Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECRET-LEGE nr. 80 din 8 februarie 1990  privind organizarea activitatii cinematografice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECRET-LEGE nr. 80 din 8 februarie 1990 privind organizarea activitatii cinematografice

EMITENT: PRESEDINTE C.F.S.N.
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 27 DIN 10/02/90

Consiliul Frontului Slavarii Nationale decreteaza:

CAP. 1
Dispozitii generale

ART. 1
Activitatea cinematografica, activitate de interes public, bazata pe libertatea creatiei, are drept scop promovarea adevaratelor valori ale culturii nationale si ale umanitatii, cresterea gradului de civilizatie a poporului.
ART. 2
Statul garanteaza libertatea creatiei cinematografice, sprijina si protejeaza productia si difuzarea filmelor romanesti.
ART. 3
Activitatea de creatie cinematografica se realizeaza prin studiourile de creatie, unitati economice proprii ale Uniunii cineastilor din Romania. Studiourile de creatie au personalitate juridica si functioneaza pe principiul eficientei economice. In acest sens studiourile de creatie incheie contracte cu regizori, scenaristi, actori, compozitori, pictori scenografi,pictori de costume si alte asemenea categorii de creatori in conditiile legii. La cere, pot fi incheiate contracte si cu operatorii de imagine-film artistic, precum si cu diferite categorii de tehnicieni.
ART. 4
Activitatea de productie cinematografica, de difuzare si conservare a filmelor se realizeaza prin unitati specializate, cu personalitate juridica, prevazute in anexa la prezentul decret-lege, coordonate de Centrul National al Cinematografiei.
Activitatea de productie cinematografica se realizeaza pe baza de contracte incheiate de catre studiourile de creatie cu Directia retelei cinematografice si difuzarii filmelor si, respectiv, cu studiourile de productie cinematografica. La stabilirea pretului fiecarui film, in deviz, se va include un beneficiu de 10 % pentru studioul de creatie.

CAP. 2
Coordonarea activitatii cinematografice

ART. 5
Se infiinteaza Centrul National al Cinematografiei, intitutie centrala bugetara, cu personalitate juridica, avind drept scop incurajarea si protejarea productiei nationale de filme, stimularea realizarii si difuzarii unor filme de inalta tinuta artistica, valorificarea patrimoniului national de filme.
ART. 6
Centru National al Cinematografiei are urmatoarele atributii:
a) organizeaza si coordoneaza activitatea de productie cinematografica pe pelicula si banda magnetica, de difuzare si conservare a filmelor;
b) propune Ministerului Economiei Nationale si Ministerului Finantelor indicatorii economico-financiari pentru unitatile pe care le coordoneaza: stabileste fondurile banesti destinate finantarii productiei nationale de filme;
c) asigura conditiile tehnico-materiale necesare realizarii productiei nationale de filme, a filmelor comandate de Televiziunea Romana sau alti beneficiari din tara sau din strainatate;
d) aproba programul productiei de filme, la propunerea unitatilor din sistemul sau si a studiourilor de creatie;
e) aproba repertoriul anual al premierelor cinematografice, la propunerea Directiei retelei cinematografice si difuzarii filmelor si a Uniuni cineastilor;
f) aproba proiectele de dezvoltare a unitatilor de productie de filme si a retelei cinematografice;
g) organizeaza festivaluri nationale si internationale de filme in tara si stabileste, impreuna cu Uniunea cineastilor, participarea cinematografiei romane la actiunile de acest gen din tara si strainatate;
