Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECLARATIE nr. 1 din 12 februarie 2003 domnului Adrian Nastase, prim-ministru al Guvernului, la sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului cu privire la politica Guvernului in perioada 2001-2002 si la principalele prioritati economice si sociale in anii 2003-2004
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 116 din 24 februarie 2003
- Bucureşti, 12 februarie 2003 -
Domnilor presedinti,
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Stimati invitaţi,
Permiteti-mi sa va multumesc, în numele Executivului, pentru ocazia oferitã de a prezenta în fata celor doua Camere ale Parlamentului Declaraţia cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 şi la principalele prioritati economice şi sociale în anii 2003-2004.
Dezbaterea de cãtre Parlament a rezultatelor politicii guvernamentale reprezintã un demers deosebit de important pentru sistemul politic şi institutional al statului nostru de drept.
Doresc sa va prezint aspectele pozitive şi, evident, neimplinirile din anii 2001-2002, în vederea identificarii soluţiilor şi prioritatilor pentru desfãşurarea, cu mai multã eficienta, a procesului de guvernare.
Primii doi ani ai guvernarii P.S.D. au reprezentat o perioada cu realizari certe şi notabile în multe domenii. Succesele obţinute atât pe plan intern, cat şi extern confirma teza noastrã, potrivit cãreia viziunea social-democrata de guvernare a tarii este cea mai potrivita pentru România.
Folosesc acest prilej pentru a multumi încã o data tuturor cetãţenilor care ne-au votat, care au avut încredere în Programul politic şi Oferta electoralã a P.S.D. În acest fel, avem posibilitatea confirmãrii viabilitatii Programului social-democrat de guvernare în ţara noastrã.
La sfârşitul anului 2000, Partidul Social Democrat s-a angajat în fata Parlamentului ca va realiza "o guvernare mai buna".
Trebuie reamintit ca, în acel moment, ţara se afla într-o situaţie de criza dupã guvernarea de dreapta, care, din incapacitate de gestionare a tarii şi a reformei, a aplicat politica regresului economic programat. Au fost afectate, astfel, nu numai bazele dezvoltãrii economice a României, ci, în mod grav, nivelul de trai al populaţiei şi credibilitatea tarii în relaţiile externe.
Deteriorarea situaţiei economice şi instabilitatea ce se manifestau în plan social au creat pe plan extern o imagine nefavorabila tarii noastre. Instituţiile financiare internaţionale, agenţiile de rating şi Comisia Europeanã erau neincrezatoare în capacitatea de reformare a economiei româneşti.
Aceasta perceptie negativa a realitatilor din ţara noastrã a reprezentat unul din cele mai grele obstacole pe care a trebuit sa îl depasim.
Într-o asemenea situaţie, Executivul a pus pe un plan prioritar redobandirea încrederii şi revigorarea relaţiilor politice externe, îndeosebi a celor cu Uniunea Europeanã şi instituţiile financiare internaţionale. Astfel, am acţionat, concomitent, pentru a putea realiza principalele obiective de politica externa şi pentru a dobândi sprijin în susţinerea şi desfãşurarea procesului de reforma economicã în condiţii de suportabilitate socialã.
Aceasta explica modul în care am reuşit sa asiguram realizarea unor obiective de politica externa, vitale pentru România, şi anume:
- recunoaşterea dreptului de libera circulaţie a cetãţenilor romani în spaţiul Schengen;
- invitarea României, la Praga, de a deveni membru NATO;
- obţinerea, la Copenhaga, a unui calendar precis pentru ca România sa devinã membru al Uniunii Europene, începând cu anul 2007;
- încheierea de acorduri cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondialã;
- rezolvarea unor litigii, existente de ani de zile, în relaţii externe bilaterale;
- extinderea cooperãrii cu tari şi regiuni ale lumii, în care prezenta României devenise nesemnificativa.
Progresele economice şi sociale obţinute pe plan intern demonstreaza realismul Programului guvernamental. Astfel, am realizat:
- relansarea economicã în ritmuri care au plasat România pe unul din primele locuri între ţãrile central şi est-europene;
- dezvoltarea şi consolidarea structurilor de proprietate privatã;
- instituirea şi amplificarea unor mecanisme ale economiei de piata pe baza legislaţiei naţionale, armonizata cu cea comunitara;
- declanşarea unor programe de investiţii care susţin îmbunãtãţirea condiţiilor de viata în mediul urban şi rural;
- lansarea unui amplu Program social care asigura: intensificarea preocuparilor pentru crearea de noi locuri de munca în vederea creşterii gradului de ocupare a populaţiei active şi diminuãrii somajului; sporirea sensibila a numãrului de locuinţe, inclusiv pentru un numãr foarte mare de tineri; ridicarea gradului de protecţie a pensionarilor şi persoanelor cu venituri mici; îmbunãtãţirea, pentru elevi, a condiţiilor din şcoli şi din familie;
- punerea în aplicare a unui pachet de mãsuri stimulative pentru tineri, pornind de la atribuirea gratuita de active în vederea dezvoltãrii de afaceri în zootehnie şi pana la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei care lucreazã în sectorul tehnologiei informatiei, domeniu în care cifra de afaceri a fost dublata în 2002 fata de 2000.
Acum, dupã doi ani, putem afirma ca am depãşit situaţiile critice care puteau exclude România din circuitul european şi internaţional.
Astãzi, ţara noastrã se bucura de un larg şi substanţial sprijin extern.
România este acum un partener credibil în procesele ample ale construcţiei Europei Unite şi ale consolidãrii noii solidaritati euroatlantice.
Evaluarile pozitive privind realizarile din România din anii 2001-2002 sunt în total contrast cu evaluarile negative din perioada guvernarii anterioare.
În rapoartele Comisiei Europene şi ale Fondului Monetar Internaţional de pana în anul 2000 inclusiv se fãcea referire la "performanţele economice dezamagitoare cauzate de politicile macroeconomice nepotrivite".
Începând cu anul 2001 aprecierile sunt de genul "România a obţinut prin programul sau o performanta macroeconomica deosebita", "România a continuat sa facã progrese cãtre o economie de piata funcţionalã, iar perspectivele de realizare a acestui obiectiv s-au imbunatatit", "România a fãcut progrese impresionante în abordarea mai multor puncte slabe mai vechi şi asteapta acum o performanta pe mãsura".
Bilanţul ultimului an arata o continuare a evolutiilor favorabile din 2001.
Anul 2002 a reprezentat, din punct de vedere economico-social, un an al performantelor ridicate. Ma refer, îndeosebi, la creşterea economicã, majorarea substantiala a exporturilor, reducerea semnificativã a inflaţiei, sporirea volumului investiţiilor, creşterea salariului real şi a pensiei reale, precum şi la un grad mai bun de protecţie socialã a categoriilor defavorizate.
Politica pe care am promovat-o a demonstrat ca teoriile potrivit cãrora reforma nu face casa buna cu progresul economic şi, mai ales, cu cel social nu îşi au justificare decât în explicaţii privind ineficienta actului de guvernare a celor care susţin asemenea concepte.
Ne aflam astãzi în fata dumneavoastrã, în situaţia în care România beneficiazã de condiţii favorabile pentru ca obiectivele de dezvoltare economicã, îmbunãtãţirea nivelului de trai, aderarea la NATO şi integrarea tarii în Uniunea Europeanã sa devinã certitudini pentru anii urmãtori.
Suntem pregatiti sa continuam aplicarea cu fermitate a programului nostru, inclusiv prin reconsiderarea prioritatilor, de la o etapa la alta, în scopul respectãrii angajamentelor asumate la investire.
Chiar dacã, prin prisma rezultatelor prezentate, perioada primilor doi ani de guvernare reprezintã cu adevãrat o schimbare în bine, vrem sa va asiguram ca nu am intrat, în nici un fel, într-o zona a automultumirii. Sunt încã domenii care nu au evoluat cum am fi dorit.
