisã. Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur, are dreptul sa cheme, în scopul de a-l ajuta, în cabina de votare, un insotitor ales de el. ART. 63 Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la cererea celor aflaţi în aceasta situaţie sau la cererea organelor de conducere ale instituţiilor sanitare sau de ocrotiri sociale în care cei netransportabili se afla internati, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare desemneazã, din cadrul biroului, un numãr de membri care se deplaseaza cu o urna specialã şi cu materialul necesar votarii, la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea. ART. 64 La ora 23 preşedintele biroului electoral al sectiei de votare declara votarea închisã.
CAP. 4 Stabilirea rezultatelor votarii
ART. 65 Dupã închiderea votarii, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare va proceda la anularea buletinelor de vot rãmase neintrebuintate şi la deschiderea urnelor, în prezenta membrilor biroului şi, dupã caz, a persoanelor prevãzute la art. 56 alin. 3. Preşedintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecãrui buletin, lista de candidaţi care a fost votatã sau, dupã caz, numele şi prenumele candidatului independent votat şi va arata buletinul de vot celor prezenţi. Sînt nule buletinele care nu poarta pe ele ştampila de control a sectiei de votare, buletinele de alt model decît cel legal aprobat, buletinele care nu au ştampila "Votat" sau la care ştampila este aplicatã pe mai multe patrulatere; aceste buletine nu intra în calculul voturilor exprimate. Rezultatul se va consemna în doua tabele; unul va fi ţinut de cãtre un membru al biroului electoral şi altul de cãtre candidaţii prezenţi. În aceste tabele se vor înscrie numãrul total al votantilor, numãrul voturilor nule, listele de candidaţi sau numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi numãrul voturilor întrunite de fiecare. ART. 66 Dupã deschiderea urnelor şi numaratoarea voturilor, preşedintele sectiei de votare va încheia, pentru Adunarea Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României, cîte un proces-verbal, în doua exemplare. Procesul-verbal trebuie sa cuprindã, dupã caz: a) numãrul alegãtorilor, potrivit listelor de alegatori; b) numãrul alegãtorilor care s-au prezentat la urne; c) numãrul total al voturilor valabil exprimate; d) numãrul voturilor nule; e) numãrul voturilor obţinute de fiecare lista de candidaţi sau de fiecare candidat independent; f) numãrul voturilor obţinute de fiecare dintre candidaţii pentru funcţia de Preşedinte al României; g) expunerea, pe scurt, a intimpinarilor şi contestaţiilor şi a modului lor de soluţionare, precum şi a contestaţiilor înaintate spre soluţionare biroului electoral de circumscripţie. Procesele-verbale se vor semna de preşedinte şi de membrii biroului. Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu influenţeazã asupra valabilitãţii procesului-verbal. Preşedintele va mentiona motivele care au împiedicat semnarea. ART. 67 În tot timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot face intimpinari şi contestaţii cu privire la aceste operaţiuni. Contestaţiile se formuleazã în scris şi se prezintã preşedintelui biroului electoral al sectiei de votare, care va elibera dovada de primire. Preşedintele biroului electoral al sectiei de votare va hotãrî, de îndatã asupra contestaţiilor a cãror rezolvare nu suferã intirziere. ART. 68 Pentru fiecare categorie de organe alese se întocmesc cîte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale sectiei, precum şi buletinele nule şi cele contestate. Dosarele sigilate şi stampilele se vor inainta biroului electoral de circumscripţie de cãtre preşedintele biroului electoral al sectiei de votare şi membrii biroului, cu paza militarã, în cel mult 24 de ore. Biroul electoral de circumscripţie va trimite unul din exemplarele procesului-verbal la tribunalul judeţean; partidele, formaţiunile politice şi candidaţii independenţi vor putea obţine copii legalizate de pe acest exemplar.
