Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala decreteazã:
ART. 1
Avocatura acorda asistenta juridicã persoanelor fizice şi juridice, în scopul apãrãrii drepturilor şi intereselor legitime ale acestora, cu respectarea legii şi a ordinii de drept.
Pentru persoanele juridice romane care au încadraţi jurisconsulti, asistenta juridicã potrivit alin. 1 se acorda numai cu aprobarea ministerelor şi celorlalte organe centrale în subordinea cãrora se afla persoana juridicã care solicita asistenta.
Asistenta juridicã se realizeazã în condiţiile legii, prin acordarea de consultaţii şi întocmirea de cereri sau alte acte cu caracter juridic, prin apãrarea şi, dupã caz, reprezentarea persoanelor fizice sau juridice asistate în toate fazele cauzelor judiciare şi arbitrale, precum şi prin susţinerea, cu mijloace juridice, a drepturilor şi intereselor legitime ale acestora, în raporturile cu organele puterii şi administraţiei de stat, a instituţiilor, întreprinderilor, oricãror organizaţii şi alte persoane fizice sau juridice romane ori strãine.
ART. 2
Asistenta juridicã se acorda numai de avocaţi, în afarã cazurilor prevãzute expres de lege.
În exercitarea profesiei avocatul se supune numai legii şi conştiinţei sale.
Pentru a fi asigurata exprimarea libera a opiniei apãrãrii, avocaţii sînt proteguiti de lege în legatura cu exercitarea profesiei, în fata organelor de jurisdicţie sau în legatura cu activitatea acestora şi în cadrul barourilor şi birourilor de avocaţi ca şi persoanele care îndeplinesc funcţii ce implica exerciţiul autoritãţii de stat, fãrã a fi asimilaţi cu functionarii sau alţi salariaţi.
ART. 3
Avocatura este organizatã şi funcţioneazã în baza principiului autonomiei profesiei.
Uniunea avocaţilor din România este formatã din toţi avocaţii înscrişi în barouri şi are sediul în Bucureşti.
Baroul este constituit pe judeţ sau municipiul Bucureşti şi are sediul în oraşul de resedinta al judeţului, respectiv în Bucureşti.
Organele avocaturii sînt Congresul avocaţilor din România, Consiliul Uniunii avocaţilor din România, Comisia permanenta a uniunii, Preşedintele uniunii, Adunarea generalã a baroului, Consiliul baroului şi Decanul baroului.
Uniunea avocaţilor din România şi barourile au personalitate juridicã.
ART. 4
Congresul avocaţilor din România este format din membrii consiliului uniunii, decanii barourilor şi cîte un delegat pentru 40 avocaţi din fiecare barou.
Primul congres de constituire este format din decanii barourilor şi delegaţii avocaţilor prevãzuţi la alin. 1.
Atribuţiile congresului sînt:
a) stabileşte liniile generale de dezvoltare a avocaturii şi de elaborare a proiectelor de acte normative privind profesia;
b) dispune mãsuri de ordin general cu privire la conducerea şi administrarea avocaturii;
c) alege şi revoca membrii consiliului şi ai comisiei de cenzori ale uniunii.
Şedinţele congresului se ţin legal cu participarea a jumãtate plus unu din numãrul membrilor sãi, iar hotãrîrile sînt luate valabil cu majoritatea simpla a celor prezenţi.
Hotãrîrile congresului sînt definitive şi obligatorii pentru toate organele avocaturii.
Congresul se întruneşte anual. Consiliul uniunii poate convoca congrese extraordinare cînd interese deosebite ale profesiei reclama aceasta.
ART. 5
Consiliul Uniunii avocaţilor din România se compune din cîte un membru al barourilor cu mai puţin de 100 avocaţi, cîte 2 membri ai barourilor cu peste 100 avocaţi şi 7 membri ai baroului Bucureşti.
Membrii consiliului uniunii sînt aleşi în congres pe timp de 3 ani.
Consiliul uniunii se întruneşte cel puţin o data la 2 luni şi are urmãtoarele atribuţii:
a) alege preşedintele şi cei 3 vicepreşedinţi;
b) constituie comisia permanenta a uniunii;
c) dezbate şi aproba reglementãrile cu caracter intern privind exercitarea profesiei;
d) analizeazã deciziile comisiei permanente a uniunii şi ale consiliilor barourilor şi, dacã constata ca acestea nu sînt legale, le anuleazã;
e) numeşte şi revoca pe preşedinţii şi membrii consiliului de conducere, ai comisiei de cenzori şi ai Casei de asigurãri a avocaţilor;
f) numeşte şi revoca pe membrii comisiilor de disciplina şi stabileşte modul de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplina şi procedura disciplinarã;
g) numeşte şi revoca pe membrii comisiei de redactare a proiectului de lege privind profesia de avocat şi coordoneazã activitatea acestei comisii;
h) poate dizolva consiliile barourilor de avocaţi în cazul cînd activitatea acestor organe nu este conformã cu legea; în asemenea cazuri, numeşte un organ interimar care va funcţiona pînã la alegerea noului consiliu, ce trebuie sa se facã în cel mult 3 luni de la data dizolvãrii;
i) stabileşte condiţiile de organizare a examenului de admitere şi definitivare în avocatura;
j) soluţioneazã cererile privind primirea sau reprimirea în avocatura, transferarea şi detasarea avocaţilor dintr-un barou în altul;
k) stabileşte modul de remunerare a activitãţii avocaţilor, cu avizul organelor în drept;
l) stabileşte structura organizatoricã, indicatorii economico-financiari şi salarizarea aparatului administrativ şi financiar al uniunii şi barourilor;
m) aproba bugetul uniunii şi stabileşte contribuţia barourilor la realizarea acestuia.