Cunoastem dificultãţile şi neajunsurile din ţara. De altfel, cred ca am convins ca, permanent, cautam soluţii şi actionam operativ pentru rezolvarea problemelor care apar pe parcurs.
Dupã cum aţi observat, atât în Planul de acţiuni al Guvernului pentru perioada trecutã, cat şi în cel pe anii 2003-2004, pe care îl aveti acum printre volumele primite, acţiunile nerealizate sunt evidentiate şi reprogramate. Deşi numãrul lor este mic, în virtutea probitatii profesionale şi a transparenţei pe care le-am instituit ca principii ale activitãţii noastre, nu le ascundem şi le recunoastem deschis.
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Nivelurile cantitative, dar mai ales schimbãrile calitative din economie - ca rezultat direct al procesului de reforma - ilustreaza faptul ca s-au înregistrat progrese evidente pe linia creãrii unei economii de piata functionale.
Rezultatele sunt cu atât mai apreciabile, într-un context internaţional caracterizat prin incetinirea ritmurilor de creştere în ţãrile dezvoltate.
Evoluţia din ultimii doi ani, precum şi tendintele proiectate conferã certitudinea îndeplinirii, în orizontul de timp programat, a criteriilor de aderare la Uniunea Europeanã.
Deşi cifrele şi comparatiile pot plictisi pe unii - mai ales pe cei care doresc sa fie uitate cat mai repede datele statistice negative din trecutul apropiat -, ma simt totuşi nevoit sa apelez la acestea, pentru ca numai astfel putem avea mãsura corecta a progresului realizat.
În anul 2002 produsul intern brut a crescut cu 4,9%, comparativ cu 4,5%, cat am prevãzut în Programul nostru guvernamental.
Am reuşit ca, în perioada 2001-2002, creşterea produsului intern brut sa fie de circa 11% fata de anul 2000, susţinutã de sporirea cu 16% a valorii adãugate în industrie, cu peste 21% în agricultura şi aproape 13% în activitatea de construcţii.
Reamintesc ca în primii 2 ani ai guvernarii anterioare produsul intern brut a scãzut cu 10,6%.
Anii 2001-2002 au reprezentat un plus de produs intern brut de 4 miliarde dolari, comparativ cu pierderea de 3,5 miliarde dolari, înregistratã de economia româneascã în perioada 1997-1998. Cu toate acestea, în prezent, produsul intern brut este numai la nivelul anului 1996, respectiv cu circa 12% mai mic decât în 1989.
Susţinutã de reforme structurale, economia româneascã are, în prezent, capacitatea de a valorifica în timp real oportunitatile mediului economic intern şi internaţional.
Semnificativ este faptul ca sporul de producţie şi, respectiv, de produs intern brut s-au realizat prin contribuţia echilibrata a cererii pentru export şi investiţii, în condiţiile redresarii sensibile a raportului dintre export şi import.
În anul 2002 exporturile s-au situat la cel mai înalt nivel dupã 1990, fiind de circa 14 miliarde dolari, mai mare cu 33%, comparativ cu exportul din anul 2000.
Anul 2002 reprezintã primul an de dupã 1990 când inregistram, la un asemenea nivel de creştere economicã, concomitent: o contribuţie pozitiva a comerţului exterior, o reducere a stocurilor, o rata inalta de investiţii şi creşterea nivelului de trai.
Am reuşit, prin mãsurile de politica structuralã, sa producem competitiv şi mai eficient, cu un grad mai redus de dependenta de import. Producem ceea ce se cere. Investim din ce în ce mai mult într-o producţie care e solicitatã pe piata interna şi mai ales la export. În acest fel, cream condiţii pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de munca, pentru sporirea veniturilor bugetare şi a nivelului de trai al populaţiei.
În domeniul mediului de afaceri, chiar dacã acesta este încã perfectibil, prin mãsurile luate am reuşit sa raspundem corespunzãtor asteptarilor investitorilor autohtoni şi strãini.
În prima etapa, am acţionat pentru simplificarea procedurilor legislative şi administrative aferente initierii şi dezvoltãrii afacerilor pe baze concurentiale. Astãzi, în România este posibila înfiinţarea unei societãţi comerciale în mai puţin de doua sãptãmâni, iar studenţii care doresc sa înceapã afaceri sunt scutiţi de plata taxei de înregistrare.
Alte direcţii de acţiune au urmãrit cu prioritate revizuirea cadrului juridic de reglementare a functionarii societãţilor comerciale, concomitent cu reducerea birocratiei, întãrirea disciplinei financiare, combaterea coruptiei şi a evaziunii fiscale.
Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,
Din perspectiva relansarii economiei şi a creşterii competitivitatii acesteia, orientarea politicii financiare a contribuit la stimularea muncii, economisirii şi investiţiilor. În acest sens, s-a reuşit - în limitele resurselor disponibile - relaxarea gradului de fiscalitate de la 29,5% din produsul intern brut, cat se inregistra în anul 2000, la 28,7% în 2002 şi 27,9% proiectat pentru acest an. Este de remarcat faptul ca aceasta evoluţie favorabilã pentru dezvoltarea afacerilor s-a obţinut, cu deosebire, prin diminuarea presiunii fiscale asupra muncii. Astfel, am asigurat scãderea contribuţiilor de asigurãri sociale cu 3 puncte procentuale în 2002 şi cu alte 5 puncte procentuale în acest an.
O preocupare constanta a Guvernului a constituit-o accelerarea reformei în domeniul financiar, astfel încât politicile fiscale şi bugetare sa asigure scãderea drastica a ratei inflaţiei, dar şi reducerea plãţilor restante şi a blocajului financiar din economie. Doresc sa reamintesc ca pentru limitarea efectelor acestor fenomene negative - care în fapt reprezentau, la începutul anului 2001, cele mai grave probleme ale economiei româneşti - Guvernul a pus în aplicare Programul antiinflatie şi Programul antiblocaj financiar.
Am acordat o atentie deosebita intaririi disciplinei financiare, inasprind legislaţia în domeniul recuperãrii datoriilor bugetare.
Ca urmare a aplicãrii mãsurilor de diminuare a arieratelor, din aprilie 2002 şi pana la sfârşitul anului, au fost încasate peste 5.000 miliarde lei de la un numãr de aproape 3.000 de agenţi economici. Totodatã, pentru diminuarea arieratelor cãtre bugetul de stat şi între partenerii de afaceri au fost luate o serie de mãsuri vizandu-i pe marii datornici, printre care: corelarea salariilor managerilor întreprinderilor de stat cu indicatorii de performanta; anularea obligaţiilor bugetare aferente minelor închise sau aflate în conservare; adoptarea Legii privind unele mãsuri pentru întãrirea disciplinei contractuale.
Acum, dupã mai bine de un an de la aplicarea acestor programe, progresele sunt semnificative, chiar dacã în cazul arieratelor situaţia nu ne multumeste.
Ce am obţinut? Cel mai scãzut nivel al inflaţiei de dupã 1989. La sfârşitul anului 2002 rata inflaţiei a fost de 17,8% fata de decembrie 2001, mult sub tinta programata de 22%.
Începem acest an cu o inflaţie pe luna ianuarie de 1,3%, comparativ cu 4,3% în ianuarie 2000.
În condiţiile reducerii sensibile a inflaţiei, ratele dobânzii practicate de sistemul bancar s-au redus treptat, proces susţinut şi de evoluţia descendenta a dobânzilor la titlurile de stat. Ca efect, creditul neguvernamental a crescut, în termeni reali, la sfârşitul anului 2002, cu circa 30% fata de anul 2001. Cu toate acestea, nivelul absolut al acestui indicator monetar este încã foarte scãzut. Ma refer, în special, la creditul pentru investiţii pe termen mediu şi lung, care este menţinut la valori foarte reduse comparativ cu necesarul impus de intensificarea ritmului de creştere economicã.
