Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DOCUMENTELE CONFERINTEI LA NIVEL ÎNALT PENTRU SECURITATE ŞI COOPERARE ÎN EUROPA (HELSINKI, 9-11 IULIE 1992) DECLARAŢIA LA NIVEL ÎNALT DE LA HELSINKI, 1992 Perspectivele şi problemele schimbãrii 1. Noi, şefii de stat sau de guvern ai statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, am revenit la locul de naştere al procesului de la Helsinki pentru a da un nou impuls eforturilor noastre comune. 2. Carta de la Paris pentru o Noua Europa, semnatã la ultima Conferinţa la nivel înalt, a creat instituţii de cooperare şi a trasat orientãri pentru realizarea unei comunitãţi a statelor libere şi democratice de la Vancouver la Vladivostok. 3. Am fost martorii încetãrii rãzboiului rece, ai prabusirii regimurilor totalitare şi sfirsitului ideologiei care a stat la baza acestora. În prezent, în toate ţãrile noastre, democraţia constituie baza vieţii politice, sociale şi economice. C.S.C.E. a jucat un rol-cheie în aceste transformãri pozitive. Totuşi, moştenirea trecutului rãmîne puternica. Ne confruntam cu probleme şi sanse, dar şi cu serioase dificultãţi şi dezamagiri. 4. Ne-am reintrunit aici pentru a trece în revista recentele evolutii, pentru a consolida realizarile C.S.C.E. şi a trasa direcţia lor viitoare. Pentru a face fata noilor ameninţãri am adoptat astãzi, aici, un program de intarire a capacitãţilor noastre de acţiune concertata şi de intensificare a cooperãrii în folosul democraţiei, prosperitatii şi asigurãrii drepturilor egale de securitate. 5. Aspiraţiile popoarelor de a-şi hotãrî liber statutul lor politic intern şi extern au condus la raspindirea democraţiei şi şi-au gãsit recent expresia în apariţia unui numãr de state suverane. Participarea lor deplina conferã o noua dimensiune C.S.C.E. 6. Salutam angajamentul tuturor statelor participante fata de valorile noastre comune. Respectarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinînd minoritãţilor naţionale, democraţiei şi statului de drept, libertatea economicã, justiţia socialã şi responsabilitatea fata de mediul înconjurãtor - sînt obiectivele noastre comune. Ele sînt imuabile. Aderarea la angajamentele noastre constituie baza participãrii şi cooperãrii în C.S.C.E. şi piatra unghiulara pentru dezvoltarea viitoare a societãţilor noastre. 7. Reafirmam valabilitatea principiilor directoare şi valorilor comune ale Actului final de la Helsinki şi ale Cartei de la Paris, intruchipind responsabilitãţile statelor unul fata de celãlalt şi ale guvernelor fata de popoarele lor. Aceasta este constiinta colectivã a comunitãţii noastre. Recunoastem ca sintem rãspunzãtori unul fata de celãlalt pentru respectarea lor. Evidentiem drepturile democratice ale cetãţenilor de a cere guvernelor lor respectarea acestor valori şi standarde. 8. Subliniem ca angajamentele asumate în domeniul dimensiunii umane a C.S.C.E. constituie subiecte de preocupare directa şi legitima a tuturor statelor participante şi nu aparţin exclusiv afacerilor interne ale statului respectiv. Protejarea şi promovarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului şi întãrirea instituţiilor democratice continua sa fie baza vitala a securitãţii noastre atotcuprinzatoare. 9. Tranzitia spre şi dezvoltarea democraţiei şi economiei de piata în noile democratii a fost continuatã cu hotãrîre, trecind prin dificultãţi şi condiţii variate. Ne oferim sprijinul şi solidaritatea noastrã statelor participante aflate în tranzitie spre democratie şi economia de piata. Salutam eforturile lor de a se integra pe deplin în comunitatea mai larga a statelor. Fãcînd ca aceasta tranzitie sa fie ireversibila, vom asigura securitatea şi prosperitatea noastrã, a tuturor. 10. Încurajarea acestui sentiment de comunitate mai larga rãmîne unul din scopurile noastre fundamentale. Salutam în acest sens rapida adaptare a instituţiilor şi organizaţiilor europene şi transatlantice, care conlucreaza tot mai mult pentru a face fata schimbãrilor şi a conferi o baza solida pentru pace şi prosperitate. Comunitatea Europeanã (C.E.E.), indeplinindu-şi rolul sau important în dezvoltarea politica şi economicã a Europei, se îndreaptã spre o uniune şi a decis sa-şi lãrgeascã componenta. Ea se implica îndeaproape în activitãţile C.S.C.E. Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (N.A.T.O.), una din legãturile transatlantice esenţiale, a adoptat un nou concept strategic şi şi-a intarit rolul, ca un element integral al securitãţii în Europa. Prin constituirea Consiliului Nord-Atlantic de Cooperare (N.A.C.C.), s-au stabilit relaţii de cooperare cu noii parteneri, în armonie cu scopurile C.S.C.E. De asemenea, a oferit sprijin practic activitãţii C.S.C.E. Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.) este o parte integrantã a dezvoltãrii Uniunii Europene; de asemenea, constituie mijlocul de a întãri stilpul european al Aliantei Atlantice, de a dezvolta o capacitate operationala; se deschide cooperãrii suplimentare cu noii parteneri şi s-a oferit sa furnizeze resurse în sprijinul C.S.C.E. Consiliul Europei îşi elaboreazã propriile programe pentru noile democratii, deschizindu-se pentru primirea de noi membri şi cooperind cu C.S.C.E. în dimensiunea umanã. Grupul celor 7 şi Grupul celor 24 sînt profund angajate în asistenta pentru ţãrile în tranzitie. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economicã (O.E.C.D.), Comisia Economicã O.N.U. pentru Europa (E.C.E.) şi Banca Europeanã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.) au jucat un rol-cheie în construcţia noii Europe. Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.) şi-a declarat disponibilitatea de a asista C.S.C.E. în urmãrirea obiectivelor sale. Acestea şi alte forme de cooperare regionala şi subregionala care continua sa se dezvolte, cum ar fi Consiliul Statelor Marii Baltice, Triunghiulara de la Visegrad, Cooperarea Economicã a Marii Negre şi Initiativa Europeanã Centrala, multiplica legãturile care unesc statele participante la C.S.C.E. 11. Salutam adoptarea Documentului de la Viena din 1992 privind mãsurile de intarire a încrederii şi securitãţii şi semnarea Tratatului privind cerul deschis, împreunã cu adoptarea Declaraţiei referitoare la Tratatul privind cerul deschis. Salutam, de asemenea, iminenta intrare în vigoare a Tratatului privind forţele armate convenţionale în Europa (C.F.E.) şi Documentul Final al Negocierilor privind efectivele forţelor armate convenţionale în Europa. Aceste acorduri oferã o baza solida pentru viitoarea noastrã securitate prin cooperare. Salutam recenta înţelegere comuna ruso-americana cu privire la armamentul strategic ofensiv. Ne reafirmam angajamentul de a deveni semnatarii iniţiali ai viitoarei convenţii privind interzicerea dezvoltãrii, producţiei, stocãrii şi folosirii armelor chimice şi distrugerea lor şi chemam alte state sa procedeze la fel. 12. Traim în perioada perspectivelor, dar şi a instabilitatii şi insecuritatii. Declinul economic, tensiunea socialã, nationalismul agresiv, intoleranta, xenofobia şi conflictele etnice ameninta stabilitatea în aria C.S.C.E. Violari grave ale angajamentelor C.S.C.E. în domeniul drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului, inclusiv a celor privind minoritãţile naţionale, constituie o ameninţare specialã pentru dezvoltarea paşnicã a societãţii, în special în noile democratii. Este încã mult de fãcut în edificarea unor societãţi democratice şi pluraliste, în care diversitatea sa fie pe deplin protejata şi respectata în practica. În consecinta, respingem orice forma de discriminare rasialã, etnicã şi religioasã. Libertatea şi toleranta trebuie sa fie invatate şi practicate. 13. Pentru prima data în ultimele decenii avem de fãcut fata rãzboiului în zona C.S.C.E. Continua sa se înregistreze noi conflicte armate şi masiva utilizare a forţei pentru a realiza hegemonia şi pentru expansiuni teritoriale. Pierderile de vieţi omeneşti, suferinta umanã, implicind un numãr urias de refugiati, au fost cele mai grele de la cel de-al doilea rãzboi mondial. Deteriorarea patrimoniului nostru cultural şi distrugerea proprietãţii au fost dezastruoase. Comunitatea noastrã este profund ingrijorata de aceste evolutii. Individual şi în comun cu C.S.C.E., O.N.U. şi alte organizaţii internaţionale, am cãutat sa atenuam suferinţele şi sa cautam soluţii pe termen lung crizelor care au apãrut. Prin deciziile de la Helsinki am stabilit un program cuprinzator de acţiuni coordonate care va conferi C.S.C.E. instrumente suplimentare pentru abordarea tensiunilor înainte ca violenta sa izbucneasca şi controlarea crizelor care ar putea, regretabil, sa apara. Consiliul şi Comitetul Inaltilor Funcţionari au stabilit deja un rol important pentru C.S.C.E. în abordarea crizelor care ar putea aparea în zona noastrã. Nici un efort internaţional nu poate avea succes dacã cei implicaţi în conflicte nu îşi reafirma vointa de a cauta soluţii paşnice la diferendele lor. Subliniem hotãrîrea noastrã de a tine rãspunzãtoare pãrţile în conflict pentru acţiunile lor. 14. În timpul conflictelor, îndeplinirea cerinţelor umane de baza este cel mai mult supusã riscului. Vom exercita toate eforturile pentru a asigura satisfacerea lor şi respectarea angajamentelor umanitare. Ne vom strãdui sa alinam suferinţele, prin încetarea umanitara a focului, şi sa facilitam acordarea de asistenta sub supraveghere internationala, inclusiv tranzitarea în siguranta a acesteia. Recunoastem ca problemele refugiatilor, ca urmare a acestor conflicte, necesita cooperarea noastrã a tuturor. Ne exprimam sprijinul şi solidaritatea cu acele tari care duc greul problemei refugiatilor rezultind din aceste conflicte. În acest context, recunoastem necesitatea cooperãrii şi acţiunilor concertate. 15. Chiar acolo unde violenta a fost ţinuta sub control, este încã necesar ca suveranitatea şi independenta unor state sa fie respectata. Ne exprimam sprijinul pentru eforturile statelor participante la C.S.C.E. de a inlatura, pe cale paşnicã, prin negocieri, problemele moştenite din trecut, cum ar fi stationarea forţelor armate strãine pe teritoriile statelor baltice, fãrã consimţãmîntul necesar al acestor tari. De aceea, în conformitate cu principiile de baza ale dreptului internaţional şi pentru a preveni orice posibil conflict, adresam un apel statelor participante sa încheie, fãrã intirziere, acorduri bilaterale adecvate, inclusiv grafice, pentru o retragere în scurt timp, în ordine şi completa, a unor astfel de trupe strãine de pe teritoriile statelor baltice. 16. Degradarea mediului înconjurãtor ne ameninta pe toţi de mulţi ani. Pericolul accidentelor nucleare constituie o preocupare presanta. De asemenea, în mai multe zone ale C.S.C.E. exista pericole pentru mediul înconjurãtor ca urmare a activitãţilor industriei de apãrare. 17. Actuala proliferare a armelor sporeşte pericolul de conflict şi constituie o preocupare urgenta. Controlul efectiv al exportului materialelor nucleare, armelor convenţionale şi altor bunuri şi tehnologii sensibile reprezintã o necesitate presanta. C.S.C.E. şi supravegherea schimbãrii 18. C.S.C.E. a fost instrumentata în promovarea schimbãrilor; acum ea trebuie sa se adapteze sarcinii de a le supraveghea. Deciziile noastre de la Helsinki au fãcut C.S.C.E. mai operationala şi eficienta. Sintem hotariti sa folosim integral consultarile şi acţiunile concertate care sa permitã un rãspuns comun problemelor cu care ne confruntam. 19. În abordarea acestor deziderate, evidentiem rolul central al C.S.C.E. în promovarea şi supravegherea schimbãrilor în regiunea noastrã. În aceasta era a tranzitiei, C.S.C.E. este cruciala în eforturile noastre de a preveni agresiunea şi violenta prin examinarea cauzelor care stau la originea conflictelor şi de a preveni, supraveghea şi rezolva conflictele paşnic, prin mijloace corespunzãtoare. 20. În acest scop, am dezvoltat în continuare structurile pentru a asigura supravegherea politica a crizelor şi am creat noi instrumente de prevenire a conflictelor şi supraveghere a crizelor. Am consolidat Consiliul Ministrilor şi Comitetul Inaltilor Funcţionari (C.S.O.) şi am creat mijloace pentru a le sprijini. Capacitatea C.S.C.E. în domeniul atentionarii din vreme a fost intarita, în special prin activitatea Inaltului Comisar pentru Minoritãţile Naţionale, care a fost nou creat. Am creat posibilitatea ca C.S.C.E. sa acţioneze în menţinerea pãcii, în conformitate cu modalitãţile convenite. Activitãţile C.S.C.E. de menţinere a pãcii pot sa fie întreprinse în cazuri de conflict, în cadrul şi între statele participante, pentru a ajuta la menţinerea pãcii şi stabilitatii, sprijinind eforturile continue pentru o soluţie politica. În acest sens, sintem, de asemenea, pregatiti sa cautam, de la caz la caz, sprijinul instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale, cum ar fi C.E.E., N.A.T.O. şi U.E.O., precum şi alte instituţii şi mecanisme, inclusiv mecanismul C.S.I. de menţinere a pãcii. Salutam disponibilitatea lor de a sprijini activitãţile C.S.C.E. de menţinere a pãcii, inclusiv prin disponibilizarea resurselor lor. Dezvoltam, în continuare, posibilitãţile noastre pentru o reglementare paşnicã a diferendelor. 21. Abordarea noastrã se bazeazã pe conceptul atotcuprinzator al securitãţii, asa cum este initiat în Actul Final. Acest concept leagã menţinerea pãcii de respectarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului. El coreleazã solidaritatea şi cooperarea economicã şi în domeniul mediului înconjurãtor cu relaţiile interstatale paşnice. Acesta este la fel de valabil în supravegherea schimbãrilor, cum era necesar în atenuarea confruntarii. 22. C.S.C.E. este un forum de dialog, negociere şi cooperare, care stabileşte direcţia şi impulsioneaza modelarea noii Europe. Sintem hotariti sa-l folosim pentru a da un nou impuls procesului de control al armamentelor, de dezarmare şi intarire a încrederii şi securitãţii, sporirii consultãrii şi cooperãrii în problemele de securitate şi continuãrii procesului de reducere a riscului de conflict. În acest context, vom examina, de asemenea, noi pasi pentru întãrirea în continuare a normelor de conduita în domeniile politico-militare ale securitãţii. Vom asigura ca eforturile noastre în aceste domenii sa fie coerente, intercorelate şi complementare. 23. Raminem convinsi ca securitatea este indivizibilã. Nici un stat din comunitatea C.S.C.E. nu îşi va întãri propria securitate în dãuna securitãţii altor state. Acesta este mesajul nostru hotãrît cãtre statele care recurg la ameninţarea sau folosirea forţei pentru atingerea obiectivelor lor prin flagrantã violare a angajamentelor C.S.C.E. 24. Cooperarea crescinda cu alte organizaţii şi instituţii europene şi transatlantice va fi esenţialã pentru succesul eforturilor noastre în promovarea schimbãrilor democratice în cadrul C.S.C.E. De aceea, sintem convinsi ca o ordine durabila şi paşnicã pentru comunitatea statelor noastre va fi cladita pe întãrirea reciprocã a instituţiilor, fiecare cu aria proprie de acţiune şi responsabilitate. 25. Reafirmind angajamentele decurgind din Carta Naţiunilor Unite, la care au subscris statele noastre, declaram înţelegerea noastrã ca C.S.C.E. este un aranjament regional în sensul cap. VIII al Cartei Naţiunilor Unite. Ca atare, ea constituie o importanta legatura între securitatea europeanã şi globalã. Drepturile şi responsabilitãţile Consiliului de Securitate rãmîn intangibile în totalitatea lor. C.S.C.E. va acţiona în strinsa colaborare cu Natiunile Unite, în special în prevenirea şi rezolvarea conflictelor. 26. Reafirmam condamnarea fãrã rezerve a tuturor actelor, metodelor şi practicilor de terorism. Sintem hotariti sa intarim cooperarea noastrã în eliminarea acestei ameninţãri pentru securitatea, democraţia şi drepturile omului. În acest scop, vom lua mãsuri pentru prevenirea, în teritoriile noastre, a activitãţilor criminale care sprijinã actele de terorism în alte state. Vom incuraja schimbul de informaţii privind activitãţile teroriste. Vom cauta, în continuare, în mod corespunzãtor, cai eficiente de cooperare în acest domeniu. Vom lua, de asemenea, mãsuri necesare, la nivel naţional, pentru îndeplinirea obligaţiilor noastre internaţionale în acest domeniu. 27. Traficul ilicit de droguri reprezintã un pericol pentru stabilitatea societãţilor noastre şi a instituţiilor democratice. Vom acţiona împreunã pentru a întãri toate formele de cooperare bilaterala şi multilaterala în lupta impotriva traficului ilicit de droguri şi a altor forme de crima organizatã internationala. 28. Vom acţiona pentru întãrirea legãturii strinse care exista între pluralismul politic şi funcţionarea economiei de piata. Cooperarea sporitã în domeniul economiei, ştiinţei şi tehnologiei are de jucat un rol crucial în întãrirea securitãţii şi stabilitatii în aria C.S.C.E. 29. Cooperarea economicã rãmîne un element esenţial al C.S.C.E. Vom continua sa sprijinim transformãrile în curs pentru introducerea economiei de piata, ca mijloc de creştere a performantei economice şi integrãrii sporite în sistemele economice şi financiare internaţionale. 30. Vom facilita, de asemenea, cooperarea economicã largita care trebuie sa ţinã seama de condiţiile politice şi economice existente. Salutam contribuţia programelor de asistenta economicã, financiarã şi tehnica ale Grupului celor 7 şi Grupului celor 24 pentru procesul de tranzitie. În cadrul cooperãrii noastre, sprijinim în întregime dezvoltarea în continuare a Cartei Europene de Energie, care este de importanta deosebita în perioada de tranzitie. 