CAP. 5 Centralizarea şi constatarea rezultatelor alegerilor
ART. 69 Dupã primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi dupã soluţionarea contestaţiilor şi intimpinarilor primite, biroul electoral de circumscripţie procedeazã la totalizarea voturilor exprimate şi atribuirea de mandate în condiţiile art. 71 şi 72. În acest scop, biroul electoral de circumscripţie consemneazã pe intreaga circumscripţie, separat pentru fiecare lista de candidaţi sau candidat independent, numãrul de voturi obţinute. De asemenea, se va aditiona, pentru fiecare candidat la funcţia de Preşedinte al României, numãrul voturilor obţinute. La lucrãrile efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul sa asiste persoanele prevãzute de art. 56 alin. 3. ART. 70 Alegerile dintr-o circumscripţie electoralã sînt valabile dacã din numãrul total de alegatori au luat parte la vot cel puţin jumãtate plus unu. ART. 71 Repartizarea mandatelor de deputaţi se va face pe mai multe etape, astfel: a) în prima etapa, numãrul de mandate ce revine fiecãrei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, se stabileşte în funcţie de coeficientul electoral, determinat prin împãrţirea numãrului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi la numãrul mandatelor ce se atribuie în fiecare circumscripţie; biroul electoral de circumscripţie va repartiza fiecãrei liste atitea mandate de cîte ori se include coeficientul electoral în numãrul total al voturilor exprimate pentru lista respectiva; atribuirea mandatelor de pe fiecare lista se va face în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista şi va începe cu lista de candidaţi pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obţinut un numãr cel puţin egal cu coeficientul electoral. Se considera voturi neutilizate pentru fiecare lista de candidaţi a partidelor sau formatiunilor politice cele care au rãmas dupã atribuirea mandatelor, precum şi cele inferioare coeficientului electoral; b) în etapa a doua, Biroul Electoral Central va insuma pe intreaga ţara voturile neutilizate pentru fiecare partid sau formaţiune politica; numãrul voturilor astfel obţinute de fiecare partid sau formaţiune politica se va împãrţi succesiv cu numerele 1, 2, 3, 4 etc., facindu-se atitea împãrţiri cîte mandate au rãmas nerepartizate pe intreaga ţara în circumscripţiile electorale, ca urmare a prevederilor de la lit. a); dintre citurile astfel obţinute se va înscrie în ordinea mãrimii lor un numãr egal cu cel al mandatelor ce urmeazã a fi repartizate; cel mai mic dintre aceste cituri va servi drept repartitor electoral; fiecãrui partid sau formaţiuni politice i se vor atribui atitea mandate de cîte ori repartitorul electoral se cuprinde în numãrul total al voturilor centralizate pe intreaga ţara, pentru partidul sau formatiunea politica, respectiva; atribuirea mandatelor va începe cu partidul sau formatiunea politica pentru ale cãror liste de candidaţi s-au exprimat cele mai multe voturi şi va continua pînã la repartizarea completa a mandatelor rãmase, potrivit numãrului de voturi centralizate pentru fiecare partid sau formaţiune politica; c) în etapa a treia se va proceda la stabilirea candidaţilor din fiecare lista, cãrora urmeazã sa li se atribuie mandatul de deputat, în urma repartizãrii efectuate la nivel naţional, potrivit procedurii prevãzute la lit. b); în acest scop, Biroul Electoral Central va stabili pentru fiecare partid sau formaţiune politica cãreia i-au revenit mandate potrivit prevederilor de la lit. b) procentul pe care îl reprezintã voturile neutilizate în fiecare circumscripţie electoralã, din totalul voturilor neutilizate, insumate pe intreaga ţara, pentru partidul sau formatiunea politica respectiva; procentele obţinute se vor înscrie în ordine descrescãtoare, în funcţie de mãrimea lor, pe circumscripţii electorale; numãrul de mandate ce urmeazã a fi repartizat candidaţilor de pe listele din fiecare circumscripţie se determina dupã procentul de mai sus; în cazurile în care din calcule nu rezulta numere întregi, rotunjirile se vor face la unitate, pornind de la o valoare medie stabilitã prin împãrţirea sumei tuturor fracţiunilor zecimale la numãrul lor; fracţiunile