Prin bugetul general consolidat aferent anilor 2001 şi 2002 a fost promovata o politica fiscal-bugetarã orientata cãtre susţinerea reformelor structurale.
Construcţia bugetelor a urmãrit, totodatã, îmbunãtãţirea condiţiilor sociale prin promovarea politicilor în domeniul protecţiei sociale, sãnãtãţii, educaţiei şi mediului.
România are în acest moment relaţii stabile cu instituţiile financiare internaţionale. Este pentru prima data când ţara noastrã are premisele favorabile de a finaliza un acord stand-by cu F.M.I.
În perioada 2001-2002, cele mai importante agenţii internaţionale de rating au imbunatatit de trei ori cotatia României. S-a ajuns la situaţia anului 1996 sub aspectul aprecierilor legate de condiţiile de investire în România, respectiv la nivelul unor tari în tranzitie avansate sub aspectul reformei.
Reamintesc ca în anul 1999 România era cotata la fel ca Ecuadorul, Coasta de Fildes şi Zimbabwe.
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Permiteti-mi sa ma refer, acum, pe scurt la reforma în domeniul microeconomic.
O prioritate majorã a activitãţii Guvernului, vizând restructurarea şi modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea conceptiei de privatizare.
Prin ceea ce am realizat în anii 2001 şi 2002 s-au creat condiţiile de finalizare în 2003 a privatizãrii capitalului social din portofoliul APAPS, instituţie care îşi va inceta activitatea la sfârşitul acestui an.
În anii 2001-2002, s-a vândut un capital social de 17.900 miliarde lei, însemnând de trei ori mai mult decât în perioada 1997-1998, respectiv în primii doi ani ai fostei guvernari, ceea ce a contribuit semnificativ la reducerea ponderii statului în economie.
Au fost trecute în proprietate privatã numeroase societãţi comerciale mari şi foarte mari, între care: SIDEX Galaţi, Şantierul Naval Constanta, Uzinele Sodice Govora, PROMEX Brãila, COS Targoviste, ALRO şi ALPROM Slatina şi altele.
Au fost privatizate BANCA AGRICOLĂ şi Societatea ASTRA Bucureşti, fiind vândut şi pachetul minoritar de acţiuni pe care statul îl mai detinea la BANCPOST.
Pe acest fond, nu suntem multumiti însã de faptul ca mãsura luatã la începutul anului 2001, de transfer al unor societãţi la ministere, în scopul urgentarii privatizãrii acestora, nu a fost pe deplin valorificatã.
În acelaşi timp, nu trebuie uitat ca am fost obligaţi sa consumam mult timp cu problemele sociale apãrute în societãţile privatizate de guvernul anterior, ca urmare a incompetentei şi superficialitatii, care au caracterizat acest proces în perioada 1997-2000.
Realizarea obiectivelor din Programul de guvernare cu privire la aplicarea legilor fondului funciar şi forestier demonstreaza vointa politica şi determinare. Asa cum ne-am angajat, gradul de emitere al titlurilor de proprietate a depãşit 90% la sfârşitul anului 2002, ajungând la 91,4%. Pentru anul 2003 avem în vedere încheierea emiterii şi inmanarii titlurilor de proprietate, excepţia constând în cazurile aflate pe rolul instanţelor judecãtoreşti.
În ceea ce priveşte aplicarea <>Legii nr. 10/2001 referitoare la proprietãţile imobiliare naţionalizate, anul 2003 va fi decisiv; astfel, pana la sfârşitul anului 2002, au fost depuse 210 mii solicitãri, urmând sa inaintam Parlamentului proiectul de lege privind modalitãţile concrete de soluţionare şi de acordare a despãgubirilor, în conformitate cu resursele tarii şi cu practica adoptatã în alte tari foste socialiste.
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
As vrea sa trec acum la un capitol extrem de important, care presupune mãsuri extrem de energice. Este vorba de combaterea birocratiei şi a coruptiei. Acestea sunt domenii în care acţiunile noastre au intampinat multe dificultãţi.
Este tot atât de adevãrat ca reforma prost gestionata în guvernarea trecutã şi nefinalizarea de cãtre aceasta a mãsurilor care se impuneau au constituit principalii factori generatori de corupţie.
Marile probleme generate de restituirea proprietãţilor nu au beneficiat pana în anul 2001 de un cadru legislativ unitar şi corespunzãtor. Aceasta a fãcut ca abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea funcţionarilor, inclusiv a factorilor de decizie, sa creeze un adevãrat haos în economie.
Prin urmare, la începutul anului 2001, ne gaseam la un asemenea nivel al coruptiei, într-un asemenea climat economic şi social distorsionat, încât rezultatele pozitive obţinute pana în prezent nu au putut fi receptate de toate segmentele din societate ca fiind semnificative.
Partidele, ai cãror reprezentanţi au fãcut parte din fosta Putere, nu au dovedit responsabilitatea de asumare a rãspunderii pentru faptele ilegale ale unora dintre propriii membri, indiferent dacã este vorba de adoptii internaţionale sau de privatizari frauduloase.
Deşi vom aborda aceste aspecte pe larg într-o şedinţa viitoare, când va vom prezenta un pachet de mãsuri legislative anticoruptie, permiteti-mi sa relev totuşi principalele acţiuni întreprinse pana în prezent de Guvernul nostru, prin care s-a asigurat reducerea coruptiei şi a criminalitatii, ceea ce constituie bazele unei activitãţi viitoare mult mai intense şi eficiente.
Executivul a elaborat, cu o larga consultare a reprezentanţilor principalelor partide şi a sindicatelor, a ONG-urilor şi mass-media, o "Strategie nationala de lupta impotriva coruptiei", iar recent a adoptat un Program detaliat privind accelerarea aplicãrii acestei strategii.
În acelaşi timp, suntem convinsi ca lupta impotriva criminalitatii trebuie purtata cu respectarea deplina a legii, fãrã conotatii politice. Consolidarea ordinii de drept, a prestigiului şi integritãţii autoritãţilor judiciare, a credibilitatii instituţiilor publice sunt demersuri vitale pentru limitarea fenomenului criminalitatii şi garantarea vieţii cetãţenilor.
În aceste domenii, va trebui sa avem o înţelegere comuna, indiferent de poziţia politica, în sensul ca vânãtoarea de vrajitoare sau taierea de capete, numai pentru a da sentimentul unei lupte hotãrâte impotriva coruptiei, nu reprezintã soluţia rezolvarii acestui fenomen antisocial.
Important este ca la nivelul tuturor autoritãţilor centrale şi locale sa se aplice cu fermitate şi eficienta - asa cum, de fapt, am procedat în ultimii doi ani - mãsurile care sa elimine cauzele profunde ale coruptiei şi ale birocratiei.
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Solidaritatea şi protecţia socialã reprezintã principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta socialã este cu atât mai importanta, cu cat ignorarea acesteia în timpul guvernarii din perioada 1997-2000 a condus la prãbuşirea fãrã precedent a nivelului de trai al populaţiei.
Am sa incerc sa ilustrez efectele acţiunilor şi mãsurilor luate în anii 2001-2002, nu în general, ci pe categorii de populaţie.
Permiteti-mi ca, mai întâi, sa precizez principalele direcţii de acţiune în plan social, şi anume:
- crearea de locuri de munca pentru diminuarea somajului şi creşterea veniturilor din munca;
- dezvoltarea serviciilor de interes public şi controlul fondurilor destinate acestora;
- aplicarea de mãsuri suplimentare pentru protecţie socialã, în funcţie de situaţia specifica a fiecãrei categorii de cetãţeni.
Consecvent orientarii social-democrate, Guvernul aplica un amplu program social, menit sa amelioreze condiţiile de viata ale populaţiei, în concordanta cu resursele pe care le are la dispoziţie.