h) incheie acorduri si protocoale de colaborare si cooperare cu cinematografiile din alte tari; avizeaza afilierea unitatilor sale la organisme specializate internationale; avizeaza constituirea de societati mixte in domeniul cinematografiei;
i) autoriza, in conditiile legii, initiativa particulara in domeniul creatiei productiei si difuzarii filmelor;
j) coordoneaza, impreuna cu Ministerul Invatamintului si Uniunea cineastilor pregatirea personalului de specialitate din cinematografie; organizeaza activitatea de informare si documentare cinematografica;
k) stabileste, potrivit legii, preturile de productie si livrare ale filmelor produse de unitatile sale specializate, precum si preturile de productie si livrare, si tarifele pentru produsele si serviciile din procesul de prelucrare a peliculei cinematografice;
l) numeste si elibereaza din functie directorii, inginerii sefi si contabilii sefi ai unitatilor pe care le coordoneaza, in conditiile legii;
m) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege.
ART. 7
Centrul National al Cinematografiei se compune din presedinte, vicepresedinte, secretar - numiti de guvern - si urmatorii membri:
a) doi reprezentanti ai Uniuni cineastilor, desemnati prin rotatie anual; b) directorii studiourilor de creatie; c) directorii studiourilor cinematografice; d) directorul arhivei nationale de filme; e) directorul retelei cinematografice si difuzarii filmelor; f) directorul fabricii de prelucrare a peliculei; g) doi directori ai intreprinderilor cinematografice judetene, desemnati de Directia retelei cinematografice si difuzarii filmelor; h) consilierul juridic si economistul cu activitati de contabil sef din cadrul cancelariei Centrului National al Cinematografiei.
Presedintele Centrului National al Cinematografiei se numeste pe o perioada de doi ani, la propunerea Uniuni cineastilor, iar vicepresedintele si secretarul acestuia, la propunerea directorilor unitatilor coordonate direct de Centrul National al Cinematografiei, precum si a directorilor studiourilor de creatie.
Presedintele Centrului National al Cinematografiei participa la sedintele guvernului in care se discuta probleme privind activitatea cinematografica.
ART. 8
Centrul National al Cinematografiei se intruneste in sedinte lunare si ori de cite ori este nevoie. Sedintele ordinare sint convocate de catre secretar, iar cele extraordinare de catre presedinte sau vicepresedinte, din proprie initiativa ori la cererea a cel putin 9 membri.
In exercitarea atributiilor sale, Centrul National al Cinematografiei adopta hotariri cu majoritatea de doua treimi a membrilor sai, care se semneaza de presedinte si secretar.
Presedintele reprezinta Centrul National al Cinematografiei in raporturile cu celelalte organe si organizatii din tara, precum si in relatiile internationale; in lipsa presedintelui, aceste atributii se exercita de vicepresedinte.
ART. 9
Presedintele, vicepresedintele si secretarul pun in aplicare hotaririle Centrului National al Cinematografiei si rezolva problemele curente ale acestuia.
Presedintele Centrului National al Cinematografiei va fi salarizat la nivelul cuvenit unui ministru adjunct, vicepresedintele la nivelul unui secretar de stat adjunct, iar secretarul, la nivelul directorului de directie de specialitate din ministere.
Centrul National al Cinematografiei are un aparat propriu de cancelarie, alcatuit din maximum 26 de persoane, exclusiv demnitarii. Aparatul de specialitate va fi salarizat potrivit anexei nr. VI la <>Legea nr. 57/1974 .