31. Vom acţiona împreunã pentru a contribui la facilitarea mijloacelor de transport şi comunicaţii în vederea adincirii cooperãrii între noi. 32. Reinnoim angajamentul nostru de a coopera în protejarea şi îmbunãtãţirea mediului pentru generatiile prezente şi viitoare. Subliniem, îndeosebi, importanta cooperãrii pentru garantarea efectivã a siguranţei instalaţiilor nucleare şi ţinerea sub control a pericolelor pentru mediul înconjurãtor legate de industria de aparate. Evidentiem necesitatea unei mai mari constientizari şi înţelegeri a opiniei publice fata de problemele mediului şi implicarea sa în procesul de planificare şi de luare a deciziilor. Salutam rezultatul important al Conferintei Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurãtor şi Dezvoltare (U.N.C.E.D.), care a avut loc la Rio de Janeiro, în iunie 1992. Evidentiem necesitatea traducerii efective şi susţinute în viata a hotãrîrilor conferintei. 33. Este necesar sa fie adoptate mãsuri, în continuare, pentru oprirea proliferarii armelor. Asigurarea neproliferarii armelor nucleare şi a tehnologiei şi experienţei în acest domeniu continua sa ramina o necesitate vitala. Chemam toate statele care nu au aderat la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare sa facã acest lucru ca state neposesoare de arme nucleare şi sa încheie acorduri de garanţii cu A.I.E.A. Ne angajãm noi înşine sa intensificam cooperarea în domeniul controlului efectiv al exportului aplicabil materialelor nucleare, al armelor convenţionale şi altor bunuri sau tehnologii sensibile. 34. Salutam dezvoltarea cooperãrii regionale între statele participante la C.S.C.E., ca mijloc important de promovare a structurilor pluraliste de stabilitate. Activitãţile de cooperare regionala, bazate pe principiile şi angajamentele C.S.C.E., servesc obiectivului unitãţii noastre şi promovãrii unei securitati atotcuprinzatoare. 35. Incurajam cooperarea transfrontaliera pe scara larga, inclusiv contactele umane, implicind comunitatile şi autoritãţile locale şi regionale. Aceasta cooperare contribuie la depãşirea inegalitatilor economice şi sociale şi intareste înţelegerea etnicã, dezvolta relaţiile de buna vecinãtate între state şi popoare. 36. Pentru a asigura deplina participare şi cooperare a statelor participante recent admise, am initiat un program de ajutor coordonat. 37. Reafirmam convingerea noastrã ca întãrirea securitãţii şi cooperãrii în regiunea Mediteranei este importanta pentru stabilitatea în aria C.S.C.E. Recunoastem ca schimbãrile care au avut loc în Europa sînt relevante pentru regiunea Mediteranei şi ca, invers, dezvoltarile economice, sociale, politice şi de securitate în aceasta regiune au un impact direct asupra Europei. 38. Vom largi, de aceea, cooperarea şi dialogul nostru cu statele mediteraneene neparticipante, ca mijloc de promovare a dezvoltãrii economice şi sociale, prin aceasta intarind stabilitatea în regiune, în vederea reducerii decalajului de prosperitate dintre Europa şi vecinii sãi mediteraneeni şi protejãrii ecosistemelor mediteraneene. Subliniem importanta relaţiilor intermediteraneene şi necesitatea unei cooperãri sporite în regiune. 39. Salutam şi incurajam continuarea iniţiativelor şi negocierilor vizind cãutarea de soluţii juste, durabile şi viabile, prin mijloace paşnice, pentru depãşirea problemelor cruciale din regiunea Mediteranei. 40. Am largit dialogul cu statele neparticipante, invitindu-le sa ia parte la activitãţile noastre, pe baza selectiva, atunci cînd pot sa îşi aducã contribuţia. 41. Salutam crearea Adunãrii Parlamentare a C.S.C.E., care a avut prima sa reuniune la Budapesta între 3-5 iulie şi contam pe participarea activa a parlamentarilor la procesul C.S.C.E. 42. Acordam o deosebita importanta implicarii active a opiniei publice în C.S.C.E. Vom largi posibilitãţile pentru contribuţii şi cooperare cu persoane individuale şi organizaţii neguvernamentale în activitatea noastrã. 43. Pentru a promova parteneriatul nostru şi pentru a supraveghea mai bine schimbãrile, am adoptat azi, la Helsinki, un program pentru o C.S.C.E. consolidata şi eficienta, prin Deciziile de la Helsinki. Aceste decizii vor fi aplicate integral şi cu buna-credinţa. 44. Insarcinam consiliul sa adopte mãsurile necesare în continuare pentru traducerea lor în viata. Consiliul poate adopta orice amendament pe care îl considera necesar la aceste decizii. 45. Textul integral al Documentului de la Helsinki va fi publicat în fiecare stat participant, care-l va face cunoscut cît mai larg posibil. 46. Guvernul Finlandei este rugat sa transmitã Secretarului General al Naţiunilor Unite textul Documentului de la Helsinki, care nu este supus înregistrãrii conform art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite, în vederea circularii acestuia la toţi membrii Organizaţiei, ca document oficial al Naţiunilor Unite. 47. Urmãtoarea conferinţa de analiza va avea loc la Budapesta, în 1994, pe baza modalitãţilor Reuniunii de la Helsinki, aplicate mutatis-mutandis, urmînd a fi precizate în continuare de Comitetul Inaltilor Funcţionari, care poate hotãrî organizarea unei reuniuni pregãtitoare speciale. DECIZIILE DE LA HELSINKI I. ÎNTĂRIREA INSTITUŢIILOR ŞI STRUCTURILOR C.S.C.E. 1) Pentru a întãri coerenta consultãrilor lor şi eficienta acţiunilor lor concertate bazate pe vointa lor politica comuna, precum şi pentru a dezvolta în continuare aspectele practice ale cooperãrii între ele, statele participante au hotãrît sa reafirme şi sa dezvolte deciziile privind structurile şi instituţiile C.S.C.E. stabilite prin Carta de la Paris şi Documentul de la Praga referitor la dezvoltarea în continuare a instituţiilor şi structurilor C.S.C.E. În acest scop ele au convenit urmãtoarele: Reuniuni ale sefilor de stat sau de guvern 2) Reuniuni ale sefilor de stat sau de guvern, astfel cum sînt prevãzute în Carta de la Paris, vor avea loc, de regula, la fiecare doi ani, cu ocazia conferinţelor de examinare. 3) Ele vor stabili prioritãţile şi vor indica orientarea la cel mai înalt nivel politic. Conferinţele de examinare 4) Conferinţele de examinare, vor preceda reuniunile sefilor de stat sau de guvern. Ele vor fi operationale şi de scurta durata. Sarcinile lor vor fi urmãtoarele: - examinarea gamei întregi de activitãţi în cadrul C.S.C.E., inclusiv dezbateri aprofundate privind aplicarea şi analizarea de noi mãsuri vizind întãrirea procesului C.S.C.E.; - pregãtirea documentului decizional pentru a fi adoptat de reuniune. 5) Pregãtirea conferinţelor de examinare, inclusiv ordinea de zi şi modalitãţile de desfãşurare, va fi asigurata de Comitetul Inaltilor Funcţionari (C.I.F.), care poate hotãrî organizarea unei reuniuni pregãtitoare speciale. Consiliul C.S.C.E. 6) Consiliul este organul central de luare a deciziilor şi de guvernare a C.S.C.E. 7) Consiliul va asigura ca diferitele activitãţi ale C.S.C.E. sa fie strins legate de scopurile politice fundamentale ale C.S.C.E. 8) Statele participante au convenit sa întãreascã metodele de lucru ale consiliului şi sa promoveze consultãri eficace în timpul reuniunilor sale. Comitetul Inaltilor funcţionari 9) Conform deciziilor conţinute în Carta de la Paris şi asa cum este prevãzut în Documentul de la Praga, între reuniunile Consiliului C.S.C.E., C.I.F. va fi rãspunzãtor pentru supervizare, directionare şi coordonare şi va acţiona ca agent al consiliului în luarea deciziilor corespunzãtoare. Responsabilitãţi suplimentare sînt descrise în cap. III al acestui document. 10) Vor fi mai mult folosite punctele de contact şi reţeaua de comunicaţii pentru a supraveghea mai eficient fluxul de informaţii. 11) Funcţiile C.I.F., atunci cînd se va reuni ca Forum Economic, sînt expuse în cap. VII al acestui document. Preşedintele în exerciţiu 12) Preşedintele în exerciţiu va fi rãspunzãtor, în numele consiliului/ C.I.F., pentru coordonarea şi consultarile privind problemele curente ale C.S.C.E. 13) Preşedintele în exerciţiu va fi rugat sa comunice instituţiilor C.S.C.E. deciziile consiliului şi ale C.I.F. şi, dacã va fi nevoie, sa le dea recomandãri. 14) În îndeplinirea sarcinilor încredinţate, preşedintele în exerciţiu poate fi asistat, între altele, de: - preşedinţii predecesor şi succesor, actionind împreunã ca o troica; - grupuri ad-hoc de orientare; - în caz de nevoie, reprezentant personal. Troica 15) Preşedintele în exerciţiu va putea fi asistat de predecesorul şi succesorul sau, actionind împreunã ca o troica, în îndeplinirea sarcinilor încredinţate. Preşedintele în exerciţiu îşi va asuma responsabilitatea acestor sarcini şi va raporta consiliului/C.I.F. asupra activitãţii troicii. Grupuri ad-hoc de orientare 16) Grupuri ad-hoc de orientare pot fi create, de la caz la caz, pentru a-l asista în plus pe preşedintele în exerciţiu, în special în domeniul prevenirii conflictelor, supravegherii crizelor şi rezolvarii diferendelor. 17) Hotãrîrea consiliului/C.I.F. de a crea un grup ad-hoc de orientare va fi, în principiu, luatã la recomandarea preşedintelui în exerciţiu şi va include precizarea componentei grupului şi mandatul acestuia, în care vor fi definite sarcinile şi obiectivele exacte, precum şi durata mandatului. 18) Dacã problema este urgenta, preşedintele în exerciţiu poate sa propunã crearea unui grup ad-hoc de orientare dupã procedura de tãcere. Dacã, în decurs de cinci zile, au fost ridicate obiecţii fata de aceasta propunere şi dacã dupã noi consultãri ale preşedintelui în exerciţiu nu s-a ajuns la consens, problema va trebui examinata de cãtre C.I.F. 19) Pentru a fi eficient, un grup ad-hoc de orientare va fi compus dintr-un numãr restrîns de state participante, inclusiv troica. În stabilirea componentei şi numãrului se va tine seama de necesitatea asigurãrii imparţialitãţii şi eficientei. 20) Consiliul/C.I.F. poate hotãrî terminarea sau prelungirea pentru o anumitã perioada de timp a activitãţii grupului ad-hoc de orientare, precum şi amendarea mandatului, componentei şi instrucţiunilor date acestui grup de orientare. 21) Preşedintele în exerciţiu va raporta pe larg şi în mod regulat C.I.F. asupra activitãţii grupului ad-hoc de orientare şi asupra dezvoltarilor conexe. Reprezentanţi personali 22) Atunci cînd se ocupa de o criza sau un conflict, preşedintele în exerciţiu poate, pe propria-i rãspundere, sa desemneze un reprezentant personal cu un mandat clar şi precis. Preşedintele în exerciţiu va informa C.I.F. asupra intentiei de a numi un reprezentant personal şi asupra mandatului acestuia. În rapoartele sale cãtre consiliul C.I.F. preşedintele în exerciţiu va include informaţii cu privire la activitãţile reprezentantului personal, precum şi orice recomandãri sau observaţii ale acestuia. Inaltul Comisar pentru Minoritãţi Naţionale 23) Consiliul va numi un Înalt Comisar pentru Minoritãţi Naţionale. Inaltul Comisar va asigura o "alerta timpurie" şi, dacã este nevoie, o "acţiune timpurie" într-un stadiu cît mai timpuriu posibil al tensiunilor implicind probleme ale minoritãţilor naţionale care pot degenera în conflict în zona C.S.C.E., afectind pacea, stabilitatea sau relaţiile dintre statele participante. Inaltul Comisar va putea beneficia de facilitãţile Biroului pentru instituţii democratice şi drepturile omului (B.I.D.D.O.) de la Varsovia. Alte instituţii şi structuri 24) În continuarea Cartei de la Paris şi a Documentului de la Praga, funcţiuni adiţionale atribuite altor instituţii structuri C.S.C.E. sînt descrise în cap. II, III, IV, V şi VI ale acestui document. 25) Statele participante mandateazã C.I.F. sa examineze cai şi mijloace care ar permite celor trei instituţii ale C.S.C.E. sa-şi îndeplineascã mai bine funcţiile. În aceasta privinta, ele vor examina oportunitatea unei înţelegeri care sa garanteze un statut internaţional recunoscut pentru Secretariatul C.S.C.E., Centrul pentru prevenirea conflictelor (C.P.C.) şi B.I.D.D.O. Examinarea aplicãrii 26) Examinarea aprofundata a aplicãrii angajamentelor C.S.C.E. va continua sa joace un rol fundamental în activitãţile C.S.C.E. intarind astfel cooperarea dintre statele participante. 27) Examinarea aplicãrii va avea loc, în mod regulat, în timpul conferinţelor de examinare, precum şi la reuniuni speciale convocate în acest scop la B.I.D.D.O. şi la C.P.C., precum şi atunci cînd C.I.F. se întruneşte ca Forum Economic, asa cum prevãd documentele pertinente ale C.S.C.E. 28) Aceasta examinare a aplicãrii va fi atotcuprinzatoare, într-un spirit de cooperare, permitind abordarea unor probleme precise. 29) Statele participante vor fi invitate sa-şi prezinte contribuţiile cu privire la experienta lor de aplicare, cu referire specialã la dificultãţile intimpinate, şi sa-şi expuna punctele lor de vedere privind aplicarea în toatã zona C.S.C.E. Statele participante sînt încurajate sa difuzeze rezumatele contribuţiilor lor înaintea reuniunii. 30) Examinarea ar trebui sa ofere posibilitatea de a identifica acţiuni care ar fi necesare pentru abordarea problemelor. Reuniunile la care are loc examinarea aplicãrii pot sa atragã atenţia C.I.F. asupra oricãrei sugestii privind mãsurile de imbunatatire a aplicãrii pe care le considera de dorit. Comunicaţii 31) Reţeaua de comunicaţii a C.S.C.E. este un instrument important pentru aplicarea Documentului de la Viena din 1992 şi a altor documente şi înţelegeri. Întrucît capacitatea C.S.C.E. de a se ocupa de situaţii de urgenta a fost dezvoltata, reţeaua joaca un rol nou şi vital în furnizarea de mijloace perfectionate pentru comunicaţii urgente statelor participante. În aceasta privinta, este esenţial ca toate statele participante sa fie conectate la acest sistem. Comitetul Consultativ al C.P.C. va urmãri progresele şi, dacã va fi necesar, va recomanda soluţii pentru probleme tehnice. II. INALTUL COMISAR AL C.S.C.E. PENTRU MINORITĂŢI NAŢIONALE 1) Statele participante decid sa creeze un post de Înalt Comisar al C.S.C.E. pentru minoritãţi naţionale. Mandat 2) Inaltul Comisar va acţiona sub egida C.I.F. şi va fi, în consecinta, un instrument de prevenire a conflictelor într-un stadiu cît mai timpuriu posibil. 3) Inaltul Comisar va asigura o "alerta timpurie" şi, dacã va fi nevoie, o "acţiune timpurie" într-un stadiu cît mai incipient în legatura cu tensiunile implicind probleme ale minoritãţilor naţionale care nu au depãşit încã stadiul unei alerte timpurii, dar care, dupã pãrerea Inaltului Comisar, sînt susceptibile sa degenereze într-un conflict în aria C.S.C.E., afectind pacea, stabilitatea sau relaţiile dintre statele participante şi necesitind atenţia sau acţiunea Consiliului C.S.C.E. sau ale C.I.F. 4) În cadrul mandatului, bazat pe principiile şi angajamentele C.S.C.E., Inaltul Comisar, a cãrui activitate va fi confidenţialã, va acţiona independent de toate pãrţile direct implicate în tensiuni. 5. a) Inaltul Comisar va examina probleme ale minoritãţilor naţionale ce se pun în statul al cãrui resortisant sau rezident este, sau probleme implicind minoritatea nationala cãreia Inaltul Comisar îi aparţine, numai dacã toate pãrţile direct implicate accepta acest lucru, inclusiv statul implicat. 5. b) Inaltul Comisar nu va examina probleme ale minoritãţilor naţionale în situaţii comportind acte organizate de terorism. 5. c) Inaltul Comisar nu va lua în considerare nici violari ale angajamentelor C.S.C.E. privind o persoana individualã aparţinînd unei minoritãţi naţionale. 6) În examinarea unei situaţii, Inaltul Comisar va tine în întregime seama de mijloacele democratice şi instrumentele internaţionale aplicabile în aceasta situaţie, precum şi de folosirea lor de cãtre pãrţile implicate. 7) Cînd o anumitã problema a minoritãţilor naţionale va fi adusã în atenţia C.F.I., implicarea Inaltului Comisar va necesita cererea şi un mandat specific din partea C.F.I. Profil, desemnare, sprijin 8) Inaltul Comisar va fi o personalitate internationala eminenta cu o bogata experienta în domeniu, de la care se poate aştepta sa dea dovada de impartialitate în îndeplinirea funcţiilor sale. 9) Inaltul Comisar va fi numit de Consiliul C.S.C.E. prin consens, la recomandarea C.I.F., pentru o perioada de trei ani care poate fi prelungitã doar o singura data pentru încã o perioada de trei ani. 10) Inaltul Comisar va putea beneficia de mijloacele B.I.D.D.O. de la Varsovia şi în special de informaţii relevante privind toate aspectele problemelor minoritãţilor naţionale existente la B.I.D.D.O. Alerta timpurie 11) Inaltul Comisar: 11. a) va stringe şi va primi informaţii privind probleme ale minoritãţilor naţionale din surse indicate mai jos (vezi paragrafele 23)-25) din Supliment); 11. b) va evalua cît mai repede posibil rolul pãrţilor direct interesate, natura tensiunilor şi dezvoltarile recente care au avut loc, precum şi, dacã este posibil, eventualele consecinţe pentru pacea şi stabilitatea în aria C.S.C.E.; 11. c) în acest scop, el va fi în mãsura sa viziteze în conformitate cu paragraful 17) şi paragrafele 27)-30) din Supliment, orice stat participant şi sa comunice personal, sub rezerva prevederilor paragrafului 25), cu pãrţile direct implicate pentru a obţine informaţii de prima mina cu privire la situaţia minoritãţilor naţionale. 12) Inaltul Comisar poate, în cursul vizitei într-un stat participant pentru obţinerea informatiei de prima mina de la toate pãrţile direct implicate, sa discute problemele cu pãrţile şi, unde e cazul, sa promoveze dialogul, încrederea şi cooperarea dintre ele. Declanşarea unei alerte timpurii 13) Dacã, pe baza schimbului de comunicãri şi contacte cu pãrţile respective, Inaltul Comisar va conchide ca exista prima facie riscul unui potenţial conflict (astfel cum este stipulat în paragraful 3), el poate declansa o alerta timpurie care va fi comunicatã prompt C.I.F. de cãtre preşedintele în exerciţiu. 14) Preşedintele în exerciţiu va include aceasta alerta timpurie pe ordinea de zi a urmãtoarei reuniuni a C.I.F. Dacã un stat considera ca o alerta timpurie necesita consultãri rapide, el poate iniţia procedura prevãzutã în anexa nr. 2 din Rezumatul concluziilor Reuniunii Consiliului C.S.C.E. de la Berlin ("Mecanismul de urgenta"). 