Ca urmare a regresului economic din perioada 1997-2000, aceste fonduri au scãzut foarte mult, nivelul de trai deteriorandu-se în mod dramatic.
Desigur, cu toate eforturile depuse în anii 2001 şi 2002, asteptarile populaţiei rãmân foarte mari.
Va trebui însã sa tinem seama, cu totii, ca mãsurile pe care le luam depind de nivelul resurselor. Nu vrem sa avansam promisiuni fãrã acoperire, sa cream asteptari care nu pot fi îndeplinite. În acelaşi timp, trebuie sa avem grija şi de viitor, sa nu neglijam investiţiile care creeazã resurse suplimentare pentru creşterea nivelului de trai.
În mod concret, în cei doi ani s-au realizat urmãtoarele:
● Au fost încadrate în munca peste 1 milion de persoane, din care 678 mii persoane au aparţinut grupurilor sociale cu acces mai dificil pe piata muncii - tineri, femei, someri de lungã durata, persoane cu handicap, absolvenţi cu varsta de peste 18 ani proveniţi din instituţiile de ocrotire socialã, persoane eliberate din detenţie, persoane de etnie roma. În cadrul acestor programe, în localitãţile în care s-a înregistrat o rata ridicatã a somajului au fost încadrate peste 137.000 persoane, iar în Valea Jiului peste 17.000 persoane.
● Rata somajului la finele anului 2002 a fost de 8,1%, cel mai scãzut nivel din ultimii 5 ani. Numãrul şomerilor înregistraţi a fost de 760 mii persoane, respectiv cu 246 mii persoane mai mic decât în decembrie 2000. Şi în cazul femeilor, rata somajului a scãzut la 7,5% la finele anului 2002, de la 10,3%, cat s-a înregistrat în luna decembrie 2000.
Fata de anul 2000, când s-au alocat resurse financiare pentru mãsurile active de combatere a somajului doar în proporţie de 2,3% din totalul cheltuielilor prevãzute în buget, în anul 2001, pentru mãsurile active de creştere a gradului de ocupare a forţei de munca s-au destinat peste 12% din cheltuielile bugetare, iar în anul 2002 aceste alocaţii au reprezentat aproape 14%.
● Politica salariala a fost axata în principal pe mãsuri de protecţie a veniturilor angajaţilor comparativ cu evoluţia inflaţiei, precum şi pe mãsuri de impunere a disciplinei financiare în întreprinderile publice.
În societãţile în care statul este acţionar majoritar au fost adoptate mãsuri restrictive şi de condiţionare a cresterilor salariale în raport cu evoluţia productivitatii muncii. Lunar, monitorizam, din acest punct de vedere, circa 80 de companii.
În anii 2001 şi 2002 s-a acţionat pentru o mai mare stabilitate a salariului minim, care sa permitã agenţilor economici sa-şi planifice, pe o perioada mai lungã, costul forţei de munca, politica de firma şi de produs.
Salariul minim brut pe ţara a fost majorat succesiv începând cu 1 martie 2001, de la 1.000.000 lei la 1.400.000 lei, apoi la 1.750.000 lei, iar de la 1 ianuarie 2003 a crescut cu 43%, ajungând la 2.500.000 lei.
Ca urmare a ansamblului de mãsuri luate în acest domeniu s-a asigurat majorarea - în termeni reali - a câştigurilor salariale. Astfel, în anul 2002, creşterea salariului real a fost de 4,5%, iar în perioada 2001-2002 de circa 10%, comparativ cu scãderea salariului real de 20% în primii doi ani ai guvernarii anterioare.
● Un alt obiectiv prioritar al Guvernului l-a constituit protejarea puterii de cumpãrare a pensionarilor prin recorelari şi prin indexarea trimestriala a pensiilor cu un procent care sa acopere rata inflaţiei.
În urma aplicãrii combinate a mãsurilor de indexare şi recorelare, în intervalul decembrie 2000 - decembrie 2002, pensia medie de asigurãri sociale de stat a înregistrat o creştere de 56%, ajungând la 1.800.000 lei fata de 1.155.000 lei, cat era în luna decembrie a anului 2000.
Referitor la aceasta problema as vrea sa subliniez ca Executivul nostru trebuie sa gãseascã soluţii pentru deficientele acumulate timp de 12 ani.
Vreau sa reamintesc faptul ca pana în anul 2000, în momentul în care aparea o problema într-o ramura industriala şi, în acelaşi timp, o problema socialã, soluţia folositã era trecerea la pensie a segmentelor profesionale în cauza, în loc sa se realizeze o restructurare autenticã.
În felul acesta s-a ajuns la un numãr foarte mare de pensionari, care reprezintã astãzi aproape 6,2 milioane, fata de 3,4 milioane în 1990. Astfel, dacã în 1990 la un pensionar corespundeau 2,4 salariaţi, în prezent pensia unei persoane este susţinutã nici mãcar de un angajat.
Grija Guvernului nostru este sa cautam, în continuare, soluţiile cele mai potrivite pentru îmbunãtãţirea nivelului de trai al pensionarilor.
Dintre acţiunile aplicate în ultimii 2 ani pentru sprijinirea acestei categorii sociale sunt de menţionat, de asemenea:
- acordarea de medicamente gratuite pensionarilor cu venituri lunare de pana la 1.400.000 lei, prin suplimentarea listei medicamentelor gratuite cu circa 40 de medicamente esenţiale din producţia interna, necesare afectiunilor cu incidenta majorã asupra morbiditatii la persoanele varstnice;
- înfiinţarea şi extinderea reţelei de magazine de tip "Economat", care oferã pensionarilor produse de baza la preţuri cu circa 20% mai mici; la sfârşitul anului 2002 functionau 481 astfel de magazine, de unde îşi pot efectua cumpãrãturile peste un milion de cetãţeni cu venituri modeste;
- acordarea de ajutoare pentru încãlzire;
- subvenţionarea de la buget a biletelor de tratament şi menţinerea reducerii de 50% pentru transport.
În ceea ce priveşte alocaţia de stat pentru copii, aceasta a fost majoratã în mai multe etape, de la 130.000 lei în luna decembrie 2000 la 210.000 lei cat este în prezent.
● Atenţia acordatã familiilor cu venituri reduse s-a concretizat prin instituirea, de la 1 ianuarie 2002, a venitului minim garantat, concomitent cu creşterea substantiala a fondurilor bugetare destinate acordãrii acestor ajutoare sociale.
Prin alocarea acestor fonduri, în valoare de 3.600 miliarde lei, a fost posibil ca în 2002 sa beneficieze de ajutoare sociale 602 mii familii, fata de 40 mii în 2000. Nivelul venitului minim garantat, în funcţie de care se calculeazã ajutorul social, a fost indexat cu 17%, cu începere de la 1 ianuarie 2003, respectiv într-un procent superior ratei inflaţiei.
● Având în vedere criza spaţiilor de locuit - mai ales pentru categoriile de populaţie cu venituri mici - la începutul anului 2001 am pus în aplicare o noua conceptie a unui program de construcţii de locuinţe, bazat pe intensificarea sprijinului bugetar şi pe extinderea utilizãrii creditului ipotecar, îndeosebi pentru familiile ţinere.
În acest mod, nu numai ca am reuşit sa dãm în funcţiune, în anul 2002, cel mai mare numãr de locuinţe de dupã 1996, respectiv peste 3.500 unitãţi, dar am asigurat totodatã front de lucru în fiecare judeţ, pentru ca în anii 2003 şi 2004 numãrul locuinţelor noi sa creascã simtitor.
Activitatea de construcţii de locuinţe s-a materializat prin deschiderea a circa 180 santiere de lucru de locuinţe pentru tineri, locuinţe sociale, locuinţe individuale în proprietate, prin credit ipotecar.