CAP. 3
Regimul juridic al productiei si difuzarii filmelor

ART. 10
Productia nationala de filme se realizeaza pe principiul autonomiei economice a producatorilor. Finantarea productiei de filme se face din fondurile obtinute prin difuzarea filmului in tara si strainatate, precum si din prestatii de servicii cinematografice si coproductii.
Filmele de interes national, de importanta deosebita pentru cultura romaneasca, precum si filmele de mare complexitate ale caror costuri depasesc posibilitatile financiare ale Directiei retelei cinematografice si difuzarii filmelor, se finanteaza, in completare, din fondurile aprobate anual, la propunerea Centrului National al Cinematografiei prin hotarire a guvernului.
Sumele stabilite de Centrul National al Cinematografiei se vireaza studioului de creatie al Uniunii cineastilor care realizeaza filmul respectiv.
ART. 11
Creditarea productiei de filme se face, de regula, pe o perioada de un an. Pentru filmele care prin natura lor au o durata de realizare mai mare de un an, Banca Nationala a Romaniei este autorizata sa acorde credite pe o perioada mai indelungata, in functie de termenul stabilit pentru predarea filmului. Rambursarea acestor credite se va face potrivit legii.
ART. 12
Unitatile specializate de productie cinematografica pot realiza filme in coproductie cu unu sau mai multi parteneri externi, precum si prestatii de servicii pentru beneficiarii din tara si strainatate, prin realizarea integrala sau partial a unor filme, in limita a cel mult 20% din capacitatile de productie sau in functie de capacitatile neutilizate de catre studiourile de creatie.
In cadrul contractelor de coproductie sau de prestatii se poate conveni ca pina la 30% din contributia in valuta a partenerilor externi sau din costurile prestatiei sa fie acoperite de acestia prin livrari de utilaje cinematografice, pelicula, produse chimice specifice si alte materiale care nu se produc in tara.
Materialele si utilajele introduse in tara de catre partenerii externi in cadrul obligatiilor contractuale, pentru realizarea coproductiei ori a prestatiei de serviciu, sint scutite de taxe vamale.
ART. 13
Unitatile specializate in productia de filme realizeaza filmele prin echipe de filmare. Pentru filmele de lung metraj si serialele de televiziune, echipele de filmare dispun conform legii de mijloace financiare in limita devizului aprobat, avind regimul de unitate fara personalitate juridica.
Personalul artistic si de productie din echipele de filmare este personal direct productiv. Numarul echipelor de filmare si componenta lor numerica se stabilesc in functie de numarul filmelor si de complexitatea acestora.
Echipa de filmare se stabileste prin contractul ce se incheie intre studioul de creatie si studioul cinematografic ca unitate de productie.
Regulamentul de organizare si functionare al echipei de filmare se aproba de Centrul National al Cinematografiei.
ART. 14
Difuzarea filmului prin cinematografe municipale, orasenesti si comunale sau dupa caz prin sali inchiriate se asigura de intreprinderile judetene si a municipiului Bucuresti, unitati economice cu personalitate juridica, subordonate Directiei retelei cinematografice si difuzarii filmelor.
Directia retelei cinematografice si difuzarii filmelor stabileste incadrarea cinematografelor pe categorii, raionarea locurilor in salile de spectacole, precum si tarifele nominale in cadrul tarifelor limita, in functie de importanta unitatilor, de localitatile in care functioneaza, gradul de confort al salilor, conditiile de vizionare si auditie.
Intreprinderile acopera cheltuielile efectuate de unitatile detinatoare de sali de spectacole si stadioane pentru asigurarea conditiilor necesare desfasurarii spectacolului cinematografic, platind in acest scop o cota de 15% din incasarile totale, diminuate cu impozitul pe spectacol.
Difuzarea filmelor se poate face si de catre alte persoane juridice sau de catre persoane fizice, pe baza de contracte incheiate cu intreprinderile cinematografice.
ART. 15
Proiectarea si amplasarea cinematografelor, a salilor cu functiuni polivalente destinate si spectacolelor cinematografice, stabilirea capacitatii acestora, precum si functionarea cinematografelor pe banda de 35 mm (70 mm) si a gradinilor de cinematograf, indiferent de subordonare, se fac cu avizul Centrului National al Cinematografiei.
ART. 16
Centrul National al Cinematografiei asigura, prin unitatile sale specializate, multiplicarea si difuzarea pentru public a videocasetelor continind filme cinematografice, putind autoriza, in acest sens, in conditiile legii, si alte persoane juridice sau persoane fizice.