sub valoarea medie se neglijeazã. În situaţia în care nu se pot atribui toate mandatele repartizate unei liste în cadrul etapei a doua, mandatele rãmase se atribuie listei respective pe circumscripţii electorale, în ordinea descrescãtoare a procentelor ce revin pe aceste circumscripţii, pînã la atribuirea întregului numãr de mandate repartizate listei respective. Dacã în cadrul acestei ultime proceduri, în doua sau mai multe circumscripţii aceste procente sînt egale şi numãrul mandatelor nu este îndestulãtor pentru repartizare pe toate aceste circumscripţii, atribuirea se va face de conducerea partidului sau formatiunii politice respective. Biroul electoral de circumscripţie elibereazã certificatul doveditor al alegerii deputaţilor potrivit prevederilor de la lit. c), pe baza comunicãrii fãcute de Biroul Electoral Central, în termen de 24 de ore. Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi dupã epuizarea celor trei etape menţionate în prezentul articol, sînt declaraţi supleanţi ai listelor respective. În caz de vacanta a mandatelor de deputaţi aleşi pe baza listelor depuse de partide şi formaţiuni politice, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sînt înscrişi în liste. ART. 72 Repartizarea mandatelor de senatori se va face de cãtre biroul electoral de circumscripţie. Numãrul de mandate ce revine fiecãrei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, se stabileşte în funcţie de coeficientul electoral, determinat prin împãrţirea numãrului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi la numãrul mandatelor ce se atribuie în fiecare circumscripţie; biroul electoral de circumscripţie va repartiza fiecãrei liste atitea mandate de cîte ori se include coeficientul electoral în numãrul total al voturilor exprimate pentru lista respectiva; atribuirea mandatelor de pe fiecare lista se va face în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista şi va începe cu lista de candidaţi pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obţinut un numãr cel puţin egal cu coeficientul electoral. În cazul în care, potrivit alin. 2, rãmîn mandate neatribuite, biroul electoral de circumscripţie va repartiza mandatele listelor sau candidaţilor independenţi în ordinea descrescãtoare a voturilor rãmase neutilizate, ca urmare a aplicãrii coeficientului electoral. În caz de vacanta a mandatelor de senatori, dispoziţiile art. 71 alin. final se aplica în mod corespunzãtor. Biroul electoral de circumscripţie elibereazã candidaţilor aleşi certificatul doveditor al alegerii lor ca senatori. ART. 73 Pentru Preşedintele României centralizarea rezultatelor se face de cãtre Biroul Electoral Central. Este declarat Preşedintele României candidatul care a întrunit votul a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul alegãtorilor înscrişi în listele electorale. În cazul în care nici unul din candidaţi nu a întrunit aceasta majoritate, se organizeazã un al doilea tur de scrutin, în a doua duminica ce urmeazã alegerilor, între primii doi candidaţi clasificati în ordinea voturilor obţinute. Este declarat ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin, a obţinut cel mai mare numãr de voturi. ART. 74 Dacã din totalul alegãtorilor, înscrişi în listele electorale, dintr-o circumscripţie electoralã, au votat mai puţin de jumãtate plus unu, biroul electoral de circumscripţie face menţiune despre aceasta în procesul-verbal pe care îl încheie, sesizind, de îndatã, Biroul Electoral Central, pentru a se organiza noi alegeri. Noile alegeri au loc, de drept, la doua saptamini de la data alegerilor precedente, folosindu-se aceleaşi liste de alegatori. ART. 75 Biroul electoral de circumscripţie încheie cîte un proces-verbal pentru Adunarea Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor şi constatarea rezultatului alegerilor. Procesul-verbal trebuie sa cuprindã, dupã caz: a) numãrul alegãtorilor din circumscripţia electoralã, potrivit listelor de alegatori; b) numãrul total al voturilor exprimate; c) numãrul total al voturilor obţinute pentru fiecare lista de candidaţi sau candidat independent; d) numãrul voturilor nule; e) modul în care au fost aplicate prevederile art. 71 lit. a) şi