15) Inaltul Comisar va explica C.I.F. motivele declansarii alertei timpurii. Acţiune timpurie 16) Inaltul Comisar poate recomanda sa fie autorizat sa între în noi contacte şi consultãri strinse cu pãrţile implicate în vederea unor posibile soluţii conform mandatului care trebuie sa facã obiectul unei decizii a C.I.F. C.I.F. va putea decide în consecinta. Responsabilitate 17) Inaltul Comisar îl va consulta pe preşedintele în exerciţiu înainte de a se deplasa în statul participant pentru a examina o situaţie tensionala implicind minoritãţile naţionale. Preşedintele în exerciţiu va consulta confidenţial statul(ele) participant(e) şi va putea avea consultãri mai largi. 18) Dupã vizitarea unui stat participant, Inaltul Comisar va remite preşedintelui în exerciţiu rapoarte strict confidenţiale cu privire la constatãrile sale şi cu privire la progresele implicarii sale într-o anumitã problema. 19) Dupã implicarea sa într-o anumitã problema, Inaltul Comisar va raporta preşedintelui în exerciţiu asupra constatãrilor, rezultatelor şi concluziilor sale. Într-un termen de o luna preşedintele în exerciţiu va consulta confidenţial asupra constatãrilor, rezultatelor şi concluziilor statul(ele) implicat(e) şi poate avea consultãri mai largi. Dupã aceea, raportul împreunã cu posibile comentarii va fi transmis C.I.F. 20) Dacã Inaltul Comisar conchide ca situaţia este pe cale de a degenera într-un conflict, sau dacã Inaltul Comisar considera ca posibilitãţile sale de acţiune au fost epuizate, Inaltul Comisar va informa C.I.F. despre acest lucru prin intermediul preşedintelui în exerciţiu. 21) Dacã C.I.F. va fi implicat într-o anumitã problema, Inaltul Comisar va furniza informaţii şi, la cerere, recomandãri pentru C.I.F. sau pentru orice alta instituţie sau organizaţie pe care C.I.F. le poate invita, în conformitate cu prevederile cap. III al acestui document, sa întreprindã mãsuri în legatura cu tensiunile sau conflictul respectiv. 22) Inaltul Comisar, dacã va fi solicitat de cãtre C.I.F. şi ţinînd seama în mod corespunzãtor de cerinţele de confidenţialitate ale mandatului sau, va prezenta informaţii în legatura cu activitatea sa la reuniunile C.S.C.E. de aplicare a angajamentelor privind dimensiunea umanã. SUPLIMENT Sursele de informare cu privire la problemele minoritãţilor naţionale 23) Inaltul Comisar poate: 23. a) stringe şi primi informaţii privind situaţia minoritãţilor naţionale şi rolul pãrţilor implicate în aceasta din orice sursa, inclusiv din mijloacele mass-media şi organizaţiile neguvernamentale, cu excepţiile prevãzute în paragraful 25); 23. b) primi anumite rapoarte de la pãrţile direct implicate privind evolutiile în problemele minoritãţilor naţionale. Acestea pot include rapoarte în legatura cu violarea angajamentelor C.S.C.E. privind minoritãţile naţionale, precum şi alte violari în contextul problemelor minoritãţilor naţionale. 24) Asemenea rapoarte specifice cãtre Inaltul Comisar ar trebui sa rãspundã urmãtoarelor cerinţe: - ele trebuie sa fie scrise, adresate Inaltului Comisar ca atare şi sa conţinã numele şi adresa completa ale semnatarului; - ele trebuie sa conţinã o expunere actuala a evolutiilor care sînt relevante pentru situaţia persoanelor aparţinînd minoritãţilor naţionale şi rolul pãrţilor implicate în acestea, care au avut loc recent, în principiu în cursul ultimelor douasprezece luni. Rapoartele trebuie sa conţinã informaţii suficient de substanţiale. 25) Inaltul Comisar nu va comunica şi nu va rãspunde la comunicãrile din partea vreunei persoane sau organizaţii care practica sau scuza public terorismul sau violenta. Pãrţile direct implicate 26) Pãrţile direct implicate în tensiuni care pot furniza rapoarte specifice Inaltului Comisar şi cu care Inaltul Comisar va urmãri sa comunice în persoana în cursul vizitei într-un stat participant sînt urmãtoarele: 26. a) guvernele statelor participante, inclusiv, dacã este cazul, autoritãţile regionale şi locale în zonele în care trãiesc minoritãţile naţionale; 26. b) reprezentanţii asociaţiilor, organizaţiilor neguvernamentale, grupelor religioase şi ai altor grupe ale minoritãţilor naţionale direct implicate şi prezente în aria de tensiune, care sînt autorizate de persoanele aparţinînd minoritãţilor respective sa le reprezinte. Condiţii pentru deplasarea Inaltului Comisar 27) Înaintea unei vizite preconizate, Inaltul Comisar va supune statului participant interesat informaţia specifica privind scopul prevãzut al acestei vizite. În decurs de doua saptamini, statul(ele) interesat(e) se va (vor) consulta cu Inaltul Comisar în legatura cu obiectivele vizitei, care pot include promovarea dialogului, încrederii şi cooperãrii între pãrţi. Dupã intrarea pe teritoriul statului interesat, acesta va facilita deplasarea şi comunicarea neingradita a Inaltului Comisar, sub rezerva prevederilor din paragraful 25) de mai sus. 28) Dacã statul interesat nu permite Inaltului Comisar intrarea în ţara, deplasarea şi comunicarea neingradita, Inaltul Comisar va informa despre aceasta C.I.F. 29) În cursul unei asemenea vizite, sub rezerva prevederilor din paragraful 25), Inaltul Comisar va putea consulta pãrţile implicate şi va putea primi informaţii confidenţiale de la orice persoana individualã, grup sau organizaţie direct interesatã în problemele de care este sesizat. Inaltul Comisar va respecta caracterul confidenţial al informatiei. 30) Statele participante se vor abţine de a lua orice mãsura impotriva persoanelor, organizaţiilor sau instituţiilor pentru ca au avut contacte cu Inaltul Comisar. Inaltul Comisar şi implicarea experţilor 31) Inaltul Comisar poate decide sa ceara asistenta din partea a cel mult trei experţi cu experienta corespunzãtoare în probleme specifice în care sînt necesare scurte investigari şi recomandãri specializate. 32) Dacã va decide sa facã apel la experţi, Inaltul Comisar va stabili un mandat clar definit şi un calendar al activitãţii experţilor. 33) Experţii se vor deplasa într-un stat participant numai împreunã cu Inaltul Comisar. Mandatul lor va fi parte integrantã a mandatului Inaltului Comisar şi li se vor aplica aceleaşi condiţii de deplasare. 34) Avizul şi recomandãrile cerute din partea experţilor vor fi supuse confidenţial Inaltului Comisar care va fi rãspunzãtor pentru activitatea şi rapoartele experţilor şi va decide dacã şi în ce forma aceste avize şi recomandãri vor fi comunicate pãrţilor interesate. Ele nu vor fi obligatorii. Dacã Inaltul Comisar decide sa facã disponibile avizul şi recomandãrile, statul(ele) interesat(e) va(vor) avea posibilitatea sa le comenteze. 35) Experţii vor fi selectaţi de Inaltul Comisar asistat de B.I.D.D.O. din lista de experţi la dispoziţia acestuia din urma, conform prevederilor Documentului Reuniunii de la Moscova. 36) Experţii nu pot fi resortisanti sau rezidenţi ai statului participant interesat, nici vreuna din persoanele desemnate de statul interesat sau vreun expert impotriva cãruia statul participant a formulat anterior rezerve. Experţii nu pot fi nici resortisanti, nici rezidenţi ai statului participant, nici vreuna din persoanele desemnate de acesta pentru a fi incluse în lista de experţi; printre experţi nu poate fi mai mult de un resortisant sau rezident al unui stat participant. Bugetul 37) Un buget separat va fi stabilit la B.I.D.D.O., care va furniza, dupã cum va fi cazul, sprijin logistic pentru deplasãri şi comunicaţii. Bugetul va fi finanţat de statele participante conform baremului de repartizare a cheltuielilor C.S.C.E. Detalii vor fi stabilite de Comitetul Financiar şi aprobate de C.I.F. III. ALERTA TIMPURIE, PREVENIREA CONFLICTELOR ŞI SUPRAVEGHEREA CRIZELOR (INCLUSIV MISIUNI DE ANCHETA ŞI DE RAPORTORI ŞI OPERAŢIUNI C.S.C.E. DE MENŢINERE A PĂCII), REGLEMENTAREA PAŞNICĂ A DIFERENDELOR Alerta timpurie, prevenirea conflictelor şi supravegherea crizelor (inclusiv misiuni de ancheta şi de raportori şi operaţiuni C.S.C.E. de menţinere a pãcii) 1) Statele participante au hotãrît sa întãreascã structura consultãrilor lor politice şi sa sporeasca frecventa acestora, sa prevadã un dialog mai flexibil şi mai activ, precum şi un sistem mai bun de alerta timpurie şi de reglementare a diferendelor, conferind un rol mai activ în prevenirea şi rezolvarea conflictelor, completat, în caz de necesitate, cu operaţiuni de menţinere a pãcii. 2) Statele participante au hotãrît sa întãreascã capacitatea lor de a identifica cauzele profunde ale tensiunilor printr-o examinare mai riguroasã a aplicãrii angajamentelor care va fi efectuatã atît de B.I.D.D.O., cît şi de C.P.C. Ele au hotãrît, de asemenea, sa imbunatateasca capacitatea lor de a stringe informaţii de a supraveghea evoluţia situaţiei, precum şi abilitatea de a aplica deciziile privind mãsurile viitoare. Ele s-au angajat din nou sa coopereze în mod constructiv în folosirea întregii game de posibilitãţi existente în cadrul C.S.C.E. de prevenire şi soluţionare a conflictelor. Alerta timpurie şi acţiune preventivã 3) Pentru a fi alertate din timp asupra situaţiilor din aria C.S.C.E. care au potenţialul de a degenera în crize, exclusiv în conflicte armate, statele participante vor recurge intens la consultãri politice aprofundate desfãşurate în mod regulat în cadrul structurilor şi instituţiilor C.S.C.E., inclusiv la reuniunile de examinare a aplicãrii angajamentelor. 4) C.I.F., actionind ca agent al consiliului, va avea responsabilitatea fundamentalã în aceasta privinta. 5) Fãrã a prejudicia dreptul oricãrui stat de a ridica vreo problema, asemenea situaţii pot fi aduse în atenţia C.I.F., prin intermediul preşedintelui în exerciţiu, printre altele, de cãtre: - orice stat direct implicat într-un diferend; - un grup de 11 state neimplicate direct în diferend; - Inaltul Comisar pentru Minoritãţi Naţionale în ecuatii cînd, dupã pãrerea lui, acestea risca sa se transforme într-un conflict sau depãşesc aria sa de acţiune; - Comitetul Consultativ al C.P.C. în conformitate cu paragraful 33 al Documentului de la Praga; - Comitetul Consultativ al C.P.C. dupã folosirea mecanismului de consultãri şi cooperare în legatura cu activitãţi militare neobisnuite; - prin folosirea mecanismului pentru dimensiunea umanã sau a Principiilor şi Prevederilor de la Valletta privind Procedura C.S.C.E. de reglementare paşnicã a diferendelor. Supravegherea politica a crizelor 6) C.I.F. va promova luarea de cãtre statul sau statele interesate de mãsuri pentru evitarea oricãrei acţiuni care ar putea agrava situaţia şi, dacã e cazul, va recomanda alte proceduri şi mecanisme pentru rezolvarea paşnicã a diferendului. 7) Pentru a facilita examinarea situaţiei, el poate =????face un aviz sau recomandare independente din partea unor experţi, instituţii organizaţii internaţionale competente. 8) Dacã C.I.F. conchide ca este necesarã o acţiune concertata a C.S.C.E., el va stabili procedura ce urmeazã a fi folositã ţinînd seama de natura situaţiei. El îşi va asuma, actionind în numele consiliului, intreaga responsabilitate a C.S.C.E. pentru supravegherea crizei în vederea rezolvarii acesteia. El va putea, între altele, sa hotãrascã stabilirea unui cadru pentru o soluţie neîntemeiatã sau sa trimitã o misiune de raportori sau de ancheta. C.I.F. poate, de asemenea, sa initieze sau sa promoveze acţiuni de bune oficii, mediere sau conciliere. 9) În acest context, C.I.F. poate incredinta sarcini: - preşedintelui în exerciţiu, care poate desemna un reprezentant personal pentru îndeplinirea anumitor sarcini, astfel cum sînt definite în paragraful 22) din cap. I al acestui document; - preşedintelui în exerciţiu, asistat de predecesorul şi succesorul sau, actionind împreunã ca o troica, astfel cum este definit în paragraful 15) din cap. I al acestui document; - unui grup ad-hoc de orientare compus din reprezentanţi ai statelor participante, astfel cum este definit în paragrafele 16) - 21) din cap. I al prezentului document. - Comitetului Consultativ al C.P.C. sau altor instituţii ale C.S.C.E. 10) Dupã ce C.I.F. a stabilit procedura de aplicat, el va elabora un mandat precis de acţiune, inclusiv prevederi privind rapoartele ce îi vor fi prezentate într-un termen convenit. În limitele acestui mandat cei cãrora C.I.F. le-a delegat sarcini conform paragrafului precedent vor avea libertatea sa hotãrascã cum sa procedeze, cu cine sa se consulte şi caracterul recomandãrilor pe care sa le facã. 11) Toate statele implicate în situaţia respectiva vor coopera în întregime cu C.I.F. şi agenţii pe care i-a desemnat. Instrumentele de prevenire a conflictelor şi de supraveghere a crizelor Misiuni de ancheta şi de raportori 12) Misiuni de ancheta şi de raportori pot fi folosite ca instrumente de prevenire a conflictelor şi de supraveghere a crizelor. 13) Fãrã a prejudicia prevederile paragrafului 13 din Documentul de la Moscova în legatura cu problemele privind dimensiunea umanã şi ale paragrafului 29 din Documentul de la Praga în legatura cu Activitãţile Militare Neobisnuite, Comitetul Inaltilor Funcţionari sau Comitetul Consultativ al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor pot hotãrî, prin consens, crearea unor asemenea misiuni. Aceste decizii vor conţine, pentru fiecare caz, un mandat clar definit. 14) Statul (statele) participant(e) va (vor) coopera integral cu misiunea trimisa pe teritoriul sau conform mandatului şi va (vor) facilita activitatea acesteia. 15) Rapoartele misiunilor de ancheta şi de raportori vor fi supuse spre examinare Comitetului Inaltilor Funcţionari sau, dupã caz, Centrului pentru Prevenirea Conflictelor. Aceste rapoarte, precum şi orice observaţii prezentate de statul (statele) vizitat(e) vor rãmîne confidenţiale pînã la examinarea lor. În principiu, rapoartele vor fi fãcute publice. Dacã, totuşi, misiunea sau statul (statele) vizitat(e) cere (cer) ca aceste rapoarte sa ramina confidenţiale, ele nu vor fi fãcute publice, decît dacã statele participante vor hotãrî altfel. 16) Cu excepţia cazurilor cînd sînt asigurate pe baza voluntara, cheltuielile misiunilor de ancheta şi de raportori vor fi suportate de toate statele participante în conformitate cu baremul de contribuţii. Menţinerea pãcii de cãtre C.S.C.E. 17) Menţinerea pãcii constituie un element operational important al întregii capacitãţi a C.S.C.E. de prevenire a conflictelor şi supraveghere a crizelor menit a completa procesul politic de soluţionare a diferendelor. Activitãţile C.S.C.E. de menţinere a pãcii pot fi întreprinse în caz de conflict într-un stat participant sau între state participante pentru a contribui la menţinerea pãcii şi stabilitatii în sprijinirea eforturilor ce au loc pentru o soluţie politica. 18) Operaţiunile C.S.C.E de menţinere a pãcii vor include, conform mandatului acestora, personal civil şi/sau militar, mergind de la o operaţiune limitatã la una de anvergura, care poate fi de diverse forme, inclusiv misiuni de observatori şi de supraveghere şi largi desfasurari de forte. Activitãţi de menţinere a pãcii ar putea servi, între altele, pentru observarea încetãrii focului şi ajutorarea menţinerii acesteia, supravegherea retragerii trupelor, sprijinirea respectãrii legii ai ordinii, acordarea asistenţei umanitare şi medicale şi ajutorarea refugiatilor. 19) Activitãţile C.S.C.E. de menţinere a pãcii vor fi întreprinse ţinînd în mod corespunzãtor seama de responsabilitãţile Naţiunilor Unite în acest domeniu şi vor fi desfãşurate întotdeauna în conformitate cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite. Activitãţile C.S.C.E. de menţinere a pãcii sînt prezentate, în special, în cadrul cap. VIII al Cartei Naţiunilor Unite. În planificarea şi desfãşurarea acţiunilor de menţinere a pãcii, C.S.C.E. va putea apela la experienta şi competenta Organizaţiei Naţiunilor Unite. 20) Preşedintele în exerciţiu va asigura informarea deplina a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite cu privire la activitãţile C.S.C.E. de menţinere a pãcii. 21) Consiliul sau C.I.F., actionind drept agent al acestuia, poate ajunge la concluzia ca, datoritã caracterului specific al unei anumite operaţiuni şi a anvergurii preconizate a acesteia, problema ar trebui deferita de cãtre statele participante Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. 22) Operaţiunile C.S.C.E. de menţinere a pãcii nu vor antrena acţiuni coercitive. 23) Operaţiunile de menţinere a pãcii necesita consimţãmîntul pãrţilor direct implicate. 24) Operaţiunile de menţinere a pãcii vor fi desfãşurate impartial. 25) Operaţiunile de menţinere a pãcii nu pot fi considerate ca substitut al reglementãrii negociate şi deci trebuie intelese ca fiind limitate în timp. 25) Unul sau mai multe state participante pot adresa C.I.F., prin intermediul preşedintelui în exerciţiu, cereri de a se iniţia operaţiuni C.S.C.E. de menţinere a pãcii. 27) C.I.F. poate cere Comitetului Consultativ al C.P.C. sa examineze ce activitãţi de menţinere a pãcii ar putea fi cele mai corespunzãtoare situaţiei şi sa supunã recomandãrile sale C.I.F. pentru luarea deciziei. 28) Operaţiunile de menţinere a pãcii se vor desfasura sub controlul şi conducerea politica generalã a C.I.F. 29) Deciziile de a iniţia şi trimite operaţiuni de menţinere a pãcii vor fi luate prin consens de cãtre Consiliu sau C.I.F. actionind ca agent al acestuia. 30) Consiliul/C.I.F. va adopta aceste decizii numai dupã ce toate pãrţile interesate vor fi demonstrat angajamentul lor de a crea condiţii favorabile pentru desfãşurarea operaţiunii, între altele, prin procesul de reglementare paşnicã şi vointa lor de a coopera. Înainte ca decizia de trimitere a unei misiuni sa fie luatã, trebuie sa fie întrunite urmãtoarele condiţii: - instaurarea unei încetãri efective şi durabile a focului; - încheierea cu pãrţile interesate de memorandumuri privind înţelegerile necesare şi - prevederea de garanţii de securitate, în orice moment, pentru personalul implicat. 