Fata de anul 2000, când au fost date în folosinta 1.300 locuinţe, în perioada 2001-2002 au fost în execuţie circa 21.300 unitãţi locative, din care s-au dat la cheie 5.500, respectiv 2.300 locuinţe pentru tineri destinate închirierii, 2.400 locuinţe sociale şi 800 locuinţe în proprietate individualã.
● Un caz aparte îl reprezintã blocurile începute înainte de 1989 şi neterminate. Am considerat ca finalizarea construcţiilor de locuinţe aflate în diverse stadii de execuţie reprezintã o prioritate. Chiar dacã timpul scurs de la revoluţie le-a afectat şi din aceasta cauza sumele necesare pentru continuarea execuţiei devin tot mai mari, trebuie sa eliminam, din peisajul oraşelor, imaginea construcţiilor pãrãsite.
La sfârşitul anului 2000 existau circa 7.600 unitãţi locative neterminate, a cãror execuţie a fost sistata.
Am stabilit un program clar de finalizare a acestora. Prin efortul conjugat al autoritãţilor centrale şi locale, dar şi prin implicarea sectorului privat, am reuşit sa reducem sensibil numãrul acestor blocuri. Acţiunea este deja încheiatã în 10 judeţe. Pe ansamblu, am asigurat finanţare pentru aproape 4.200 unitãţi locative, din care deja au fost puse în funcţiune 1.800 apartamente.
Pe acelaşi plan, am acţionat pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate şi evacuarea din locurile publice a autovehiculelor pãrãsite.
Concomitent, ne preocupam pentru realizarea programului de construire a 400 sali de sport, pe care - deşi înregistreazã unele întârzieri - îl vom finaliza în urmãtorii 2 ani.
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
În anul şcolar 2001-2002 şi în pregãtirea anului de învãţãmânt 2002-2003 au fost aplicate mãsuri concrete vizând implementarea programelor naţionale de dezvoltare a sistemului educaţional şi de formare profesionalã.
Sintetizand cele mai importante rezultate, se cuvine precizat ca, în cadrul programului "Reabilitare şcoli", cu termen de finalizare 2004, au fost reparate, modernizate şi date în folosinta 800 şcoli, în care învaţã peste 170 mii elevi.
În scopul asigurãrii accesului echitabil la educaţie pentru copiii şi ţinerii din mediul rural, au fost create 400 de şcoli-centre de zona. Pentru transportul elevilor de la domiciliu la şcoala, au fost achiziţionate şi date în exploatare 454 microbuze, fondurile totale, alocate de la buget, ridicandu-se la circa 200 miliarde lei.
Prin lansarea în anul şcolar 2001-2002 a programului de acordare în regim de gratuitate a rechizitelor şcolare elevilor proveniţi din familii cu venituri mici, au beneficiat de acest program în valoare de 206 miliarde lei 930 mii elevi, iar în anul şcolar 2002-2003 beneficiazã 950 mii elevi.
Din anul şcolar 2002-2003 s-a lansat Programul de asigurare gratuita de produse lactate şi de panificatie, în care sunt cuprinşi peste un milion de elevi ai claselor I-IV din învãţãmântul de stat. Programul va fi extins în acest an, începând cu grãdiniţele.
Prima etapa a programului de informatizare a şcolilor, desfasurata în anul şcolar 2001-2002, s-a încheiat cu succes. Au fost dotate cu 120 reţele de calculatoare un numãr de 113 licee şi 7 centre naţionale de formare a profesorilor.
În actualul an şcolar, care are ca obiectiv încheierea informatizarii liceelor, a continuat sa se achizitioneze tehnica de calcul pentru dotarea şcolilor cu laboratoare informatice.
În vederea redresarii şi modernizãrii sistemului sanitar, în bugetele din 2001 şi 2002 s-au alocat fonduri reprezentând anual 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6-3,8% în anii 1997-2000.
Fondurile substanţiale alocate, în aceşti 2 ani, au permis susţinerea, în regim gratuit, a 17 programe naţionale de sãnãtate, precum şi acordarea gratuita sau compensarea medicamentelor în valoare de peste 12.000 miliarde lei. La acestea se adauga facilitãţile acordate pentru accesul la asistenta medicalã, inclusiv gratuit, pentru populaţia din mediul rural cu venituri mici sau fãrã venituri, din zonele defavorizate.
Cu toate acestea, nu suntem multumiti de modul în care se desfãşoarã reforma în sectorul medical, de performanţele obţinute practic la toate nivelurile sistemului de ocrotire a sãnãtãţii.
În legatura cu problematica principalelor domenii sociale as dori sa asigur cetãţenii României ca suntem permanent preocupati de a gãsi soluţii care sa le diminueze grija zilei de maine.
Nu am reuşit în aceşti 2 ani decât sa atacam problemele sectoriale prin care am oprit adâncirea saraciei şi extinderea marginalizarii sociale.
Analizele specialiştilor, inclusiv ale celor din organismele internaţionale, arata chiar o diminuare a ponderii populaţiei aflate sub nivelul minim de trai.
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Voi mentiona acum câteva aspecte legate de activitatea guvernamentalã în domeniul culturii şi cultelor.
Am acordat o atentie deosebita patrimoniului naţional, astfel încât numãrul santierelor de restaurare şi al monumentelor redate circuitului turistic şi muzeal a crescut substanţial.
S-a asigurat restaurarea integrala a Muzeului Satului din Bucureşti şi darea în folosinta a unui nou corp de clãdire al acestuia, la care lucrãrile au fost abandonate din anul 1997.
În anul viitor vor fi încheiate lucrãrile de consolidare şi de restaurare la Muzeul Colectiilor de Arta şi va intra în circuitul cultural Muzeul de Arta Contemporana.
O semnificatie deosebita în acest domeniu a avut-o şi achiziţionarea de opere de arta contemporana. Dacã în perioada 1999-2000 nu au fost alocate deloc fonduri cu aceasta destinaţie, în anii 2001 şi 2002 au fost utilizate 40 miliarde lei. Totodatã s-a procedat la rãscumpãrarea unor terenuri pentru cercetãri arheologice în Transilvania şi în Dobrogea şi au fost achiziţionate opere de arta din perioada Renasterii europene, a celei medievale şi din avangarda româneascã.
În domeniul instituţiilor de spectacol, consideram un mare succes desfãşurarea Festivalului "George Enescu" şi a manifestãrilor artistice în "Anul Caragiale".
Doresc sa mentionez faptul ca, în curând, vor începe lucrãrile la Oraselul artiştilor. Este vorba de un ansamblu de peste 100 de locuinţe şi ateliere destinate, în principal, artiştilor tineri.
Consideram ca domeniul cultural trebuie sa reprezinte, în continuare, un interes special pentru Guvern şi pentru toate instituţiile statului, inclusiv la nivel local. Identitatea noastrã româneascã în spaţiul european este şi va fi determinata, în mare mãsura, de specificul cultural.
În domeniul culturii minoritãţilor, pregatim deschiderea unui centru de cultura a romilor, care va dispune de un ansamblu artistic - dans, teatru, muzica, expoziţie de civilizatie a acestei minoritãţi.
În legatura cu sprijinul acordat cultelor religioase legal constituite, Guvernul nostru a tratat cu toatã responsabilitatea relaţia stat-biserica.
Sprijinim biserica prin acordarea de salarii personalului clerical şi neclerical, precum şi prin asigurarea pensiilor pentru clerul pensionat. Am transferat pentru biserica, cu titlu gratuit, importante suprafeţe de teren agricol şi forestier, precum şi imobile.
Am acordat şi vom acorda în continuare sprijin financiar pentru renovarea şi punerea în valoare a unor lacasuri de cult şi construirea unor noi biserici.
Stimati parlamentari,
În domeniul administraţiei publice, prin Programul de guvernare am stabilit o noua abordare a reformei, care sa asigure întãrirea capacitãţii administrative, potrivit cerinţelor apropierii de cetãţean şi creşterii calitãţii serviciilor publice în concordanta cu standardele europene.