art. 72, numele şi prenumele candidaţilor aleşi, precum şi, dupã caz, partidul sau formatiunea politica ce i-a propus; f) numãrul voturilor rãmase neutilizate ca urmare a aplicãrii coeficientului electoral pe fiecare lista în parte şi candidaţii nealesi pentru fiecare partid sau formaţiune politica, de pe listele de candidaţi; g) numãrul voturilor obţinute de fiecare dintre candidaţii pentru funcţia de Preşedinte al României; h) expunerea, pe scurt, a intimpinarilor, contestaţiilor şi hotãrîrilor luate de biroul electoral de circumscripţie. Procesul-verbal, împreunã cu intimpinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formind un dosar, încheiat, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral, se înainteazã, cu paza militarã, la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore. ART. 76 Biroul Electoral Central rezolva intimpinarile şi contestaţiile depuse, hotãrîrile date fiind definitive, dupã care încheie cîte un proces-verbal pentru Adunarea Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României, cuprinzînd, dupã caz: a) numãrul total al alegãtorilor potrivit listelor de alegatori; b) numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne; c) numãrul total al voturilor exprimate, pe intreaga ţara; d) numãrul voturilor nule; e) constatarea cu privire la modul de aplicare de cãtre birourile electorale de circumscripţie a dispoziţiilor art. 71 lit. a) şi art. 72; f) repartizarea mandatelor potrivit prevederilor art. 71 lit. b) şi c), numele şi prenumele deputaţilor astfel stabiliţi, precum şi circumscripţiile electorale pentru fiecare dintre aceştia; g) numãrul voturilor obţinute de fiecare dintre candidaţi pentru funcţia de Preşedinte al României; h) organizaţiile reprezentind minoritãţile naţionale care potrivit art. 71 nu au obţinut nici un mandat de deputat; numele şi prenumele primului candidat de pe lista acestor organizaţii care a întrunit cel mai mare numãr de voturi şi care, potrivit art. 4 alin. 2, va primi calitatea de deputat. Procesele-verbale se semneazã de cãtre preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului în prezenta cãrora au fost întocmite. Certificatul doveditor pentru deputatul prevãzut la lit. h) se elibereazã de cãtre Biroul Electoral Central. ART. 77 Biroul Electoral Central înainteazã procesele-verbale prevãzute în art. 76 Adunãrii Deputaţilor şi Senatului, în vederea validãrii alegerilor. O data cu aceste procese-verbale se înainteazã şi dosarele întocmite de birourile electorale de circumscripţie. Pentru Preşedintele României procesul-verbal şi dosarul alegerii se înainteazã la Curtea Suprema de Justiţie. În cazul în care curtea constata ca nici unul din candidaţi nu a întrunit majoritatea voturilor exprimate, se va proceda potrivit art. 73 alin. 3. ART. 78 Rezultatul alegerilor se publica în Monitorul Oficial şi în presa, de cãtre Biroul Electoral Central.
CAP. 6 Parlamentul
ART. 79 Adunarea Deputaţilor şi Senatul se convoacã de drept în prima şedinţa, în a 20-a zi de la data alegerilor, şi, separat, sub preşedinţia celui mai în virsta deputat sau senator, vor alege, dintre membrii lor, cîte o comisie de validare, alcãtuitã din reprezentanţi ai mai multor partide sau formaţiuni politice. Comisiile de validare verifica dosarele şi legalitatea alegerilor, dupã care propun Adunãrii Deputaţilor şi Senatului validarea ori invalidarea mandatului fiecãrui deputat şi senator; validarea sau invalidarea se hotãrãşte de fiecare camera în parte. Dupã validarea mandatelor şi declararea ca legal constituite, Adunarea Deputaţilor şi Senatul îşi aleg, fiecare, organele de lucru şi îşi adopta regulamentele de funcţionare. ART. 80 Adunarea Deputaţilor şi Senatul, în şedinţa comuna, se constituie, de drept, în Adunare Constituantã pentru adoptarea Constituţiei României. Prezidarea lucrãrilor Adunãrii Constituante se face de cãtre preşedintele Adunãrii Deputaţilor şi preşedintele Senatului, prin rotaţie. Pînã la intrarea în vigoare a Constituţiei României, parlamentul îşi va desfasura activitatea şi ca adunare legiuitoare. Dupã intrarea în vigoare a Constituţiei, parlamentul va hotãrî organizarea de noi alegeri în termen de cel mult 1 an.