31) Misiunile vor fi trimise cît mai repede posibil dupã adoptarea acestei decizii. 32) Deciziile C.I.F. de a stabili o operaţiune de menţinere a pãcii vor include adoptarea unui mandat clar şi precis. 33) În stabilirea unei misiuni, C.I.F. va lua în considerare implicatiile financiare preconizate. 34) Termenii mandatului pentru o operaţiune de menţinere a pãcii vor defini modalitãţile practice şi vor determina nevoile de personal şi alte resurse. Pregãtirea termenilor mandatului va fi facuta, în caz de necesitate, de Comitetul Consultativ al C.P.C. Ei vor fi adoptati de C.I.F., dacã nu se va conveni altfel. 35) Toate statele participante pot lua parte la operaţiunile C.S.C.E. de menţinere a pãcii. Consultãri corespunzãtoare vor fi desfãşurate de cãtre preşedintele în exerciţiu. Statele participante vor fi invitate de cãtre preşedintele în exerciţiu al C.I.F. sa contribuie, pe baza individualã, la o operaţiune, de la caz la caz. 36) Personalul va fi furnizat de cãtre statele participante, individual. 37) Pãrţile interesate vor fi consultate în legatura cu statele participante care vor furniza personal pentru operaţiune. 38) Consiliul/C.I.F. va trece în mod regulat în revista o operaţiune şi va lua orice hotãrâre necesarã în legatura cu desfãşurarea acesteia, ţinînd seama de evoluţia situaţiei politice şi a situaţiei de pe teren. Calea ierarhica 39) Consiliul/C.I.F. va incredinta intreaga conducere operationala a unei operaţiuni preşedintelui în exerciţiu asistat de un grup ad-hoc stabilit la C.P.C. Preşedintele în exerciţiu va prezida grupul ad-hoc şi, în acesta calitate, va fi responsabil în fata grupului şi va primi, în numele grupului, rapoartele şefului de misiune. Grupul ad-hoc va fi, de regula, format din reprezentanţi ai predecesorului şi succesorului preşedintelui în exerciţiu, din reprezentanţi ai statelor participante care au furnizat personal pentru misiune şi statelor participante care au alocat alte condiţii practice semnificative pentru aceasta operaţiune. 40) Grupul ad-hoc va asigura întregul sprijin operational pentru misiune şi va supraveghea desfãşurarea acesteia. El va acţiona ca un punct de contact 24 din 24 de ore pentru Şeful misiunii şi-l va asista pe acesta dupã cum va fi necesar. 41) Legatura constanta între operaţiune şi toate statele participante va fi asigurata de cãtre Comitetul Consultativ al C.P.C., prin intermediul informarilor regulate din partea grupului ad-hoc. 42) În toate cazurile cînd C.I.F. va atribui C.P.C. sarcini în legatura cu menţinerea pãcii, Comitetul Consultativ al C.P.C. va fi responsabil în fata C.I.F. pentru îndeplinirea acestor sarcini. Şeful misiunii 43) Preşedintele în exerciţiu, dupã consultãri corespunzãtoare, va desemna un şef de misiune pentru a fi confirmat de C.I.F. 44) Şeful misiunii va fi responsabil în fata preşedintelui în exerciţiu. Şeful misiunii va consulta şi va urma directivele grupului ad-hoc. 45) Şeful misiunii va exercita comanda operationala în zona misiunii. Aranjamente financiare 46) Operaţiunile de menţinere a pãcii necesita o baza financiarã solida şi trebuie sa fie planificate cu maximum de eficienta, ţinînd seama de cel mai bun raport posibil dintre cost şi eficienta, pe baza estimarilor precise ale cheltuielilor. 47) Costurile activitãţilor C.S.C.E. de menţinere a pãcii vor fi suportate de cãtre toate statele participante la C.S.C.E. La începutul fiecãrui an calendaristic, C.I.F. va stabili un plafon rezonabil al costurilor operaţiunilor de menţinere a pãcii cãrora li se va aplica baremul de contribuţii al C.S.C.E. Dincolo de aceasta limita, alte înţelegeri speciale vor fi negociate şi convenite prin consens. Va fi necesarã plata integrala şi la timp a contribuţiilor. 48) Contribuţii suplimentare vor putea fi furnizate de state participante pe baza voluntara. 49) Decontarea financiarã va fi asigurata de preşedintele în exerciţiu prin rapoarte regulate prezentate statelor participante. 50) Dacã va fi cazul, se va constitui un fond de demaraj pentru acoperirea cheltuielilor iniţiale ale operaţiunii. Contribuţii ale unui stat participant la fondul de demaraj vor fi deduse din cota-parte a statului respectiv din cheltuielile legate de aceasta operaţiune. 51) Comitetul Consultativ al C.P.C. este însãrcinat sa supunã C.I.F. pînã la sfîrşitul anului 1992 recomandãri privind modalitãţile financiare ale operaţiunilor C.S.C.E. de menţinere a pãcii, precizînd, între altele, cheltuielile care sa fie repartizate între statele participante în conformitate cu paragrafele precedente. Cooperarea cu organizaţii regionale şi transatlantice 52) C.S.C.E. va putea beneficia de resursele şi experienta şi competenta posibile ale organizaţiilor existente, cum sînt C.E.E., N.A.T.O. şi U.E.O. şi ar putea, deci, solicita acestora sa punã resursele lor la dispoziţia sa pentru a o sprijini în desfãşurarea activitãţilor sale de menţinere a pãcii. Alte instituţii şi mecanisme, inclusiv mecanismul de menţinere a pãcii al Comunitãţii Statelor Independente (C.S.I.), pot fi, de asemenea, solicitate de C.S.C.E. sa sprijine operaţiunile de menţinere a pãcii în zona C.S.C.E. 53) Decizii ale C.S.C.E. vizind obţinerea unui sprijin al vreuneia din aceste organizaţii vor fi luate de la caz la caz, permitindu-se consultãri prealabile cu statele participante care fac parte din organizaţiile respective. Statele participante la C.S.C.E. vor lua, de asemenea, în considerare consultarile desfãşurate de preşedintele în exerciţiu privind preconizata participare la misiune, în lumina mãrimii preconizate a operaţiunii şi a caracterului specific al conflictului. 54) Contribuţiile acestor organizaţii nu vor afecta procedurile pentru stabilirea, desfãşurarea şi conducerea operaţiunilor C.S.C.E. de menţinere a pãcii, astfel cum este prevãzut în paragrafele 17)-51) de mai sus, iar implicarea vreuneia din aceste organizaţii nu afecteazã principiul ca toate statele participante pot lua parte la operaţiunile C.S.C.E. de menţinere a pãcii, astfel cum este prevãzut în paragraful 35) de mai sus. 55) Organizaţiile contribuitoare la operaţiunile C.S.C.E. de menţinere a pãcii vor îndeplini sarcinile definite şi convenite în comun în legatura cu aplicarea practica a mandatului C.S.C.E. 56) Grupul ad-hoc va stabili şi va menţine o comunicare efectivã cu orice organizaţie ale carei resurse vor putea fi folosite în legatura cu activitãţile C.S.C.E de menţinere a pãcii. Reglementarea paşnicã a diferendelor 57) Statele participante considera ca angajamentul lor de a reglementa diferendele dintre ele prin mijloace paşnice constituie unul din fundamentele procesului C.S.C.E. În opinia lor, reglementarea paşnicã a diferendelor este o componenta esenţialã a întregii capacitãţi a C.S.C.E. de a supraveghea efectiv schimbarea şi de a contribui la menţinerea pãcii şi securitãţii internaţionale. 58) Statele participante saluta activitatea desfasurata în acest scop de Reuniunea de la Helsinki. Îndeosebi, ele au fost încurajate de progrese semnificative realizate în probleme privind crearea unei curţi de conciliere şi arbitraj în cadrul C.S.C.E., întãrirea mecanismului de la Valletta şi stabilirea unei proceduri de conciliere a C.S.C.E., inclusiv de conciliere directionata, pentru care au fost prezentate propuneri. 59) Ţinînd seama de importanta problemei şi de discutiile care au avut loc aici, la Helsinki, ele au hotãrît sa continue elaborarea unui ansamblu cuprinzator de mãsuri vizind lãrgirea posibilitãţilor de care dispune C.S.C.E. pentru a asista statele în rezolvarea paşnicã a diferendelor lor. 60) În acest sens, Consiliul ministrilor de externe şi C.I.F. ar putea juca un rol important, îndeosebi prin încurajarea recurgerii mai largi la conciliere. 61) În consecinta, intentionind obţinerea rapida de rezultate, ele au hotãrît convocarea unei reuniuni C.S.C.E. la Geneva, a carei prima faza va avea loc de la 12 la 23 octombrie 1999, pentru negocierea unui ansamblu cuprinzator şi coerent de mãsuri, asa cum au fost ele menţionate mai sus. Ele vor lua în considerare ideile exprimate privind introducerea unui element de constringere în procedura de conciliere, crearea unei curţi de conciliere şi arbitraj în cadrul C.S.C.E., precum şi alte mijloace. 62) Rezultatele reuniunii vor fi supuse Consiliului ministrilor de externe la Reuniunea de la Stockholm din 14-15 decembrie 1992 pentru aprobare şi, dacã este cazul, pentru deschidere spre semnare. IV. RELAŢII CU ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE, RELAŢII CU STATE NEPARTICIPANTE, ROLUL ORGANIZAŢIILOR NEGUVERNAMENTALE (N.G.O.) 1) Noile sarcini care stau în fata C.S.C.E. reclama relaţii mai bine definite şi contacte mai strinse cu organizaţii internaţionale, îndeosebi cu Organizaţia Naţiunilor Unite, şi cu state neparticipante. C.S.C.E. rãmîne, în acelaşi timp, un proces ale cãrui activitãţi depãşesc cu mult relaţiile formale între guverne, implicind cetãţeni şi societãţi ale statelor participante. Succesul eforturilor de edificare a unei ordini paşnice şi democratice durabile şi de supraveghere a procesului schimbãrii reclama un aport mai structurat şi substanţial din partea grupurilor, persoanelor individuale, statelor şi organizaţiilor din afarã procesului C.S.C.E. În acest scop, statele participante au hotãrît urmãtoarele: Relaţii cu organizaţii internaţionale 2) Statele participante, reafirmind angajamentele la care au subscris în termenii Cartei Naţiunilor Unite, declara înţelegerea lor ca C.S.C.E. este un aranjament regional în sensul cap. VIII al Cartei Naţiunilor Unite şi ca în aceasta calitate constituie o legatura importanta între securitatea europeanã şi globalã. Drepturile şi responsabilitãţile Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite rãmîn intacte în integritatea lor. 3) Reamintind deciziile pertinente din Documentul de la Praga, statele participante vor îmbunãtãţi contactele şi cooperarea practica cu organizaţiile internaţionale corespunzãtoare. 4) Ele vor putea, în consecinta, sa invite organizaţiile şi instituţiile internaţionale menţionate în Documentul de la Praga, precum şi, dacã e cazul, alte instituţii şi organizaţii sa prezinte contribuţii. 5) Acestea şi alte organizaţii şi instituţii, dupã cum se va fi convenit, pot fi invitate sa asiste la reuniuni şi seminarii C.S.C.E. în calitate de oaspeti de onoare cu placuta purtind numele lor. 6) Ele vor face pe deplin uz de schimb de informaţii conform paragrafului 44 din Documentul de la Praga. Relaţii cu statele mediteraneene neparticipante 7) Reamintind prevederile Actului Final şi ale altor documente pertinente ale C.S.C.E. şi conform practicii stabilite, statele mediteraneene neparticipante vor continua sa fie invitate sa contribuie la activitãţile C.S.C.E. 8) Mãsuri vizind lãrgirea ariei de cooperare cu statele mediteraneene neparticipante sînt prevãzute în cap. X. Relaţii cu state neparticipante 9) În conformitate cu paragraful 45 al Documentului de la Praga, statele participante intenţioneazã sa aprofundeze cooperarea lor şi sa dezvolte substanţial relaţiile cu state neparticipante, cum este Japonia, care manifesta interes fata de C.S.C.E., impartasesc principiile şi scopurile sale şi sînt activ angajate în cooperarea europeanã prin organizaţii competente. 10) În acest scop, Japonia va fi invitata sa asiste la reuniunile C.S.C.E., inclusiv cele ale sefilor de stat sau de guvern, ale Consiliului C.S.C.E., ale Comitetului Inaltilor Funcţionari şi altor organe corespunzãtoare ale C.S.C.E. care examineazã probleme specifice ale consultãrii şi cooperãrii largite. 11) Reprezentanţii Japoniei pot prezenta contribuţii la aceste reuniuni, fãrã a participa la pregãtirea şi adoptarea deciziilor, în probleme în care Japonia este direct interesatã şi/sau doreşte sa coopereze activ cu C.S.C.E. Creşterea transparenţei activitãţilor C.S.C.E., promovarea înţelegerii rolului C.S.C.E., lãrgirea rolului O.N.G. 12) Statele participante vor spori transparenta instituţiilor şi structurilor C.S.C.E. şi vor asigura o larga diseminare a informaţiilor privind C.S.C.E. 13) În acest scop: - preşedintele în exerciţiu, asistat de Secretariatul C.S.C.E. va organiza intilniri de informare asupra procesului de consultãri politice; - instituţiile C.S.C.E., în limita bugetului lor, vor furniza informaţii publicului şi vor organiza intilniri publice de informare asupra activitãţii lor; - Secretariatul va facilita fluxul de informaţii şi contactele cu mass-media, avînd în vedere faptul ca problemele privind politica C.S.C.E rãmîn în responsabilitatea statelor participante. 14) Statele participante vor oferi organizaţiilor neguvernamentale posibilitatea unei implicari sporite în activitãţile C.S.C.E. 15) În consecinta, ele: - vor aplica la toate reuniunile C.S.C.E. prevederile convenite anterior privind accesul O.N.G. la anumite reuniuni ale C.S.C.E.; - vor oferi O.N.G. acces la toate şedinţele plenare ale conferinţelor de examinare, seminariilor, atelierelor şi reuniunilor B.I.D.D.O., ale C.I.F. cînd acesta se întruneşte ca Forum Economic, ale reuniunilor de examinare a aplicãrii angajamentelor privind drepturile omului, precum şi ale altor reuniuni de experţi. În afarã de aceasta, fiecare reuniune poate decide sa permitã accesul O.N.G. şi la alte şedinţe; - vor da instrucţiuni directorilor instituţiilor C.S.C.E. şi secretarilor executivi ai reuniunilor C.S.C.E. sa desemneze din membrii personalului sau o "persoana de legatura ca O.N.G."; - vor desemna, dacã e cazul, un lucrator din Ministerul lor de Externe şi un membru al delegaţiei la reuniunile C.S.C.E. ca responsabil de legatura cu O.N.G.; - vor promova contacte şi schimburi de vederi între O.N.G. şi autoritãţile naţionale şi instituţiile guvernamentale competente; - vor facilita în cursul reuniunilor C.S.C.E intilniri pentru discuţii informale dintre reprezentanţi ai statelor participante şi ai O.N.G.; - vor incuraja prezentarea de cãtre O.N.G. la reuniuni şi instituţii C.S.C.E. de comunicãri scrise, ale cãror titluri pot fi pãstrate şi oferite statelor participante la cerere; - vor manifesta încurajarea O.N.G. care organizeazã seminarii pe probleme privind C.S.C.E.; - vor notifica O.N.G., prin instituţiile C.S.C.E., cu privire la data viitoarelor reuniuni C.S.C.E., împreunã cu indicarea, în mãsura posibilului, a subiectelor care vor fi abordate, precum şi, la cerere, declanşarea mecanismelor C.S.C.E. care au fost aduse la cunostinta tuturor statelor participante. 16) Prevederile de mai sus nu se vor aplica persoanelor sau organizaţiilor care recurg la folosirea violenţei sau scuza public terorismul sau folosirea violenţei. 17) Statele participante vor folosi toate mijloacele necesare pentru a face cunoscute cît mai larg posibil în cadrul societãţilor lor C.S.C.E. principiile, angajamentele şi activitãţile sale. 18) Va fi examinata ideea creãrii unui Premiu C.S.C.E. V. FORUMUL C.S.C.E. PENTRU SECURITATE PRIN COOPERARE Statele participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa: 1) Reafirmind angajamentele lor luate prin Carta de la Paris pentru o noua Europa şi, în special, hotãrîrea lor de a stabili noi negocieri de dezarmare şi de intarire a încrederii şi securitãţii deschise tuturor statelor participante, 2) Încurajate de perspectivele unei noi abordari prin cooperare a intaririi securitãţii oferite de schimbãrile istorice şi de procesul de consolidare a democraţiei în comunitatea statelor C.S.C.E., 3) Salutind adoptarea Documentului de la Viena 1992 privind Mãsurile de intarire a încrederii şi securitãţii, încheierea Tratatului privind regimul "Cer deschis" şi adoptarea Declaraţiei C.S.C.E. în legatura cu Tratatul privind regimul "Cer deschis", Actul Final al Negocierilor privind efectivele forţelor armate convenţionale din Europa şi intrarea iminenta în vigoare a Tratatului privind forţele armate convenţionale în Europa (C.F.E.), 4) Hotãrîte sa se bazeze pe aceste importante realizari şi sa dea noi impulsuri controlului armamentelor, dezarmarii şi intaririi încrederii şi securitãţii, cooperãrii în domeniul securitãţii prevenirii conflictelor pentru a contribui mai bine la întãrirea securitãţii şi stabilitatii şi realizarea unei paci juste şi durabile între statele comunitãţii C.S.C.E, 5) Subliniind egalitatea în drepturi şi respectarea egala a intereselor de securitate ale tuturor statelor participante la C.S.C.E., 6) Reafirmind dreptul lor de a alege propriile aranjamente de securitate, 7) Recunoscind ca securitatea este indivizibilã şi ca securitatea fiecãrui stat participant este inseparabil legatã de cea a tuturor celorlalte, 8) Au hotãrît: - sa înceapã noi negocieri privind controlul armamentelor, dezarmarea şi întãrirea încrederii şi securitãţii, - sa întãreascã consultarile regulate şi sa intensifice cooperarea între ele în problemele securitãţii şi - sa continue procesul de reducere a riscului unui conflict. 9) Pentru realizarea acestor sarcini, statele participante au hotãrît sa creeze un nou Forum al C.S.C.E. pentru securitate prin cooperare, cu un Centru pentru Prevenirea Conflictelor (C.P.C.), mai puternic, ca o parte integrantã a C.S.C.E. 10) Statele participante vor asigura ca eforturile lor în cadrul Forumului vizind controlul armamentelor dezarmarea şi întãrirea încrederii şi securitãţii, precum şi cooperarea în problemele securitãţii şi prevenirea conflictelor sa fie coerente, armonizate şi complementare. Obiective 11) Statele participante vor întãri securitatea şi stabilitatea prin negocierea de mãsuri concrete vizind menţinerea sau realizarea nivelurilor forţelor armate la un minim corespunzãtor nevoilor legitime, comune sau individuale, de securitate în Europa şi în afarã acesteia. Aceste noi mãsuri vor putea cuprinde reduceri şi limitãri ale forţelor armate convenţionale şi, dacã este cazul, vor putea include mãsuri cu caracter regional. 