Şedinţele consiliului uniunii pot avea loc numai cu participarea a jumãtate plus unu din numãrul membrilor sãi, iar hotãrîrile se adopta cu majoritatea simpla a membrilor prezenţi.
ART. 6
Comisia permanenta a uniunii se compune din 11 membri, dintre care 5 din baroul Bucureşti.
Comisia permanenta are urmãtoarele atribuţii:
a) indruma şi controleazã activitatea avocaturii din România în vederea realizãrii sarcinilor acesteia şi aplicãrii întocmai a dispoziţiilor legale în legatura cu organizarea şi exercitarea profesiunii de avocat, în care scop emite instrucţiuni obligatorii pentru barourile de avocaţi;
b) exercita conducerea uniunii între şedinţele consiliului uniunii;
c) soluţioneazã, în calitate de for suprem în materie disciplinarã, intimpinarile impotriva deciziilor comisiilor de disciplina şi poate lua singura orice mãsura disciplinarã;
d) poate acorda scutirea de examen juristilor care înainte de a cere primirea sau reprimirea în barou au avut o activitate profesionalã sau ştiinţificã meritorie şi continua pe tarimul muncii juridice;
e) stabileşte condiţiile de efectuare a stagiului şi de organizare a examenului de definitivat;
f) angajeazã personalul uniunii şi asigura executarea bugetului uniunii.
Şedinţele comisiei permanente pot avea loc numai cu participarea a jumãtate plus unu din numãrul membrilor sãi, iar hotãrîrile se adopta cu majoritate de doua treimi din voturile membrilor prezenţi.
ART. 7
Preşedintele uniunii reprezintã avocatura romana şi are urmãtoarele atribuţii:
a) încheie contracte şi convenţii în numele uniunii, cu autorizarea comisiei permanente;
b) convoacã şi conduce şedinţele consiliului uniunii şi ale comisiei permanente;
c) ordonanţeazã cheltuielile bugetare ale uniunii.
ART. 8
Consiliul baroului de avocaţi exercita conducerea baroului şi rãspunde pentru activitatea sa fata de adunarea generalã, precum şi fata de congres şi Consiliul Uniunii avocaţilor din România; de asemenea, ia mãsurile necesare pentru ridicarea nivelului profesional al membrilor sãi.
ART. 9
Primirea sau reprimirea în baroul de avocaţi se face pe baza unui examen de admitere.
Avocaţii care şi-au întrerupt activitatea profesionalã, pentru motive de incompatibilitate, vor fi reprimiti în barou, la cerere, dupã încetarea incompatibilitatii.
În asemenea cazuri, timpul activitãţii profesionale anterioare incompatibilitatii va fi socotit la vechimea în profesie.
ART. 10
Sancţiunile disciplinare se aplica avocaţilor de cãtre comisiile de disciplina de pe lîngã barourile din care fac parte.
Comisia de disciplina de pe lîngã barou se compune dintr-un preşedinte şi doi membri, numiţi de Consiliul Uniunii avocaţilor din România, dintre avocaţii baroului respectiv.
ART. 11
Impotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplina de pe lîngã barouri se poate face intimpinare la Comisia centrala de disciplina care funcţioneazã pe lîngã Consiliul Uniunii avocaţilor din România.
Comisia centrala de disciplina se compune dintr-un preşedinte şi doi membri, numiţi de consiliul uniunii dintre avocaţii baroului Bucureşti.
ART. 12
De la data adoptãrii prezentului decret-lege se înlocuiesc, în cuprinsul <>Decretului nr. 281/1954 , termenii de: Republica Socialistã România cu România, legalitate populara şi legalitate socialistã cu lege, colegiu de avocaţi cu barou, consiliul colegiului şi consiliu cu consiliul baroului de avocaţi, preşedintele colegiului de avocaţi cu decanul baroului, vicepreşedintele colegiului de avocaţi cu prodecanul baroului, biroul colectiv de asistenta juridicã cu birou de avocaţi, Ministerul Justiţiei şi ministrul justiţiei cu Comisia permanenta, Tribunalul Suprem cu Curtea Suprema de Justiţie, tribunal popular de raion, oraş şi raion de oraş cu judecãtorie şi tribunale regionale cu tribunale.
Se excepteazã de la prevederile alin. 1 art. 38 alin. 5 şi 6.
ART. 13
Art. 1, 2, 5, 6, 10 alin. 1, prevederile de la lit. d) alin. 2 din art. 10, art. 11 alin. 2, capitolul III "Conducerea avocaturii", art. 19-21, art. 22 alin. 2 şi 4, art. 24 alin. 3, art. 25, art. 26 alin. 3 şi 5, art. 41, art. 43 alin. 1 şi 2, <>art. 44 din Decretul nr. 281 din 21 iulie 1954 pentru organizarea şi exercitarea avocaturii, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga.
ART. 14
În termen de 15 zile de la adoptarea prezentului decret-lege se vor constitui organele Uniunii avocaţilor din România.
PREŞEDINTELE
CONSILIULUI PROVIZORIU DE UNIUNE NATIONALA
ION ILIESCU
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