CAP. 7 Preşedintele României
ART. 81 Validarea alegerii Preşedintelui României se face de Curtea Suprema de Justiţie, în plenul sau, în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Hotãrîrea curţii se prezintã în şedinţa comuna a Adunãrii Deputaţilor şi Senatului. De la aceasta data cel ales este declarat Preşedintele României. Preşedintele României, odatã ales, nu poate fi membru al unui partid sau formaţiuni politice. Dacã funcţia de preşedinte devine vacanta sau preşedintele este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, preşedintele Senatului asigura interimatul exercitãrii funcţiei de Preşedinte al României. Cînd funcţia de preşedinte devine vacanta, se vor organiza alegeri în maximum 3 luni. ART. 82 Preşedintele României: a) desemneazã, ca prim-ministru, pe reprezentantul partidului sau formatiunii politice care a obţinut majoritatea mandatelor în parlament; în cazul nerealizarii acestei majoritãţi desemneazã pe un alt deputat sau senator, cu consultarea partidelor şi formatiunilor politice reprezentate în parlament; componenta guvernului se supune spre aprobare Adunãrii Deputaţilor şi Senatului; primeşte din partea primului-ministru demisia guvernului; b) numeşte pe preşedintele şi membrii Curţii Supreme de Justiţie, cu avizul Senatului, precum şi pe procurorul general; c) poate convoca parlamentul în sesiune extraordinarã; d) poate dizolva Adunarea Constituantã, cu acordul primului-ministru şi al preşedinţilor Adunãrii Deputaţilor şi Senatului, în cazul în care nu s-a adoptat Constituţia în termen de 9 luni; în orice caz, Adunarea Constituantã se dizolva de drept dacã nu adopta Constituţia în cel mult 18 luni de la constituirea ei; e) prezintã anual parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii; f) poate declara mobilizarea parţialã sau generalã a armatei, cu aprobarea prealabilã a parlamentului; în cazuri excepţionale, decizia Preşedintelui se supune spre aprobare parlamentului în cel mult 5 zile de la luarea ei; g) instituie starea de urgenta în intreaga ţara sau în unele localitãţi, cu încuviinţarea parlamentului data în cel mult 5 zile de la adoptarea acestei mãsuri; h) încheie tratate internaţionale şi le supune spre ratificare parlamentului; i) acrediteazã şi recheamã reprezentanţi diplomatici ai României şi primeşte pe reprezentanţii altor state; j) acorda graţierea şi comuta pedepsele; k) conferã gradele de general, amiral şi mareşal; l) conferã decoratiile şi titlurile de onoare; m) promulga legile. În exercitarea atribuţiilor de mai sus, Preşedintele României emite decrete. Decretele sînt contrasemnate de primul-ministru. ART. 83 În cazul comiterii unor fapte ce-l fac nedemn pentru funcţia de preşedinte, acesta va fi suspendat prin votul comun al Adunãrii Deputaţilor şi Senatului. Preşedintele poate fi demis numai în urma unui referendum organizat în cel mult o luna de la data suspendãrii de cãtre parlament. Suspendarea, ca şi propunerea de demitere, vor putea fi hotãrîte de parlament numai dacã au fost cerute de cel puţin o treime din membrii Adunãrii Deputaţilor şi Senatului.
CAP. 8 Contravenţii şi infracţiuni
ART. 84 Constituie contravenţii, în mãsura în care potrivit legii nu sînt infracţiuni, urmãtoarele fapte: a) înscrierea cu buna ştiinţa a unei persoane în mai multe liste electorale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, precum şi încãlcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de alegatori; b) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea celui interesat, a adeverintei privind exercitarea dreptului de vot; c) neluarea, de cãtre organizatori, a mãsurilor necesare desfãşurãrii normale a adunãrilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de bãuturi alcoolice în timpul acestor adunãri; d) distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricãror alte afişe ori anunţuri de propaganda electoralã tipãrite; e) afişarea mijloacelor de propaganda în alte locuri decît cele permise potrivit prevederilor prezentului decret-lege; f) acceptarea de cãtre o persoana a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi; g) neaducerea la cunostinta publica, de cãtre membrii birourilor electorale de circumscripţie, a propunerilor de candidaturi; h) refuzul de a permite accesul în localul de vot al persoanelor prevãzute de art. 56 alin. 3; i) refuzul de a se conformã dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al sectiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în imprejurimi, potrivit dispoziţiilor art. 56 alin. 2; j) refuzul nejustificat de a inmina buletinul de vot şi ştampila de votare alegatorului înscris în lista sau care prezintã adeverinta privind exercitarea dreptului de vot, inminarea buletinului de vot unui alegator care nu prezintã actul de identitate; k) întocmirea de cãtre birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale cu încãlcarea dispoziţiilor art. 66; l) continuarea propagandei electorale dupã încheierea acesteia potrivit dispoziţiilor art. 49, precum şi sfãtuirea, în