CAP. 4
Dispozitii finale

ART. 17
Pe data intrarii in vigoare a prezentului decret-lege se infiinteaza Directia retelei cinematografice si difuzarii filmelor, unitate economica cu personalitate juridica, prin reorganizarea Centralei "Romaniafilm", care isi inceteaza activitatea.
Activul si pasivul, stabilite pe baza bilantului incheiat la data de 31 decembrie 1989 si a operatiunilor efectuate pe anul 1990 pina la data prezentului decret-lege, impreuna cu indicatorii economici si financiari,precum si cu contractele incheiate aferente activitatii care se preia, trec de la Centrala "Romaniafilm" la Directia Retelei cinematografice si difuzarii filmelor, precum si la unitatile de productie cinematografica, pe baza de protocol, potrivit obiectului de activitate al acestora, stabilit in anexa.
ART. 18
Incepind cu data prezentului decret-lege activitatea de import-export de filme trece de la intreprinderea de comert exterior "Artexim", din subordinea Ministerului Culturii, la Directia retelei cinematografice si difuzarii filmelor. Trecerea se face impreuna cu activul si pasivul, cu indicatorii economici si financiari aprobati pe anul 1990, precum si cu contractele in curs de executare, potrivit bilantului incheiat la data de 31 ianuarie 1990 si operatiunilor efectuate in anul 1990 pina la data prezentului decret-lege, pe baza de protocol.
Personalul de la casele de filme si alt personal care trece la Directia retelei cinematografice si difuzarii filmelor se considera transferat in interesul serviciului. Personalul trecut in functii cu niveluri de salarizare mai mici precum si cel devenit disponibil, beneficiaza de drepturile prevazute in <>art. 2 si 4 din Decretul-lege nr. 57/1990 .
ART. 19
Casele de filme din subordinea Centralei "Romaniafilm" isi inceteaza activitatea; activul si pasivul acestora, stabilite pe baza bilantului incheiat la data de 31 decembrie 1989 si a operatiunilor efectuate in anul 1990 pina la data prezentului decret-lege, trec la Directia retelei cinematografice si difuzarii filmelor.
Obligatiile caselor de filme din contractele aflate in curs de executare se preiau de catre Studioul cinematografic Bucuresti.
Scenariile literare si regizorale aflate in portofoliul caselor de filme se predau, pe baza de protocol, Uniunii cineastilor din Romania.
ART. 20
Personalul care trece la Centrul National al Cinematografiei si la unitatile sale specializate se considera transferat in interesul serviciului. Personalul trecut in functii cu niveluri de salarizare mai mici, precum si personalul devenit disponibil ca urmare a aplicarii dispozitiilor prezentului decret-lege, beneficiaza de drepturile prevazute la <>art. 2 si 4 din Decretul-lege nr. 57/1990 .
ART. 21
Pe data intrarii in vigoare a prezentului decret-lege intreprinderile cinematografice judetene si a municipiului Bucuresti trec din subordinea organelor locale ale administratiei de stat in subordinea Directiei retelei cinematografice si difuzarii filmelor.
Trecerea intreprinderilor cinematografice se va face cu activul si pasivul, cu indicatorii economici si financiari aprobati pe anul 1990, precum si cu contractele de executare, potrivit bilantului incheiat la 31 decembrie 1989 si operatiunilor efectuate in anul 1990 pina la data prezentului decret-lege pe baza de protocol.
ART. 22
Ministerul Economiei Nationale si Ministerul Finantelor, la propunerea Centrului National al Cinematografiei, vor introduce in indicatorii economico-financiari si in bugetul de stat pe anul 1990 modificarile ce rezulta din aplicarea prevederilor prezentului decret-lege.
ART. 23
Pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile personalului si a altor cheltuieli gospodaresti ale studiourilor de creatie nou infiintate, pina la ofertarea si acceptarea finantarii filmelor care urmeaza sa intre in productie, Directia retelei cinematografice si difuzarii filmelor va acorda fondurile necesare in limita sumei de 700.000 lei.
ART. 24
Membrii Uniunii cineastilor pot fi angajati pentru realizarea unor filme de catre parteneri externi pe baza de contracte, putind folosi si Uniunea cineastilor ca impresia artistic.
ART. 25
Normele tehnice privind activitatea cinematografica, aprovizionarea productiei de filme, cumpararea si inchirierea de bunuri specifice, pregatirea profesionala a personalului, protectia muncii, asigurarea mijloacelor de transport si conditiile specifice de munca se stabilesc de catre Centrul National al Cinematografiei.
Criteriile si formele de plata si salarizare in cinematografie, precum si alte masuri pentru aplicarea prevederilor prezentului decret-lege, care nu intra in competenta Centrului National al Cinematografiei, stabilesc prin hotarire a guvernului, la propunerea Centrului National al Cinematografiei.
ART. 26
Initiativa particulara cu privire la creatia, productia si difuzarea filmului se poate autoriza in conditiile prezentului decret-lege.
ART. 27
Pe data prezentului decret-lege se abroga: <>art. 66 din H.C.M. nr. 877 din 9 iulie 1970 privind unele masuri referitoare la reorganizarea unor institutii si intreprinderi cultural-artistice; prevederile referitoare la Centrala "Romaniafilm" precum si cele referitoare la unitati subordonate centralei din anexele nr. 1/a si nr. 2 din H.C.M. nr. 969 din 10 august 1973 ; H.C.M. nr 773 din 18 iulie 1972 privind unele masuri referitoare la organizarea productiei cinematografice si difuzarii filmelor, precum si orice alte dispozitii contrare.

PRESEDINTELE
CONSILIULUI FRONTULUI SALVARII NATIONALE
ION ILIESCU

Bucuresti, 8 februarie 1990.
Nr. 80.


