Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. XXI din 12 decembrie 2005 privind examinarea recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea unor dispozitii ale Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 .
Dosar nr. 20/2005 Sub preşedinţia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituitã în Secţii Unite în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la aplicarea unor dispoziţii ale <>Legii cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996 . Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , republicatã, fiind prezenţi 87 de judecãtori din totalul de 108 judecãtori în funcţie. Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Florenţa Baltã. Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili cã, dupã intrarea în vigoare a <>Legii cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996 , sistemele anterioare de publicitate imobiliarã şi-au încetat aplicabilitatea, fiind înlocuite de sistemul bazat pe evidenţa cadastrului general şi noile cãrţi funciare.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele: În aplicarea dispoziţiilor <>Legii cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996 , instanţele judecãtoreşti s-au pronunţat în mod diferit asupra chestiunii dacã acţiunile în prestaţie tabularã sau în rectificare tabularã referitoare la înscrierea în cartea funciarã a unor drepturi reale imobiliare, ce fac obiectul unor acte juridice valabil încheiate anterior intrãrii în vigoare a legii menţionate, mai sunt supuse reglementãrilor din <>Decretul-lege nr. 115/1938 . Astfel, unele instanţe s-au pronunţat în sensul cã, dupã intrarea în vigoare a <>Legii nr. 7/1996 , sistemele de publicitate imobiliarã anterioare şi-au încetat aplicabilitatea, fiind înlocuite de noul sistem al cadastrului şi publicitãţii imobiliare. În motivarea acestei opinii au fost invocate prevederile <>art. 60 din Legea nr. 7/1996 , în conţinutul pe care l-au avut anterior modificãrii aduse prin <>art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 41/2004 , aprobatã prin <>Legea nr. 499/2004 . Ca urmare, fãcându-se referire la prevederea din acel articol, cã "acţiunile introduse în temeiul <>art. 22, 23, 27, 28 şi 38-44 din Decretul-lege nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cãrţile funciare, aflate în curs de judecatã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se vor soluţiona potrivit dispoziţiilor legale sus-menţionate", s-a considerat cã din aceastã reglementare s-ar deduce cã acţiunile introduse dupã intrarea în vigoare a <>Legii nr. 7/1996 ar trebui soluţionate potrivit dispoziţiilor acestei legi. Alte instanţe, dimpotrivã, au considerat cã, pânã la finalizarea lucrãrilor cadastrale şi a registrului de publicitate imobiliarã pe teritoriul fiecãrui judeţ, în zonele de carte funciarã supuse sistemului reglementat în <>Decretul-lege nr. 115/1938 vor fi aplicate în continuare dispoziţiile acestui decret-lege. Ca urmare, fiind sesizate, dupã intrarea în vigoare a <>Legii nr. 7/1996 , cu acţiuni având ca obiect prestaţie tabularã sau rectificarea cãrţii funciare, aceste instanţe şi-au întemeiat soluţiile pe dispoziţiile art. 22-25 şi pe cele ale <>art. 34-38 din Decretul-lege nr. 115/1938 . În motivarea acestui punct de vedere s-a fãcut referire la dispoziţiile <>art. 72 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 7/1996 , subliniindu-se cã, potrivit acestor dispoziţii, actele normative care au reglementat sistemele anterioare de publicitate imobiliarã îşi înceteazã aplicabilitatea, pentru fiecare judeţ, la data finalizãrii lucrãrilor cadastrale şi a registrelor de publicitate imobiliarã pentru întregul teritoriu administrativ al unui judeţ, aceste acte normative urmând sã fie abrogate numai dupã definitivarea cadastrului la nivelul întregii ţãri. Aceste din urmã instanţe au interpretat şi au aplicat corect dispoziţiile legii. Într-adevãr, efectele actului juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept real imobiliar, valabil încheiat anterior intrãrii în vigoare a dispoziţiilor <>Legii nr. 7/1996 , dar neînscris în cartea funciarã, sunt guvernate de principiul tempus regit actum, deoarece, potrivit prevederilor legii noi, aceste efecte se produc numai la data înscrierii actului în cartea funciarã. Sub acest aspect este de observat cã prin <>art. 59 din Legea nr. 7/1996 , în conţinutul avut la data intrãrii în vigoare, s-a prevãzut cã "actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept imobiliar, valabil, încheiat anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi, netranscris în registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni ori, dupã caz, neînscris în cartea funciarã, îşi produce efectele la data înscrierii în cartea funciarã, potrivit regimului juridic la data încheierii lui". Din aceastã dispoziţie a <>Legii nr. 7/1996 , prin care s-a reglementat regimul general al cadastrului şi al publicitãţii imobiliare, rezultã neîndoielnica voinţã a legiuitorului ca un act juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept imobiliar încheiat