12) Ele vor examina problema armonizarii obligaţiilor convenite între statele participante prin diferite instrumente existente privind controlul armamentelor dezarmarea şi întãrirea încrederii şi securitãţii. 13) Ele vor dezvolta Documentul de la Viena 1992 pe baza examinãrii aplicãrii acestuia. 14) Ele vor negocia noi mãsuri de stabilitate privind forţele armate şi noi mãsuri de intarire a încrederii şi securitãţii vizind asigurarea unei transparente mai mari în domeniul militar. Aceste mãsuri vor putea avea caracter regional şi/sau vor putea fi aplicate în legatura cu anumite zone de frontiera. * * * 15) Statele participante vor cauta sa stabileascã între ele noi relaţii de securitate bazate pe abordari comune şi de cooperare. În acest scop, ele vor dezvolta consultarea, un dialog continuu vizind anumite obiective şi cooperarea în domeniul securitãţii. 16) Ele vor promova previzibilitatea sporitã a planurilor, programelor şi capacitãţilor lor militare, inclusiv în ceea ce priveşte introducerea sistemelor de noi arme de importanta majorã. 17) Ele vor sprijini şi întãri regimurile de neproliferare şi transferurile de armamente. 18) Ele vor întãri contactele, legãturile, schimburile şi cooperarea între forţele lor armate. 19) Ele vor promova consultarile şi cooperarea privind amenintarile pentru securitatea lor din afarã teritoriilor lor. 20) Ele vor examina, de asemenea, alte mãsuri de sporire a securitãţii între statele participante pentru a contribui la o pace justa şi durabila între ele, inclusiv posibilitatea intaririi în continuare a normelor de conduita între ele prin elaborarea instrumentelor adiţionale de securitate. * * * 21) Ele vor depune toate eforturile pentru a preveni conflictele şi a face efective prevederile corespunzãtoare. 22) Ele vor întãri în continuare capacitatea C.P.C. de a reduce riscurile unor asemenea conflicte prin tehnicile corespunzãtoare de prevenire a conflictelor. 23) Ele vor îmbunãtãţi, cooperarea lor în domeniul aplicãrii şi verificãrii acordurilor existente şi viitoare privind controlul armamentelor, dezarmarea şi întãrirea încrederii şi securitãţii. * * * 24) Negocierile privind noi mãsuri de control al armamentelor, de dezarmare şi de intarire a încrederii şi securitãţii se vor desfasura în faze distincte, ţinînd seama de progresele realizate în aplicarea acordurilor existente privind controlul armamentelor. Ele vor lua, de asemenea, în considerare procesele ce au loc de reducere, restructurare şi de amplasare a forţelor armate, precum şi viitoarele evolutii politice şi militare importante. Aceste noi mãsuri se vor baza pe rezultatele acordurilor existente şi vor fi efective, concrete şi semnificative din punct de vedere militar. 25) Toate mãsurile negociate în cadrul forumului vor fi dezvoltate astfel încît sa fie exclusa încãlcarea lor. Programul de acţiune imediata 26) Un program de acţiune imediata este redat în anexa. El poate fi amendat, completat sau prelungit prin consens. El va fi reexaminat, împreunã cu progresele şi rezultatele obţinute, la conferinţa de examinare care va preceda urmãtoarea reuniune C.S.C.E. a sefilor de stat sau de guvern. 27) Propuneri suplimentare pot fi prezentate şi examinate în orice moment. Zona de aplicare 28) Fiecare mãsura negociata în cadrul forumului va avea o zona de aplicare corespunzãtoare naturii sale. Zonele de aplicare pentru mãsurile negociate în cadrul Programului de acţiune imediata sînt prevãzute în acesta în legatura cu elementele sale corespunzãtoare. Aceasta nu prejudiciazã negocierile ulterioare privind controlul armamentelor, dezarmarea şi întãrirea încrederii şi securitãţii sau privind securitatea prin cooperare în cadrul Forumului. Examinarea hotãrîrilor privind zona de aplicare va lua în considerare acordurile existente şi necesitatea unei transparente sporite. Constituirea şi organizarea forumului 29) Forumul va fi organizat dupã cum urmeazã: 30) Comitetul Special care se reuneste: a) pentru negocieri privind controlul armamentelor, dezarmarea şi întãrirea încrederii şi securitãţii, sau b) examinarea, discutarea în cadrul unui dialog vizind anumite obiective şi, dacã e cazul, elaborarea sau negocierea de propuneri privind întãrirea securitãţii şi cooperarea. 31) Comitetul Consultativ pentru sarcinile prezente şi viitoare ale C.P.C. 32) Pentru a asigura coerenta, reprezentarea statelor participante în Comitetul Special şi în Comitetul Consultativ va fi, în principiu, asigurata de aceeaşi delegaţie. Dacã este necesar, se vor tine reuniuni corespunzãtoare pentru probleme de organizare. Proceduri 33) Lucrãrile forumului se vor desfasura în conformitate cu procedurile C.S.C.E., dacã nu se va hotãrî altfel. 1. Comitetul special 34) Comitetul Special va putea crea, sub autoritatea sa, organe subsidiare de lucru deschise tuturor statelor participante. Ele îşi vor desfasura activitatea ad-referendum şi vor raporta în mod periodic Comitetului Special. Orice problema examinata de un asemenea organ subsidiar poate fi oricind ridicatã în Comitetul Special. 35) Examinarea şi negocierea mãsurilor regionale fãcute în cadrul C.S.C.E. vor constitui parte integrantã a activitãţii Forumului. 36) Ele vor fi încredinţate unor grupuri de lucru deschise create de Comitetul Special. 37) De asemenea, Comitetul Special va putea decide, la initiativa unui numãr limitat de state participante şi pe baza informaţiilor furnizate de acestea privind natura şi aria mãsurilor preconizate, ca aceste state sa formeze un grup de lucru pentru a examina, negocia sau dezvolta între ele însele anumite mãsuri regionale. Asemenea grupuri de lucru vor prezenta periodic Comitetului Special informaţii privind activitatea lor şi vor supune acestuia rezultatele. 38) Orice problema examinata de asemenea grupuri de lucru va putea fi oricind ridicatã în Comitetul Special. 39) Aceasta nu prejudiciazã dreptul statelor de a examina, negocia sau dezvolta mãsuri între ele în afarã cadrului C.S.C.E. În asemenea cazuri, ele sînt invitate sa informeze forumul cu privire la progresele şi rezultatele activitãţii lor. 2. Comitetul consultativ 40) Procedurile Comitetului Consultativ se vor baza pe hotãrîrile corespunzãtoare ale Consiliului C.S.C.E. Forma angajamentelor 41) Rezultatele negocierilor forumului vor fi exprimate în forma unor angajamente internaţionale. Natura obligaţiilor va fi determinata de caracterul mãsurilor convenite. Ele vor intra în vigoare în forma şi conform procedurilor ce vor fi convenite de negociatori. Verificarea 42) Mãsurile vor fi, dacã este cazul, însoţite de modalitãţile de verificare corespunzãtoare naturii lor. Serviciile conferintei 43) Serviciile comune ale conferintei pentru Comitetul Special şi Comitetul Consultativ, precum şi pentru toate organele lor subsidiare (inclusiv seminariile), vor fi furnizate de un secretar executiv desemnat de ţara gazda. Secretarul executiv va putea, de asemenea, dacã asa vor hotãrî cei interesaţi, sa ofere servicii de conferinţa pentru reuniunile Grupului Consultativ Comun al C.E.E. şi ale Comisiei Consultative "Cer deschis". Secretarul Executiv îşi va asuma intreaga responsabilitate pentru organizarea tuturor reuniunilor corespunzãtoare, precum şi pentru aranjamentele administrative şi bugetare conexe pentru care va fi rãspunzãtor în fata statelor participante, conform procedurilor care vor fi convenite. 44) Comitetul Special şi Comitetul Consultativ vor folosi aceleaşi localuri. 45) Noul Forum C.S.C.E. pentru securitate prin cooperare va începe lucrãrile sale la Viena, la 22 septembrie 1992. ANEXA 1 Programul de acţiune imediata 46) Statele participante au hotãrît sa acorde atentie prioritara urmãtoarelor: A. Controlul armamentelor, dezarmarea şi întãrirea încrederii şi securitãţii Mãsurile care urmeazã a fi negociate conform paragrafelor 1-3 se vor aplica teritoriului statelor participante în Europa sau în Asia dupã cum este definit mai jos în legatura cu zona de aplicare a fiecãrei mãsuri. Mãsurile care urmeazã a fi negociate conform paragrafelor 4 şi 5 se vor aplica forţelor armate convenţionale şi instalaţiilor statelor participante situate pe teritoriul statelor participante şi în afarã acestuia. Mãsurile ce urmeazã a fi negociate conform paragrafului 6 se vor aplica teritoriului statelor participante sau unei pãrţi a acestuia prevãzute de aceste mãsuri. Excepţii de la aceste reguli privind zona de aplicare pot fi convenite prin consens. 1. Armonizarea obligaţiilor privind controlul armamentelor, dezarmarea şi întãrirea încrederii şi securitãţii O armonizare corespunzãtoare a obligaţiilor statelor participante decurgind din instrumentele internaţionale existente aplicabile forţelor armate convenţionale din Europa îndeosebi cele privind schimbul de informaţii, verificarea şi nivelurile forţelor armate. Armonizarea obligaţiilor privind controlul armamentelor, dezarmarea şi întãrirea încrederii şi securitãţii se vor aplica în zonele de aplicare pentru care au fost asumate obligaţiile. 2. Dezvoltarea Documentului de la Viena din 1992 Îmbunãtãţirea şi dezvoltarea în continuare a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii conţinute în acest document. Zona de aplicare va fi cea definitã în Documentul de la Viena din 1992. 3. Întãrirea în continuare a stabilitatii şi încrederii Negocierea de noi mãsuri de stabilitate şi de creştere a încrederii referitoare la forţele armate convenţionale inclusiv, ţinînd seama în mod corespunzãtor de caracteristicile specifice ale forţelor armate ale diferitelor state participante, mãsuri privind capacitatile de constituire a forţelor active şi neactive. Aceste mãsuri pot avea un caracter de limitare. Ele se vor aplica în cadrul zonei de aplicare stabilitã prin Documentul de la Viena din 1992. Aceasta nu prejudiciazã posibilitatea pentru statele participante, atunci cînd vor prefera acest lucru, de a putea decide sa ofere anumite asigurãri în legatura cu forţele lor armate convenţionale din pãrţile teritoriului lor adiacente acestei zone de aplicare, dacã ele considera ca asemenea forte privesc securitatea altor state participante la C.S.C.E. 4. Schimbul global de informaţii militare Negocierea unei mai bune transparente prin intermediul unui schimb global anual de informaţii generale sau detaliate, cuprinzînd armamente şi echipamente, inclusiv informaţii privind categoriile de armament şi echipamente limitate la Tratatul C.F.E. şi efectivele forţelor armate convenţionale ale statelor participante. Regimul va include, de asemenea, informaţii privind producţia de echipament militar. Regimul va fi distinct de alte regimuri de schimb de informaţii şi, data fiind natura sa specialã, nu va conţine limitãri, constringeri sau verificãri. 5. Cooperarea în domeniul neproliferarii Cooperarea privind întãrirea regimurilor multilaterale de neproliferare, inclusiv transferul de expertiza în domenii sensibile, şi stabilirea unei abordari responsabile în problema transferurilor internaţionale de armament. 6. Mãsuri regionale Negocierea de cãtre statele participante de mãsuri corespunzãtoare, inclusiv, acolo unde este cazul, reduceri sau limitãri în conformitate cu obiectivele stabilite mai sus, de exemplu în legatura cu unele regiuni sau zone de frontiera. Zona de aplicare va fi teritoriul sau o parte a teritoriului statelor participante la care se referã o mãsura regionala. B. Întãrirea securitãţii şi cooperãrii Propuneri şi dialogul privind mãsurile şi activitãţile prevãzute în paragrafele 7-12 se vor aplica tuturor statelor participante, dacã nu se va conveni altfel sau se va preciza în cele ce urmeazã. 7. Planificarea forţelor Elaborarea prevederilor vizind asigurarea transparenţei intenţiilor fiecãrui stat participant la C.S.C.E. pe termen mediu sau lung în ceea ce priveşte efectivele, structura, antrenamentul şi echipamentul forţelor sale armate, precum şi politica sa de apãrare, doctrinele şi bugetele militare. Un asemenea sistem ar trebui sa fie bazat pe practica nationala a fiecãrui stat participant şi sa reprezinte baza unui dialog între statele participante. 8. Cooperarea în domeniul conversiei industriei de apãrare Dezvoltarea programului de schimburi de cooperare şi impartasirea experienţei în domeniul conversiei industriei de apãrare pe întregul teritoriu al statelor participante. 9. Cooperarea în materie de neproliferare Cooperarea în vederea intaririi regimurilor multilaterale de neproliferare, inclusiv transferul experienţei în domenii sensibile şi elaborarea unei abordari responsabile fata de transferurile internaţionale de armamente. 10. Dezvoltarea prevederilor privind cooperarea şi contactele pe linie militarã Dezvoltarea unui program de contacte militare, sisteme de legãturi, cooperarea şi schimburi îndeosebi în domeniile de instruire şi de organizare a forţelor armate. Acest program va fi deschis participãrii tuturor statelor participante şi va privi toate forţele lor armate şi întregul lor teritoriu. 11. Probleme de securitate regionala Discutarea şi clarificarea problemelor de securitate regionala sau a problemelor specifice de securitate, de exemplu a celor legate de zone de frontiera. 12. Consultãri privind întãrirea securitãţii Un dialog orientat spre anumite obiective şi consultãri privind întãrirea cooperãrii în domeniul securitãţii, inclusiv prin încurajarea în continuare a creãrii unor norme de conduita responsabilã şi fata de aspectele politico-militare ale securitãţii. Statele participante vor întreprinde consultãri în vederea intaririi rolului C.S.C.E. prin elaborarea unui cod de conduita care sa guverneze relaţiile lor reciproce în domeniul securitãţii. Prevenirea conflictelor În conformitate cu şi ca urmare a deciziilor adoptate la Paris, Praga şi Helsinki referitoare la sarcinile Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, urmãtoarele pãrţi ale prezentului program vor fi realizate de C.P.C. 13. Tehnici relevante Fãrã a prejudicia alte sarcini ale C.P.C. sau competenta Comitetului Inaltilor Funcţionari în domeniul prevenirii conflictelor şi supravegherii crizelor, Comitetul Consultativ, îndeosebi în lumina experienţei acumulate în îndeplinirea propriilor sale sarcini, va continua examinarea necesitãţii îmbunãtãţirii tehnicilor relevante. 14. Cooperarea în domeniul verificãrii Încurajarea cooperãrii practice, prin intermediul formãrii, schimburilor şi participãrii la echipe de evaluare şi inspecţie în domeniul aplicãrii prevederilor referitoare la verificare, conţinute în acordurile privind controlul armamentelor, dezarmarea şi întãrirea încrederii şi securitãţii încheiate între statele participante la C.S.C.E. pãrţi la aceste acorduri. Zona de aplicare va corespunde celei prevãzute în acordurile respective. VI. DIMENSIUNEA UMANĂ 1) Statele participante au efectuat o utila trecere în revista a aplicãrii angajamentelor C.S.C.E. în domeniul dimensiunii umane. Ele au axat dezbaterea lor pe noua comunitate de valori stabilitã între ele, astfel cum este prevãzutã în Carta de la Paris pentru o noua Europa şi dezvoltata prin noi standarde create în cadrul C.S.C.E. în ultimii doi ani. Ele au remarcat progrese în domeniul dimensiunii umane, constatind, totodatã, existenta unor evolutii ce provoacã ingrijorari serioase şi, ca atare, necesitatea unor noi îmbunãtãţiri. 2) Statele participante exprima hotãrîrea lor ferma de a asigura respectarea deplina a drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului, a supremaţiei legii, de a promova principiile democraţiei şi în aceasta privinta, de a crea, întãri şi proteja instituţiile democratice, precum şi de a promova toleranta în intreaga societate. În acest scop, ele vor largi cadrul operational la C.S.C.E., îndeosebi prin întãrirea în continuare a B.I.D.D.O., astfel încît informaţiile, ideile şi preocuparile sa poatã fi schimbate într-un mod mai concret şi mai util, inclusiv ca o alerta timpurie cu privire la tensiuni şi potenţiale conflicte. Procedînd astfel, ele vor concentra atenţia lor asupra problemelor din domeniul dimensiunii umane, care prezintã o importanta deosebita. De aceea, ele vor menţine în atentie permanenta problema intaririi dimensiunii umane, în special în epoca schimbãrilor. 3) În aceasta privinta, statele participante adopta urmãtoarele: Cadrul pentru supravegherea respectãrii angajamentelor C.S.C.E. şi pentru promovarea cooperãrii în domeniul dimensiunii umane 4) Pentru întãrirea şi supravegherea respectãrii angajamentelor C.S.C.E., precum şi promovarea progreselor în domeniul dimensiunii umane, statele participante au convenit sa consolideze cadrul cooperãrii dintre ele şi în acest scop hotãrãsc urmãtoarele: CREŞTEREA ROLULUI B.I.D.D.O. 5) Sub orientarea generalã a Comitetului Inaltilor Funcţionari şi în completarea sarcinilor sale prevãzute în Carta de la Paris pentru o noua Europa şi în Documentul de la Praga privind dezvoltarea în continuare a instituţiilor şi structurilor C.S.C.E., B.I.D.D.O. ca principala instituţie în domeniul dimensiunii umane: 5. a) va ajuta la supravegherea aplicãrii angajamentelor în domeniul dimensiunii umane: - servind drept locul de intilnire pentru reuniunile bilaterale în virtutea paragrafului 2 şi drept canal de informaţii în virtutea paragrafului 3 ale mecanismului privind dimensiunea umanã, astfel cum este stipulat în Documentul final de la Viena; - primind orice observaţii din partea statelor vizitate de misiunile C.S.C.E. referitoare la dimensiunea umanã, altele decît cele în conformitate cu mecanismul privind dimensiunea umanã; el va transmite raportul acestor misiuni, precum şi eventualele observaţii tuturor statelor participante în vederea discutarii acestora la urmãtoarea reuniune privind aplicarea angajamentelor sau la conferinţa de examinare; - participind sau organizind misiuni, dacã va primi asemenea sarcini din partea consiliului sau Comitetului Inaltilor Funcţionari; 5. b) va acţiona drept centru de informaţii privind: - starea de urgenta, conform paragrafului 28.10 al Documentului reuniunii de la Moscova a Conferintei privind dimensiunea umanã; - liste de experţi şi asistenta ce poate fi oferitã, de exemplu, în domeniul recensamintului sau cu privire la democratie pe plan local şi regional, precum şi ţinerea de seminarii naţionale pe aceste teme; 5. c) va acorda asistenta pentru alte activitãţi în domeniul dimensiunii umane, inclusiv crearea de instituţii democratice, prin: - îndeplinirea sarcinilor prevãzute în "Programul pentru ajutor coordonat acordat ţãrilor participante recent admise"; - organizarea de "Seminarii privind procesele democratice" la cererea statelor participante. Acestor seminarii le vor fi aplicate aceleaşi prevederi procedurale ca cele din "Programul pentru ajutor coordonat acordat ţãrilor participante recent admise"; - contribuirea, în cadrul resurselor de care dispune, la pregãtirea de seminarii la cererea unuia sau mai multor state participante; - furnizarea, dacã este cazul, de facilitãţi pentru Inaltul Comisar pentru Minoritãţi Naţionale; - comunicarea, dacã este cazul, cu organizaţii internaţionale şi neguvernamentale competente; - consultarea şi cooperarea cu organele competente ale Consiliului Europei şi cele asociate cu acesta şi examinarea modului în care aceste organe pot contribui, dacã este cazul, la activitãţile B.I.D.D.O. De asemenea, la cererea statelor participante, B.I.D.D.O. va oferi acestora informaţii privind programele în cadrul Consiliului Europei, deschise tuturor statelor participante. 