Am ţinut seama de faptul ca reforma în acest domeniu este un proces complex şi de durata.
Analizând rezultatele, apreciem ca 2001 a fost anul creãrii cadrului legislativ, iar 2002 anul consolidãrii sistemului institutional.
În acest context sunt de menţionat, în principal: creşterea responsabilitãţii ministeriale; întãrirea autonomiei locale administrative şi financiare; descentralizarea şi demilitarizarea unor servicii publice, prin trecerea lor la comunitatile locale; reglementarea functionarii serviciilor publice de gospodãrie comunalã.
În plus, prin bugetele de stat pe anii 2001 şi 2002 am asigurat descentralizarea financiarã, trecând o importanta parte a fondurilor de la ministere cãtre autoritãţile locale.
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Activitatea de politica externa a Guvernului României în cei 2 ani a marcat decisiv noua identitate europeanã şi euroatlantica a tarii noastre, prin confirmarea unui traseu concret şi previzibil al aderãrii la Uniunea Europeanã şi obţinerea invitatiei de aderare a României la NATO.
Rezultatele pozitive înregistrate au reflectat racordarea solida a politicii externe la progresele economice şi sociale obţinute în conformitate cu obiectivele stabilite prin Programul de guvernare.
Perioada ultimilor 2 ani a marcat redefinirea rolului strategic al României în noul context global şi regional, precum şi angajarea efectivã a tarii noastre în procesele integrãrii şi cooperãrii economice internaţionale, pe bazele competitivitatii şi performantei.
La obţinerea deciziilor pozitive pentru destinul european şi euroatlantic al României, luate la Praga şi Copenhaga la finele anului 2002, un rol esenţial l-a avut modul consecvent şi coerent al acţiunii Guvernului, în ansamblul sau, implicarea responsabilã a tuturor ministerelor în îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Agenda pentru reforma şi în planurile sectoriale de acţiune pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeanã şi NATO.
Se disting, în mod deosebit, progresele înregistrate în cooperarea cu partenerii europeni, de care ne leagã relaţii cu semnificatii speciale, cum sunt: Franta, Germania, Italia, Grecia, iniţierea unei noi etape în relaţiile cu Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia, Irlanda, Islanda, Danemarca şi alte tari membre ale Uniunii Europene, precum şi deschiderea fãrã precedent în relaţiile politice şi economice cu Suedia, în urma soluţionãrii definitive a problemei datoriei României fata de aceasta ţara, prin plata sumei de 120 milioane dolari, în patru rate.
În anii 2001 şi 2002 au avut loc intalniri oficiale şi de lucru cu primii-miniştri din toate statele membre ale Uniunii Europene şi NATO şi au fost amplificate contactele externe la nivelul primului-ministru ca şi al celorlalţi membri ai Guvernului pentru susţinerea relaţiilor pragmatice cu spaţiul estic şi cu parteneri din alte zone geografice.
În sprijinul candidaturii tarii noastre de a adera la NATO, Guvernul a acordat o atentie specialã intensificãrii contactelor politice, atât în plan bilateral, cu membrii Aliantei, cat şi în relaţia cu Secretariatul Internaţional NATO.
Am realizat intalniri cu şefi de stat şi de guverne din ţãrile aliate şi din tari candidate, ocazii în care au fost întãrite parteneriate cu o dinamica innoita, în special cu S.U.A., Franta, Marea Britanie, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Norvegia şi alte tari aliate.
România a dovedit, totodatã, ca este un aliat de nadejde în confruntarea cu amenintarile neconventionale, în lupta impotriva terorismului internaţional.
Buna pregãtire a României pentru aderarea la NATO a fost confirmatã de preşedintele S.U.A., în cursul vizitei sale la Bucureşti, în noiembrie 2002, când au fost apreciate eforturile depuse de poporul roman pentru atingerea standardelor NATO, eforturi pe care le-a calificat drept "o reusita", iar invitaţia privind admiterea în Alianta Nord-Atlantica drept "un vot de încredere din partea ţãrilor NATO".
O atentie specialã a fost acordatã intaririi rolului şi contribuţiei României la dezvoltarea cooperãrii regionale în Europa de Sud-Est, în primul rând, prin intermediul Pactului de Stabilitate şi pe baza unei Strategii de acţiune coerenta a României în plan regional.
România a avut o prezenta activa şi iniţiative de referinta în cadrul cooperarilor regionale la Marea Neagra, în cadrul Procesului de cooperare în Sud-Estul Europei şi SECI, precum şi în cadrul cooperarilor trilaterale sau al euroregiunilor la care participam.
România a promovat cu succes sau a contribuit la o serie de iniţiative regionale în plan politico-militar în Sud-Estul Europei. Guvernul nostru a adoptat poziţii constructive şi a propus o abordare pragmatica a proiectelor şi iniţiativelor de cooperare regionala în cadrul Iniţiativei Central Europene şi CEFTA.
Relaţiile cu ţãrile vecine au fost amplificate pe baza unor parteneriate pragmatice, care au consolidat eforturile comune pentru integrarea europeanã.
Este de remarcat puternicul impact pe care l-a avut iniţierea unei noi etape în relaţiile romano-ungare, prin propunerea Parteneriatului pentru secolul XXI, precum şi prin intalnirile frecvente între primii-miniştri ai celor doua tari.
În ultimii 2 ani relaţia cu Bulgaria a avut o amplitudine specialã, care a confirmat viziunea comuna a Guvernului României şi Guvernului bulgar privind parcursul cãtre aderarea ţãrilor noastre la Uniunea Europeanã şi NATO.
A fost amplificata cooperarea cu Guvernul sarb şi au fost lansate noi proiecte de cooperare în plan economic, în facilitarea comerţului şi în domeniul transporturilor.
Au continuat eforturile pentru încurajarea unor relaţii constructive cu Republica Moldova în spirit deschis, pragmatic, european, urmãrind relansarea cooperãrii economice bilaterale şi consolidarea comuniunii culturale.
Au fost puse bazele Parteneriatului romano-ucrainean pentru Europa.
Guvernul şi-a propus relansarea şi dezvoltarea legãturilor economice şi comerciale şi a raporturilor bilaterale de ansamblu cu Rusia. Dialogul politic cu Federaţia Rusa privind încheierea Tratatului de baza a fost productiv şi este de asteptat semnarea acestuia de cãtre preşedinţii celor doua state în acest an. Convorbirile cu premierul Federaţiei Ruse au confirmat trecerea la o noua etapa de cooperare, bazatã pe încredere reciprocã şi interese comune privind lansarea unor proiecte economice pe termen lung.
În ultimii 2 ani s-au revitalizat legãturile României cu partenerii din zonele geografice complementare. Astfel, au fost analizate, cu regularitate, demersurile necesare pentru valorificarea relaţiilor de cooperare şi a oportunitatilor de export în zona Asiei Centrale, în tari arabe, Africa şi America de Sud.
Una dintre acţiunile de referinta pentru amplificarea relaţiilor tarii noastre cu parteneri din afarã spaţiului euroatlantic a constituit-o vizita oficialã întreprinsã în R. P. Chineza în anul 2002.
Guvernul României a continuat sa promoveze consecvent dimensiunea estica a cooperãrii. Prin poziţia sa geostrategica România reprezintã puntea prin care Uniunea Europeanã poate sa îşi proiecteze rolul şi capacitatea sa de motor de dezvoltare a relaţiilor spre spaţiile în tranzitie de dincolo de Marea Neagra, cãtre Marea Caspica şi Asia Centrala.
România s-a pronunţat activ pentru susţinerea eforturilor comunitãţii internaţionale privind combaterea amenintarilor neconventionale şi pentru respectarea stricta a angajamentelor privind neproliferarea armelor de distrugere în masa. În acest sens, Guvernul nostru a adoptat poziţii ferme în legatura cu problema irakiana, confirmand responsabilitatea tarii ca viitoare membra a NATO şi a Uniunii Europene.
