Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
La data de 25 martie 1957, statele fondatoare: Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda semnau, la Roma, tratatele prin care se instituiau Comunitatea Economicã Europeanã (CEE) şi Comunitatea Europeanã a Energiei Atomice (EURATOM). Acest jubileu oferã un prilej pentru a rememora trecutul, a înţelege mai bine prezentul şi a gândi construirea viitorului.
La împlinirea a 50 de ani, proiectul construcţiei europene rãmâne un demers unic în istorie, judecând dupã natura, rapiditatea, anvergura şi profunzimea procesului integrator. Într-un secol al XX-lea mãcinat de douã rãzboaie mondiale şi de încleştarea globalã a Rãzboiului Rece, Tratatul de la Roma a marcat punctul de pornire în construirea unei veritabile oaze de pace, libertate şi prosperitate. Recunoaşterea şi împãrtãşirea acestor valori constitutive de 6 state fondatoare şi, astãzi, de 27 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, au fãcut ca inamiciţii tradiţionale şi rivalitãţi seculare sã fie depãşite în doar câteva decenii. Statele membre au cunoscut - fapt fãrã precedent - o jumãtate de secol fãrã rãzboi, o jumãtate de secol de pace şi stabilitate, de democraţie, libertate şi de prosperitate.
Dupã respingerea proiectului de tratat constituţional în douã state membre ale Uniunii Europene, nu puţini sunt, totuşi, cei reticenţi faţã de viabilitatea proiectului european, nu puţini sunt cei care privesc chiar cu pesimism viitorul Uniunii. Coincidenţã sau poate ciclicitate didacticã a istoriei, contextul european din urmã cu 50 de ani era dominat de un scepticism izbitor de asemãnãtor celui din prezent. Iniţiativa celor 6 miniştri de externe de la Messina, din 1955 (cea care a configurat de fapt Tratatul de la Roma), a survenit pe un fond cu totul nefast şi acest fond era respingerea, cu 8 luni înainte, a tratatului Comunitãţii Europene a Apãrãrii de cãtre Parlamentul... Franţei (!) şi exilarea proiectului european în incertitudine.
Caracterele tari se demonstreazã în situaţii de crizã. În anul 1957, proiectul european a renãscut din propria cenuşã, graţie perseverenţei, dãruirii şi spiritului vizionar ale fondatorilor sãi. În anul 2007 - onorându-le memoria şi moştenirea - avem datoria sã le împlinim aşteptãrile şi sã le continuãm eforturile. Astãzi, noi, europenii, avem capacitatea şi obligaţia sã continuãm construcţia europeanã şi sã o transmitem generaţiilor viitoare.
România a parcurs un drum lung şi a depus un efort considerabil în îndeplinirea condiţiilor şi standardelor asociate procesului integrãrii, pentru a-şi regãsi, la începutul acestui an, familia europeanã din care a fãcut întotdeauna parte. Ca for legislativ suprem al noului stat membru al Uniunii Europene, Parlamentul României îşi asumã, în mod natural, sarcina de a contribui la continuarea succesului proiectului european, prin sprijinirea formulãrii unor poziţii ferme, active şi previzibile ale României faţã de principalele subiecte de pe agenda europeanã.
Uzitând instrumentele diplomaţiei parlamentare, Senatul României va sprijini activ relansarea proiectului de tratat constituţional, care are meritul de a conferi Uniunii Europene deplinã personalitate juridicã şi trebuie sã devinã punctul comun de reper al instituţiilor şi deciziilor comunitare viitoare.
Animaţi de dezideratul extinderii arhitecturii de idei şi valori a Uniunii Europene, pledãm pentru menţinerea politicii uşilor deschise, pornind de la convingerea noastrã în posibilitatea derulãrii sincronizate şi corelate a proceselor de aprofundare şi extindere în Uniunea Europeanã.
Suntem ferm încrezãtori în şansa Uniunii Europene de a deveni cea mai performantã economie din lume. Senatul României susţine deci aplicarea recomandãrilor Consiliului European privind Strategia Lisabona şi sprijinã propunerile de reducere a birocraţiei comunitare şi ameliorare a legislaţiei muncii, sporirea investiţiilor în domeniul educaţiei şi cercetãrii, dezvoltarea sistemului de învãţare continuã şi armonizarea sistemelor de protecţie socialã a şomerilor.
Salutând, de asemenea, concluziile recentului Consiliu European în materie, reafirmãm întreaga noastrã disponibilitate de a contribui la efortul realizãrii unei politici şi a unei pieţe energetice comune pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.
Semicentenarul sãrbãtorit duminicã, 25 martie 2007, este un prilej de bucurie şi speranţã pentru noi toţi, cetãţenii Europei. Suntem Împreunã în Europa, unii de 50 de ani, alţii de câteva luni. Dar suntem din nou împreunã şi ne dorim o Europã unitã, de care fondatorii ei sã fie mândri!
La mulţi ani, Europa!
Aceastã declaraţie a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 22 martie 2007.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
TEODOR VIOREL MELEŞCANU
Bucureşti, 22 martie 2007.
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