6) Activitãţile în problemele dimensiunii umane, întreprinse de B.I.D.D.O. pot, între altele, contribui la alertarea timpurie în prevenirea conflictelor. Mecanismul privind dimensiunea umanã 7) Pentru a corela mecanismul privind dimensiunea umanã cu actualele structuri şi instituţii ale C.S.C.E. statele participante hotãrãsc urmãtoarele: Orice stat participant care considera necesar poate furniza celorlalte state participante, prin intermediul B.I.D.D.O. - care poate servi şi ca loc de desfãşurare a reuniunilor bilaterale conform paragrafului 2 - sau prin canale diplomatice, informaţii privind subiectul cererilor în virtutea paragrafelor 1 sau 2 ale capitolului "Dimensiunea umanã a C.S.C.E." din Documentul Final de la Viena sau privind rezultatele acestor proceduri. Asemenea informaţii pot fi discutate la reuniunile Comitetului Inaltilor Funcţionari, la reuniunile de aplicare a prevederilor în domeniul dimensiunii umane şi la conferinţele de examinare. 8) Procedurile privind acoperirea cheltuielilor misiunilor de experţi şi de raportori ale mecanismului privind dimensiunea umanã vor putea fi discutate la urmãtoarea conferinţa de examinare în lumina experienţei acumulate. Aplicarea Reuniuni privind aplicarea angajamentelor în domeniul dimensiunii umane 9) În fiecare an în care nu are loc conferinţa de examinare, B.I.D.D.O. va organiza la sediul sau o reuniune de experţi ai tuturor statelor participante pentru examinarea aplicãrii angajamentelor C.S.C.E. în domeniul dimensiunii umane. Reuniunea va avea urmãtoarele sarcini: 9. a) schimb aprofundat de vederi privind aplicarea angajamentelor în domeniul dimensiunii umane, inclusiv discutarea informaţiilor furnizate în conformitate cu paragraful 4 al mecanismului privind dimensiunea umanã şi aspectele privind dimensiunea umanã din rapoartele misiunilor C.S.C.E., precum şi examinarea cãilor şi mijloacelor de imbunatatire a aplicãrii; 9. b) o evaluare a procedurilor pentru supravegherea respectãrii angajamentelor. 10) Reuniunile privind aplicarea angajamentelor pot atrage atenţia Comitetului Inaltilor Funcţionari asupra mãsurilor pe care le considera necesare pentru îmbunãtãţirea aplicãrii. 11) Reuniunile privind aplicarea angajamentelor nu vor elabora documente negociate. 12) Contribuţiile scrise şi materialele informative vor avea caracter nerestrictiv sau restrictiv, dupã cum va fi indicat de statul care le va prezenta. 13) Reuniunile privind aplicarea vor consta din şedinţe oficiale şi neoficiale. Toate şedinţele oficiale vor fi publice. În plus, statele participante pot hotãrî, de la caz la caz, ca unele şedinţe neoficiale sa fie publice. 14) Consiliul Europei, Comisia Europeanã pentru Democratie prin Drept şi Banca Europeanã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.), precum şi alte organizaţii şi instituţii internaţionale competente vor fi încurajate de cãtre reuniunile privind aplicarea sa asiste la acestea şi sa prezinte contribuţii. 15) Organizaţiile neguvernamentale cu experienta importanta în domeniul dimensiunii umane sînt invitate sa prezinte contribuţii scrise la reuniunile privind aplicarea, de exemplu prin B.I.D.D.O., şi pot fi invitate de cãtre reuniunile privind aplicarea, pe baza prezentarilor scrise, sa facã intervenţii orale în probleme specifice, dupã cum va fi cazul. 16) În cursul a doua jumãtãţi de zi din timpul reuniunii privind aplicarea nu va fi programata nici o şedinţa oficialã pentru a oferi posibilitãţi mai bune pentru eventuale contacte posibile cu O.N.G. În acest scop, la dispoziţia O.N.G. va fi pusã o sala din incinta reuniunii. Seminarii C.S.C.E. privind dimensiunea umanã 17) Sub orientarea generalã a Comitetului Inaltilor Funcţionari, B.I.D.D.O. va organiza seminarii C.S.C.E. privind dimensiunea umanã, care vor examina probleme specifice de deosebita importanta pentru dimensiunea umanã şi prezentind preocupãri politice actuale. Comitetul Inaltilor Funcţionari va stabili un program anual de lucru, inclusiv titlurile şi datele acestor seminarii. Ordinea de zi şi modalitãţile de desfãşurare a fiecãrui seminar vor fi aprobate de Comitetul Inaltilor Funcţionari cel tirziu cu trei luni înainte de seminar. Actionind astfel, Comitetul Inaltilor Funcţionari va lua în considerare punctele de vedere exprimate de B.I.D.D.O. Dacã nu se va lua alta decizie, seminarele vor fi organizate la sediul B.I.D.D.O. şi nu vor depãşi o saptamina. Programul de lucru va lua în considerare activitatea desfasurata de organizaţiile şi instituţiile internaţionale competente. 18) Aceste seminarii vor fi organizate de o maniera deschisã şi flexibila. Organizaţii instituţii internaţionale competente pot fi invitate sa participe şi sa-şi aducã contribuţia la lucrãrile seminariilor. Astfel pot proceda O.N.G. cu experienta importanta. Experţii independenţi, participind la seminar ca membrii ai delegatiilor naţionale, vor fi, de asemenea, liberi sa ia cuvintul în propria lor capacitate. 19) Seminariile C.S.C.E. se vor organiza în şedinţe oficiale şi neoficiale. Toate şedinţele oficiale vor fi publice. În plus, statele participante pot hotãrî, de la caz la caz, ca unele şedinţe neoficiale sa fie publice. 20) Seminariile C.S.C.E. nu vor elabora documente negociate sau programe de urmãri. 21) Contribuţiile experţilor independenţi vor avea un caracter nerestrictiv. 22) În vederea ţinerii fãrã intirziere de noi seminarii C.S.C.E. privind dimensiunea umanã, statele participante hotãrãsc acum, la reuniunea de bilanţ de la Helsinki, ca B.I.D.D.O. va organiza urmãtoarele seminarii: - Migratia - Studii de caz privind problema minoritãţilor - Toleranta - Libertatea mijloacelor de informare în masa. Aceste seminarii se vor tine înainte de 31 decembrie 1993. Ordinea de zi şi modalitãţile de desfãşurare a seminariilor vor fi stabilite de Comitetul Inaltilor Funcţionari. Seminariile privind muncitorii emigranti şi democraţia localã vor fi incluse în primul program anual de lucru al seminariilor. Implicatiile financiare ale programului seminariilor vor fi examinate de C.I.F. Angajamente şi cooperare sporite în domeniul dimensiunii umane Minoritãţi naţionale Statele participante: 23) Reafirma în modul cel mai ferm hotãrîrea lor de a aplica cu promptitudine şi corectitudine toate angajamentele C.S.C.E., inclusiv cele conţinute în Documentul final de la Viena, Documentul de la Copenhaga şi Raportul de la Geneva privind problemele relative la minoritãţile naţionale şi drepturile persoanelor aparţinînd acestora. 24) În acest context, vor intensifica eforturile lor de a asigura exercitarea libera de cãtre persoanele aparţinînd minoritãţilor naţionale, individual sau în comun cu alţii, a drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului, inclusiv dreptul de a participa pe deplin, în conformitate cu procedurile democratice de luare a deciziilor ale fiecãrui stat, la viata politica, economicã, socialã şi culturalã a ţãrilor lor, inclusiv prin participarea democratica în organele decizionale şi consultative la nivel naţional, regional şi local, între altele, prin partide politice şi asociaţii. 25) Vor continua, prin eforturi unilaterale, bilaterale şi multilaterale, cãutarea de noi mijloace pentru aplicarea mai eficienta a angajamentelor pertinente asumate la C.S.C.E., inclusiv acelea privind protejarea şi crearea de condiţii pentru promovarea identitãţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minoritãţilor naţionale. 96) Vor trata problemele minoritãţilor naţionale de o maniera constructivã, prin mijloace paşnice şi prin dialog între toate pãrţile interesate pe baza principiilor şi angajamentelor C.S.C.E. 27) Se vor abţine de la şi vor condamna orice încercãri, prin ameninţarea sau folosirea forţei, de strãmutarea persoanelor în scopul modificãrii compoziţiei etnice a unor zone de pe teritoriul lor. 28) Însãrcineazã B.I.D.D.O. sa organizeze, în primavara anului 1993, un seminar al C.S.C.E. privind dimensiunea umanã cu tema "Studii de caz privind problemele minoritãţilor naţionale; rezultate pozitive"; Populaţii indigene Statele participante: 29) Notînd ca persoanele aparţinînd populatiilor indigene pot avea probleme speciale în exercitarea drepturilor lor, convin ca angajamentele asumate prin C.S.C.E. privind drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului se aplica integral şi fãrã discriminare acestor persoane. Toleranta şi nediscriminarea Statele participante: 30) Exprima preocuparea lor în legatura cu recentele manifestãri flagrante de intoleranta, discriminare, nationalism agresiv, xenofobie, antisemitism şi rasism şi subliniaza rolul vital al tolerantei, înţelegerii şi cooperãrii în instaurarea şi menţinerea unor societãţi democratice stabile. 31) Însãrcineazã B.I.D.D.O. sa organizeze, în toamna anului 1992, un seminar C.S.C.E. privind dimensiunea umanã pe tema tolerantei. 32) Vor avea în vedere, dacã nu au fãcut-o încã, aderarea la Convenţia internationala privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasialã. 33) Vor avea în vedere luarea de mãsuri corespunzãtoare şi în conformitate cu obligaţiile lor internaţionale, pentru a asigura protecţia pe teritoriul lor a fiecãrei persoane impotriva discriminarii rasiale, etnice şi religioase, precum şi pentru a proteja orice individ, inclusiv strãini, impotriva actelor de violenta, inclusiv cele fondate pe unul din aceste temeiuri. Mai mult decît atît, ele vor apela pe deplin la sistemul lor juridic intern, inclusiv prin întãrirea legilor existente în aceasta privinta. 34) Vor avea în vedere elaborarea programelor menite sa creeze condiţii pentru promovarea nediscriminarii şi înţelegerii interculturale, care se vor concentra asupra educaţiei în domeniul drepturilor omului, acţiunii la nivel de baza, formãrii interculturale şi a cercetãrii. 35) Reafirma, în acest context, necesitatea de a dezvolta programe corespunzãtoare privind problemele conationalilor lor aparţinînd comunitãţii romilor şi altor grupuri, identificate în mod tradiţional drept tigani, şi de a crea condiţii pentru ca aceştia sa aibã sanse egale de a participa integral în viata societãţii şi vor examina cum sa coopereze în acest scop. Muncitori migranti Statele participante: 36) Reafirma ca drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului sînt universale, ca de ele trebuie sa se bucure şi muncitorii migranti, oriunde ar trai aceştia şi subliniaza importanta aplicãrii tuturor angajamentelor C.S.C.E. privind muncitorii migranti şi familiile lor care rezideaza legal în statele participante. 37) Vor incuraja crearea condiţiilor menite sa contribuie la o mai mare armonie în relaţiile dintre muncitorii migranti şi restul societãţii statului participant în care rezideaza în mod legal. În acest scop, ele vor cauta sa propunã, între altele, mãsuri menite sa faciliteze familiarizarea muncitorilor migranti şi a familiilor lor cu limba şi viata socialã a respectivului stat în care rezideaza în mod legal, pentru a le permite sa participe la viata societãţii tarii gazda. 33) În conformitate cu politica şi legile lor interne, precum şi cu obligaţiile internaţionale, vor cauta, cînd este cazul, sa creeze condiţii pentru promovarea egalitãţii sanselor în ceea ce priveşte condiţiile de munca, educaţie, securitatea socialã şi serviciile de sãnãtate, locuinta, acces la sindicate, precum şi drepturile culturale pentru muncitorii migranti care rezideaza şi lucreazã legal pe teritoriul lor. Persoane refugiate şi deplasate Statele participante: 39) Exprima preocuparea lor în ceea ce priveşte problema refugiatilor şi a persoanelor deplasate. 40) Subliniaza importanta prevenirii situaţiilor care pot provoca valuri masive de refugiati şi persoane deplasate şi evidenţiazã necesitatea de a identifica şi examina cauzele profunde care stau la baza deplasarii şi migratiei involuntare. 41) Recunosc necesitatea unei cooperãri internaţionale în ceea ce priveşte valurile masive de refugiati şi persoane deplasate. 42) Recunosc ca deplasarea este adesea rezultatul violarii angajamentelor C.S.C.E., inclusiv a celor privind dimensiunea umanã. 43) Reafirma importanta standardelor internaţionale existente privind protecţia şi asistenta pentru refugiati şi vor avea în vedere, dacã nu au fãcut încã, sa adere la Convenţia privind Statutul Refugiatilor şi Protocolul. 44) Recunosc importanta Inaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiati şi a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, precum şi organizaţiile neguvernamentale implicate în activitatea de ajutorare, pentru protecţia şi asistenta acordatã persoanelor refugiate şi deplasate. 45) Saluta şi sprijinã unilateral, bilateral şi multilateral eforturile de asigurare a protecţiei şi asistenţei pentru persoanele refugiate şi deplasate, în scopul gasirii de soluţii durabile. 46) Însãrcineazã B.I.D.D.O. sa organizeze, la începutul anului 1993, un seminar C.S.C.E. privind dimensiunea umanã pe tema: "Migratia, inclusiv persoane refugiate şi deplasate". Dreptul umanitar internaţional Statele participante: 47) Reamintesc ca dreptul umanitar internaţional este bazat pe demnitatea inerenta persoanei umane. 48) Vor respecta în toate împrejurãrile şi vor asigura respectarea dreptului umanitar internaţional, inclusiv protecţia populaţiei civile. 49) Reamintesc ca cei ce violeaza dreptul umanitar internaţional sînt personal responsabili pentru aceasta. 50) Recunosc rolul esenţial al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii în promovarea aplicãrii şi dezvoltãrii dreptului umanitar internaţional, inclusiv a Convenţiilor de la Geneva şi a protocoalelor respective. 51) Reafirma angajamentul lor de a largi sprijinirea integrala a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, precum şi a Societãţilor de Cruce Roşie şi Semiluna Roşie şi a organizaţiilor din sistemul Naţiunilor Unite, îndeosebi în perioada unui conflict armat, de a respecta emblemele lor protectoare, de a preveni utilizarea abuzivã a acestor embleme şi, cînd e cazul, de a depune toate eforturile pentru a asigura accesul în zonele respective. 52) Se angajeazã ele însele sa îndeplineascã obligaţiile ce le revin privind însuşirea şi difuzarea informatiei referitoare la obligaţiile decurgind din dreptul umanitar internaţional. Democraţia la nivel local şi regional Statele participante: 53) Se vor strãdui, în vederea intaririi participãrii democratice şi a edificarii instituţiilor democratice, prin dezvoltarea cooperãrii între ele, sa impartaseasca experienta lor în funcţionarea democraţiei la nivel local şi regional, salutind în aceasta privinta reţeaua de informaţii şi educaţie în acest domeniu a Consiliului Europei. 54) Vor facilita contactele şi incuraja diferite forme de cooperare între autoritãţile la nivel local şi regional. Naţionalitate Statele participante: 55) Recunosc ca fiecare are dreptul la o naţionalitate şi ca nimeni nu poate fi privat de naţionalitatea sa în mod arbitrar. 56) Subliniaza ca toate aspectele naţionalitãţii vor fi tratate prin respectarea legii. Ele vor lua, unde e cazul, mãsuri compatibile cu cadrul lor constituţional pentru a nu creste numãrul apatrizilor. 57) Vor continua, în cadrul C.S.C.E., discutarea acestor probleme. Pedeapsa capitala Statele participante: 58) Confirma angajamentele asumate în Documentele de la Copenhaga şi Moscova privind problema pedepsei capitale. Libertatea mijloacelor de informare în masa Statele participante: 59) Însãrcineazã B.I.D.D.O. sa organizeze, în anul 1993, un seminar C.S.C.E. privind libertatea mijloacelor de informare în masa. Scopul seminarului va fi încurajarea discuţiilor, demonstratiilor, stabilirea de contacte şi schimburi de informaţii între reprezentanţii guvernamentali şi cei ce lucreazã în domeniul mijloacelor de informare în masa. Educaţie Statele participante: 60) Avînd în vedere importanta educaţiei pentru diseminarea ideilor democraţiei, drepturilor omului şi instituţiilor democratice, în special în perioada schimbãrii, vor saluta organizarea în acest scop, de cãtre Consiliul Europei, a unui seminar deschis tuturor statelor participante, intitulat "Educaţia: structuri, politici şi strategii". Culegeri de angajamente privind dimensiunea umanã Statele participante: 61) Saluta elaborarea unei culegeri a angajamentelor existente ale C.S.C.E. privind dimensiunea umanã, în vederea promovãrii unei mai bune înţelegeri pentru aplicarea acestor angajamente. Orientãri pentru aplicarea interna Statele participante: 62) Vor incuraja, acolo unde este cazul, elaborarea de orientãri care sa faciliteze aplicarea efectivã a legislaţiei interne în problemele drepturilor omului legate de angajamentele C.S.C.E. VII. COOPERAREA ECONOMICĂ 1) Statele participante vor intensifica cooperarea între ele în vederea realizãrii unei dezvoltãri economice durabile. Ele vor continua sa coopereze în sprijinirea acelor state participante care sînt angajate în procesul de tranzitie spre economia de piata. 