Guvernul a urmãrit cu consecventa consolidarea relaţiilor cu comunitatile româneşti din strãinãtate, în special cu cele din ţãrile vecine.
În ceea ce priveşte promovarea valorilor culturii româneşti, a fost organizatã o suita de evenimente în plan intern şi internaţional la Geneva, Paris, Londra şi în alte capitale, dedicate personalitãţii celui mai important diplomat roman şi ilustru reprezentant al Societãţii Naţiunilor - Nicolae Titulescu.
Un rol important în acţiunea de politica externa a Guvernului României l-a avut dialogul substanţial cu societatea civilã, în special prin dinamizarea activitãţii unor prestigioase repere ale diplomaţiei româneşti, cum sunt ADIRI, Fundaţia "Nicolae Titulescu", Institutul Roman pentru Studii Internaţionale "Nicolae Titulescu", precum şi prin cooperarea cu o serie de organizaţii neguvernamentale şi academice din ţara şi din strãinãtate.
A fost inaugurat noul sediu al Ambasadei României la Berlin şi este în curs de finalizare pregãtirea noului sediu al Misiunii României pe lângã Uniunea Europeanã, la Bruxelles. De asemenea, a fost consolidat serviciul consular cu mijloace de lucru performanţe, care sa fie compatibile în viitor sistemului Schengen, au fost deschise consulate generale la Barcelona, Shanghai şi s-au fãcut pregatiri pentru deschiderea în curând a consulatelor generale de la Sankt Petersburg şi Hong Kong.
Doresc sa subliniez faptul ca în perioada 2001-2002, în intreaga activitate de politica externa, Guvernul României a beneficiat de sprijinul constant al Preşedintelui tarii, domnul Ion Iliescu, şi al Parlamentului României.
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Doresc sa va multumesc, în mod special, pentru efortul pe care l-aţi depus în aceasta parte a mandatului dumneavoastrã, în vederea sustinerii Programului de guvernare, prin adoptarea, în perioada 2001-2002, a 703 legi cu semnificatii deosebite în procesul de accelerare a reformei politice, economice, sociale şi instituţionale.
Va multumesc, de asemenea, pentru atenţia pe care aţi acordat-o şi pentru modul responsabil în care aţi tratat, în cadrul procedurilor parlamentare, proiectele de legi promovate de Guvern în perspectiva aderãrii României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi a integrãrii tarii noastre în Uniunea Europeanã.
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
V-am prezentat principalele coordonate ale activitãţii noastre de pana în prezent, având convingerea ca rezultatele pozitive obţinute în anii 2001-2002 nu reprezintã decât o etapa a realizãrii Programului nostru de guvernare.
Ne asteapta perioade decisive, dar avem o baza buna pentru îndeplinirea angajamentelor asumate.
Ne confruntam cu multe probleme. În unele domenii rezultatele stau încã sub semnul fragilitatii.
Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO şi ai Uniunii Europene ne determina sa actionam consecvent pentru modernizare şi dezvoltare.
Anul 2003 este un an esenţial pentru accelerarea procesului de pregãtire a aderãrii României la Uniunea Europeanã, iar pe baza progreselor înregistrate în politica interna, devine posibila finalizarea negocierilor şi semnarea Tratatului de aderare pe parcursul anului 2004.
Doresc sa remarc faptul ca, în numai doi ani, România a deschis negocierile pentru 21 de capitole din totalul de 30 şi a încheiat negocierile la 10 capitole din cele 16 finalizate la acest moment.
Asa cum am afirmat din momentul investirii Guvernului, consider ca împreunã cu membrii Cabinetului formam echipa care poate gestiona bunul mers al societãţii româneşti.
Am demonstrat aceasta capacitate şi va asigur ca vom proceda la fel şi în continuare.
În concordanta cu noile realitati interne şi externe am pus la punct un program detaliat de acţiuni pentru anii 2003 şi 2004. Acest program rãspunde principalelor obiective asumate, şi anume:
● realizarea, în continuare, a unei cresteri economice durabile, susţinutã de modernizarea sistemului economic naţional şi construirea unei economii de piata functionale;
● creşterea generalã a standardului de viata al populaţiei şi manifestarea solidaritãţii sociale, prin stimularea câştigurilor obţinute din munca, precum şi prin asigurarea unei protecţii sociale imbunatatite pentru categoriile vulnerabile;
● intensificarea combaterii coruptiei şi asigurarea accesului liber la acte corecte de justiţie.
Doresc sa va asigur, stimati membri ai Parlamentului, şi prin dumneavoastrã intreaga populaţie ca vom aplica integral prevederile Programului nostru social, pentru care sunt alocate, prin buget, resursele financiare necesare.
În primul rând, este vorba de reducerea somajului. Prin Programul naţional de ocupare a forţei de munca ne-am propus integrarea pe piata forţei de munca în anul 2003 a încã 300 mii persoane. Vom da prioritate tinerilor pana în 25 de ani, şomerilor de lungã durata, femeilor, persoanelor cu handicap şi romilor.
Un al doilea obiectiv îl reprezintã protejarea şi îmbunãtãţirea, în continuare, a puterii de cumpãrare a pensionarilor.
Soluţii imediate şi spectaculoase, stim cu totii ca nu exista.
Cautam în continuare cele mai potrivite modalitãţi de rezolvare a acestei probleme.
În acest moment, avem stabilit ca obiectiv, pana în iulie 2003, recorelarea pensiilor pentru 65% din persoanele eligibile şi finalizarea acţiunii pana la jumãtatea anului 2004. Dacã vor exista resurse suplimentare suntem decisi sa devansam acest termen.
Pensiile pentru agricultori vor fi majorate substanţial în cursul anului 2004.
În domeniul asistenţei sociale, vom revizui sistemul de acordare a ajutoarelor pentru încãlzirea locuinţelor, urmãrind cu precãdere suplimentarea acestora pentru familiile cu venituri mici.
În ceea ce priveşte ocrotirea sãnãtãţii, vom aplica mãsuri pentru relansarea de fond a reformei sistemului medical, urmãrind: normarea şi funcţionarea eficienta a spitalelor; reabilitarea reţelei de maternitati; continuarea modernizãrii serviciilor de urgenta, atât la nivel urban, cat şi rural; intensificarea acţiunilor întreprinse prin programele de sãnãtate a femeii, copilului şi familiei; îmbunãtãţirea sistemului de asigurare a compensãrii şi gratuitatii medicamentelor; respectarea stricta a destinaţiei fondurilor alocate sãnãtãţii.
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
În anul 2003 eforturile şi acţiunile Guvernului se vor concentra în direcţia îndeplinirii condiţiilor necesare pentru ca România sa obţinã calificativul de economie funcţionalã de piata.
Unul dintre obiectivele imediate ale Guvernului este de a asigura premisele favorabile pentru ca în urmãtoarele şase luni sa se realizeze progrese vizibile în domeniul economic şi juridic, prin aplicarea de politici corecte în conformitate cu principiile liberei iniţiative şi concurentei.
Pentru integrarea avantajoasã în structurile industriale europene vom regandi conceptia, strategia şi instrumentele de politica industriala cu scopul sporirii semnificative a competitivitatii întreprinderilor româneşti în raport cu cele similare din Uniunea Europeanã.
Regandirea macrostructurii industriei va urmãri armonizarea cu evolutiile şi cu tendintele existente pe plan mondial, prin stimularea dezvoltãrii industriilor cu piata în expansiune, bazate pe tehnologii de vârf, specifice "noii economii". Sunt industrii care pot fi dezvoltate în cooperare cu firme strãine de prestigiu, inclusiv prin dezvoltarea unui program specific de atragere a tinerilor în domeniul cercetãrii ştiinţifice şi dezvoltãrii tehnologice şi de reducere a fenomenului de migratie a inteligentei româneşti.