ziua votarii, a alegãtorilor, la sediul secţiilor de votare sau în locurile prevãzute de art. 56 alin. 2, sa voteze sau sa nu voteze un anumit partid, formaţiune politica, lista de candidaţi independenţi sau candidat independent. ART. 85 Contravenţiile prevãzute de art. 84 lit. d), e) şi h) se sancţioneazã cu amenda de la 2.000 la 5.000 lei, cele de la lit. f), g) k) şi l) cu amenda de la 5.000 la 15.000 lei, iar cele de la lit. a), b), c), i) şi j) cu închisoare contravenţionalã de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 15.000 la 30.000 lei. ART. 86 Constatarea contravenţiilor prevãzute de art. 84 se face prin proces-verbal întocmit de cãtre: a) ofiţerii şi subofiterii de poliţie pentru faptele prevãzute la lit. a), b), c), d), e), g), h), i), j) şi l); b) primãrii şi împuterniciţii acestora pentru faptele prevãzute la lit. d) şi e); c) preşedintele biroului electoral de circumscripţie pentru faptele prevãzute la lit. f) şi k). În cazul contravenţiilor prevãzute la lit. d), e), f), g), h), k) şi l), agentul constatator va stabili în procesul-verbal şi amenda aplicatã. Contravenţiilor prevãzute în alineatul precedent le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968, cu excepţia art. 26. Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor prevãzute la lit a), b), c), i) şi j) se va inainta judecãtoriei în a carei raza teritorialã a fost sãvîrşitã contravenţia, care va aplica sancţiunea, ţinînd seama de dispoziţiile Decretului nr. 153/1970. ART. 87 Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. În cazul în care, prin fapta prevãzutã în alin. 1, s-a pricinuit o vãtãmare a integritãţii corporale sau a sãnãtãţii care necesita pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din urmãtoarele consecinţe: pierderea unui simt sau organ, încetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihicã, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani. Tentativa se pedepseşte. ART. 88 Violarea prin orice mijloace a secretului votului, de cãtre membrii sectiei de votare ori de cãtre alte persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Tentativa se pedepseşte. ART. 89 Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinãrii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze pentru o anumitã lista de candidaţi sau candidat independent, precum şi primirea acestora de cãtre alegatori, în acelaşi scop, sau exercitarea dreptului de vot cu încãlcarea prevederilor art. 5, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. ART. 90 Utilizarea de buletine false, introducerea în urna a unui numãr suplimentar de buletine decît cele votate de alegatori sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani. Tentativa se pedepseşte. ART. 91 Atacul prin orice mijloace asupra localului sectiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacã fapta nu constituie o infracţiune mai grava. Tentativa se pedepseşte. ART. 92 Deschiderea urnei înainte de ora stabilitã pentru închiderea votarii se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. Tentativa se pedepseşte. ART. 93 Limitele pedepselor pentru infracţiunile prevãzute în Codul penal ori în legile penale speciale, cu excepţia celor prevãzute de art. 87-92, sãvîrşite în legatura cu desfãşurarea alegerilor, potrivit cap. III din prezentul decret-lege, se majoreazã cu jumãtatea maximului special. ART. 94 Pentru toate infracţiunile sãvîrşite în legatura cu alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, acţiunea penalã se pune în mişcare din oficiu.
CAP. 9 Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 95 Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se suporta de la bugetul de stat. Orice acte fãcute în exercitarea drepturilor electorale prevãzute în prezentul decret-lege sînt scutite de taxa de timbru. ART. 96 Organizaţiile minoritãţilor naţionale, constituite potrivit legii, care sînt reprezentate în Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala, se considera similar formatiunilor politice, dacã propun liste de candidaţi din partea minoritãţilor respective. ART. 97 Guvernul României va asigura, pentru sprijinirea activitãţii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar necesar. Pe perioada cît funcţioneazã birourile electorale membrii acestora, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, încadraţi cu contract de munca, se considera detasati. ART. 98 Judecarea de cãtre instanţe a intimpinarilor, contestaţiilor sau a oricãror alte cereri prevãzute de prezentul decret-lege, se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanta preşedinţialã, cu participarea obligatorie a procurorului. ART. 99 Prezentul decret-lege se aplica pînã la adoptarea legii electorale elaborate pe baza noii Constituţii. ART. 100 <>Legea electoralã nr. 67/1974 , precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret-lege, se abroga.
PREŞEDINTELE CONSILIULUI PROVIZORIU DE UNIUNE NATIONALA ION ILIESCU
----------------------------
●
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