2) Statele participante saluta faptul ca, urmare a Documentului Conferintei de la Bonn privind Cooperarea Economicã şi a Cartei de la Paris pentru o Noua Europa, Comisia Economicã a O.N.U pentru Europa (C.E.E./O.N.U.) a identificat domeniile prioritare pentru activitãţile sale şi considera promovarea procesului de reforma în economiile în tranzitie ca un element important în elaborarea programului sau de lucru. Ele saluta, de asemenea, crearea în cadrul O.E.C.D. a Centrului de Cooperare cu Economiile Europene în Tranzitie (O.C.E.E.T.), prin intermediul cãruia ţãrile în tranzitie pot beneficia de experienta acestei organizaţii. Ele exprima satisfactia lor ca B.E.R.D. este în prezent în mãsura sa acorde ajutor substanţial pentru restructurarea şi modernizarea economiilor în tranzitie. 3) Statele participante invita aceste organizaţii, precum şi alte organizaţii economice şi financiare internaţionale sa-şi continue activitatea, astfel încît sa faciliteze integrarea economiilor în tranzitie în sistemul economic şi financiar internaţional şi sa promoveze cooperarea economicã în zona C.S.C.E. Ele cheamã la o coordonare sporitã între acestea pentru a asigura mai multã coerenta şi eficienta în acţiune şi pentru a evita paralelismele. 4) Statele participante vor acţiona pentru continuarea aplicãrii angajamentelor existente. Ele convin sa dea un nou impuls, în special în domeniile resurselor umane, cooperãrii industriale, comerţului, statisticilor, infrastructurii, energiei, conversiunii industriei militare, agriculturii, turismului precum şi ştiinţei şi tehnologiei. 5) Statele participante subliniaza necesitatea unei cooperãri continue şi a investiţiilor în domeniul dezvoltãrii resurselor umane pentru a face fata problemelor de tranzitie spre economia de piata, schimbãrilor tehnologice rapide şi evoluţiei societãţii. Recunoscind importanta educaţiei şi formãrii, inclusiv în domeniul managementului şi al vocaţiei formãrii la toate nivelurile, ele vor intensifica dialogul lor privind sistemele de educaţie şi formare şi vor promova continuarea cooperãrii în acest domeniu. 6) Statele participante vor spori posibilitãţile de cooperare industriala prin asigurarea unui cadru juridic şi economic corespunzãtor pentru afaceri, în special în scopul intaririi sectorului privat şi dezvoltãrii întreprinderilor mici şi mijlocii. Ele vor crea condiţii favorabile pentru afaceri prin reducerea progresiva a obstacolelor în calea comerţului, a libertãţii de stabilire şi a contactelor între oamenii de afaceri. Ele vor îmbunãtãţi, dacã e cazul, legislaţia, în special cu privire la vamuire, standardizare, competiţie, proprietate şi drepturile de proprietate intelectualã, legile cu privire la sectorul bancar, contabilitate şi societãţi, circulaţia capitalului şi protejarea investiţiilor. 7) Statele participante recunosc ca menţinerea unui sistem de comerţ multilateral deschis, bazat pe regulile Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (G.A.T.T.) este un element esenţial pentru stimularea dezvoltãrii economice. Ele vor intensifica eforturile lor de a ajuta economiile în tranzitie printr-un acces sporit pe pieţe. 8) Statele participante subliniaza importanta statisticilor şi informaţiilor comerciale şi administrative complete, transparente şi corecte care sa stea la baza orientarii politice şi, mai ales, a luãrii deciziilor economice, precum şi pentru funcţionarea eficienta a economiei de piata. Ele vor îmbunãtãţi în continuare calitatea, promptitudinea şi accesibilitatea informatiei. Ele recunosc rolul important al C.E.E./O.N.U. în acest domeniu, precum şi contribuţia O.E.C.D. prin analize şi informaţii fundamentale. 9) Statele participante subliniaza importanta dezvoltãrii infrastructurii, în special în domeniul transporturilor şi telecomunicatiilor, pentru succesul perioadei de tranzitie şi o mai mare participare la comerţul internaţional. 10) Avînd în vedere impactul activitãţilor sporite de transport asupra capacitãţii de transport, mediului înconjurãtor şi a siguranţei, ele vor coopera pentru îmbunãtãţirea eficientei şi calitãţii transportului terestru, naval şi aerian. Ele vor coopera, de asemenea, în dezvoltarea unui sistem eficient de transport în zona C.S.C.E., bazat pe principiile economiei de piata, siguranţei şi condiţiilor de transparenta şi deplina competitivitate între operatori şi diferitele moduri de transport, ţinînd seama de aspectele sociale şi de cele privind mediul înconjurãtor. Ele subliniaza importanta dezvoltãrii în continuare şi finalizarii rapide a proiectelor de infrastructura mixtã rutiero-feroviara, inclusiv a celor elaborate dc C.E.E./O.N.U. şi de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.). 11) Luind în considerare impactul asupra mediului înconjurãtor, ele vor acorda atentie deosebita dezvoltãrii sistemelor de transport cu debit scãzut de emisie, în special în transportul feroviar, pe ape interioare şi în transportul combinat. 12) Ele vor coopera în crearea unei pieţe de telecomunicaţii integrate, acordind o atentie specialã dezvoltãrii unei infrastructuri moderne de telecomunicaţii şi a serviciilor conexe, creãrii şi largirii reţelei de telecomunicaţii în toatã zona C.S.C.E., cooperãrii tehnice şi facilitãrii fluxului liber de informaţii. 13) Statele participante sprijinã integral dezvoltarea în continuare a Cartei Europene de Energie şi subliniaza importanta activitãţii de finalizare şi aplicare a acordului de baza şi a protocoalelor. Ele considera aceste documente de importanta deosebita pentru perioada de tranzitie şi, recunoscind interesele lor reciproce în acest domeniu, ele vor coopera pentru a beneficia de posibilitãţile existente. 14) Ele subliniaza necesitatea continuãrii cooperãrii în domeniul energiei în scopul îmbunãtãţirii securitãţii în aprovizionarea cu energie, ridicind la maximum eficienta producţiei, conversia, transportul, distribuţia şi folosirea energiei, intarind securitatea şi reducind la minimum problemele mediului înconjurãtor, pe o baza economicã acceptabilã. În acest context, ele recunosc, de asemenea, importanta programelor internaţionale existente, cum ar fi "Eficienta energetica 2000" sub auspiciile C.E.E./O.N.U. Statele participante subliniaza necesitatea unei strinse cooperãri în domeniile conexe, cum sînt dezvoltarea comercialã şi cercetarea surselor generabile de energie, precum şi circulaţia libera a produselor energetice. 15) Statele participante subliniaza importanta socialã şi economicã a conversiei producţiei militare în scopuri civile. Ele sprijinã cooperarea în conversia producţiei militare cu statele participante interesate, la nivel bilateral şi în cadrul organizaţiilor internaţionale. 16) Statele participante subliniaza importanta reformelor în agricultura, efectuate în unele economii în tranzitie. Ele vor extinde cooperarea prin impartasirea experienţei în producţia agricolã, inclusiv în probleme de privatizare, cooperare şi formare de personal pentru industria agroalimentara. 17) Pentru a beneficia de posibilitãţile sporite în domeniul turismului o data cu deschiderea frontierelor, statele participante vor coopera la îmbunãtãţirea, între altele, a infrastructurii, serviciilor şi armonizarea definitiilor şi indicatorilor, acordind atentie corespunzãtoare impactului turismului asupra mediului înconjurãtor. Ele vor intensifica, de asemenea, cooperarea în domeniul formãrii de personal şi al educaţiei în acest sector şi vor incuraja schimbul de know-how şi de informaţii în acest domeniu, precum şi organizarea de activitãţi comune. 18) Reafirmind rolul esenţial al ştiinţei şi tehnologiei în procesul de dezvoltare economicã şi socialã durabila, statele participante vor întãri cooperarea lor în acest domeniu, acordind prioritate sectoarelor care intereseazã în mod direct populaţia şi sistemele de producţie. Aceasta va include asemenea sectoare cum sînt cercetarea în domeniul mediului înconjurãtor, biomedicina şi cercetarea medicalã, siguranta nucleara, tehnicile neconsumatoare de energie şi materii prime, tehnologiile din industria agroalimentara, precum şi tehnicile de mãsura şi control pentru a facilita introducerea progresiva a standardelor şi codurilor internaţionale practicate în vederea sprijinirii dezvoltãrii comerţului. 19) Ele vor întreprinde, unde este cazul, pasi spre o difuzare mai larga de informaţii şi cunoştinţe ştiinţifice şi tehnologice în vederea depãşirii decalajului tehnologic şi recunosc ca transferul de tehnologie şi schimbul de know-how trebuie sa fie compatibile cu obligaţiile în materie de neproliferare şi protecţia drepturilor de proprietate intelectualã. 20) Recunoscind necesitatea de a dezvolta resursele umane în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, ele saluta posibilitatea viitoarei colaborãri în cadrul organizaţiilor internaţionale specializate şi în cadrul unor programe de cercetare cum sînt COST şi EUREKA, precum şi crearea recenta a Centrului Internaţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, cu centre în Federaţia Rusa şi Ucraina. Ele vor acţiona în direcţia dezvoltãrii reţelei ştiinţifice şi a proiectelor comune de cercetare. Forumul economic Mandat 21) La Reuniunea Consiliului C.S.C.E. de la Praga (30 ianuarie 1992), miniştrii au convenit sa creeze un forum economic în cadrul Comitetului Inaltilor Funcţionari. 22) Comitetul Inaltilor Funcţionari se va întruni ca forum economic pentru a da un impuls politic dialogului privind tranzitia şi dezvoltarea economiei de piata ca o contribuţie esenţialã la edificarea democraţiei, pentru a recomanda eforturi practice pentru dezvoltarea sistemelor de piata libera şi cooperare economicã şi pentru a incuraja activitãţile în curs de desfãşurare în cadrul unor organizaţii, cum sînt Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economicã (O.C.D.E.), Banca Europeanã de Investiţii (B.E.I.), Banca Europeanã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.) şi Comisia Economicã a O.N.U. pentru Europa. Organizare 23) Comitetul Inaltilor Funcţionari (C.I.F.) se va întruni ca forum economic. Forumul economic se va conduce dupã aceleaşi reguli ca cele aplicabile tuturor reuniunilor C.I.F. 24) Forumul poate invita, sa-şi aducã contribuţia la activitatea sa, acele organizaţii europene şi transatlantice care sînt competente în problemele aflate în discuţie. 25) Activitatea forumului trebuie sa fie în asa fel structuratã, încît sa evite paralelismele cu activitatea organizaţiilor internaţionale şi risipirea inutila a resurselor existente. 26) Forumul economic se va întruni, de regula, o data pe an. Reuniunea va dura doua-trei zile, iar discutiile se vor concentra asupra a doua-trei subiecte concrete. 27) Forumul economic va examina temele şi subiectele care pot necesita studierea lor în continuare de cãtre experţi. Aceasta se va face sub forma unor seminarii cu participare nelimitatã, pe probleme concrete, organizate în cursul anului respectiv. Aceste intilniri de experţi pot fi organizate şi finanţate, cu acordul forumului, de unul sau mai multe state C.S.C.E. şi/sau de organizaţii internaţionale, eventual în cooperare cu organisme private. 28) Aceste intilniri de experţi pot reuni pe cei ce adopta decizii în domeniul politicii economice, lideri parlamentari şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi din sectorul privat, într-un dialog pozitiv asupra cooperãrii şi tranzitiei spre economia de piata. 29) Forumul va lua nota de rapoartele reuniunilor grupurilor de experţi şi va incuraja difuzarea lor tuturor statelor C.S.C.E. Cu toate acestea, aceste grupe de experţi nu vor elabora documente care sa conţinã angajamente obligatorii pentru statele C.S.C.E. Funcţii 30) Forumul economic va permite schimbul de vederi şi de experienta privind problemele-cheie ale procesului de tranzitie, precum şi activitatea organizaţiilor internaţionale competente. 31) Forumul economic trebuie sa serveascã drept un mecanism important pentru examinarea aplicãrii angajamentelor C.S.C.E. în domeniul economiei, al mediului înconjurãtor, al ştiinţei şi tehnologiei. Forumul trebuie sa difuzeze informaţii, sa ajute la identificarea problemelor structurale şi sa recomande eforturi practice pentru dezvoltarea cooperãrii economice în aceste domenii în timpul perioadei de tranzitie. 32) Impulsurile politice pe care Forumul economic este însãrcinat sa le dea dezbaterilor privind aspectele economice, tehnico-ştiinţifice şi ecologice ale procesului de tranzitie vor completa şi sprijini activitatea organizaţiilor internaţionale cu competente în domeniul economic şi al mediului înconjurãtor care se ocupa de aceste probleme la nivel operational. Ordinea de zi indicativa a primei reuniuni a Forumului economic, Praga, 16-18 martie 1993 1. Deschidere 2. Subiectele examinate Schimb de vederi şi experienta privind aspectele fundamentale ale procesului de tranzitie şi, în legatura cu aceasta, examinarea aplicãrii mãsurilor adoptate, îndeosebi în urmãtoarele trei domenii, avînd în vedere o eventuala cooperare ulterioara: - elementele fundamentale ale unui climat propice afacerilor, ţinînd seama de aplicarea prevederilor Documentului Conferintei de la Bonn, inclusiv protejarea tuturor formelor de proprietate, accentul fiind pus, îndeosebi, pe locul şi rolul politicii de stat; - factorii umani ai procesului de tranzitie economicã şi, îndeosebi, dezvoltarea capitalului uman, inclusiv formarea profesionalã şi tehnica, dezvoltarea capacitãţilor manageriale, promovarea spiritului intreprinzator şi condiţiile de munca; - integrarea factorilor economici şi ecologici în perioada tranzitiei spre economia de piata. 3. Examinarea temelor propuse pentru seminariile care ar avea loc în 1993. 4. Data şi ordinea de zi a urmãtoarei reuniuni a Forumului economic. VIII. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR 1) Statele participante vor intensifica cooperarea crescinda între ele în vederea restabilirii şi menţinerii unui echilibru ecologic sanatos în aer, în apa şi în sol; ele sînt constiente de angajamentele asumate individual şi în comun vizind atingerea acestor obiective. 2) Statele participante subliniaza necesitatea de a dezvolta, în forumurile corespunzãtoare, sisteme eficiente pentru supravegherea şi evaluarea îndeplinirii angajamentelor asumate în domeniul mediului înconjurãtor. Ele asteapta cu interes rezultatele examinãrii îndeplinirii politicii ecologice efectuate în cooperare de cãtre O.C.D.E. şi C.E.E./O.N.U. Ele încurajeazã C.E.E./O.N.U. şi alte organizaţii internaţionale sa examineze cãile care sa permitã tuturor statelor participante la C.S.C.E. sa adere la convenţiile pertinente. 3) Statele participante subliniaza ca integrarea protecţiei mediului în alte politici şi în procesul decizional în domeniul economic este o condiţie esenţialã atît pentru o dezvoltare economicã susţinutã, cît şi pentru o folosire prudenta a resurselor naturale. În aceasta privinta, este importanta folosirea instrumentelor economice şi fiscale în completarea celor reglementare în vederea aplicãrii la nivel naţional a principiului "cel care polueaza - plãteşte", precum şi a unei abordari precaute. 4) Ele subliniaza ca protecţia ecologica ar trebui sa fie o tema majorã în cooperarea internationala între ele. Ele încurajeazã activitatea vizind elaborarea unui Program de acţiune pentru Europa Centrala şi de Est, precum şi elementele pentru un Program ecologic vizind intreaga Europa, ca urmare a Conferintei ministeriale din 1991 "Mediul înconjurãtor pentru Europa". 5) Statele participante vor sprijini intensificarea activitãţii în cadrul organizaţiilor internaţionale competente pentru a face complementare liberalizarea comerţului internaţional şi protecţia mediului înconjurãtor. 6) Statele participante subliniaza necesitatea de a asigura în mod efectiv siguranta tuturor instalaţiilor nucleare în vederea protejãrii populaţiei şi a mediului. Ele vor coopera în forurile internaţionale corespunzãtoare pentru definirea şi elaborarea obiectivelor în materie de siguranta nucleara. 7) Ele recomanda adeziunea cît mai larg posibila la Convenţiile A.I.E.A. privind notificarea rapida a unui accident nuclear şi asistenta în caz de accident nuclear sau de urgenta radiologica şi exprima sprijinul lor pentru o activitate intensa vizind elaborarea rapida, în cadrul A.I.E.A., a unei convenţii internaţionale privind siguranta nucleara. Statele participante saluta crearea unei Scãri internaţionale de evenimente nucleare (S.I.E.N.) şi a Sistemului de notificare a incidentelor. 8) Ele vor acţiona pentru sprijinirea programelor de cooperare tehnica a A.I.E.A. vizind întãrirea siguranţei nucleare. Ele vor sprijini alte eforturi internaţionale în aceasta direcţie, vizind, între altele, sporirea siguranţei instalaţiilor nucleare cînd aceasta este fezabila, iar cînd nu, prin dezvoltarea şi aplicarea, cît mai curînd posibil practic, de planuri de înlocuire a acestora cu instalaţii folosind procese ecologice sigure de producere a energiei şi prin îmbunãtãţirea eficientei energetice. 