Lucram la elaborarea unui program care sa asigure regenerarea industriei, respectiv refacerea sistemului industrial naţional, caracterizat acum printr-o diversificare exagerata, în neconcordanta cu potenţialul tehnic, tehnologic şi financiar şi cu tendintele existente pe plan mondial.
Dorim sa asiguram transformarea industriei într-un sistem deschis şi flexibil, care sa rãspundã creşterii presiunii concurentiale, generata de accentuarea diviziunii internaţionale a muncii şi constituirea de reţele de producţie şi distribuţie la nivel regional şi global.
În domeniul politicii financiare vom aplica mãsuri pentru: continuarea reformei sistemului fiscal, în sensul reducerii impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, precum şi pentru o mai echitabila aşezare a acestora pe categorii de contribuabili; îmbunãtãţirea colectãrii veniturilor bugetare; sporirea calitãţii managementului cheltuielilor administraţiei centrale şi locale; creşterea transparenţei şi eficientei utilizãrii fondurilor publice.
Pentru descurajarea acumularii de plati restante, atât cãtre bugetele publice, cat şi între agenţii economici, vom acţiona, între altele, pentru a aduce la cunostinta opiniei publice lista contribuabililor care înregistreazã obligaţii restante, precum şi cuantumul acestora. Totodatã vom asigura întãrirea disciplinei salariale în sectorul de stat.
Urmarim intensificarea procesului de privatizare a întreprinderilor de stat. În acelaşi timp, vom acţiona pentru statornicirea unor relaţii cat mai bune cu investitorii romani sau strãini.
Postprivatizarea, ca activitate complementara privatizãrii, a produs din nefericire, în unele situaţii, neintelegeri în relaţia cu investitorii strãini. Prin intermediul reglementãrilor stabilite şi al amendamentelor la care lucram în prezent, se creeazã temeiurile legale pentru a asigura un tratament egal şi transparent tuturor investitorilor în ceea ce priveşte evaluarea modului în care aceştia îşi realizeazã obligaţiile contractuale în perioada postprivatizare.
În sfârşit, vom acorda o mai mare atentie componentei sociale a privatizãrii. Toate privatizarile de mare anvergura vor avea la baza planuri de afaceri bine elaborate, prin care sa se asigure funcţionarea în continuare a acestor societãţi. În acelaşi timp, se va urmãri stabilizarea unui numãr rezonabil de locuri de munca în unitãţile privatizate. Vom continua sa realizam toate acestea în dialog cu sindicatele şi investitorii.
În alta ordine de idei, recent, am analizat Strategia cu privire la construcţia de autostrazi în România. Acest program reprezintã un proiect politic, economic şi social major al Guvernului.
Avem în vedere realizarea, pana în anul 2007, a unei autostrazi care va lega România de ţãrile membre ale Uniunii Europene. Astfel, s-au luat decizii pentru înfiinţarea Societãţii Naţionale de Drumuri şi Autostrazi şi pentru finalizarea, pana în anul 2006, în prima etapa, a unor tronsoane de autostrazi pe Culoarul IV paneuropean, respectiv Nadlac-Arad-Bucureşti-Constanta, urmând sa se aloce aproximativ 4 miliarde euro; studiem, de asemenea, şi varianta construirii unei autostrazi prin centrul Transilvaniei pe ruta Braşov-Targu Mures-Cluj-Napoca-Oradea.
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
În domeniul administraţiei publice, în anul 2003, Guvernul va acorda o atentie deosebita accelerarii reformei în administraţia publica centrala şi localã, cu sprijinul Uniunii Europene şi al Bãncii Mondiale. Ne propunem sa asiguram o modificare de fond a structurii şi numãrului aparatului din ministere şi celelalte autoritãţi publice centrale şi locale.
O prima acţiune consta în reducerea cu 20% a numãrului secretarilor de stat. În cursul acestei luni se va diminua numãrul funcţiilor de conducere - directori generali, directori, şefi de servicii şi şefi de birouri, astfel încât sa nu se depãşeascã 10-12% din numãrul total al funcţionarilor.
În acelaşi timp, se vor lua mãsuri pentru reducerea numãrului de personal de la agenţii, secretariate şi oficii, inclusiv prin preluarea unor activitãţi la nivelul ministerelor. Avem în vedere totodatã reorganizarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor în teritoriu, urmând ca la nivelul fiecãrui judeţ sa funcţioneze un singur serviciu al ministerului respectiv, strict specializat pentru controlul aplicãrii legilor tarii. În aceasta situaţie vom transfera o parte din activitãţile serviciilor publice descentralizate fie la autoritãţile locale, fie la prefecturi şi vom întãri direcţiile de integrare europeanã din fiecare prefectura şi consiliu judeţean.
În ceea ce priveşte reforma funcţiei publice, avem în vedere modificarea şi completarea <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, punând accent pe stabilirea clara a categoriilor de funcţionari, şi anume: corpul inaltilor funcţionari publici, funcţionari publici cu funcţii de conducere şi funcţionari publici cu funcţii de execuţie.
Vom adopta Codul de conduita al funcţionarilor publici şi vom stabili mecanisme pentru îmbunãtãţirea salarizarii acestora în raport cu performanţele obţinute.
Pentru întãrirea autonomiei locale administrative şi financiare la nivel local, Guvernul va acţiona în vederea creşterii semnificative a ponderii veniturilor proprii în structura şi conţinutul bugetelor locale. În scopul realizãrii acestui obiectiv, vom introduce bugetele de funcţionare şi de dezvoltare, iar elaborarea bugetelor locale se va efectua numai pe baza de programe.
Un rol important îl va avea continuarea procesului de informatizare a administraţiei publice şi generalizarea ghiseelor unice la nivelul autoritãţilor locale, în vederea apropierii administraţiei de cetãţean.
Urmarim, de asemenea, asigurarea transparenţei actului public, consultarea cetãţenilor în problemele de interes local şi dezvoltarea parteneriatului public-privat.
Vom exercita, potrivit reglementãrilor legale, un control exigent privind stabilirea tarifelor pentru serviciile publice de gospodãrie comunalã, prin efectuarea unor analize riguroase asupra fundamentarii costurilor de producţie şi a stabilirii tarifelor.
Pentru susţinerea procesului de reforma din administraţie, vom avea în vedere îmbunãtãţirea managementului resurselor umane, punând accent pe formarea specialiştilor şi atragerea tinerilor în acest sector.
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Un lucru important pe care l-am realizat în aceşti doi ani de guvernare a fost castigarea, prin profesionalism şi credibilitate, a legitimitatii proiectului nostru de reforma economicã şi socialã. Asa se explica credibilitatea dobandita pe plan extern şi suportul popular pe care l-am obţinut în aceasta perioada, dovezi elocvente ca România se afla pe drumul cel bun.
Guvernul şi Parlamentul au câştigat în aceşti 2 ani, importante procente de încredere, confirmate prin sondajele de specialitate. În acest context, apreciem, în mod deosebit, faptul ca, deşi o parte a populaţiei nu beneficiazã încã de un nivel de trai acceptabil, îşi exprima speranta în îmbunãtãţirea, în continuare, a situaţiei materiale, ceea ce probeazã încrederea în politica guvernamentalã. Este un fapt care ne responsabilizeaza în mod suplimentar, demonstrand, în acelaşi timp, creşterea semnificativã a culturii civice participative în ţara noastrã.
Va multumesc pentru atentie!
Declaraţia cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 şi la principalele prioritati economice şi sociale în anii 2003-2004 a fost prezentatã de domnul Adrian Nastase, prim-ministru al Guvernului, în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 12 februarie 2003.
Bucureşti, 12 februarie 2003.
Nr. 1.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