anterior intrãrii în vigoare a acestei legi, dar netranscris în registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni ori, dupã caz, neînscris în cartea funciarã, sã îşi producã efectele, potrivit regimului juridic existent la data încheierii lui, numai de la înscrierea lui în cartea funciarã. Tot astfel, în actuala reglementare, ca urmare a modificãrii ce i s-a adus prin titlul XII <>art. I pct. 63 din Legea nr. 247/2005 , <>art. 59 din Legea nr. 7/1996 prevede cã "actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept real imobiliar, valabil încheiat anterior intrãrii în vigoare a acestei legi, netranscris în registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni ori, dupã caz, neînscris în cartea funciarã, îşi produce efectele la data înscrierii în cartea funciarã, potrivit prevederilor prezentei legi". Aşa fiind, în raport cu conţinutul pe care articolul sus-menţionat l-a avut succesiv, înţelesul ce i se poate da nu poate fi decât în sensul cã actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept real imobiliar, valabil încheiat anterior intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 7/1996 , dar netranscris în registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni ori, dupã caz, neînscris în cartea funciarã, îşi va produce efectele numai la data înscrierii în cartea funciarã potrivit prevederilor acestei legi. Raţiunea acestei interpretãri este impusã nu numai de conţinutul neechivoc al textului de lege la care s-a fãcut referire, ci şi de efectele diferite pe care <>Decretul-lege nr. 115/1938 şi <>Legea nr. 7/1996 le dau înscrierii în cartea funciarã. În acest sens, transmiterea dreptului real care formeazã obiectul actului juridic supus înscrierii se produce, în sistemul reglementat prin <>Decretul-lege nr. 115/1938 , numai datoritã efectului constitutiv al înscrierii. Cum efectul constitutiv (atributiv) al înscrierii înseamnã, conform aceleiaşi legi vechi, naşterea necondiţionatã a dreptului real (jus in re), pentru raţiuni de simetrie în aplicarea legii se impune ca dreptul şi exerciţiul dreptului în prestaţie tabularã sã fie, de asemenea, guvernate de legea veche. Sub aspectul menţionat mai este de observat cã prin <>art. 17 alin. 1 din Decretul-lege nr. 115/1938 se prevede cã "drepturile reale asupra imobilelor se vor dobândi numai dacã între cel care dã şi cel care primeşte dreptul este acord de voinţã asupra constituirii sau strãmutãrii, iar constituirea sau strãmutarea a fost înscrisã în cartea funciarã", pentru ca prin art. 26 din aceeaşi lege sã se reglementeze cã "drepturile reale se vor dobândi fãrã înscriere în cartea funciarã, din cauzã de moarte, accesiune, vânzare silitã şi expropriere", însã, în aceste din urmã cazuri, "titularul nu va putea... dispune de ele prin carte funciarã, decât dupã ce s-a fãcut înscrierea". Spre deosebire de acest sistem de înscriere în cartea funciarã, în care intabularea şi înscrierea provizorie aveau efect constitutiv de drepturi reale imobiliare, iar efectul notãrii era opozabilitatea faţã de terţi a situaţiilor menţionate, în noua reglementare, instituitã prin <>Legea nr. 7/1996 , efectul înscrierii în cãrţile funciare este doar cel al opozabilitãţii faţã de terţi. De altfel, prin <>art. 72 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 , astfel cum a fost modificatã prin <>Legea nr. 247/2005 , s-a prevãzut cã dispoziţiile <>Decretului-lege nr. 115/1938 îşi înceteazã aplicabilitatea la data finalizãrii lucrãrilor de cadastru general şi a registrelor de publicitate imobiliarã pe întregul teritoriu al unei unitãţi administrativ-teritoriale. Ca atare, se impune a se reţine cã, în timp, legea veche (<>Decretul-lege nr. 115/1938 ) ultrctiveazã în întregul ei, acţiunea sa neputând înceta decât în momentul fixat de legiuitor.
În consecinţã, în temeiul dispoziţiilor <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, şi ale art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili cã acţiunile de carte funciarã - în prestaţie tabularã şi în rectificare tabularã -, având ca obiect înscrierea în cartea funciarã a unor drepturi reale imobiliare prevãzute în acte juridice valabil încheiate anterior intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 7/1996 , sunt guvernate de dispoziţiile legii vechi, respectiv de cele ale <>Decretului-lege nr. 115/1938 .
PENTRU ACESTE MOTIVE În numele legii DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Stabilesc cã acţiunile de carte funciarã (în prestaţie tabularã şi în rectificare tabularã), având ca obiect înscrierea în cartea funciarã a unor drepturi reale imobiliare prevãzute în acte juridice valabil încheiate anterior intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 7/1996 , sunt guvernate de dispoziţiile legii vechi, respectiv de <>Decretul-lege nr. 115/1938 . Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã civilã. Pronunţatã în şedinţa publicã din 12 decembrie 2005.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent-şef, Victoria Maftei -----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