9) Statele participante ar trebui sa se asigure ca instituţiile lor militare sînt conforme cu normele de protecţie a mediului aplicabile pe plan naţional în ceea ce priveşte tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase. 10) Statele participante exprima ingrijorarea lor în legatura cu practicile ilegale de transport internaţional şi de eliminare a deşeurilor toxice şi periculoase. În contextul Convenţiei de la Basel privind controlul deplasarii transfrontiere a deşeurilor periculoase şi eliminarea lor, ele vor coopera pentru prevenirea practicilor ilegale de deplasare şi de eliminare a unor asemenea deşeuri şi vor interzice exportul spre şi importul lor de cãtre ţãrile care nu au mijloace tehnice pentru tratarea şi eliminarea lor fãrã a dãuna mediului. În ceea ce priveşte transportul internaţional al deşeurilor radioactive, ele vor tine seama de Codul de practica al A.I.E.A. privind deplasarea transfrontiera internationala a deşeurilor radioactive. 11) Statele participante vor acţiona pentru dezvoltarea politicilor vizind sensibilizarea sporitã a cetãţenilor fata de problema mediului înconjurãtor şi educarea lor în vederea reducerii riscurilor unor catastrofe naturale sau tehnologice, precum şi pregãtirea de acţiuni corespunzãtoare cînd se produc asemenea dezastre. În acest scop, statele participante recunosc importanta activitãţii desfãşurate în prezent de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurãtor. (P.N.U.E.) în cadrul programului A.P.E.L.L. (Informare şi pregãtire în caz de urgenta la nivel local). Statele participante vor lua mãsurile necesare pentru întãrirea participãrii populaţiei la planificarea şi luarea de decizii în legatura cu mediul înconjurãtor. 12) Statele participante cheamã insistent la aplicarea principiilor privind schimbul de informaţii în legatura cu situaţia mediului, consultãri, alarma timpurie şi asistenta în caz de urgenta ecologica conţinute în documentul O.E.C.D. "Principiile directoare pentru prevenirea accidentelor chimice, pregãtirea şi reactia la acestea", şi în Convenţia C.E.E./O.N.U. privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale. 13) Ele încurajeazã stabilirea de aranjamente ecologice naţionale, cum sînt echipe speciale, care ar putea sa coordoneze difuzarea de informaţii pertinente în legatura cu experienta şi echipamentul ţãrilor care se confrunta cu situaţii de urgenta, Centrului Naţiunilor Unite pentru Asistenta Ecologica în caz de urgenta, precum şi altor organizaţii internaţionale pertinente. Aceste aranjamente vor lua în considerare Convenţiile C.E.E./O.N.U. asupra efectelor transfrontiere ale accidentelor industriale şi asupra evaluãrii impactului asupra mediului în context transfrontier, precum şi alte acorduri pertinente. 14) Ele ar saluta desemnarea de cãtre Centrul Naţiunilor Unite pentru Asistenta Ecologica în caz de urgenta a unui membru din personalul sau în calitate de om de legatura pentru regiunea C.S.C.E. şi recomanda ca Centrul sa fie conectat la reţeaua C.S.C.E. de comunicaţii, care ar putea servi drept sistem suplimentar de informaţii în situaţii de urgenta, ţinînd seama de faptul ca Centrul va face obiectul unei evaluãri de cãtre Consiliul de Administraţie al P.N.U.E. în iunie 1993. 15) Statele participante vor incuraja în forurile corespunzãtoare dezvoltarea unei reţele a zonelor de protecţie în regiunea C.S.C.E. pentru conservarea şi prezervarea, ca parte a patrimoniului natural comun, a marilor biotopi naturali sau cvasinaturali şi ecosistemelor încã existente, precum şi dezvoltarea în continuare a protecţiei şi conservãrii animalelor. 16) Incurajind, aplicarea imediata a principiilor silvice adoptate de Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare şi recunoscind importanta salvãrii ecosistemelor silvice din regiunea C.S.C.E., statele participante hotãrãsc sa impulsioneze aceasta problema prin discuţii practice. În aceasta privinta, un Seminar de experţi C.S.C.E. cu tema "Dezvoltarea susţinutã a pãdurilor boreale şi temperate" va avea loc la Montreal, între 17 septembrie şi 6 octombrie 1993. Propuneri privind bugetul, ordinea de zi şi modalitãţile de desfãşurare a acestui seminar vor fi prezentate de Canada pentru a fi aprobate de Comitetul Inaltilor Funcţionari pînã la sfîrşitul anului 1992. IX. C.S.C.E. ŞI COOPERAREA REGIONALA ŞI TRANSFRONTIERA 1) Statele participante saluta diferite activitãţi regionale între statele participante la C.S.C.E., precum şi cooperarea transfrontiera şi le considera ca o forma eficienta de promovare a principiilor şi obiectivelor C.S.C.E., precum şi de îndeplinire şi dezvoltare a angajamentelor C.S.C.E. 2) Statele participante vor incuraja legãturile corespunzãtoare între diferite forme de cooperare regionala, precum şi mãsuri care sa furnizeze C.S.C.E. informaţia pertinenta asupra activitãţii lor în cadrul cooperãrii regionale, inclusiv planurile viitoare de lucru. 3) Statele participante vor incuraja şi promova, atît bilateral cît şi, dupã caz, multilateral, inclusiv prin iniţiative în organizaţii europene şi internaţionale, cooperarea transfrontiera între colectivitatile sau autoritãţile teritoriale, implicind zonele de frontiera din doua sau mai multe state participante, în scopul promovãrii relaţiilor amicale între state. 4) Dezvoltarea cooperãrii transfrontiere ar trebui sa implice guverne, autoritãţi şi colectivitãţi regionale şi locale. 5) Cooperarea transfrontiera ar trebui sa fie cît mai larga posibila, promovind contacte sporite la toate nivelurile, inclusiv contacte între persoane care au aceeaşi origine, moştenire culturalã şi credinţa religioasã. 6) O atentie specialã ar trebui acordatã, între altele, dezvoltãrii infrastructurilor prin cooperare, activitãţilor economice comune, cooperãrii în domeniul ecologiei, turismului şi administraţiei. X. MEDITERANA 1) Statele participante recunosc ca schimbãrile care au avut loc în Europa sînt relevante pentru regiunea Mediteranei şi ca, la rindul sau, evolutiile economice, sociale, politice şi de securitate în aceasta regiune pot avea consecinţe pentru Europa. În acest context, Comitetul Inaltilor Funcţionari se va strãdui sa lege problemele privind cooperarea în Mediterana de obiectivele procesului C.S.C.E. şi va examina, dupã caz, modalitãţi practice în care statele mediteraneene neparticipante pot contribui la lucrãrile C.S.C.E. 2) Preşedintele în exerciţiu al Comitetului Inaltilor Funcţionari este incurajat sa intensifice contactele cu statele mediteraneene neparticipante în vederea stabilirii unui schimb efectiv de informaţii. 3) Statele mediteraneene neparticipante vor fi invitate la viitoarele conferinţe de examinare sa-şi prezinte contribuţia în legatura cu securitatea şi cooperarea în Mediterana. 4) Un seminar C.S.C.E. privind Mediterana va fi organizat sub auspiciile Comitetului Inaltilor Funcţionari în cursul urmatorului an dupã actuala reuniune de bilanţ. Acest seminar se va întruni pentru o durata ce nu va depãşi cinci zile lucrãtoare. Data, locul şi ordinea de zi a seminarului vor fi stabilite de cãtre Comitetul Inaltilor Funcţionari. 5) La seminar vor putea asista statele mediteraneene neparticipante, cãrora le vor fi adresate invitaţii în acest scop. 6) Ordinea de zi a seminarului poate cuprinde subiecte ca mediul înconjurãtor, tendinte demografice sau dezvoltarea economicã, precum şi alte domenii de cooperare bilaterala sau multilaterala dintre statele participante la C.S.C.E şi statele mediteraneene neparticipante, reflectind cadrul general de principii de cooperare în regiunea Mediteranei, astfel cum este stipulat în Actul final şi alte documente C.S.C.E. Seminarul nu va elabora document cu angajamente obligatorii pentru statele participante la C.S.C.E. XI. PROGRAMUL DE SPRIJINIRE COORDONATA A STATELOR PARTICIPANTE, RECENT ADMISE Conform paragrafului 19 al rezumatului de concluzii al Reuniunii de la Praga a consiliului, statele participante au hotãrît sa elaboreze un program de sprijinire coordonata a acelor state participante care au fost admise în C.S.C.E. din 1991. Prin acest program, aceste state vor putea beneficia de experienta şi recomandãri, între altele, cu caracter diplomatic, ştiinţific, juridic şi administrativ în problemele C.S.C.E., dupã cum urmeazã: 1) Programul va fi coordonat de B.I.D.D.O sub supravegherea generalã a Comitetului Inaltilor Funcţionari. B.I.D.D.O. va servi drept centru de informare pentru activitãţile respective ale C.S.C.E. şi ale statelor participante, precum şi ale organizaţiilor internaţionale, inclusiv Consiliul Europei, conform celor prevãzute în mandatul B.I.D.D.O. La cererea statelor participante, B.I.D.D.O. le va pune la dispoziţie informaţia primitã. 2) Sub rezerva aprobãrii Comitetului Inaltilor Funcţionari, B.I.D.D.O. va organiza reuniuni şi seminarii în problemele C.S.C.E. special pentru statele participante recent admise. Asemenea reuniuni şi seminarii vor avea loc, unde este posibil, în statele participante recent admise. Ele se vor concentra asupra îmbunãtãţirii cunoaşterii problemelor C.S.C.E., între altele, de cãtre funcţionari, mijloacele de informare în masa şi de cãtre populaţie în general. 3) În cadrul domeniilor sale de competenta, Centrul de Prevenire a Conflictelor va organiza reuniuni şi seminarii special pentru statele participante recent admise. Asemenea reuniuni şi seminarii, unde este posibil, se vor tine în aceste state. 4) Secretariatul C.S.C.E. va acorda o atentie specialã distribuirii documentelor C.S.C.E. statelor participante recent admise. 5) Functionarii Secretariatului C.S.C.E., ai Secretariatului C.P.C. şi ai B.I.D.D.O., cînd se afla în misiune în statele participante recent admise, vor impartasi acestora, cît mai larg posibil, din experienta lor într-un mod corespunzãtor. 6) Statele participante pot pune la dispoziţia B.I.D.D.O. repertorii naţionale cu cei competenţi în problemele C.S.C.E. pe plan diplomatic, ştiinţific, juridic administrativ s.a. Persoanele, instituţiile şi organizaţiile trecute în repertoriu ar putea, din initiativa nationala sau la cererea statelor participante recent admise, sa fie invitate în aceste state, între altele, pentru conferinţe, seminarii, cursuri, stagii şi servicii consultative în problemele C.S.C.E. Aceste persoane, instituţii şi organizaţii pot fi, de asemenea, invitate la seminarii pe problemele C.S.C.E. organizate de B.I.D.D.O. pentru statele recent admise pentru a-şi prezenta experienta în diferite domenii legate de procesul democratic. 7) Statele participante sînt încurajate sa includã reprezentanţi ai statelor participante recent admise în stagii, programe de studii şi formare, finanţate de guvernele lor. 8) Cheltuielile implicate de iniţiative naţionale vor fi suportate de statele participante care furnizeazã sprijinul respectiv. Cheltuielile fãcute de instituţiile C.S.C.E. vor fi acoperite din bugetele acestora. Suportarea de cãtre statele recent admise în care au loc asemenea acţiuni a cheltuielilor de cazare şi masa, precum şi a celor de interpretare şi organizare ar fi salutate şi apreciate drept contribuţii la acoperirea cheltuielilor programului de sprijin coordonat. Statele participante vor fi invitate sa contribuie financiar, pe baza voluntara, la seminariile şi reuniunile avute în vedere. 9) Urmãtoarea conferinţa de examinare va evalua rezultatele acestui program. XII. HOTĂRÎRI ADMINISTRATIVE Aranjamente financiare ale C.S.C.E. şi eficienta cheltuielilor 1) Se creeazã un Comitet financiar de experţi al C.S.O., care sa se ocupe, între altele, de problemele privind bugetele, reducerea cheltuielilor şi încadrarea cu personal. Comitetul se va reuni trimestrial, cu ocazia reuniunilor C.S.O., dar precedindu-le pe acestea din urma. 2) Comitetul va examina, de asemenea, mãsuri de rationalizare privind reuniunile şi personalul lingvistic, precum şi elaborarea unei metode sistematice de gestionare a restantelor în achitarea plãţilor cãtre C.S.C.E., inspirindu-se din practica organizaţiilor internaţionale în vederea îmbunãtãţirii practicilor C.S.C.E. Comitetul va raporta Comitetului Inaltilor Funcţionari şi va supune recomandãri pentru a fi adoptate de cãtre acesta. 3) Urmãtorul barem de contribuţii este operant începînd cu 1 iulie 1992*).-------- *) Aceasta decizie a fost luatã pornind de la înţelegerea ca baremul de contribuţii operant pînã în 1 iulie 1992 se aplica tuturor cheltuielilor legate de Reuniunea Follow-up de la Helsinki.
Franta 9
Federaţia Rusa 9
Germania 9
Italia 9
Marea Britanie 9
S.U.A. 9
Canada 5,45
Spania 3,65
Belgia 3,55
Olanda 3,55
Suedia 3,55
Elvetia 2,30
Austria 2,05
Danemarca 2,05
Finlanda 2,05
Norvegia 2,05
Ucraina 1,75
Polonia 1,40
Republica Federativã
Ceha şi Slovaca 1,00
Turcia 1,00
Belarus 0,70
Grecia 0,70
România 0,70
Ungaria 0,70
Bulgaria 0,55
Irlanda 0,55
Iugoslavia 0,55
Kazahstan 0,55
Luxemburg 0,55
Portugalia 0,55
Uzbekistan 0,55
Albania 0,20
Armenia 0,20
Azerbaidjan 0,20
Bosnia-Hertegovina 0,20
Cipru 0,20
Croatia 0,20
Estonia 0,20
Georgia 0,20
Islanda 0,20
Kirghistan 0,20
Letonia 0,20
Lituania 0,20
Moldova 0,20
Slovenia 0,20
Tadjikistan 0,20
Turkmenistan 0,20
Liechtenstein 0,15
Malta 0,15
Monaco 0,15
San Marino 0,15
Sf. Scaun 0,15
---------------------------------------------
4) Problema revizuirii periodice a baremului precum şi cele privind criteriile ce stau la baza fixãrii baremului vor fi discutate în continuare la momentul oportun de cãtre C.S.O. prin intermediul Comitetului financiar de experţi. Aranjamente financiare pentru reuniunile C.S.C.E. 5) Aranjamentele financiare enunţate în continuare nu se aplica reuniunilor ale cãror cheltuieli sînt acoperite de bugetele Secretariatului C.S.C.E. sau B.I.D.D.O. 6) Orice stat participant care se oferã sa gazduiasca şi sa organizeze o reuniune C.S.C.E. nementionata în paragraful 5) va asigura eficienta costurilor şi disciplina financiarã privind cheltuielile aferente acestor reuniuni. Guvernul tarii gazda va prezenta, în acelaşi timp, o estimare a costului localului reuniunii, însoţitã de suficiente informaţii, astfel încît statele participante sa poatã aprecia mãsura în care aceasta corespunde nevoilor reuniunii şi eficienta cheltuielilor pentru facilitãţile oferite. De îndatã ce programul de lucru a fost aprobat de cãtre statele participante, guvernul tarii gazda va prezenta, dacã este necesar, cu ajutorul Secretariatului C.S.C.E., o estimare a cheltuielilor ce urmeazã a fi rambursate de cãtre statele participante în conformitate cu baremul de contribuţii al C.S.C.E., inclusiv cheltuielile estimative privind personalul, serviciile lingvistice, instalaţii şi administraţie. 7) Cu o luna înainte de începerea reuniunii în cauza, autoritatea insarcinata de guvernul tarii gazda cu organizarea acesteia, va distribui tuturor ţãrilor participante o estimare financiarã mai exactã, dupã modelul, unde este posibil, al structurii bugetelor instituţiilor C.S.C.E. 8) Autoritatea organizatoare va asigura evidenta documentelor sale şi a operaţiunilor contabile şi avizarea corespunzãtoare a tuturor plãţilor. O situaţie completa a cheltuielilor ce urmeazã a fi rambursate de cãtre statele participante conform baremului de contribuţii al C.S.C.E., va fi prezentatã Comitetului Inaltilor Funcţionari în termen de 60 de zile de la terminarea reuniunii sau trimestrial pentru reuniuni de lungã durata. 9) Statele participante vor achitã prompt partea lor la cheltuielile efectuate conform baremului de contribuţii al C.S.C.E. Autoritatea organizatoare/guvernul tarii gazda pot prezenta liste cu plati restante Comitetului Financiar de Expert. 10) Statele participante pot transmite cereri pentru informaţii suplimentare sau sa formuleze obiecţii autoritãţii organizatoare dacã decontul depãşeşte semnificativ estimarea financiarã. 11) Deconturile unor astfel de reuniuni C.S.C.E. vor fi supuse examinãrii unor nevoi financiare externe. Raportul revizorilor va fi înaintat Comitetului Financiar de Experţi. 12) Comitetul Consultativ al C.P.C., în coordonare cu ţara gazda, este solicitat sau stabileascã modalitãţi privind oferirea de servicii pentru conferinţa, eficiente din punct de vedere al costului, printr-un secretar executiv comun pentru toate forumurile de discuţii şi negocieri cu sediul la Viena, inclusiv reuniunile Comitetului Consultativ, ale Comitetului Special al Forumului pentru cooperare în domeniul securitãţii, seminariilor C.P.C., şi, dacã va exista acordul celor în cauza, ale Grupului Consultativ Mixt C.F.E. şi Comisiei Consultative "Cer deschis".
A.I.E.A. - Agenţia Internationala
pentru Energie Atomica
A.P.E.L.L. - Informare şi pregãtire
la nivel local
B.E.I. - Banca Europeanã de
Investiţii
B.E.R.D. - Banca Europeanã de
Reconstrucţie şi Dezvoltare
B.I.D.D.O. (ODIHR) - Biroul pentru Instituţii
Democratice şi Drepturile
Omului
C.E.E./O.N.U. - Comisia Economicã a ONU
pentru Europa
C.I.F. (CSO) - Comitetul Inaltilor
Funcţionari
C.N.U.E.D. - Conferinţa Naţiunilor Unite
pentru Mediul Înconjurãtor
şi Dezvoltare
C.O.C.O.N.A. (N.A.C.C.) - Consiliul de Cooperare al
Atlanticului de Nord
C.O.S.T. - Cooperarea europeanã în
domeniul cercetãrii
ştiinţifice şi tehnice
C.P.C. - Centrul de Prevenire a
Conflictelor
C.S.C.E. - Conferinţa pentru Securitate
şi Cooperare în Europa
C.S.I. - Comunitatea Statelor
Independente
C.F.E. - Forţele convenţionale în
Europa
F.S.C. - Forumul de securitate prin
cooperare
G.A.T.T. - Acordul General pentru
Tarife şi Comerţ
I.N.E.S. - Scara internationala de
evenimente nucleare
O.C.D.E. - Organizaţia de Cooperare
şi Dezvoltare Economicã
O.C.I.E.E.T. - Centrul de Cooperare cu
Economiile Europene de
Tranzitie
O.N.G. - organizaţie neguvernamentala
P.N.U.D. - Programul Naţiunilor Unite
pentru Dezvoltare
P.N.U.E. - Programul Naţiunilor Unite
pentru Mediul Înconjurãtor
U.E.O. - Uniunea Europei Occidentale
-------------------------------------------------------------
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