ANEXA
LISTA
unitãţilor coordonate de Centrul Naţional al Cinematografiei




─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Denumirea unitãţii Sediul Obiectul de activitate
crt.
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I. Unitãţi economice cu personalitate juridicã
1. Direcţia reţelei cinemato- Municipiul - Organizeazã şi coordoneazã activitatea
grafice şi difuzãrii filmelor Bucureşti de difuzare a filmelor prin unitãţile
sale cinematografice ;
- finanţeazã şi achiziţioneazã producţia
naţionalã de filme destinatã difuzãrii
în reţeaua cinematograficã, realizatã
de studiourile de creaţie, Studioul
cinematografic "Alexandru Sahia" şi
Studioul "Anima-film" ;
- realizeazã importul şi exportul de
filme, cu excepţia filmelor de
televiziune ; participã, prin delegaţi,
la tîrgurile internaţionale de filme;
- elaboreazã studii de sociologie a
spectacolului şi de marketing;
- asigurã copiile de filme pe 35 mm
(70 mm) şi 16 mm pentru filmele
artistice, documentare, ştiinţifice
şi de animaţie din producţia naţionalã
şi din import, destinate reţelei
cinematografice şi vînzãrii la alţi
beneficiari din ţarã ;
- efectueazã traducerea şi adaptarea
pentru ecran a textelor din filmele
strãine artistice de lung metraj,
documentare, ştiinţifice şi de
animaţie;
- asigurã difuzarea pentru public a
videocasetelor conţinînd filme
cinematografice;
- realizeazã şi difuzeazã materiale
pentru popularizarea şi programul
publicitar al filmelor pentru reţeaua
cinematograficã şi pentru
strãinãtate ;
- asigurã, prin oficiile sale
teritoriale de difuzare a filmelor
(Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi
Timişoara), repartizarea, depozitarea
şi recondiţionarea copiilor de filme
de 35 mm (70 mm) şi 16 mm pentru
întreprinderile cinematografice de
pe raza teritorialã a acestor oficii;
- efectueazã aprovizionarea centralizatã
cu materiale şi piese de schimb
specific cinematografice din ţarã şi
din import pentru necesitãţile
întreprinderilor cinematografice din
subordine.
2. Studioul de producţie cine- Oraşul - realizeazã filme artistice comandate
matograficã Bucureşti Buftea de studiourile de creaţie, filme şi
seriale de televiziune comandate de
Televiziunea Românã, filme documentare
şi publicitare comandate de alţi
beneficiari din ţarã, precum şi
prestaţii de servicii cinematografice
pentru strãinãtate, încheind direct
contracte cu parteneri interni sau
externi.
3. Studioul cinematografic Municipiul - realizeazã filme documentare,
"Alexandru Sahia" Bucureşti ştiinţifice, de ştiinţã popularizatã,
didactice, jurnale de actualitãţi şi
filme publicitare comandate de
Direcţia reţelei cinematografice şi
difuzãrii filmelor şi alţi beneficiari
din ţarã şi strãinãtate, precum şi
letopiseţul cinematografic.
4. Studioul cinematografic Municipiul - realizeazã filme de animaţie comandate
"Animafilm" Bucureşti de Direcţia reţelei cinematografice
şi difuzãrii filmelor şi alţi
beneficiari din ţarã şi strãinãtate,
filme publicitare şi utilitare de
animaţie comandate de diferiţi
beneficiari din ţarã şi strãinãtate,
precum şi diafilme şi diapozitive
pentru organizaţiile comerciale şi alţi
beneficiari din ţarã şi strãinãtate.
5. Studioul de producţie film Municipiul - realizeazã filme de orice gen, pe
video Bucureşti suport magnetic, comandate de
studiourile de creaţie, precum şi de
alte persoane juridice ori persoane
fizice din ţarã sau strãinãtate;
- executã multiplicarea videocasetelor
conţinînd filme cinematografice
comandate de Direcţia reţelei
cinematografice şi difuzãrii filmelor,
precum şi de alţi beneficiari din ţarã
sau strãinãtate.
6. Fabrica de prelucrare Oraşul - asigurã prelucrarea peliculei la
a peliculei Buftea filmele produse de studiourile de
creaţie şi studiourile cinematografice,
pînã la copia standard inclusiv;
- executã ştanţarea sau fotocopierea
titlurilor la filmele din import, la
comanda Direcţiei reţelei
cinematografice şi difuzãrii filmelor
sau a altor beneficiari ;
- executã multiplicarea copiilor de filme
şi alte lucrãri de laborator pentru
necesitãţile de difuzare internã şi la
export a filmelor sau alte comenzi din
ţarã şi strãinãtate.
7. Întreprinderile Municipiile - asigurã difuzarea filmelor de orice
cinematografice judeţene reşedinţã de gen din producţia naţionalã şi din
şi a municipiului judeţ şi import prin cinematografele proprii
Bucureşti municipiul din municipii, oraşe şi comune sau prin
Bucureşti sãli închiriate de la unitãţile
deţinãtoare.

II. Unitãţi bugetare
Arhiva naţionalã de filme - pãstreazã filmele şi materialele
documentare cinematografice,
administreazã şi dezvoltã fondul
arhivistic cinematografic;
- desfãşoarã activitatea de cinematecã
prin cinematografe proprii sau ale
întreprinderilor cinematografice;
- întreţine relaţii cu organizaţii
similare din strãinãtate.
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016